CUPRINS

CALITATEA APEI = CALITATEA VIETII pentru ca APA este COMBUSTIBILUL UMAN !!!
MARE PARTE DINTRE ORGANELE NOASTRE INTERNE SE COMPORTA CA UN
"BIO-FILTRU" !

Memoriu Justificativ 2
Capitolul 1. Tratarea apei 3
1.1. Filtrele de apa potabila 3
1.2. Monitorizarea calitatii apei 3
1.3. Sistemul de monitorizare a mediului Sonda YSI SERIA 6 4
Capitolul 2. Condiţii de calitate a apei potabile 6
2.1. Rolul apei în organismul uman 6
2.2. Necesităţi şi surse de apă pentru organismul uman 7
2.3. STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI 7
Capitolul 3. PARAMETRII DE CALITATE AI APEI POTABILE 8
3.1 Parametrii de calitate sunt microbiologici, chimici şi indicatori 8
3.2. MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT 10
3.2.1. Monitorizarea de control 10
Capitolul 4 Tehnici performante de monitorizare a apei. Determinarea Fierului 12
4.1. Determinarea Fierului prin metoda Spectroquant 1.14761.0001 12
4.2. Determinarea Fierului din apa potabilă prin Spectroscopie UV 14
4.3. Metode de determinare a Fierului din apă 16
4.3.1. . Metoda pentru fierul total. 17
Studiu de caz 18
TEMA: Metode de determinare a Fierului din apă 18
Concluzii 20
BIBLIOGRAFIE 21

CALITATEA APEI = CALITATEA VIETII ! pentru ca APA este

COMBUSTIBILUL UMAN !!!
1
MARE PARTE DINTRE ORGANELE NOASTRE INTERNE SE COMPORTA
CA UN "BIO-FILTRU" !

Memoriu Justificativ
Apa Potabilă

Apa potabila este apa care are calitatile fizice,

chimice si biologice necesare pentru a fi
consumata fara riscuri imediate sau pe termen
lung. Apa potabila este importanta pentru
omenire. Organizatia Mondiala a Sanatatii
(OMS) spune: "bolile asociate cu contaminarea
apei potabile constituie o povara majora pentru
sanatatea umana. Interventiile pentru
imbunatatirea calitatii apei de baut ofera
beneficii semnificative sanatatii". In cursul
timpului procesul de potabilizare si de control al
calitatii acesteia a devenit tot mai complex
datorita cresterii poluarii si cresterii concentrarii
urbane.
Principalele caracteristici care concura ca o apa
sa fie potabila sunt:
 Gustul si mirosul
 Culoarea
 Turbiditatea (solide in suspensie
Microorganisme
 Saruri si metale dizolvate
 Substante organice dizolvate

Capitolul 1. Tratarea apei

2
 Procesul de tratare a apei depinde in general de sursa si calitatea acesteia si incepe cu
eliminarea progresiva a corpurilor (impuritati, plante, vietati) in functie de dimensiunile lor, cele
mai mari prin sitare si cele mai mici prin sedimentare si filtrare.
In continuare pot urma : oxidarea, adsorbtia, dedurizarea, dezactivarea si dezinfectia. In
general dezinfectia se realizeaza prin clorinare. Scopul este distrugerea agentilor patogeni:
bacterii, virusi si chisturi.
1.1. Filtrele de apa potabila

Clorinarea apei reduce la zero riscurile imediate prin purificarea microbiologica dar aduce in
apa pe langa clor alte substante care produc efecte pe termen lung.
Filtrul de apa potabila reduce clorul, chisturile rezistente la clor si substantele rezultate din
interactiunea clorului cu reteaua de distributie sau cu poluantii.
Filtrele de apa completeaza procesul de potabilizare a apei. Folosirea unor filtre de calitate
recunoscuta conform cu specificatiile producatorului imbunatateste substantial calitatea apei de
baut si aduce un plus de economie.

