T I

ET
-
RIE
E T
O M
GE
S I
Algebra si geometrie
B R A
G E
AL
D E
R S
Cursul 1: Elemente U
introductive de calcul vectorial
C -
IAR
E V
B R
-
R U
ND
SA
I.
O .
 T I
ET
-
1 Vectori liberi în spaţiu RIE
E T
O M
E
I G elementare.
Cu E3 notam spatiul euclidian tridimensional al geometriei
S
R A
B
E din E3 se numeşte segment
De…niţia 1 O pereche ordonat¼a (A; B ) de puncte
G
A L!
orientat de capete A; B şi se noteaz¼a prin AB . Punctul A se numeşte origi-
D E !
nea segmentului orientat, iar punctul SB , extremitatea segmentului orientat AB .
U R
Dac¼a A 6= B , atunci dreapta determinat¼ a de punctele A şi B se noteaz¼a prin
- C !
AB şi se numeşte dreapta R suport a segmentului orientat AB . Dac¼a A = B
! I A
atunci AB reprezint¼a segmentul orientat nul.
V E
B R
- ! !
R U
De…niţia 2 Spunem c¼a segmentele orientate AB , A 6= B şi CD, C 6= D, au
D
N tie dac¼a şi numai dac¼a AB = CD _ AB == CD.
aceeaşi direc¸
A
I .S
O.
 T I
ET
-
Propoziţia 1 Rela¸tia binar¼a ”aceeaşi direc¸ timeaIEsegmen-
tie” de…nit¼a pe mul¸
T R
telor orientate nenule din E3 este o rela¸tie de echivalen¸t¼a. E
O M
E
G
De…niţia 3 Dou¼a segmente orientate nenule şi colineare
I
S au aceeaşi sens dac¼a
R A
una din semidreptele determinate de ele este inclus¼ B a în cealalt¼a. Dou¼a segmente
orientate, nenule şi paralele, au acelaşi sens, G E a extremit¼a¸tile lor se a‡¼a în
dac¼
A L
acelaşi semiplan m¼arginit de dreapta care E le uneşte originile.
S D
U R
Propoziţia 2 Rela¸ - C
tia binar¼a ”acelaşi sens” de…nit¼a pe mul¸ timea segmentelor
orientate nenule din E3 este A Ro rela¸tie de echivalen¸t¼a.
V I
R E
- B
De…niţia 4 Dou¼
R U a segmente orientate au aceeaşi lungime dac¼a segmentele ne-
ND
orientate corespunz¼ atoare sunt congruente între ele.
SA
. I.
O
 T I
ET
-
Propoziţia 3 Rela¸ timeaIEsegmen-
tia binar¼a ”aceeaşi lungime” de…nit¼a pe mul¸
T R
telor orientate din E3 este o rela¸tie de echivalen¸
t¼a. E
O M
E G
De…niţia 5 Dou¼a segmente orientate nenule se numesc
I
S echipolente dac¼a ele
R A !
au aceeaşi direc¸tie, acelaşi sens şi aceeaşi lungime. B Dac¼ a AB este echipolent
! !
cu CD vom scrie AB ~ CD.
!
G E
AL
D E
Propoziţia 4 Rela¸ tia de echipolen¸ R S
t¼a de…nit¼a pe mul¸ timea segmentelor orien-
U
tate nenule din E3 este o rela¸ -tieC de echivalen¸t¼a.
A R
V I
E
De…niţia 6 ClaseleBR de echivalen¸ t¼a ale segmentelor orientate nenule în raport
-
cu rela¸
R U
tia de echipolen¸t¼a se numesc vectori liberi. Vectorii liberi vor … nota¸ ti
D ale alfabetului latin cu bar¼a deasupra: a; b; c,...
cu litereleNmici
SA
. I.
O
 T I
ET
! -
În acest context, un segment orientat AB se mai numeşte şi vector
RIE legat.
Mulţimea tuturor segmentelor orientate nule din E3 se va numi vector ET liber nul
şi se va nota prin 0. Mulţimea vectorilor liberi din spaţiul E O M
E o not¼am cu V3.
