Vibratii armonice neamortizate

Breviar teoretic
Forţa perturbatoare are expresia,
F (t )  F 0 sin(t )
în care F0 reprezintă amplitudinea acţiunii dinamice, iar  pulsaţia acesteia. Această
categorie de acţiuni dinamice este de multe ori generată de acţiunea unor motoare de
turaţie n, exprimată în rotaţii/min, în acest caz, pulsaţia acţiunii dinamice determinându-
se cu relaţia
n
  [rad / s ], unde n[rot / min]
30
Se va analiza răspunsul la acest tip de solicitare dinamică sub următoarele aspecte:
 variaţia deplasării de răspuns funcţie de timp – u(t)
 valorile extreme ale eforturilor generate de aplicarea dinamică a forţei F(t) – Mmax
si Mmin; valorile extreme se obtin din încărcarea sistemului oscilant cu forţele
gravitaţionale şi cu o forţa aplicată static, numită forţă dinamică,pe direcţia de
acţiune forţei armonice, în sens alternant; forţa dinamică este produsul dintre
amplitudinea forţei armonice şi factorul de amplificare dinamică (FAD)

Variaţia răspunsului este identică cu cea a excitaţiei, deci tot armonică, exprimată prin
relaţia următoare:
  
u (t )    x st  sin(  t )  sin(  t )
  
Relaţia pune în evidenţă că răspunsul la acţiuni armonice se poate obţine ca suprapunere
a două componente:
 primul termen, care conţine termenul sin(  t ) , reprezintă influenţa directă a
perturbaţiei armonice răspuns forţat - sin(  t )
 cel de-al doilea termen, care conţine termenul sin(  t ) , reprezintă răspunsul
liber neamortizat
Având în vedere că în realitate răspunsul liber se amortizează, după un interval de timp a
doua componentă dispare şi rămâne doar componenta influenţată de vibraţia forţată. Din
acest motiv primul termen reprezintă componenta staţionară şi al doilea reprezintă
componenta tranzitorie.

 - se numeşte factor de amplificare dinamică (FAD) şi depinde de raportul dintre pulsaţia

excitaţiei şi pulsaţia proprie
1 1
 
-  
2
1 2
1  
 
- variaţia sa funcţie de    este redată în graficul de mai jos

1
 - valorile negative pentru FAD (pentru >ω)indică o deplasare de răspuns defazată
cu  faţă de perturbaţie, aşa încât valorile maxime în timp ale celor două oscilaţii
sunt în sensuri opuse
- efectul dinamic este neînsemnat pentru  mult mai mic faţă de ω, (FAD are
valoarea apropiată de 1), dar şi pentru   2
- efectul dinamic este semnificativ pentru valori  mai mici sau mai mari cu 25%
faţă de ω. 0.75      1.25

- pentru     1 se produce fenomenul de rezonanţă, care în absenţa

amortizării presupune valori infinite pentru FAD si creşteri de amplitudine
-
- pentru     1 se produce fenomenul de bătăi


xst – săgeata statică – reprezintă deplasarea elastică după direcţia gld prin aplicarea statică
a unei forţe de mărime F0 în secţiunea în care acţionează F(t).

2
- pentru cazul în care F(t) este aplicată după direcţia gld x st  F0 
F0
k

3
 Exemplu
Se considera un motor cu greutatea de 12 kN amplasat pe consola unei grinzi
realizata din beton, cu secţiunea redata in fig. ;i E=27×106 kN/m2 Daca motorul
funcţionează cu o turaţie de 600rot/min va genera o forta alternanta cu amplitudinea de
0.5 kN.
1. Trasati diagramele de momente extreme tinand cont de actiunea dinamica a fortei
generate de motor
2. Exprimati analitic si reprezentati grafic variatia in timp a miscarii capatului liber al
consolei (in absenta amortizarii) ; precizati care este amplitudinea deplasării de
raspuns.
3. Analizati modul in care se modifica acest grafic daca grinda este inlocuita cu una
metalica cu sectiune I, realizata din platbande sudate (200×8), caracterizate de
E=21×107 kN/m2
4. Cum se modifica acelasi grafic daca in cazul grinzii metalice rotatia motorului
creste la 900r/min?

