Formarea preturilor in constructii-montaj

Cuprins.

1.Întroducere........................................................................................................................................................3
2. Ingineria costurilor..........................................................................................................................................4
2.1 Costul.........................................................................................................................................................4
2.2 Cheltuiala...................................................................................................................................................4
2.3. Preţul.........................................................................................................................................................4
2.4. Clasificarea costurilor proiectelor.............................................................................................................5
2.5. Estimarea costurilor proiectelor................................................................................................................5
2.6. Estimarea costurilor. Metodologii............................................................................................................6
2.6.1 Metode utilizate în România...............................................................................................................6
2.6.2 Metodologii de calcul utilizate pe plan internaţional.........................................................................7
3. Evaluarea costurilor.........................................................................................................................................8
3.1 Principii.....................................................................................................................................................8
3.1.1 Obiectivele gestionării costurilor în project management..................................................................8
3.2. Calculaţia costurilor..................................................................................................................................8
3.2.1 Generalităţi.........................................................................................................................................8
3.3. Analiza Earned Value................................................................................................................................9
4. Managementul costurilor in proiectele investiţionale....................................................................................10
4.1. Managementul de proiect.......................................................................................................................10
4.2. Proiectul..................................................................................................................................................10
4.2.1. Fazele (procesele de bază) ale unui proiect ....................................................................................10
4.3. Proiectul ideal.........................................................................................................................................11
4.3.1. Succesul proiectului.........................................................................................................................11
4.4. Previziuni privind preţurile. Instrumente, metodologii, monitorizare...............................................12
4.5. Analiza şi monitorizarea costurilor pe categorii de lucrări şi categorii de cheltuieli..............................13
5. Studiu de caz pentru construcții de locuit......................................................................................................14
5.1. Date generale privind obiectivul de investiţii....................................................................................14
5.2. Date concrete de calcul...........................................................................................................................15
5.2. Concluzii............................................................................................................................................20
6. Concluzii si propuneri...................................................................................................................................22
Bibliografie........................................................................................................................................................25

2
 1.Întroducere.
În şirul de probleme al lumii contemporane,se înscrie şi problema ingineriei de cost în construcţii.
Pentru a face faţă acestor tendinţe, resursele disponibile trebuie gestionate cu răspundere şi în acest sens
cel mai important instrument îl reprezintă costurile şi alocarea acestora într-o concepţie de inginerie a
lor.Nu este posibil într-o economie de piaţă să se realizeze lucrări în domeniul construcţiilor fără să se
controleze strict domeniul costurilor.
Calculul costului are o însemnătate capitală pentru tot ceea ce urmează să facă o societate. De
aceea, atât în teorie cât şi în practică, i se acordă o mare atenţie.
Pentru domeniul construcţiilor, problema ingineriei costurilor se impune în prim plan deoarece :
1. este mare consumator de diverse resurse ;
2. activitatea de construcţii induce costuri foarte mari ;
3. are foarte puţine elemente comune cu o linie de produse standardizate;
4. procesul de construcţie odată pus în mişcare, nu este un mecanism care se reglează singur şi
necesită ghidarea de către un consultant;
5. fiecare proiect este unic, pe o perioadă limitată de timp;
6. este un proces de mare complexitate.
Problema ingineriei costurilor devine o adevarată ştiinţă şi nu poate fi rezolvată decât de un
inginer de cost deoarece problema este mult mai complexă ca în trecut şi solicită cunoştinţe vaste din
domenii diferite, pentru că lucrările de construcţii s-au complicat, s-au diversificat, s-au îmbunătăţit
materialele de construcţii etc.
Controlul operaţiunilor de proiectare, execuţie a construcţiei, deşi se bazează pe înalte cunoştinţe
tehnice şi tehnologice, se realizează cu resurse economice de administrarea cărora inginerii sunt
răspunzători.
Avantajul includerii ingineriei costurilor în elaborarea şi punerea în execuţie a proiectelor este
acela de a oferi o imagine explicită beneficiarilor şi constructorilor asupra intenţiilor şi concordanţei
dintre aspiraţiile beneficiarului şi produsul finit obţinut. Aceasta permite justificarea mai temeinică a
preţului construcţiilor, asigură o informare mai bună a beneficiarului pentru a-şi orienta resursele, pentru
a nu stagna lucrările de construcţii şi pentru a-şi putea elabora planul de intenţie asupra utilizării
construcţiei proiectate.
La baza activităţilor specifice ingineriei de cost se porneşte de la cunoştinţele tehnice şi
tehnologice specifice domeniului, dar elementul de constrângere pentru piaţă rămâne costul şi de aceea
sunt necesare şi importante cunoştinţele economice, deoarece activităţile tehnico-inginereşti operează cu
resurse, iar administrarea acestora ţine de domeniul economic şi modificările sistemului economic în
timp.