G
3

S I
Dac¼ a în E3 …x¼am un punct O, atunci oric¼ A M din E3 îi corespunde
arui alt punct
R
un vector liber m şi numai unul al c¼ E B
arui reprezentant s¼
!
a …e OM . Astfel prin
L G
…xarea unui punct în spaţiul E3 realiz¼ am o Acorespondenţ¼a biunivoc¼a între spaţi-
ile E3 şi V3. Punctul …xat O se numeşte D E originea spaţiului E , iar vectorul
S 3
!
Rvectorul legat OM , se numeşte vectorul de
liber m, al c¼arui reprezentant esteU
C
a de- originea O.
poziţie al punctului M faţ¼
A R
VI
R E
-B
R U
ND
SA
I.
O .
 T I
ET
-
1.1 Adunarea vectorilor liberi
RIE
E T
O M
De…niţia 7 Fie a; b doi vectori liberi din V3, reprezenta¸
G E
ti de vectorii lega¸ ti
! !
OA şi respectiv AB din E3. Atunci vectorul liber c 2 VSI3, al c¼arui reprezentant
! R A
este vectorul legat OB din E3, se numeşte suma B vectorilor liberi a şi b şi se
E
scrie c = a + b. LGA
D E
S
R !
Observaţia 1 În de…ni¸ tia 7 dac¼a
C Uschimb¼am reprezentantul AB al vectorului b
! - !
cu OB , atunci un reprezentant
A R al vectorului sum¼a c = a + b va … OC , unde
C este cel de al patrulea
I
V vârf al paralelogramului OABC .
R E
- B
U
Propoziţia D5RAdunarea vectorilor liberi de…neşte pe V3 o structur¼a de grup
abelian. AN
I .S
O.
 T I
ET
-
1.2 Înmulţirea cu scalari a vectorilor liberi
RIE
E T
O M
Propoziţia 6 Fie a 2 V3. Lungimea vectorului a, notat¼ E a prin kak, este
!
lungimea unui segment orientat oarecare OA, care îl reprezint¼ I G a.
S
R A
E B
De…niţia 8 Fie 2 R şi v 2 V3. Dac¼a: G
A L
1) > 0 şi v 6= 0, atunci prin v în¸ E vectorul care are aceeaşi direc¸tie
telegem
D
R
şi acelaş sens ca vectorul v şi a c¼arui S lungime este egal¼a cu produsul dintre
şi lungimea lui v ; C U
-
A R
2) < 0 şi v 6= 0, atunci
I
V prin v în¸telegem vectorul care are aceeaşi direc¸tie
R E
şi acelaşi sens ca vectorul
B v şi a c¼arui lungime este egal¼a cu produsul dintre
-
j j şi lungimeaUlui v ;
D R
3) =S0, ANsau v = 0, atunci v = 0.
. I.
O
 T I
ET
-
Produsul de…nit mai sus poart¼ IE liberi.
a numele de produsul cu scalari al vectorilor
R
E T
O M
Propoziţia 7 Înmul¸
tirea cu scalari a vectorilor liberi areGEurm¼atoarele propri-
et¼a¸
ti: SI
R A
E B
1) 8 v 2 V3; 1 v = v ; L G
A
D E
2) 8 ; 2 R, 8 v 2 V3, ( v ) R=S ( ) v ;
C U
-
3) 8 ; , (R + ) v = v + v ;
2 R, 8 v 2 V3A
V I
E
R
4) 8 B
2 R, 8 u;- v 2 V3, (u + v ) = u + v .
R U
ND
SA
I .
O .
 T I
ET
-
1.3 Colinearitate şi coplanaritate
RIE
E T
O M !
De…niţia 9 Doi vectori liberi a; b din V3 se numesc colineari G E dac¼a exist¼
a OA 2
!
a, OB 2 b astfel încât punctele O; A; B; s¼a …e colineare. SI
R A
E B
De…niţia 10 Trei vectori liberi a; b; c dinLV G3 se numesc coplanari dac¼a re-
! ! !A
prezentan¸ tii lor OA, OB şi respectiv OC
D E sunt coplanari.