Rezolvare

0. Pentru inceput se va determina pulsatia proprie. In acest scop se va incarca sistemul

oscilant cu o forta unitara dupa directia gld¸ diagrama de moment astfel obtinuta se va
integra cu ea insasi si se obtine flexibilitatea

1
k
    l2
1 l1  l2 2 l2  l2 2
   l2  
E I  2 3 2 3 
,

4
 G
masa 
g
3 3
bh ( b  2  t)  ( h  2  t)
I 
12 12

rad 
k   199.23 T  2
 s  T  0.03s
masa
, , ,

1. Pentru trasarea diagramelor extreme de moment încovoietor se vor parcurge etapele:

 pulsaţia forţei perturbatoare
n rad rad
     62.83
30 s s

 coeficientul de amplificare dinamică

1
 
2
    1.11
1 

 forţa dinamică Fd    F0 Fd  0.56kN
 se traseaza cele doua diagrame extreme obţinute din aplicarea încărcărilor
gravitaţionale şi a forţei dinamice aplicată în sens alternat, după direcţia forţei
armonice

Obs: deoarece pulsaţia acţiunii dinamice este mult mai mică faţă de pulsaţia proprie se
observă că factorul de amplificare dinamică are valoarea apropiată de 1 şi analiza
dinamică nu conduce la valori mult diferenţiate faţă de cele obţinute din analiza statică
(ăn care acţiunea dinamică ar fi fost înlocuită cu aplicarea în sens alternant a unei forţe
egală cu amplitudinea acţiuniim dinamice)

5
2. Pentru a scrie eexpresia deplasării masei concentrate trebuie determinată săgeata

statică - deplasarea după direcţia gld datorată aplicării forţei F0 după direcţia gld.
Ţinând cont de semnificaţia flexibilităţii, se deduce că
xst  F0   xst  1.03  10 5 m
x st  1.14  10 5  sin(62.83t )  0.31sin(199.23t ) , în care amplitudinea este de cca
0.011mm  1.31  1.45mm .
În reprezentarea grafică ne propunem să evidenţiem distinct cele două componente
ale răspunsului. Pasul de timpa les pentru reprezentare se va alege din criteriul ca
ambele mişcări armonice să fie reprezentate ca sinusoide. De aceea am propus un pas
de timp egal t  min(T , T ) / 8

3. Ca prima consecinta a modificării secţiunii este modificarea flexibilităţii şi a pulsaţiei

proprii.

6
  s1  t13  s2 t1  
2
t2  s2
3
I  s1  t1       2  12
5 4
I  4  10 m
 12  2 2 
rad
  91.98 T  0.07s
s
Se observa că înlocuirea secţiunii de beton cu una metalica conduce la un sistem mai
flexibil. In aceste condiţii se va obtine o amplitudine mai amare o deplasării de răspuns,
cu următoarele argumente
 pentru un sistem mai flexibil, săgeata statica este mai mare ;
 în noua situaţie pulsaţia proprie s-a apropiat de pulsaţia factorului perturbator şi
prin urmare va creste factorul de amplificare dinamică
Aplicând aceleaşi relaţii ca la punctul 2 se vor obţine valorile
5
xst  4.83  10 m   1.87
iar expresia deplasării de răspuns, funcţie de timp este
x st  9.03  10 5  sin(62.83t )  0.67 sin(91.98t ) ,
în care amplitudinea 0.09mm  1.67  15.08mm este de cca 10 ori mai mare decat in
cazul sectiunii din beton.

Observaţie:
Amplitudinea deplasării de răspuns este mai mare decat produsul   x st deoarece nu s-a
considerat influenţa amortizării
4.
In condiţiile în care turaţia motorului se modifică, rezultă altă valoarea a pulsaţiei
factorului perturbator
rad
n  900   94.25
s

7
Pulsaţia este foarte apropiată de pulsaţia proprie şi aduce sistemul în vecinătatea
fenomenului de rezonanţă, ceea ce în absenţa amortizării implică creşterea amplitudinii
deplasării de răspuns …..
  20.01
x st  97  10 5  sin(94.25t )  1.02 sin(91.98t )
Valoarea negativă a FAD indică defazarea cu π între oscilaţiile deplasării de răspuns şi
oscilaţiile perturbatoare

8
Vibraţii armonice amortizate
Componenta tranzitorie a răspunsului amortizat are expresia
u (t )   * x st sin(t  1 )
1 
*  , 
 2
1   2  4 2 2


2
tan(1 ) 
1 2

Enunt 1
Un sistem oscilant cu 1 gld este supus unei solicitări armonice. La rezonanta
amplitudinea deplasarii de raspuns este de 5 cm. Pentru o solicitare armonica cu pulsatia
egala cu a zecea parte din pulsatia proprie a structurii rezulta o amplitudine de 0.5 cm.
Estimati amortizarea sistemului.

Rezolvare
Amplitudinea in cele doua situatii
* *
u10   1 x1st   1 F0
* *
u 02   2 xst2   2 F0
raportul amplitudinilor va fi egal cu raportul factorilor de amplificare dinamică
*
u10  1

u02  2*
1
* 
1    2 2
 4 2 2
 * 1
 la rezonanţă    1  1 
 2
 2* 1
 pentru   0.1   2   0.1   
 0.98  0.04 2

u10 0.98  0.04 2

 10   400 2  0.98  0.04 2    0.049
u02 2

Coeficientul din amortizarea critica pentru sistemul studiat se poate aproxima la 5%.