3
 2. Ingineria costurilor
2.1 Costul
În principiu costul de producţie exprimă efortul de munca vie şi materializată pe care un agent
economic îl depune efectiv pentru fabricarea unui produs, pentru executarea unei lucrări sau al unui
serviciu.

2.2 Cheltuiala
Cheltuiala apare în sfera aprovizionării şi desfacerii, iar costul numai în sfera producţiei.

Procesul de Procesul de Procesul de

aprovizionare fabricaţie desfacere

Cheltuieli de Consumuri şi costuri Cheltuieli de

aprovozionare specifice desfacere

Costul de
producţie

Costul complet al
produsului

PROFITUL

PREŢUL DE
PIAŢA

Figura nr.1 – Formarea cheltuielilor şi a costurilor.

2.3. Preţul
Preţul se manifestă pe piaţă ca expresie bănească a valorii mărfii şi este format din costuri şi
elemente plus produs.

4
5
 2.4. Clasificarea costurilor proiectelor.
1. După legătura cu procesul tehnologic folosit apar două categorii de costuri:
a. costuri de bază sau tehnologice;
b. costuri de regie (administrative):
 cheltuieli generale ale proiectului;
 cheltuieli generale de birou.

2. După componenţa consumului de resurse întâlnim:

a. costuri cu munca trecută sau materializată;
b. costurile cu munca vie sau de manoperă.

3. După legătura cu activitatea sau lucrarea executată, există două categorii de costuri:
a. costuri directe;
b. costuri indirecte.

4.În funcţie de momentul consumării resurselor, costurile pot fi:

a. costuri curente;
b. costuri preliminate.

5.În raport cu volumul fizic al producţiei, în practică apar două categorii de costuri:
a. costuri variabile;
b. costuri fixe.

2.5. Estimarea costurilor proiectelor.

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului şi sunt utile deoarece:
- permit justificarea deciziei de a implementa proiectul sau de a continua activităţile dintr-un proiect în
derulare;
- reprezintă un instrument de control asupra modului în care se realizează proiectul.
Asociaţia profesională a inginerilor de cost, inclusiv în România, clasifică estimările de costuri de
proiect în funcţie de încrederea în precizia pe care o pot avea estimatorii de costuri.
1. Estimări aproximative;
2. Estimări comparative;
3. Estimări de fezabilitate;
4. Estimări definitive.

6
 2.6. Estimarea costurilor. Metodologii

2.6.1 Metode utilizate în România

Pentru determinarea costurilor estimative pe obiective de investiţii, obiecte şi lucrări de
construcţii în ţara noastră se utilizează următoarele instrumente metodologice:
1. A.Devizul general pentru obiective de investiţii ;
2. B. Devizul pe obiect de construcţii ;
3. C. Devizul pe categorii de lucrări.

A. Devizul general pentru obiective de investiţii

Devizul General este definit ca fiind documentaţia economica prin care se stabileşte valoarea
totală estimativă a cheltuielilor necesare realizării obiectivelor de investiţii sau a cheltuielilor
asimilate investiţiilor, necesare realizării lucrărilor de intervenţii la construcţii şi instalaţii, în faza
de proiectare, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie.

B. Devizul pe obiect de construcţii

Devizul pe obiect este sintetic şi valoarea sa se determină prin însumarea valorilor
categoriilor de lucrări ce compun obiectul şi are următoarea structură cadru pe capitole de
cheltuieli:
I. Lucrări de construcţii;
II. Lucrări de montaj utilaje şi echipamente tehnologice ;
III. Procurare.

C. Devizul pe categorii de lucrări

Devizul pe categorii de lucrări este piesa din cadrul documentaţiei economice prin care se
determină valoarea fiecărei categorii de lucrări, pe baza consumurilor de resurse din articolele de
lucrări şi a preţurilor unitare ale acestor resurse.
Pe fiecare categorie de lucrări, valoarea de deviz se determină prin însumarea:
 costurilor directe pe categorii de resurse (materiale, manoperă, utilaje, transport);
 alte costuri directe, determinate de taxe datorate de catre executant, potrivit prevederilor
legale în vigoare (CAS, CASS, şomaj, fond de risc, şi alte costuri de aceeaşi natură);
 costuri indirecte;
 profit.