R S
C U
Vectorul v = 1v 1 + + -nv n, unde v 1; :::; v n, sunt n vectori din V3; iar
; :::; , n scalari din R A
se
Rnumeşte combinaţie liniar¼a a vectorilor v ; :::; v .
1 n
V I 1 n

R E
- B
De…niţia 11 OU mul¸ time …nit¼a de vectori fv 1; :::; v ng din V3 se numeşte liniar
dependent¼aDdac¼ R a cel pu¸tin unul dintre vectorii s¼ai este combina¸tie liniar¼a a
celorlan¸ A
t i.
NÎn caz contrar mul¸timea fv ; :::; v g se numeşte liniar independent¼a.
.I S 1 n

O.
 T I
ET
-
Propoziţia 8 Doi vectori liberi a; b 2 V3 sunt liniar dependen¸ ti dac¼aIEşi numai
T R
dac¼a ei sunt colineari. Trei vectori liberi a; b; c 2 V3 sunt liniar
E dependen¸ti
dac¼a şi numai dac¼a ei sunt coplanari. OME
I G
S
Observaţia 2 Din acest¼a propozi¸ A3 orice sistem format din
tie rezult¼a c¼a în RV
E B
doi vectori necolineari, ca şi orice sistem formatG din trei vectori necoplanari,
este liniar independent. A L
D E
S R
Propoziţia 9 Orice sistem de patru C U vectori din V3 este liniar dependent.
-
A R
I
Vmaxim de vectori liniar independen¸ti în V3 este 3.
Observaţia 3 Num¼arul
R E
- B
R U
De…niţia 12 D O submul¸ time G a lui V3 se numeşte sistem de generatori dac¼a
8v2S
N
VA3 9 v 1; :::; v n 2 G şi 1; :::; n 2 R astfel încât v = 1v 1+ + nv n.
. I.
O
 T I
ET
-
De…niţia 13 O submul¸
RIE liniar
time B a lui V3 se numeşte baz¼a dac¼a B este
independent¼a şi sistem de generatori pentru V3. ET
O M
GE
Observaţia 4 În spa¸
I
tiul V3 o baz¼a este constituit¼a din Sorice trei vectori necopla-
R A
nari fv 1; v 2; v 3g. B
G E
A L
De…niţia 14 Fie B = fv 1; v 2; v 3g oDE baz¼a V3. Numerele 1; 2; 3 cu
ajutorul c¼arora un vector v 2 V3 R
S
se scrie sub form¼a de combina¸ tie liniar¼a de
U
-C
vectori ai bazei B se numesc coordonatele lui v în raport cu baza B.
A R
V I
RE unei baze în V3 se stabileşte o coresponden¸t¼a biu-
Observaţia 5 PrinB…xarea
- tiilor V3 şi R3.
R U
nivoc¼a între elementele spa¸
N D
A
I .S
O.
 T I
ET
-
R IE
Corolar 1 Prin …xarea unui punct în E3 şi a unei baze în V3 se stabileşte o
coresponden¸ timea punctelor lui E3 şi mul¸
t¼a biunivoc¼a între mul¸ ET tripletelor
timea
lui R3 numit¼a sistem de coordonate. OM E
I G
S
Observaţia 6 Acest corolar ne permite s¼a spunemRA tiul V3 c¼a are 3
despre spa¸
dimensiuni . EB G
A L
D E
RS
C U
1.4 Proiecţie ortogonal
- ¼a
A R
V I
E
De…niţia 15 Fie aBRşi b 2 V3 reprezenta¸ ti respectiv de OA şi OB . Fie C
proiec¸ - a a punctului B pe dreapta OA şi c vectorul liber determi-
tia ortogonal¼
R U
Mai târziuNvomD de…ni dimensiunea unui spaţiu vectorial ca …ind egal¼a cu num¼arul de vectori
A a a sa.
dintr-oSbaz¼
. I.
O
 T I
ET
-
nat de vectorul legat OC . În aceste condi¸ tii vectorul c se numeşteIEproiec¸
tia
R
ortogonal¼a a vectorului b pe vectorul a. Not¼am acest lucru astfel:ET
c = pra b .