1.2. Monitorizarea calitatii apei

Calitatea apei potabile este verificata in conformitate cu standardele internationale de

metoda, iar caracteristicile de potabilitate corespund legislatiei nationale in vigoare, care este in
concordanta cu cerintele Directivei Cadru 98 / 83 / EC / 1998 a Consiliului Uniunii Europene
privind calitatea apei potabile; se utilizeaza aparatura de laborator omologata, performanta.
Calitatea apei furnizate, metodele de analiza, valorile admise pentru parametri si
programele de monitorizare a apei potabile trebuie sa fie in conformitate cu Legea nr 458/2002,
cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu normele sanitare in vigoare.

3
Scopul monitorizarii calitatii apei potabile este acela de a furniza informatii despre:
calitatea apei potabile produse si distribuite, eficienta tehnologiei de tratare a apei, mentinerea
calitatii apei potabile in limita valorilor admise de lege.

1.3. Sistemul de monitorizare a mediului Sonda YSI SERIA 6

Prezentare generala a sondei – Introducere

La inceputul anilor 90, YSI a lansat un sistem multi – parametru de monitorizare a

calitatii apei pentru a satisface nevoia de masurare a poluarii fara sursa sigura. Inziua de azi aven
pe teren mii de instrumente ce opereaza la o simpla atingere de buton, stocheaza date in memorie
si comunica cu alte computere. Aceste instrumente sunt ideale pentru stabilirea unui profil si
monitorizarea calitatii apei in afluenti industriali si ape recirculate, lacuri, rauri, mlastini, estuare,
ape de coasta si puturi de monitorizare. Daca instrumentul este dotat cu baterii, el poate fi lasat
nesupravegheat saptamani la rand, stocand in cel mai sigur mod in memoria interna parametrii
sondati la un interval dinainte stabilit. Reactia rapida a senzorilor YSI, fac aceste sisteme ideale
pentru profilarea pe verticala, iar dimensiunile reduse a unora din sondele noastre, le permite
acestora sa incapa si in puturi de monitorizare cu diametru de 2 inch (5cm). Tote sistemele multi
– parametru ale YSI sunt dotate fie cu Senzor cu Oxigen Dizolvat cu Puls Rapid – ce prezinta
nevoie redusa de barbotare si ofera rezultate de inalta acuratete chiar si fara un agitator scump,
greoi si consumator de energie – fie cu un senzor cu oxigen dizolvat optic ROX ce nu prezinta
nevoie de curgere si este deosebit de stabil in cazul utilizatorilor de lunga durata.
Seria a 6-Sisteme de monitorizare a mediului de la YSI sunt multi – parametru,
masurarea calitatii apei, si a sistemelor de culegere a datelor. Ele sunt destinate pentru a fi
utilizate in activitati de cercetare, de evaluare, de reglementare si de respectarea cererilor. O

4
sonda este diapozitivul in forma de torpila pentru monitorizarea calitatii apei, care este pus in
apa, pentru a aduna date a calitatii apei.

Sondele pot avea mai multe probe:

 Oxigenul dizolvat prin puls rapid polarografic
 ROX Oxigenul dizolvat optic
 Conductivitate – face o imagine asupra continutului total de solide dizolvate si de
asemenea asupra rezistivitatii.
 Conductanta specifica
 Salinitate
 Total solide dizolvate
 Rezistenta
 Temperatura
 pH-ul
 ORP – potentialul oxido – reducator
 Adancime
 Nivel
 Debit
 Turbiditate
Algele albastrui verzui – dau informatii asupra gradului de inflorire al apei si al continutului
de nutrienti. Inflorirea consuma oxigen, acest lucru ducand la reducerea fenomenului de
autoepurare si la reducerea existentei vietii acvatice. Deci intr-un cuvant reduce calitatea apei.
Alcatuire:
Sonda este alcatuita sin 2 sisteme: unul cu led rosu si unul cu led portocaliu.
Utilizare:
Este imersata in apa pana la adancimea necesara. Este conectat la un sistem dupa cum
am zis si mai sus, caruia ii comunica datele. Aceasta rezista 2 luni in apa, insa conform unor
cercetari aceasta a rezistat si 6 luni dand in continuare valori bune ale parametrilor. Sonda nu
poate determina continutul total de carbon organic si continutul de fosfati. In sensul determinarii
acestora a fost realizat sistemul AQUALAB.
O alta determinare este cea a poluantilor organici si anorganici, realizata cu ajutorul
sistemului de monitorizare WARNER care face parte din proiectul FP7, avand ca parteneri
urmatoarele tari: Franta, Italia, Spania, Germania, Polonia, Anglia, Olanda, Elvetia.
5
 In cazul unor senzori mai pot fi monitorizate:
 Fenoli
 Pesticide
 Carbonul organic
 Metalele grele
In cazul polonezilor, acestia au dezvoltat o serie de microelectrozi de ioni – selectivi iar
pentru partea de metale grele au elaborat un sistem de analiza voltametrica. Au facut o
minimizare.