7
 2.6.2 Metodologii de calcul utilizate pe plan internaţional

A. Metodologii utilizate în Uniunea Europeană

- GERMANIA;
- BELGIA ; sistemul de formare al preturilor in
- ELVEŢIA; constructii BATIPRIX
- FRANŢA ;

- POLONIA ; metodologia
- UNGARIA ; EUROSTAT

B. Estimarea costului pe obiective de investiţii în SUA

Metoda a fost elaborată de C.Hendrickson - SUA şi prezintă următoarea structură a costurilor
obiectivelor de investiţii .
1. Costuri asociate obiectivelor construite ;
2. Devizul estimativ ;
3. Metoda de estimare a costurilor unitare;
4. Formule de calcul al costului ;
5. Metoda alocării costurilor comune ;
6. Date de istoric al costului ;
7.Estimări ale costurilor.

8
 3. Evaluarea costurilor.
3.1 Principii.
a) Managementul costurilor nu reprezintă doar un control al costurilor prevăzute în buget, ci şi o
verificare a veniturilor generate de către acestea;
b) Managementul costurilor trebuie să evidenţieze că sumele de bani cheltuite şi câştigate sunt
incluse în bugete, dar şi că fiecare tranzacţie se desfăşoară în timpul planificat;
c) Scopul principal al controlului costurilor unui proiect este de a ne asigura că nu va avea loc nici
o risipă de bani sau creşteri neautorizate de costuri.

3.1.1 Obiectivele gestionării costurilor în project management.

Este destul de complicată întelegerea modului în care costurile se reflectă în proiectul real,
aşa încât este necesară o ordonare a succesiunii de ideii după cum urmează:
1. Controlul costurilor;
2. Respectarea bugetelor de cheltuieli;
3. Responsabilitatea faţă de beneficiarul proiectului;
4. Compararea costurilor efectuate şi a rezultatelor obţinute cu cele planificate: analiză şi
previziune;
5. Analiza eficienţei rezultatelor.

3.2. Calculaţia costurilor.

Scopul esenţial al calculaţiei costurilor este determinarea costului unitar (costul pe bucată al
produsului sau serviciului oferit) şi împărţirea costului unitar în cost fix şi cost variabil.

3.2.1 Generalităţi.
Prin planificarea costurilor şi urmărirea permanentă a costurilor realizate şi compararea lor
cu cele planificate, calculaţia costurilor se constituie într-un instrument esenţial pentru controlling,
în special pentru controllingul operativ (compararea permanenta dintre realizat şi planificat).
Compararea se realizează cu ajutorul indicatorilor :
1. Contribuţia de acoperire ;
2. Fluxul de numerar (engl. cash flow);
3. Efectul de levier (sau dimpotrivă, efectul de măciucă);
4. Venitul net actualizat total;
5. Rata internă de rentabilitate.

9
 3.3. Analiza Earned Value.

Putem considera "Analiza Earned Value" (valoarea bugetată a lucrărilor realizate) o

adevarată tehnică de măsurare a performanţelor. Este o metodă care ne ajută, dacă este cazul, să
luăm şi măsuri corective.
"Analiza Earned Value" reprezintă o metodologie care integrează scopul, desfăşurarea în
timp şi resursele, utilizată în măsurarea obiectivă a performanţelor realizărilor proiectului.

1. Performanţa este măsurată prin determinarea costului bugetat al lucrărilor realizate (Earned
Value) şi compararea cu costul actual al lucrărilor realizate (Actual Cost).
2. Progresul este măsurat prin compararea costului bugetat al lucrărilor realizate (Earned
Value) cu costul bugetat al lucrărilor planificate (Planned Value).
3. Valoarea Planificată (PV) reprezintă estimarea aprobată a costurilor planificate a fi cheltuite
în desfăşurarea activităţilor, într-o anumită perioadă.
4. Costul Actual (AC) este costul total implicat în realizarea lucrărilor aferente unei activităţi,
într-o anumită perioadă.
5. Earned Value (EV) reprezintă valoarea bugetată a lucrărilor realizate.

10
 4. Managementul costurilor in proiectele investiţionale.
4.1. Managementul de proiect.
Managementul de proiect constă în planificarea, organizarea şi gestionarea (controlul)
sarcinilor şi resurselor şi urmăreşte atingerea unui anumit obiectiv, în condiţiile existenţei unor
constrângeri referitoare la timp, resurse şi costuri.

4.2. Proiectul.
Proiectul este o investiţie de resurse pe o perioadă determinată, având ca scop realizarea unui
obiectiv sau a unui set de obiective precise. În alţi termeni, un proiect este o idee de îmbunătăţire a
unei stări de lucru .