Enunt 2
Pentru o vibraţie forţată generată de forţă armonică s-a observat că amplitudinea
înregistrată la rezonanţă este de patru ori mai mare decât amplitudinea generată de o forţă
armonică a cărei pulsaţie este cu 20% mai mare decât pulsaţia de rezonanţă. Determinaţi
coeficientul din amortizarea critică.

Rezolvare
Asa cum s+a arătat în exemplul precedent:

9
 * 1
u10  1  * 

u02  2* 1   
2 2
 4 2 2
 * 1
 la rezonanţă    1  1 
 2

2 * 1
 pentru   1.2   2    1.2   
0.194  5.76 2

u 10 0.194  5.76 2
4  64 2  0.194  5.76 2    0.0052
u 02 2
Coeficientul din amortizarea critica pentru sistemul studiat se poate aproxima la 5.2%.

Enunt 3
O maşină este fixată prin intermedil a patru resorturi a căror amortizare poate fi neglijată.
Pulsaţia mişcării verticale de vibraţie a ansamblului maşină - resorturi corespunde la 200
rotaţii-min. Amplitudinea deplasării verticale a sistemului este de 5 mm daca motorul
funcţionează cu 20rotaţii/min, de 26.5 mm la 180 rotaţii/min şi de 0.6 mm pentru 600
rotaţii/min.
Calculaţi amplitudinea deplasării verticale a maşinii dacă resorturile sunt înlocuite de
izolatori care au aceeaşi regiditate, dar introduc o amortizare echivalentă de 25%.

Rezolvare
Pentru mişcarea neamortizată amplitudinea deplasării se poate exprima ca în relaţia de
mai jos
1  2 x st
  n 30 u 0    x st  2
x st 
  2  2
1  
 
Pentru cele trei turaţii rezultă expresiile de mai jos:
 2 x st
n'  600rot / min   '  20  u 0 '  0.63mm  2
   20  2
 2 x st
n' '  180rot / min   ' '  6  u 0 ' '  26.47 mm  2
   6  2
 2 x st
n' ' '  20rot / min   ' ' '  0.67  u 0 ' ' '  5.08mm  2
   0.67  2

u0 '
Din raportul u 0 ' ' se poate deduce pulsaţia proprie a sistemului oscilant:
0.63  2  36 2
 2 2
 25.84 2  6910.79    16.35rad / s
26.47   400

Din relaţia de calcul a amplitudinii u 0 ' ' ' se poate deduce săgeata statică, care va fi
aceeaşi şi pentru mişcarea amortizată

10
 16.35 2 x st
u 0 ' ' '  5.08mm   x st  4.996mm
16.35 2   0.67 
2

In cazul mişcării amortizate amplitudinea deplasării de răspuns la o mişcare de turaţie n=

determină astfel:

1
u0   x st
2
   2  2
1      4 2   
     
 
Pentru cele trei turaţii ale motorului se vor obţine următoarele amplitudini ale deplasării
de răspuns
n=600rotaţii-min →u0’=0.36 mm
n=180rotaţii-min →u0’’=7.53 mm
n=20 rotaţii-min →u0’’’=5.07 mm

Cea mai mare amplitudine a mişcării se obţine pentru turaţia medie dintre cele trei
(180rot/min) deoarece pentru aceasta pulsaţia factorului perturbatoare şi pulsaţia proprie
sunt mai apropiate.

Enunţ 4
Un aparat de aer condiţionat cu masa de 540 kg de este fixat prin intermediul a două
grinzi metalice HEA120 (E=21107 kN/m2, I=6.0610-6 m4). Motorul funcţionează cu
turaţia de 300rotaţii/min şi produce forţe alternante verticale cu amplitudinea de 270N. Se
neglijează greutatea proprie a grinzilor metalice şi se consideră două valori ale
procentului din amortizarea critică: de 15% şi 5%. Determinaţi amplitudinea deplasării
secţiunilor de mijloc ale grinzilor.

Rezolvare
1. Se determină flexibilitatea unei grinzi (  ) şi apoi pulsatia sistemului oscilant, ţinând
1
cont că rigiditatea sistemului este k 
2

11
 1L L 2 L 1 3
L 7m
     2     6.434  10
22 4 3 4 E I 16  3  E  I N

2  16  3  E  I rad 3.14
    75.869 T  2
T  0.083 s
3 s 
L  masa
2. Se determină săgeata statică generată de aplicarea unei forţe F0
F0
xst    xst  8.686  10 5 m
2
3. Se determină pulsaţia forţei armonice şi FAD pentru cele două variante ale
coeficientului din amortizarea critică

n   rad rad
     31.416
30 s s
  0.15   *  1.194
  0.05   *  1.205

4. amplitudinile deplasării de răspuns în cele două situaţii este obţinută cu relaţia

u 0   *  x st
  0.15  u 0  0.104mm
  0.05  u 0  0.105mm

12