Capitolul 2. Condiţii de calitate a apei potabile

LEGEA NR. 458/2002 privind calitatea apei potabile , LEGEA NR. 311/2004 (aduce
completări la L 458 )şi calitatea apei potabile , stabilesc metodele de analiză , valorile admisibile
pentru parametrii şi programele de HG 974/2004 , definesc monitorizare a apei potabile.

2.1. Rolul apei în organismul uman

Apa este un constituent fundamental şi indispensabil al organismului uman. Modificări
mici produc tulburări de apă este mult mai puţin tolerată decât carenţa în alte elemente.
Rolurile apei în organism sunt multiple, cele mai importante fiind
 rol în metabolismul macronutrienţilor (din a căror degradare rezultă apă);
 rolul structural, ca şi principal component al organismului;
rolul de mediu de reacţie pentru şi intervenţia în toate procesele metabolice; - contribuţia la
menţinerea homeostaziei variate procese, ca absorbţia, transportul, difuzia, osmoza, excreţia...);
grave iar insuficienţa aportului (fiind esenţială pentru sursă de Ca, Mg, Na, K şi alte substanţe
utile pentru organism, dar uneori şi de elemente nedorite (toxice, agenţi patogeni...).

2.2. Necesităţi şi surse de apă pentru organismul uman

6
 Un om are nevoie în medie de circa 100 de litri de apă pe zi: 4 litri pentru nevoia
fundamentală, alimentară (2,5 litri pentru băut şi 1,5 litri prepararea hranei), 13 litri pentru spălat
vesela, 13 litri pentru spălat rufe, 70 de litri pentru nevoi sanitare (spălat pe mâini şi faţă, duş,
apa pentru clătirea toaletei etc.).

2.3. STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI

Art. 1. – Legea 458/2002 reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecţia
sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin
asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă.
Art. 2. - În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel
1. Prin apă potabilă se înţelege apa destinată consumului uman, după cum urmează:
orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori
pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de
distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente; toate tipurile de apă
folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau
comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman, cu excepţia cazului în
care Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor
aprobă folosirea apei şi este demonstrat că apa utilizată nu afectează calitatea şi salubritatea
produsului alimentar în forma lui finită.
Art. 3. - (1) Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică următoarelor tipuri de ape: apelor naturale
minerale, recunoscute ca atare de către autorităţile competente, în conformitate cu legislaţia în
vigoare; apelor care au proprietăţi terapeutice, în sensul prevederilor stabilite prin lege,
reglementări sau procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice.

Art. 4. - (1) Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, îndeplinind următoarele condiţii:
să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot
constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană; să întrunească cerinţele minime prevăzute
în tabelele 1A, 1B şi 2 din anexa nr. 1; să respecte prevederile art. 5-8 şi 10.
Art. 7. - (1) Monitorizarea calităţii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor şi
de autoritatea de sănătate publică judeţeană.