Se pot distinge câteva caracteristici ce deosebesc proiectele de activităţile de rutină:

- proiectul este un instrument al schimbării, fiind în acelaşi timp unic;
- un proiect are un început şi un sfârşit clar definite;
- proiectele folosesc resurse alocate derulării lor (resurse umane, materiale, de timp şi bani);
- resursele umane au la bază o serie de calităţi, specializări/calificări şi abilităţi personale;
- rezultatele finale implică obiective identificabile, de calitate şi performanţe specificate în proiect;
- proiectul are un scop precis care depinde de dimensiunea proiectului;
- proiectul determină câte resurse, cât timp şi cât de mare este produsul final al proiectului;
- pentru atingerea obiectivelor propuse proiectele urmează o abordare planificată, organizată;

Succesul tuturor proiectelor este rezultatul unui echilibru între trei elemente: timp, resurse şi
rezultate.

4.2.1. Fazele (procesele de bază) ale unui proiect .

Cele cinci faze/procese de bază ale unui proiect sunt următoarele (figura nr.2):
1. iniţierea;
2. planificarea/proiectarea/organizarea;
3. execuţia/construcţia;
4. controlul/revizuirea;
5. finalizarea/punerea în funcţiune.

11
 1.1.Iniţiere
Iniţiere

2.2.Studiu
Studiudede
fezabilitate
fezabilitate

2.2.Planificare/
Planificare/proiectare/
proiectare/
organizare
organizare

4.4.Control/
Control/ 3.3.Execuţie/
Execuţie/
revizuire construcţie
revizuire construcţie

5.5.Terminare/
Terminare/punere
punereînîn
funcţiune
funcţiune

Funcţionare
Funcţionare
Garanţie
Garanţie

Figura nr.2 –Procesele de bază ale unui proiect

4.3. Proiectul ideal.

Pentru a rezuma,un nou proiect reprezintă o reuşită atunci când aduce următoarele rezultate:
 un client final satifăcut;
 un produs profitabil pentru client
 execuţia proiectului trebuie să fi fost profitabilă pentru organizaţia de management al
proiectelor

4.3.1. Succesul proiectului

Succesul proiectului depinde de:
 Acordul între echipa proiectului, client şi management cu privire la obiectivele proiectului;
 Un plan de proiect care recomandă calea generală şi responsabilităţi clare;
 Comunicare permanentă şi eficace;
 Un domeniu de aplicare controlat al proiectului;
 Susţinerea managementului.

12
Previziuni privind preţurile. Instrumente, metodologii, monitorizare.

De regulă activitatea de construcţii se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp. De aceea în

acest domeniu trebuie să facem anticipări, previziuni pe termen lung privind preţurile.
Previziunea preţurilor în sectorul construcţiilor este dependentă de celelalte forme şi
instrumente previzionale:
 prospective;
 prognoze;
 strategii şi politici economice cu caracter general şi sectorial;
 programe;
 planuri.

În cazul în care sunt elaborate pe termen lung sau foarte lung (mai mulţi ani) previziunile
de preţ trebuie corelate cu:
 schimbări la nivel politic (integrarea unor state în anumite uniuni internaţionale, politica
fiscală, politica bancii naţionale, politica privind protecţia mediului înconjurator etc.) ;
 ciclurile de afaceri (recesiune etc.) ;
 puterea de cumpărare a consumatorilor ( salariu mediu etc.);
 disponibilitatea forţei de muncă;
 cererea la nivel de industrie;
 noi preferinţe ale consumatorilor;
 evoluţia tehnologică;
 descoperirea a noi resurse de energie.

În cazul în care sunt elaborate pe termen mediu sau scurt (câteva luni sau trimestre, până la
un an) previziunile preţurilor trebuie corelate cu:
 cererea pentru un anumit produs;
 cererea sezonieră;
 mixul de marketing al concurenţilor de pe piaţă;
 cotele de piaţă ale principalilor producători de materiale;
 ratele dobânzii;
 cursul valutar;
 impactul unor evenimente asupra producţiei în construcţii.

13
 4.5. Analiza şi monitorizarea costurilor pe categorii de lucrări şi categorii de cheltuieli .
În cadrul analizei,se evidenţiază evoluţia costurilor,structurate pe două categorii de costuri:
1. costuri directe,pe categorii de cheltuieli,care reflectă efortul antreprenorului care realizează
construcţia;
2. costuri totale,care includ pe lângă costurile directe şi cheltuielile indirecte ale
antreprenorului şi profitul acestuia. Costurile totale însumează elementele care trebuie
plătite de către client, antreprenorului.

