CURS 5- 30.10.

2014

Anatomia functionala a cotului

D.p.d.v. biomecanic art. humero-cubito-radiala este o ....are o capsula articulara tapetata de o sinoviala
cu 3 funduri de sac........... Cele 3 funduri de sac sunt: la foseta conoida,..si la nivel. ... Capsula este
intarita de 4 ligamente: ligament anterior, posterior, lateral intern dublat de ligamentul arciform sau
transversal care se intinde de la apofiza conoida la olecran si ligamentul lateral extern.

Articulatia humero-cubito-radiala are un singur grad de libertate: permite doar flexie-extensie in plan
sagital in jurul unui ax transversal, reprezentat de linia biepicondiliana.

Principalii flexori: d.p.d.v. biomecanic: radialul anterior si bicepsul brahial, iar accesori muschii
epicondilieni: brahio-radialul, radialulii 1 si 2, scurtul supinator. In lant cinematic deschis , cand palma nu
se sprijina, cotul functioneaza ca o parghie de gradul III. Flexia este oprita de intrarea conoidei in foseta
si de prezenta tesuturilor moi, + tensionarea ligamentului posterior al cotului. In lant cinematic
inchis(ex:stand pe maini), antebratul functioneaza ca o parghie de gradul I, parghie de sprijin. Din
aceasta pozitie, flexia cotului este controlata de extensorii cotului, care iau punct fix pe capetele
periferice si prin contractie izometrica, gradeaza miscarea si impiedica caderea sub actiunea gravitatiei.

Extenzia este limitata de varful olecranului si de ligamentul anterior tensionat care formeaza si valgul
fiziologic al cotului. .... si este determinat de jgheabul trohleei humerale. ....secundar, muschiul anconeu
si unii din extensorii degetelor. In ortostatism, flexia este activa, determinata de contractia izotonica a
muschilor flexori, extensia este pasiva, ea fiind controlata de contractia izometrica a muschilor flexori,
prin contractia lor izometrica, flexorii gradeaza miscarea. Extensia devine activa ..bratul este abdus la 90
de grade si in rotatie interna – extensie contra gravitatiei.

In stand pe maini, extensorii sunt activi, atat la flexie cat si la extensie si anume: fac contractie
izometrica pentru flexie, gradand miscarea , miscarea fiind realizata practic pasiv, datorita gravitatiei, si
fac contractie izotonica pentru extensie.

BIOMECANICA ANTEBRATULUI

2 articulatii radio-cubitale si de ligamentul interosos radio-cubital.

Art. Radio-cubitala superioara= > art. Cilindroida de tip trohoid, cu un grad de libertate. Suprafetele
articulare sunt reprezentate de capul radial cilindric- reprezinta cilindrul plin- si mica cavitate sigmoida la
extremitatea cubitusului, care reprezinta doar 1/5 din circumferinta, ea fiind completata de ligamentul
inelar al radiusului care ii creste suprafata articulara mentinand si contactul intre piesele osoase. Exista
si un ligament patrat transversal cubitus-radius, care se gaseste sub ligamentul inelar si care este
tensionat in pronatie sau supinatie, este destins in pozitie intermediara.
Art. Radio-cubitala inferioara=> este o trohoida, suprafetele articulare sunt: extremitatea cubitala-
cilindrul plin- extremitatea radiala-segment de cilindru scobit-, este intarita de ligamente: ligamentul
triunghiular, capsula + 2 ligamente de intarire cubitale, ligamentul interosos, respectiv, o membrana
fibroasa intre cele 2 diafize. Profixal de ligaemntul interosos se gaseste bandeleta fibroasa posterioara
obliga in jos si in afara, cu rol de stabilizare.

STRUCTURA ANTEBRATULUI:

Este adaptata ptr pronatie si supinatie. In supinatie, antebratul este rasucit in afara, iar ptr pronatie,
este rasucit inauntru. OBS: radiusul este mai lung in jos, ceea ce permite ca extremitatea lui inferioara
sa faca o invaluire in jurul extremitatii cubitusului. Este bicudat de prezenta tuberozitatii bicipitale. Pana
la tuberozitate, osul este oblic in jos si inauntru si da insertie muschilor supinatori. Sub tuberozitate este
oblic in jos si in afara si da insertie muschilor pronatori. In pronattie-supinatie, cele 2 articulatii
actioneaza concomitent, functional actioneaza ca o singura articulatie << legea omologiei celor 2
articulatii>>.