Capitolul 3. PARAMETRII DE CALITATE AI APEI POTABILE

7
 3.1 Parametrii de calitate sunt microbiologici, chimici şi indicatori
Valorile concentraţiilor maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile sunt cele
prevăzute în tabelele 1A, 1B, 2 şi 3

Tabelul 3.1. Parametri microbiologici

Parametru Valoare admisă

Escherichia coli (E. coli) 0/100 ml
Enterococi (Streptococi fecali) 0/100 ml

Tabelul 3.2. Parametri microbiologici pentru apa îmbuteliată în sticle sau alte recipiente

Parametru Unitatea de măsură Valoare admisă

Escherichia coli (E. coli) 250 ml 0
Enterococi (Streptococi fecali) 250 ml 0
Pseudomonas aeruginosa 250 ml 0
Număr de colonii la 22°C/ml ml 100
Număr de colonii la 37°C/ml ml 20

Tabelul 3.3. Parametri chimici

Parametru Unitatea de măsură Valoare admisă CMA

Acrilamidă µg/l 0,10
Arsen µg/l 10
Benzen µg/l 1,0
Benz(a)piren µg/l 0,01
Bor mg/l 1,0
Bromaţi µg/l 10
Cadmiu µg/l 5,0
Clorură de vinil µg/l 0,5
Crom (total) µg/l 50
Cupru mg/l 0,1
Dicloretan µg/l 5
Epiclorhidrina µg/l 0,10
Fluor mg/l 1,2

8
 Hidrocarburi policiclice
µg/l 0,10
aromatice
Mercur µg/l 1,0
Nichel µg/l 20
Nitraţi mg/l 50
Nitriti mg/l 0,50
Pesticide -clasă µg/l 0,10
Pesticide - total µg/l 0,50
Plumb mg/l 10
Seleniu µg/l 10
Stibiu µg/l 5
Tetracloretan şi Tricloretenă µg/l 10

Tabelul 3.4. Parametrii indicatori

Parametru Unitatea de măsură Valoare admisă CMA

Aluminiu µg/l 200
Amoniu mg/l 0,50
Bacterii coliforme numar/100ml 0
Carbon organic total (COT) Nici o modificare anormală Nici o modificare anormală
Cloruri mg/l 250
Clostridium perfringens
numar/100ml 0
(specia, inclusiv sporii)
Clor rezidual liber - la
mg/l 0,5
intrarea în reţea
Clor rezidual liber - la ieşirea
mg/l 0,25
din reţea
Conductivitate μS cm-1 la 200C 2.500
Acceptabila consumatorilor si Acceptabila consumatorilor si
Culoare
nici o modificare anormala nici o modificare anormala
Duritate totala, minim grade germane 5
Fier µg/l 200
Acceptabil consumatorilor şi Acceptabil consumatorilor şi
Gust
nici o modificare anormală nici o modificare anormală
Mangan µg/l 50
Acceptabil consumatorilor şi Acceptabil consumatorilor şi
Miros
nici o modificare anormală nici o modificare anormală
Număr de colonii la 22°C/ml Nedetectabili la 100 de ml Nedetectabili la 100 de ml
Oxidabilitate mg O2/l 5
pH unităţi de pH >= 6,5; <= 9,5
Sodiu mg/l 200
Substanţe tensioactive - Total µg/l 200
Sulfat mg/l 250

9
Sulfuri şi hidrogen sulfurat µg/l 100
Turbiditate UNT <= 5
Zinc µg/l 5000
Tritiu Bq/l 0,1
Doza efectivă totală de
mSv/an 0,10
referinţă
Activitatea alfa globală Bq/l 0,1

3.2. MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT

3.2.1. Monitorizarea de control

Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic informaţii despre calitatea

organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită, despre eficienţa
tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul determinării dacă apa
potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi
stabiliţi prin

Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii următorii parametri:

 Aluminiu
 Amoniu
 Bacterii coliforme
 Culoare
 Concentraţia ionilor de hidrogen (pH)
 Conductivitate
 Clorul rezidual liber
 Clostridium perfringens
 Escherichia coli