O M
EG
Propoziţia 10 Fie a 2 V3n 0 …xat. Pentru orice vectori S I b; c 2 V3 şi orice
R A
scalari ; 2 R avem: B
G E
pra b +_ c = prA L
a b + pra (c) :
D E
R S
De…niţia 16 Fie a; b doi vectori C Uliberi nenuli din V3 şi OA respectiv OB doi
- de…ni¸tie clasa de echivalen¸ta a tuturor unghiu-
reprezentan¸ ti ai lor în E3. Prin
A R ¼
rilor din spa¸ V I
tiul E3 congruente cu unghiul A \ OB se numeşte unghiul vectorilor
R E \
a şi b: Unghiul a doi- B vectori nenuli a; b se noteaz¼a prin a; b sau prin ] a; b .
R U
ND
SA
. I.
O
 T I
ET
-
Observaţia 7 Între mul¸ t¼a ] a; b ; a; b 2IEV3n 0
timea claselor de echivalen¸
h i T R
şi mul¸ timea valorilor intervalului 00; 1800 sau ale intervalului E [0; ] exist¼a o
M
Om, iar în al doilea
coresponden¸ t¼a biunivoc¼a pe care în primul caz o vom nota cu E
\ I G
caz cu . În aceste condi¸ tii num¼arul m a; b se va numi S m¼asura în grade a
\ \ R A \
unghiului a; b , iar num¼arul a; b , m¼asura în E Bradiani a unghiului a; b .
L G
A
Observaţia 8 Dac¼a O1A1 şi O2A2 sunt D E doi reprezentan¸ti ai aceluiaşi vector
liber a, un plan …xat în E3, iar O R S10 ; A01; O20 ; A02, proiec¸tiile ortogonale ale
punctelor O1; A1; O2; A2, peCplanul U , atunci O10 A01 O20 A02.
-
A R
De…niţia 17 Fie a unEV
I
vector liber din V3 şi un plan din E3. Fie OA un
reprezentant oarecare B R al lui a şi O0; A0, proiec¸tiile ortogonale ale punctelor O şi
-
A pe planul . UAtunci prin de…ni¸ tie vectorul liber pr (a) al c¼arui reprezentant
este vectorul D Rlegat O0A0, se numeşte proiec¸ tia ortogonal¼a a vectorului a pe
planul SA .
N
. I.
O
 T I
ET
-
Propoziţia 11 Fie un plan …xat în E3. Pentru orice a; b 2 VI3E şi orice
R
; 2 R, avem ET
O M
pr a+ b = pr (a) + E
prG b :
SI
R A
EB
L G
1.5 A liberi
Produsul scalar al vectorilor
E D
R S
C U ! !
De…niţia 18 Fie a; b doi vectori - liberi nenuli din V3 şi OA , respectiv OB doi
A R
reprezentan¸ ti ai lor în E3.I Prin de…ni¸
tie, clasa de echivalen¸
t¼a a tuturor unghiu-
E V
tiul E3 congruente
rilor din spa¸ R cu unghiul A\ OB se numeşte unghiul vectorilor
- B \
a şi b. UnghiulUa doi vectori nenuli a şi b se noteaz¼a prin a; b .
D R
A N
I.S
O .
 T I
ET
\ - n o
Observaţia 9 Între mul¸
timea claselor de echivalen¸ E 3n 0
t¼a a; b ; a; b 2IV
h i T R
şi mul¸ timea valorilor intervalului 00; 1800 , sau ale intervaluluiE[0; ] ; exist¼a
O M
o coresponden¸ t¼a biunivoc¼a, pe care, în primul caz, o vomE nota!cu m, iar în
I G\
cel de al doilea caz cu . În aceste condi¸ S a; b se va numi
tii num¼arul m
R A !