Membrana interosoasa- are capacitatea de a-si modifica dimensional aspectul, deci spatiul se modifica
dimensional, in sensul ca, creste in dimensiune si spatiul pe care il ocupa se mareste in pozitie
intermediara si in supinatie maxima. Este un ligament extraarticular, are mecanostructura proprie. Cele
¾ superioare sunt orientate oblic in jos si de la radius catre cubitus, iar ¼ inferioara este orietntata
invers. Datorita acestei mecanostructuri specifice:

1. Fortele de tractiune si compresiune se transmit uniform pe cele 2 oase in orice pozitie

2. Mai frecvent sub actiunea fortelor de presiune decat a fortelor de tractiune

Dupa unii autori, tensionarea fibrelor membranei este maxima in pozitie intermediara si scade in
pronatie.

Axul biomecani al miscarii de pronatie-supinatie => clasic se considera ca prono-supinatia este o rotatie
in jurul unui ax vertical si ca acest ax trece prin cupula radiala pana la baza metacarpianului 5. In aceasta
acceptiune, doar radiusul se roteste , cubitusul fiind fix, respectiv extremitatea superioara a radiusului se
roteste, extremitatea ... se transleaza in jurul cubitusului pe care il ia ca pivot fix.

Dupa Kiesselbach , modelul de miscare pentr prono-supinatie se poate realiza in 3 feluri:

A. Rotatia pura a radiusului fata de axul imobil al cubitusului – acest tip de miscare este
exceptional. ERste singului care respecta teoria clasica
B. Rotatie libera fata de un ax biomecanic variabil care ax este inclus miscarilor izolate ale
antebratului. Datorita acestui fapt, axul se deplaseaza in cursul miscarii diagonal, in afara ,
superior, trecand prin cupula radiala, iar inferior parcurgand un drum intre metacarpianul 3 si 1.
C. Rotatie libera fata de un ax biomecanic variabil inclus miscarilor rotatorii ale intregului membru
superior. Axe variabile, longitudinale globale care implica toate segmentele membrului superior(
cel mai frecvent).

Miscari complementare din partea cubitusulu i si al humerusului

Miscarile complementare ale cubitusului. In cazul “A”, axul ramane fix, ptr “B” si “C” cubitusul se
deplaseaza fontal si sagital. Aceste modele de miscare au fost confirmate prin stereo scopie si s-a
dovedit faptul ca de la pronatie maxima la supinatie maxima ...............

Miscarile complementare ale humerusului se pot evalua cand subiectul face prono-supinatie cu cotul
flectat la 90 de grade. Supinatia se combina cu rotatia interna a humerusului .

Amplitudinea rotatiei humerusului este de cca 9-12 grade. ........ produce abductia cubitusului. Lantul
muscular presupune ptr pronatie 2 muschi principali: rotundul pronator –dezvolta maximul de forta la
inceputul miscarii si patratul pronator- dezvolta maximul de forta la finalul miscarii......marele palmar si
radialul. Indirect, participa si anconeul. Practic, pronatia inseamna deplasearea cubitusului in afara
atunci cand radialul se roteste in sens opus.

Supinatia: scurtul supinator- cel mai important, dezvolta maximul de forta pe toata miscarea, mai ales
cand cotul este extins si bicepsul brahial.

Accesori: extensorul propriu al policelui si lungul extensor al policelui. ....

.......si supinator din pronatie maxima catre pozitia intermediara.

Elemente care vizeaza in general miscarile sunt tonusul muscular si tensionarea tesuturilor moi. In cursul
pronatiei , incrucisarea radiusului peste cubitus determina comprimarea flexoorilor intre cele doua
oase..

....prono-supinatie= > sunt tensionate ligamentul patrat la articulatia superioara si ligamentul

triunghiular la cea inferioara. La ambii, la suinatie maxima se tensioneaza partea anterioara , iar la
pronatie maxima, partea posterioara . Ligamentul triunghiular este extrem de vulnerabil, ruptura lui sau
smulgerea stiloidei cubitale determina luxatia cubitala inferioara. .....

In miscarile de rotatie ale intregului membru superior : pronosuinatia este asociata rotatiei interna-
externa a bratului. .... prin insumarea acestor miscari, amplitudinea totala a miscarilor este de 360 de
grade in ax, respectiv: rotatie interna 150 de grade, cea externa 30 de grade, si daca continuam cu
pronosupinatia puntem sa o ducem la 360 de grade....... find implicata in.....

Datorita pronosuinatiei, fata palmara se poate orienta in orice directie. In lant deschis, musculatura
pronosupinatoare poate lua ...face contractie ..in timp ce in lant inchis, musculatura lucreaza contractie
izometrica.

De la supinatie la pronatie, planul suprafetei a capului radial se inclina in jos si in afara. In supinatie, axul
celor 2 oase sunt paralele, in pronatie, axa radiusului devine oblica in jos si inauntru, iar planul superior
al capului radial vine oblic in jos si in afara. Astfel, planul capului radial devine perpendicular pe axul
radiusului.