 Fier
 Gust
 Miros
 Nitriţi
 Oxidabilitate
 Pseudomonas aeruginosa

10
  Sulfuri şi hidrogen sulfurat
 Turbiditate
 Număr de colonii dezvoltate (220C şi 370C)

3.2.2. Monitorizarea de audit

Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă
pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme.
Pentru monitorizarea de audit este obligatoriu să fie monitorizaţi toţi parametrii prevăzuţi
la art. 5, în care autoritatea de sănătate publică judeţeană, a stabilit că, pentru o perioadă
determinată de către ea, un anumit parametru dintr-un anumit sistem de aprovizionare cu apă
potabilă nu ar putea fi prezent în asemenea concentraţii încât să conducă la modificarea valorii
lui stabilite.
Monitorizarea de audit se va efectua de către autoritatea de sănătate publică judeţeană,
respectiv a municipiului Bucureşti, conform Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi
monitorizare a calităţii apei potabile

Capitolul 4 Tehnici performante de monitorizare a apei. Determinarea

Fierului

4.1. Determinarea Fierului prin metoda Spectroquant 1.14761.0001

Metoda

Toti ionii de fier sunt redusi la ioni Fe(II).Intr-un mediu tamponat cu tioglicolat, acestia
reactioneaza cu un derivat de triazina si formeaza un complex rosu–violet , care este determinat
fotometric.

Influenta substantelor straine

Verificarea s-a facut in solutii cu un continut de 1,5 si 0 mg/l Fe.

Concentratiile substantelor straine , date in tabel , se situeaza sub limita la care interfera
in determinare.

Tabelul 4.1. Concentratiile substantelor straine in mg/l sau %

Al3+ 1000 Cu2+ Pb2+ Surfactanti1) 1%

5 10
Ca2+ 1000 F- PO43- Acetat de sodiu

11
 1000 1000 5%
Cd2+ 1000 Hg2+ S2- NaCl
10 1000 20%
CN- Mg2+ SCN- NaNO3
100 1000 1000 20%
Co2+ 5 Mn2+ SiO32- Na2SO4
1000 1000 20%
CO32- NH4+ SO32- EDTA
1000 1000 1000 10%
Cr3+ Ni2+ Zn2+
100 10 1000
Cr2O72- NO2-
50 100
1)testati cu agenti tensio-activi nonionici, cationici si anionici.

Reactivi si produse auxiliare

Tineti cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi.

Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic intre 15
si 25 o C.

Continutul unui ambalaj:

 4 flacoane cu reactiv Fe – AN
 1 autoselector

Alti reactivi si accesorii:

 Acid azotic 65% pentru analize, art nr 1.00456
 Spectroquant Crack Set 10C, art. nr 1.14688.0001 + termoreactor
 Spectroquant Crack Set 10 , art. nr 1.14687.0001 + aparat de mineralizare cu microunde
 sau + tuburi goale cu dop infiletat (25 buc) art.nr 1.14724.001+ termoreactor
 Merckoquant Test Fier , art. nr. 1.10004.0001, domeniu de masura 3 – 500 mg/l Fe 2+
 Benzi indicatoare de pH 0-14 , art. nr 1.09535.0001
 Solutie de hidroxid de sodiu 1 mol/l , art, nr 1.09137
 Acid clorhidric 1 mol/l , art. nr 1.09057
 Spectroquant CombiCheck 30, art. nr 1.14677.0001
 Pipete cu volum de pipetare 5 ml
 Cuve patrate de 10, 20 si 50 mm ( cite 2 ), art. nr 1.14946.0001, 1.14947.0001 si
1.14944.0001.

Modul de lucru

Proba pretratata 5,0 ml Pipetati intr-o eprubeta

( 10-40 oC )

Reactiv Fe- AN 3 picaturi Adaugati si amestecati

Lasati sa stea 3 minute ( timp de reactie ) , apoi introduceti proba intr-o cuva si masurati
la fotometru .
Pentru masurare in cuve de 50 mm, volumul probei cit si cantitatea de reactiv Fe – AN
trebuie sa fie dublate.
12
Observatii asupra masuratorii:
Anumite fotometre pot necesita un blank ( se prepara ca si proba de masurat , dar cu apa
distilata in locul probei )
Cuvele trebuie sa fie curate pentru masurarea fotometrica . Stergeti, daca e necesar, cu o
cirpa curata si uscata.
Turbiditatile , care se dezvolta dupa reactie , dau rezultate mai mari.
PH-ul solutiei de masurat trebuie sa fie cuprins intre 3,2 – 4,5.
Culoarea solutiei de masurat ramine stabila minimum 60 minute dupa terminarea
timpului de reactie mentionat mai sus.