\ E B \
m¼asura în grade a unghiului a; b , iar num¼ L G
arul a; b , m¼asura în radiani
A
\ D E
a unghiului a; b . S
U R
- C
De…niţia 19 Fie a şi b doi R
A vectori din V3. Num¼arul real
V I
8 R E
<
kak - B
b cos m
\
a; b ; a 6= 0 ^ b 6= 0
a; b = U
: R
D0; a=0 _ b=0
A N
I .S
O.
 T I
ET
-
se numeşte produsul scalar al vectorilor a şi b.
RIE
E T
M
EO
Propoziţia 12 Produsul scalar al vectorilor liberi are urm¼atoarele
G
propriet¼a¸
ti:
S I
1) 8 a; b; c 2 V3; a; b = b; a ; R A
E B
L G
2) 8 a; b; c 2 V3; a; b + c = a; b A+ ( a; c);
D E
S
3) 8 2 R; 8 a; b 2 V3; a;UbR = a; b ;
-C
A R
4) 8 a 2 V3; (a; a) 0
V I ; (a; a) = 0 , a = 0.
R E
- B q
Observaţia 10U8 a 2 V3; kak = (a; a) (aceast¼a formul¼a ne ofer¼a o
modalitate D deR calcul a lungimii unui vector pe spa¸
tiile înzestrate cu produs
scalar),SA
N
. I.
O
 T I
ET
2 2-
Observaţia 11 8 a; b 2 V3; a; b = 12 kak2 + b a bIE (vom
T R
tii o formul¼a ca aceasta neEpoate furniza
ar¼ata mai târziu c¼a în anumite condi¸
O M
produsul scalar al unui spa¸tiu normat), E
I G
S
R A
B \ (a; b)
Observaţia 12 8 a; b 2 V3, a 6= 0 ^ b E6= 0, cos m a; b =
G kakkbk
L
(aceast¼a formul¼a ne ofer¼a o modalitate deAcalcul a unghiului dintre doi vectori
ai unui spa¸ DE
tiu înzestrat cu produs scalar),
S
U R
-C
Observaţia 13 Dac¼a se cunosc
A R produsele scalare dintre vectorii v1; v2; v3
ai unei baze a spa¸ V
tiului
IV atunci, se cunoaşte produsul scalar dintre orice
E 3
R V3. Într-adev¼ar, cunoscând valorile produselor scalare
doi vectori ai spa¸ B
tiului
-
j U= 1; 2; 3, datorit¼a faptului ca orice doi vectori a şi b din V3
v i; v j , i; R
ND în mod unic sub forma a = 1v1 + 2v2 + 3v3, respectiv,
se pot exprima
A
. S
. I
O
 T I
ET
-
tilor amintite aleIE
b = 1v1 + 2v2 + 3v3, precum şi datorit¼a propriet¼a¸
3 R produsu-
T
X E
lui scalar, observ¼am c¼a a; b = i j v i; v j . Dac¼a M alegem o baz¼a a
i; j=1 E O
G (
tiului V3 care s¼a satisfac¼a condi¸
spa¸ tiile suplimentareA SvIi; vj = 1; i = j ,
0; i 6= j
BR
E tiona¸ti mai devreme cap¼at¼a
atunci produsul scalar dintre vectorii a şi b Gmen¸
forma cea mai simpl¼a cu putin¸ AL a; b = 1 1 + 2 2 + 3 3.
t¼a şi anume
D E
În acest caz baza fv1; v2; v3g se numeşteS ortonormat¼a sau canonic¼a, iar el-
ementele sale se noteaz¼a de obicei U Rcu i; j; k. Geometric vectorii i; j; k pot
… gândi¸ -C
ti ca versori (vectoriR directori de lungime 1) ai muchiilor unui triedru
triortogonal din E3: VIA
R E
-B
R U
N D
SA
. I.
O
 T I
ET
-
1.6 Produsul vectorial al vectorilor liberi
RIE
ET
O M
De…niţia 20 Fie a şi b doi vectori din V3. Vectorul GE
8 ! S I
>
< \ A
kak b sin a; b e; Ba;R b necolineari
a b := ;
>
: GE
0;
AL a; b colineari
D
unde e este un versor (vector de lungime
E
1) perpendicular pe a şi b având sensul
S
UR produsul vectorial al vectorilor a şi b.
dat de regula burghiului, se numeşte
-C
A R
Propoziţia 13 Produsul
I
V vectorial al vectorilor liberi din spa¸tiu, de…nit mai sus,
E
BR a¸ti:
are urm¼atoarele propriet¼
-
R U
1) 8a; b 2NDV ; a b= ~b a, (anticomutativitatea);
A 3
I .S
O.