OBS 1:radiusul se prezinta ca un arbore cotit la masina, ptr suinatie , scurtul suinator este infasurat in
jurul conului gatului radiusului si are actiune de “derulare” producand supinatia. Bicepsul se insera pe
tuberozitatea bicipitala si are rol prin tractiune contribuind la suinatie. La pronatie, patratul pronator
este infasurat in jurul extremitatii inferioare a cubitusului si efectueaza “derularea”. Rotundul pronator
se insera pe varful curburii pronatorilor si realizeaza tractiunea .

BIOMECANICA MAINII:

GATUL MAINII(pumnul): are un schelet format din 8 oase scurte(carpiene), intre ele articulatiile fiind
artrodii, intregul masiv carpian se articuleaza proximal cu antebratul formand articulatia carpiana si
distal cu metacarpienele formand art carpo-metacarpiene.

La nivelul gatului mainii, miscarile sunt: flexie-extensie, abductie-adductie si circumductie. Amplitudinea

acestor miscari reprezentand insumarea miscarilor la nivelul articulatiilor mici care comun complexul
carpian. Rolul cel mai important il joaca articulatia radiocarpiana(condiliana) si are 2 grade de libertate
si articulatia mediocarpiana (este o art. Condiliana) si are 2 grade de libertate. Miscarile de fapt se
realizeaza prin deplasare in etaje a segmentelor. In acest fel, primul rand de oase carpiene care este
asezat intre antebrat pe de-o parte si randul 2 de oase carpiene , functioneaza asemenea unui menisc-
menisc carpian. Miscarile se realizeaza in jurul unui centru pe care prezinta osul mare, el este considerat
pivot central.

Flexia-exntensia= se realizeaza in jurul unui ax transversal care trece prin osul mare, dar axul clinic trece
prin tabachera anatomica.

Abductia-adductia- in jurul unui ax antero-posterior ce trece prin osul mare, dar de fapt axul clinic trece
prin baza metacarianului 3.

Flexia- extensia au impreuna o amplitudine biomecanica de 170 de grade si insumeeaza miscarea

produsa de radiocarpiana, flexie 50, extensie 55, cu miscarea in articulatia mediocarpiana flexie 35
extensie 50. Deci, articulatia radiocarpiana se flecteaza mult si se extinde putin, iar articulatia
mediocarpiana se flecteaza putin si se extinde mult. Amplitudinea flexiei-exntensiei conteaza de pozitia
mainii de natebrat si de pozitia deetelor. Flexia este maxima .......si extensia degetelor, in vreme ce
extensia maxima se face.... si degetele flectate.

... se produce prin bascularea oaselor carpiene in jurul unui ax antero-posterior care trece prin osul
mare, inclinatia radiala face ca osul mare sa se incline in afara, iar osul semilunar sa vina inauntru, in
inclinatia cubitala, miscarea este invers.

....... art. Radiocarpiana face 5 grade de inclinatie cubitala si 5 de ..in vreme ce

Circumductia- este o miscare care le uneste pe toate, pleaca din flexie, face adductie, fexie, extensie si
abductie, Traiectoria ecestei miscari nu este un cerc, este o elipsa. Amplitudinea de miscare flexie-
extensie este mult mai mare decat adductie-abductie.
Biomecanica policelui:

Policele face miscarile cele mai ample si acest lucru este datorate coloanei policelui. Este format din :
trapez, scafoid... plus articulatiile dintre aceste piese osoase . Coloana policelui a sufeti un proces de
eversie- rasucire in axul propriu de 45 de grade. ...

.....si opozitie(inclinarea spre fata almara sau dorsala), miscarea se face in jurul unui ax oblic inainte si in
afara care trece prin baaza metacarpianului 1, in gerenal miscarea se face in articulatia
trapezometacarpiana si d.p.d.v. biomecanic are ... abductia – adductia – apropie sau departeaza
metacrapianul 1 de 2.

...opozitia- miscarea specifica mainii umane care aduce policele la unul dintre cele patru degete.
Presupune 2 miscari: unghiulara- vf policelui descrie un arc de cerc , iar cea de-a 2-a- miscare de rotatie
de 90 de grade a policlui in jurul axului sau longitudinal si miscarea de flexie- in interfalangiana (falanga
2 pe falanga 1). Acea miscare prin care fata dorsala a policelui ajunge perpendicular pe fata dorsala a
mainii. Muschii care sunt implicati: lungul si scurtul abductor al policelui(departarea maxima
adegetului), flexorul lung si adductorul policelui( apropierea policelui de unul din degete), si opozantul ,
scurtul flexor al policelui daca se apropie policele de degetul 5