Asigurarea calitatii analizei

Rezultatele pot fi oficial recunoscute daca sunt luate masurile de asigurare a calitatii
( ATV M 704 ).P entru aceasta se poate utiliza Spectroquant CombiCheck 30.
Acest articol contine o solutie standard de 1 mg/l Fe pentru verificarea sistemului de
masura fotometric ( reactivi – test , dispozitiv de masurare si manipulare ) si a modului de
lucru , precum si o solutie aditiva pentru determinarea interferentelor ce depind de proba ( efecte
de matrice ).
Date caracteristice ale procedeului:
Controlul din cursul productiei a determinat datele urmatoare dupa ISO 8466 –1 si DIN 38402
A51:

Deviatia standard a procedeului +/- 0,011 mg/l Fe

Coeficientul de variatie a procedeului +/- 0,44%
Fiabilitate ( interval de incredere ) +/- 0,03 mg/l Fe
Numarul loturilor controlate +/- 33

Sensibilitate : 0,010 A ( absorbanta )= 0,021 mg/l Fe ( cuve de 10 mm )

0,0042 mg/l Fe( cuve de 50 mm)
Exactitatea unei valori masurate : +/- 0,08 mg/l Fe ( cuve de 10 mm )

4.2. Determinarea Fierului din apa potabilă prin Spectroscopie UV

Fierul este unul dintre contaminanţii din apa ce poate fi determinat spectrofotometric. În
acest caz este necesara formarea unui complex colorat pentru detecţia lui în concentraţii foarte
mici în ape. Fierul poate fi determinat spectrofotometric prin două metode: metoda cu KCSN şi
metoda cu 1,10 - fenantrolină. În cazul metodei cu KCSN se formează un complex de culoare
roşie ce poate fi usor de analizat.
FeCl3 + 3 KSCN Fe(SCN)3 + 3 KCl

Principiul lucrării
La baza aplicaţiilor spectroscopiei de absorbţie în UV-VIS pentru gaze şi soluţii stă legea
Bourguer - Lambert - Beer. Bourguer a stabilit o relaţie empirică între drumul optic şi absorbţia

13
luminii. Această corelaţie a fost formulată matematic de Lambert (1760), iar Beer a descoperit
dependenţa de concentraţie (1852): E  (1)
unde: A = E = DO - absorbanţa = extincţie = densitatea optică
- coeficient molar de extincţie (L/mol cm);
l - drum optic (cm);
c - concentraţie (g/L sau mol/L).

Spectrofluorimetrul FLS-920P Sursa:Aparatura de laborator

Spectrofluorimetrul FLS-920P este un sistem modular , cu baleiaj spectral, destinat

masuratorilor de fluorescenta in regim stationar (steady-state) si regim dinamic
(fluorescence and phosphorescence lifetime) respectiv pentru achizitia spectrelor de
excitare si emisie in domeniul UV-VIS impreuna cu timpii de fluorescenta si fosforescenta
in domeniul 100pc la 10s, folosind metoda TCSPC (Time Correlated Single Photon
Counting) pentru fluorescenta si metoda TRPC (Time Resolved Photon Counting) pentru
fosforescenta.

Scopul lucrării este determinarea spectrofotometrică a fierului din apa uzată

şi potabilă folosind un spectrofotometru Metertek.
Aparatură şi sticlărie:

- Spectrofotometru: T60U Spectrometer.

- Sticlărie: sticluţe cu soluţii de
apǎ pregǎtite anterior .
Reactivi : - soluţii etalon de fier 0,01

14
mg/L;

- soluţie de HCl - 5 %;

- soluţie KSCN - soluţie 12.5%;

- peroxodisulfat de potasiu - ca atare;

MOD DE LUCRU

Cu o pipetă se pun în baloane cotate de 50 mL 0 - 6 mL din soluţia etalon de

lucru de Fe şi se aduce la semn cu apă bidistilată, omogenizând conţinutul. Întregul
conţinut al balonului cotat se trece într-un pahar Berzelius de 100 mL; se adaugă 10
mL HCl - 5% şi 10 mL KSCN - 12.5% (conform tabelului următor).