Indicele de cost în construcţii,măsoară evoluţia în timp a preţurilor elementelor care

contribuie la realizarea lucrărilor de construcţii.
Ponderile reprezintă structura cheltuielilor în construcţii, determinată pe baza anchetelor
statistice.
Calculul indicilor de preţ al lucrărilor de construcţii utilizează în principal două mărimi:
ponderi (greutatea specifică a unor cheltuieli din cadrul fiecărei categorii şi tipuri de lucrări
precum şi pentru cheltuielile rezultate din cotele de final de deviz care privesc pe executant) şi
indici de preţ individuali ai cheltuielilor cu resursele utilizate (materiale, manoperă, utilaj,
transport).
Conform acestei metode, costurile unei construcţii se pot urmări şi analiza în funcţie de
doua repere:
- din punct de vedere al intrărilor sau al costurilor directe pe care le realizează antreprenorul;
- din punct de vedere al preţului de producţie sau al ieşirilor care vizează preţul plătit de client
antreprenorului, pentru construcţia realizată.

Categoriile de cheltuieli sunt cele definite prin devizul pe categorii de cheltuieli pe care
legislaţia în vigoare le recunoaşte şi anume:
a) Cheltuieli cu materialele şi produsele ce se pun în operă;
b) Cheltuieli cu manopera de execuţie;
c) Cheltuieli cu utilajele necesare realizării lucrărilor de construcţii;
d) Cheltuielile cu mijloacele de transport utilizate pentru transportul materialelor şi produselor;
e) Cheltuieli indirecte legate de costurile proprii ale antreprenorului, aferente lucrarilor;
f) Profitul antreprenorului.

14
 5. Studiu de caz pentru construcții de locuit.

Date generale privind obiectivul de investiţii.

Obiectul studiului de caz îl constituie un bloc de locuinţe, totalizând un număr de 38 de

apartamente situate pe strada Panait Cerna, în municipiul Lugoj.
Blocul totalizează 38 apartamente, câte 19 apartamente pe fiecare scară şi are spaţii de
folosinţă comună, centrală termică, uscătorie.

Blocul are următoarele suprafeţe:

Scara 1 Scara 2 TOTAL

Ac = 260,00 mp + 260,00 mp = 520,00 mp
Ad=1.142,00 mp + 1.142,00 mp = 2.284,00 mp
Au= 833,60 mp + 835,00 mp = 1.668,60 mp

15
 5.2. Date concrete de calcul.

A. Determinarea costurilor unui obiect de construcţie pe categorii şi tipuri de lucrări şi pe

categorii de cheltuieli la nivelul Trim. I 2010. Modul de determinarea a costurilor unui obiect de
construcţie pe categorii şi tipuri de lucrări s-a bazat pe utilizarea unui program de calcul.Aceste
cheltuieli au fost determinate prin introducerea de preţuri şi tarife la nivelul trim.I 2010 (conform
devizului).

B. Analiza evoluţiei costurilor unui obiect de construcţie pe categorii şi tipuri de lucrări şi

pe categorii de cheltuieli la nivelul Trim.II 2010 comparativ cu Trim.I 2010.Analiza evoluţiei
costurilor obiectului de construcţie s-a făcut pe categorii de lucrări, pe tipuri de lucrări şi pe
categorii de cheltuieli prin introducerea indicilor de preţuri şi tarife corespunzătoare trim.II 2010
calculaţi conform metodologiei INCERC de determinare a indicilor de preţ utilizaţi la evaluarea
lucrărilor de construcţii.

S-au determinat următorii indici de preț:

- pe tipuri de materiale ;
- pentru manoperă :
- indici medii de creştere a tarifelor pentru utilaje ;
- indici de preţ la transporturi.

S-au calculat indici :

- IPin pe categorii de lucrări/tipuri de cheltuieli ;
- IPie pe categorii de lucrări/tipuri de cheltuieli.

Din figura 6.1. rezultă că indicii au crescut cu valori apropiate, dupa cum urmează :
arhitectură -6,2% ; infrastructură -6,1% ; instalaţie termică interioară -6,4% ; centrala termică
-6,4% ; instalaţii sanitare -6,2% ; instalaţii gaze -5,9% ; instalaţii electrice -6%.
Aceste creşteri se datorează, în principal, creşterii preţului la materiale pe trimestrul II
comparativ cu trimestrul I.

16
 În figura 6.2 se observă că indicii de preţ de ieşire referitori la trim. II au crescut diferit
faţa de trim. I în funcţie de tipul de lucrări executate : lucrări de zidărie -6% ; lucrări de finisaje
-4% ; lucrări de hidro + termoizolaţie -3% ; lucrări de tâmplărie 1% ; lucrări de învelitoare -15%.
Cea mai mare creştere se observă la „lucrări de învelitoare”, în acest caz preţul ţiglei a crescut
considerabil de la un trimestru la altul.