 T I
ET
-
2) 8 2 R; 8a; b 2 V3; ( a) b=a b = a b ;
RIE
ET
O M
3) 8a; b 2 V3; a b+c = a b+a
G E
c, (distributivitatea fa¸
t¼a de
adunare); SI
RA
B
4) Dac¼a vectorii a; b 2 V3 nu sunt colineari E
G atunci a b reprezint¼a aria
L
A OB , sunt doi reprezentan¸ti ai
paralelogramului OACB , unde OA, respectiv E
vectorilor a şi b. S D
U R
- C
5) 8a; b 2 V3; a b = 0 R , a; b colineari;
I A
E V
R 2 2 2
6) 8a; b 2 V3; - aB b = kak2 b a; b , (identitatea lui Lagrange).
R U
ND
SA
. I.
O
 T I
ET
n - o
Observaţia 14 Considerând spa¸ tiul V3 raportat la baza canonic¼a Ii;E j; k ,
T R
datorit¼a faptului c¼a i i = 0, i j = k, i k = j , j i = Ek, j j = 0,
j k = i, k i = j , k j = i, k k = 0 precum şi propriet¼ O M
a¸
tilor produsului
vectorial prezentate mai devreme, pentru orice a = 1i G +E 2j + 3k şi b =
S I
1 i + 2 j + 3 k din V 3 avem a b = ( 2 3 3A 2 i + ( 3 1
) 1 3) j
i BRj k
+( 1 2 2 1 ) k , sau simbolic a b = GE1 2 3 .
AL 1 2 3
S DE
U R
- C
1.7 Dublul produs vectorial R a trei vectori
I A
liberi E V
R
-B
R U
De…niţia 21D Prin dublul produs vectorial al vectorilor a; b; c 2 V3, în¸
telegem
vectorulAaN b c .
I .S
O.
 T I
ET
-
Propoziţia 14 Dublul produs vectorial are urm¼atoarele propriet¼a¸
ti:
RIE
E T
1) 8a; b; c 2 V3; a b c = b c a, O M
GE
S I
2) 8a; b; c 2 V3; a b c = 0 , b; c sunt colineari,
A sau a ? b; a ? c
B R
\ 0 E
(a ? b , m a; b = 90 ), G
AL
D E
3) 8a; b; c 2 V3; vectorul a b Sc este coplanar cu vectorii b şi c. Calculul
R tine folosind formula
efectiv al acestui produs se poateUob¸
-C
A R b c
a Ib c = :
REV a; b (a; c)

- B
DRUProdusul vectorial nu este asociativ. Într-adevar, a
Observaţia 15 b
c 6= a A bN c , dac¼a a, b şi c sunt necoplanari, deoarece vectorul din primul
I .S
O.
 T I
ET
-
RIE
membru este coplanar cu vectorii a şi b, în timp ce vectorul din membrul al
doilea este coplanar cu vectorii b şi c. ET
O M
GE
S I
R A
1.8 Produsul mixt a trei vectori liberi
E B
L G
A
E
De…niţia 22 Fiind da¸ti vectorii liberi Da; b; c 2 V3, num¼arul a; b c se
R S
numeşte produsul mixt al acestoriUvectori.
-C
A R
Propoziţia 15 Produsul V Imixt a trei vectori are urm¼atoarele propriet¼a¸ti:
R E
- B
1) Dac¼a vectorii
U a; b; c 2 V3 sunt necoplanari, atunci a; b c reprez-
int¼a volumulDR
paralelipipedului care se construieşte pe reprezentan¸ tii cu originea
N
comun¼SaAai celor trei vectori;
. I.