Nr. 1 2 3 4 5 6 7
probă
Sol. De 0 1 3 4 6 Probă Probă
etalon de necunoscută necunoscută
Fe , ml 1 2
H2O, ml 50,0 49,0 47,0 46,0 44,0 47,0 46,0
HCl, 5% 10 10 10 10 10 10 10
ml
KSKN 10 10 10 10 10 10 10
12,5%
ml
V total, 70 70 70 70 70 70 70
ml

- Se omogenizează şi se lasă în repaus 10 min pentru stabilizarea culorii

- Se stabileşte lungimea de undǎ λmax de 490 cm prin apǎsarea tastei GOTO λ.
- Se citeşte extincţia (E) corespunzătoare fiecǎrei probe în parte (inclusiv proba
de apǎ cu concentraţie necunoscutǎ de ioni de fier) sub îndrumarea atentǎ a
profesorului şi se noteazǎ valorile în tabelul de mai jos.
- Se calculeazǎ concentraţia ionilor de Fier şi se adaugǎ valorile
în tabel pentru fiecare proba în parte cu conţinut cunoscut de fier.
- Se tabelează rezultatele obţinute:

Nr. Probă
15
C mg/L
E

- Se trasează curba de calibrare E = (c);

- Utilizând curba de calibrare se determină prin interpolare
concentraţia de Fe3+ din cele douǎ probe de apă cu concentraţie
necunoscutǎ.

4.3. Metode de determinare a Fierului din apă

Generalitati:

- fierului se gaseste in apa sub forma feroasa, solubila ca bicarbonati [Fe(CO3H)2] si mai
putin ca sulfati, fosfati sau silicati;
- de asemenea, fierului se gaseste sub forma de saruri ferice solubile si saruri ferice
insolubile (hidroxidul feric), precum si sub forma coloidala complexat cu substante organice;
- Fierul din apa favorizeaza dezvoltarea ferobacteriilor care obstrueaza conductele.
- in exces, imprima apei un metalic, o culoare rosietica, pateaza rufele, se depune pe
conducte, pe vasele de bucatarie etc.

Exista mai multe metode de determinare a fierului din apa uzata de exemplu:
- Metoda colorimetrica cu tiocianat de amoniu;
- Metoda pentru fierul total;
- Metoda pentru fier dizolvat ;
- Metoda pentru fierul in suspensie;
- Metoda pentru fierul bivalent.

4.3.1. . Metoda pentru fierul total.

Principiul metodei: fierul trivalent in suspensie si coloidal este redus la fier bivalent si
solubilizat.
Reactivi:
 HCl conc.;
 Clorhidrat de hidroxilamina;

16
  Apa bidistilata;
 Acetat de amoniu;
 Ortofenantrolina;
 Amoniac concentrat si diluat;
 Spectrometru.

Modul de lucru : intr-un flacon Erlenmayer se introduc 100 ml apa de analizat peste care se
adauga 2 ml HCl conc., 1 ml clorhidrat de hidroxilamina, se fierbe pe sita pana ce volumul scade
la aproximativ 20 ml.
Se raceste la temperatura camerei, apoi se trece intr-un balon cotat de 50 ml si se aduce la semn
cu apa bidistilata. Se transvazeaza apoi intr-un tub colorimetric de 100 ml si se adauga 10 ml
solutie acetat de amoniu 2 ml ortofenantrolina si apoi amoniac conc. si diluat pana se obtine pH-
ul.
Se lasa 15’ sa se dezvolte culoarea si se citeste extinctia la spectrometru la lungimea de
unda de 510 nm in cuva de 1 cm drum optic fata de o proba martor preparata in acelasi fel,
folosind apa bidistilata.
Valoarea extinctiei se citeste pe curba de etalonare preparata dupa schema din anexa 1.
Dupa 15’ se citeste extinctia in acelasi conditii ca si proba si se traseaza curba.
Observatie: :Daca extinctiile sunt mici, compararea probei se face vizual cu scara