17
 Creşterea pentru trim. al II-lea la montat conducte este de 7%; montat robineţi 1%; montat
radiatoare 1%.

18
 La instalaţii sanitare indicii cresc pentru montat conducte alimentare cu apă cu 7%, montat
conducte canalizare cu 1%, montat obiecte sanitare cu 1%.

19
 În cazul instalaţiilor electrice indicii de preţ de ieşire pentru trim. al II-lea cresc astfel:
montat tuburi izolante -4%; montat conductori electrici -5%; montat aparate electrice -4%; montat
corpuri de iluminat -10%; montat instalaţii paratrăsnet -12%.

20
 În acest caz o creştere spectaculoasă observăm la "montat corpuri de iluminat" (creşterea preţului
corpurilor de iluminat) şi la "montat instalaţie paratrăsnet" (creşterea preţului ţevilor).

Concluzii

Pentru demonstrarea funcţionabilitaţii metodei utilizate s-a realizat o aplicaţie pe un studiu

de caz.Indicii de preţ în studiul de caz prezentat au fost determinaţi pe obiect de construcţii, nu pe
obiectiv de investiţii.
Nu au fost incluse în calcul cheltuielile pentru:
- obţinerea şi amenajarea terenului;
- asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;
- proiectare şi asistenţa tehnică;
- organizare de şantier;
- comisioane, cote, taxe etc;
- diverse şi neprevazute;
- probe tehnologice, teste etc.

Referitor la aplicaţia realizată în cadrul studiului de caz, concluziile care se desprind sunt
următoarele:
1. Pentru perioada analizată (trim.II 2010 comparativ cu trim.I 2010) creşterea preţului pentru
obiectul de construcţie a fost de 5,61% şi se datorează în principal creşterilor de preţ
determinate pe cheltuieli directe (cheltuieli efectuate de către antreprenor pentru procurarea
resurselor necesare execuţiei care sunt de 6,04%).
2. Dintre elementele de cheltuieli directe, creşterea cea mai mare este la "materiale" şi este de
7,6%, acestea deţinând şi cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor directe (69,21%).
3. La determinarea indicilor de preţ pe categorii de lucrări la nivel de cheltuieli directe -Total I
(Total general deviz) s-a constatat ca cele mai mari creşteri sunt la arhitectură, instalaţia
termică interioară şi la centrala termică, acestea fiind de 7,2% (6,2%).
4. La determinarea indicilor de preţ pe tipuri de lucrări la nivel de cheltuieli directe -Total I
(Total general deviz) s-a constatat că cele mai creşteri sunt la următoarele tipuri de lucrări
şi anume:

- la arhitectură, lucrările de învelitori au o creştere de 18% (15%);

- la infrastructură, lucrările de armături pentru betoane au o creştere de 31% (27%);
- la instalaţiile termice, lucrările de montare a conductelor au o creştere de 8% (7%);

21
- la centrala termică, lucrările de montare a conductelor au o creştere de 11% (10%);
- la instalaţiile sanitare lucrările de montare a conductelor de alimentare cu apă, au o creştere de
8% (7%);
- la instalaţiile de gaze, lucrările de montare a conductelor au o creştere de 7% (6%);
-la instalaţiile electrice, lucrarea cu cea mai mare creştere o are executarea instalaţiei de
paratrasnet, aceasta fiind de 13% (12%).
Indicii de preţ au fost calculaţi pe baza recapitulaţiilor de deviz fără a fi utilizat un program
de calcul automat.

Utilizarea sistemului informatic va fi un instrument la dispoziţia factorilor de decizie din

sectorul „construcţii” pentru cunoaşterea cuantumului de creştere al preţului unei construcţii ori de
câte ori se modifică preţurile elementelor care participă la realizarea construcţiei.Prin utilizarea
programului de calcul automat se pot lua în consideraţie mai multe variante de calcul a indicilor
(care au la baza variante de soluţii constructive) şi se poate urmări variaţia factorilor standard pe
total factori şi pe fiecare factor în parte.

Metoda prezintă avantajul că poate influenţa preţul construcţiei prin variaţia preţurilor
tuturor factorilor de bază cât şi prin variaţia unui singur factor (se elaboreaza variante de calcul).
Pentru creşterea gradului de complexitate a analizei evoluţiei preţurilor în construcţii, se poate crea
posibilitatea cuprinderii în cadrul analizei, a tuturor cheltuielilor ce participă la realizarea unui
obiectiv de investiţii, prin elaborarea unei metodologii pentru obiectivul de investiţii.Acest lucru
este posibil prin participarea unor specialişti din domeniul proiectării, asistenţei tehnice, execuţiei
în construcţii.Rezultatele obţinute au demonstrat că metoda poate fi utilizată pentru urmărirea
evoluţiei preţurilor în construcţii.