O
 T I
ET
-
2) 8a; b; c 2 V3; a; b IE
c = 0 dac¼a vectorii a; b; c sunt coplanari;
R
E T
O M
3) 8a, b, c 2 V3, a; b c = c; a b = b; c a ;E
I G
S
R A
4) 8a; b; c 2 V3; a; b c = a; c b ; B
G E
AL
5) 8 2 R; 8a; b; c 2 V3; a; b
S DcE = a; b c = a; b ( c) :

U R
C
-
Soluţie: Fie {1; {2; {3 versorii muchiilor Ox; Oy; Oz ale tetraedrului
R
dat. Consider¼ am vectorulIAu coplanar cu vectorii {2 şi {3 şi ortogonal pe vec-
E V
torul {1; vectorul v Rcoplanar cu vectorii {1 şi {3 şi ortogonal pe vectorul {2
- B cu vectorii {1 şi {2 şi ortogonal pe vectorul {3. Cum
şi vectorul w coplanar
R U
u = 1{2 +D 1{3; v = 2{3 + 2{1; w = 3{1 + 3{2, avem (u; v w) =
A(
N; { i )+ {2). Dar ({1; {2 i3) = ({2; {3 i1) =
{
1 2 S3 2 3 1 1 2 3 ({3 ; {1
I.
O .
 T I
ET
-
({3; {1 i2) de unde (u; v w) = ( 3 1 2 + 2 3 1) ({1; {2 IE i3). Din
R
(u; {1) = 0, deducem 1 ({1; {2) + 1 ({1; {3) = 0; din (v; E{2T) = 0, de-
ducem 2 ({2; {3) + 2 ({1; {2) = 0 şi din (w; {3) = 0, deducem O M 3 ({1; {3) +
a şi su…cient¼
3 ({2 ; {3 ) = 0. Condiţia necesar¼ GE
a ca sistemul
8 SI
>
< {2) + 1 ({1; {3) =A0
1 ({1 ;
B R
> 2 ({2 ;
{3) + 2 ({1; {E2) = 0
: {3) + 3 ({L2G
3 ({1 ; ;{ ) = 0
A 3
s¼
a admit¼
a şi soluţii nebanale, este DE S
1 0 1 U R
2 2 0 C0,
-= 3 1 2 + 2 3 1 = 0:
0 A3
R
2
V I
Astfel (u; v E Deci vectorii u; v; w, sunt coplanari.
w) =R0.
-B
R U
ObservaţiaD16 Dac¼a vectorii a = 1i + 2j + 3k, b = 1in+ 2j +
o şi
3k
c = 1iA +N 2j + 3k din V3 sunt raporta¸
ti la baza canonic¼a i; j; k atunci
S
. I.
O
 T I
ET
-
calculul produsului mixt a; b c se poate face cu ajutorul formuleiIE
T R
E
1 2 3
O M
a; b c = 1 2 3 :
GE
1 2 3 S I
R A
E B
L G
A
2 Probleme D E
RS
C U
- ! ! ! !
1. În paralelogramul ABCD R s¼a se a‡e sumele AB + DC şi AB + CD.
I A
E V
B R
2. Dac¼ a rA şi rB- sunt respectiv vectorii de poziţie ai punctelor A şi B , s¼
a se
R U
determine vectorul
D de poziţie al punctului M care împarte segmentul jABj în
raportulAkM N Ak = k.
kM
S Bk
. I.
O
 T I
ET
-
3. Cunoscând vectorii de poziţie ai vârfurilor unui triunghi s¼ IE
a se determine
R
vectorul de poziţie al centrului de greutate al acelui triunghi. ET
O M
GE
S I
R A
4. Cunoscînd vectorii de poziţie ai vârfurilor unui
E B tetraedru s¼a se g¼aseasc¼a
vectorul de poziţie al centrului s¼
au de greutate.
L G
A
D E
R S
C U
-
R
5. Dintr-un punct A alVunuiIA cerc (O) se duc coardele variabile jAM j şi jAN j
E
care fac între ele unRunghi constant. Se cere locul geometric al extremit¼ aţii
! B !
vectorului AMU+- AN .
D R
A N
I .S
O.