22
 6. Concluzii si propuneri.
Evoluţia tot mai rapidă a societăţii,amplificarea interdependenţelor dintre sectoarele
economice şi sociale, accentuarea rolului progresului tehnic precum şi extinderea şi liberalizarea
schimburilor internaţionale ridică gradul de complexitate al problemelor de natura economico –
socială conducând la necesitatea integrării lor într-o viziune de ansamblu asupra viitorului,
referitor la instrumentele şi metodele utilizate pe plan naţional şi internaţional, de elaborare a unor
previziuni fundamentate ştiinţific privind evoluţia preţurilor.
În concluzie:
Previziunea preţurilor în domeniul construcţiilor poate fi realizată utilizând metode
cantitative (bazate pe extrapolarea seriilor de timp sau econometrice) sau calitative/subiective.
Pentru realizarea previziunilor în domeniul preţurilor trebuie avute în vedere o serie de elemente
cu acţiune complexă:
- legităţile dinamicii preţurilor în cadrul raporturilor cerere – ofertă în sectorul construcţiilor;
- specificul fazei ciclului economic în care se desfăşoară activitatea economică;
- evoluţia preţurilor pe piaţa internaţională;
- tendinţe şi mutaţii tehnologice şi de consum în orizontul de timp pentru care se vor realiza
preveziunile.
De altfel, majoritatea metodologiilor de previziune elaborate pe plan internaţional pentru
sectorul construcţiilor includ o combinaţie a metodelor de previziune şi nu una singură. De
asemenea previziunile asupra evoluţiei preţurilor nu sunt elaborate cu scop singular (preţuri) ci fac
parte, de regulă, din previziuni de ansamblu asupra sectorului construcţiilor. De aceea previziunile
sunt corelate cu:
- prognoze la nivel macroeconomic elaborate pe plan naţional şi internaţional;
- strategii sectoriale pe plan naţional;
- alte studii şi cercetări anterioare.
Majoritatea previziunilor pe plan internaţional au ca finalitate evoluţia preţurilor
prezentată sub formă de indici faţă de o dată reper şi nu de valori absolute.
Construcţiile joacă un rol semnificativ în dezvoltarea oricărei societaţi fiind un element
esenţial pentru progresul economic, social şi cultural.De aceea în lucrare au fost prezentate metode
şi metodologii de estimare a costurilor în construcţii folosite în Romania, în UE şi SUA.
Ca urmare a efectuării analizei comparative de întocmire a devizelor generale de investiţii
au rezultat următoarele concluzii:
 Pentru toate tipurile de calculaţii este utilizată metoda pe comenzi şi procedeul aditiv
(forma cea mai cunoscută de calculaţie este devizul general).

23
  Pentru verificarea costurilor necesare executării unor obiective de investiţii majoritatea
ţărilor folosesc indici de referinţă pe tipuri de lucrări şi obiecte de construcţii.
În România, în devizul pe categorii de lucrări nu se utilizează o cotă de risc, dar în devizul
general al investiţiei există capitolul “alte cheltuieli ” care include o cotă procentuală cuprinsă între
10% (pentru construcţiile noi) şi 20% (pentru lucrări de modernizare) aplicată cheltuielilor cu
amenajarea terenului, asigurarea utilităţilor, proiectare şi investiţia de bază.
În cazul EUROSTAT este utilizată analiza evoluţiei costurilor pentru anumite tipuri de
construcţii sau doar pe categorii de lucrări utilizând devize standardizate prin intermediul cărora
sunt culese şi sintetizate date din toate ţările membre.
Nu în toate metodologiile analizate, calculaţia are ca final devizul pe obiect şi devizul
general.
Structura cheltuielilor pentru stabilirea costurilor construcţiei cuprinde sub forme diverse
aceleaşi categorii de cheltuieli:
 Cheltuieli directe: materiale, manoperă, utilaj şi transport.
 Cheltuieli indirecte
 Profit
Nu în toate ţările există obligativitatea utilizării unor devize standard.Structura devizului pe
categorii de lucrări, a devizului pe obiect şi a devizului general practicată în România este suficient
de cuprinzătoare pentru a fi utilizată în studiul evoluţiei costurilor .

Ca urmare a analizei evoluţiei costurilor în construcţii, inclusiv a metodologiilor şi

metodelor de calcul utilizate până în prezent în ţara noastră şi în alte ţări se recomandă:
1. Metodologia cadru de calcul, analiză şi monitorizare prezentată în lucrare, să contribuie la
extinderea cadrului de analiză şi comparabilitate a costurilor construcţiilor, în diverse
regiuni ale ţării;
2. Să se realizeze o metodologie armonizată cu practicile din ţările UE, care să conducă la
posibilitatea comparabilităţii costurilor construcţiilor cu cele din statele UE (inclusiv pe
elemente de calculaţie şi pe tipuri de clădiri).
Asfel se creează premisele metodologice fundamentate ştiinţific pentru obţinerea
următoarelor rezultate:
- optimizarea cheltuielilor;
- realizarea unui cadru unitar de estimare, analiză şi comparabilitate a costurilor în construcţii,
armonizat cu practicile altor ţări;
- creşterea eficienţei investiţiilor în domeniul construcţiilor;
- estimarea corectă a valorii în cazul contractelor de achiziţii publice.

24
 Pentru analiza şi urmărirea evoluţiei preţurilor lucrărilor de construcţii, specialistul în domeniu
trebuie să parcurgă urmatoarele etape:
Asigurarea unei baze de date de calcul pe următoarele domenii:
- preţuri materiale/produse de construcţii şi instalaţii;
- costul manoperei în construcţii (câştigul salarial mediu brut în construcţii + obligaţiile
angajatorilor referitoare la salariul brut);
- tarife utilaje de exploatare în construcţii (de săpat, de ridicat);
- tarife transport auto şi CF.
Aceste baze de date trebuie actualizate lunar, trimestrial, anual, în funcţie de obiectivele
analizei de cost.Ca urmare a dinamicii activităţii de construcţii, pe plan local mai întâi, în fiecare
ţară şi apoi pe plan mondial, au luat fiinţă organisme care au promovat acumularea informaţiilor în
domeniile implicate în industria construcţiilor, popularizarea lor şi perfecţionarea specialiştilor
pentru atingerea unui grad cât mai ridicat de performanţă.
Referitor la domeniul ingineriei de cost cel mai important organism, recunoscut pe plan
mondial, este CONSILIUL INTERNAŢIONAL AL INGINERIEI DE COST – I.C.E.C.
(International Cost Engineering Council), organizaţie non-profit şi apolitică, fondată în 1976.
Ca urmare a alinierii la cerinţele cuprinse în reglementările Uniunii Europene, privind
urmărirea costurilor în construcţii, este necesar să se introducă funcţia de specialist în ingineria
costurilor, astfel realizându-se un proces eficient de analiză şi urmărire a evoluţiei costurilor, cu
implicaţii imediate pe piaţa construcţiilor.
Cea mai importantă dintre responsabilităţile anterior precizate va deveni fără îndoială
analiza valorii, puţin aplicată în construcţii astăzi, întrucât ar asigura o optimizare a procesului de
proiectare prin prisma relaţiei calitate specificată – cost implicat.

În concluzie:
Referitor la metodologia prezentată, de analiză şi monitorizare a evoluţiei costurilor
construcţiilor de locuit colective, inginerul de cost are atribuţii legate de:
A. Estimarea costului proiectului investiţional, pe baza datelor din proiectul tehnic şi a detaliilor de
execuţie.
B. Analiza şi monitorizarea evoluţiei costurilor lucrărilor de construcţii.
Ingineria Costurilor reprezintă un vast domeniu de activitate puternic reprezentat pe plan
intenaţional, dezvoltat puţin, dar sigur şi în universul tehnic românesc, cu un viitor previzionat
care-i va stabili ierarhia şi locul printre ştiinţele inginereşti.

25
 Bibliografie.

1.Baciu, A., “Costurile: organizare, planificare, contabilitate, calculaţie, control şi analiză”, Editura
Dacia, Cluj –Napoca, 2001
2.Băncilă, St., s.a., “Monitorizarea şi controlul execuţiei de investiţii în construcţii “, Editura
Matrixrom, Bucureşti, 2008
3. Caracota, D., s.a., “Evaluarea investiţiilor de capital”, Editura Fundaţiei “PRO”, Bucureşti, 2004
4. Caraiani, C., s.a., “Costurile : concepte, structuri. Costul în procesul decizional “, Curs A.S.E.,
2008
5. Constantin, V., s.a., “Previziune şi orientare economică “, Editura Economică, 1998
6. Donoaica, S., “Calculaţia costurilor“, Editura Muntenia –Leda, Constanţa, 2001
7 *** Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
8*** Legea locuinţei nr. 114/1996
9. *** Legea nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor
10 *** Legea nr. 50/1991, “Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
actualizată în anul 2006“
http:/www.icoste.org
http:/www.project-management-romania.ro, Gaitan, M., “Nevoia de project management în
construcţii“
http:/www.aace.org
http:/www.icec.org

26