Studiu de caz

TEMA: Metode de determinare a Fierului din apă

S-au recoltat probe de apă şi s-a determinat conţinutului de fier, magneziu, duritatea şi
fierul din apa potabilă a municipiului Arad, în perioada anilor 2005-2010.
Apa potabilă din municipiul Arad provine din surse de suprafaţă şi subterane. În aceste
condiţii, s-au stabilit 8 puncte de recoltare din sistemul centralizat de distribuţie a apei prin
reţea (apă reţea), şi în 42 puncte de recoltare din forajele publice (apa foraj).
Numărul probelor de apă analizate sunt 220 din apa de reţea şi 210 din apa de
foraj.
Apa potabilă din reţeaua municipiului Arad provine din surse de suprafaţă (râul Mureș)
şi subterane (foraje). În perioada anilor 2005 – 2010, amestecul apei potabile provenite din
cele două surse (Figura 1), este în medie 68% apă potabilă din sursa de suprafaţă şi 32% apă
potabilă din apa subterană (foraje).

17
18
 30,0

25,0 27,41

Concentratia de magneziu,
27,19

23,47 25,96 25,88

mg/l 20,0 17,51

16,04 16,52
15,56
15,0 14,58

10,0

5,0

0,0
2005 2006 2007 2008 2010
Ti m p

RETEA FORAJ

19
 Figura 1. Evoluţia VMA de fier în apa de reţea şi foraje publice din municipiul
Arad în perioada 2005-2010

Tabelul 1. Analiza de varianţă a concentraţiei de fier în apa potabilă din reţea, din
municipiul Arad în perioada 2005 – 2010

Natura variaţiei Nr.grade Suma Varianţa Valoarea Valoarea p

libertate pătratelor Fcalcula Ftabela
Între grupuri 4 10604,30 2651,07 0,530 2,62 0,714
Interiorul 215 1075313,32 5001,46
grupurilor
Total 219 1085917,62

Tabelul 2 . Analiza de varianţă a concentraţiei de fier în apa potabila din foraj public,
din municipiul Arad în perioada 2005 – 2010

Natura variaţiei Nr.grade Suma Varianţa Valoarea Valoarea p

libertate pătratelor Fcalculat Ftabelat
Între grupuri 4 65230,07 16307,52 2,390 2,62 0,052
Interiorul grupurilor 205 1398591,34 6822,40
Total 209 1463821,41

20
 Concluzii

În urma analizei rezultatelor obţinute, se desprind următoarele concluzii :

 VMA-urile sunt aproape constante, pe parcursul anilor, pentru indicatorii studiaţi

din probele de apă potabilă provenită din sistemul centralizat de distribuţie prin
reţea şi din forajele publice.
 VMA-ul la fier este mai mare în apele provenite din foraje publice, decât
cele provenite din apa de reţea.
 Diferenţa între VMA-ul parametrului fier, pentru cele două tipuri de surse de apă
studiate, se menţine la valori ridicate,pe parcursul celor 5 ani.
 Având în vedere efectul benefic al acestor indicato pentru bolile
cardiovasculare, se recomandă creşterea ponderii apei de foraj în apa potabilă din sistemul
centralizat de distribuţie prin reţea.

Sloganul ”Nepasarea ta naste monstri!” este perfect in cazul dat.

In urma acestui proiect, in care am monitorizat calitatea apei, am realizat cat de

contaminat sau necontaminat este mediul in care traim, la poluarea acestuia avand o buna
contributie si apele curgatoare unde sunt aruncate deseuri si multe alte substante rezultate in urma
unor industrii.

Iar sloganul de final care speram ca va urni din loc gandirea omeneasca
si va spori ecologizarea si „curatenia” mediului:

Fiecare om este o piesa in puzzle-ul unei lumi mai curate!

21
 BIBLIOGRAFIE

1. Cocheci V., Martin A., Mâşu S. – Simpozion “Tratare ape”, p.29, Timişoara,1984.

2. Ianuli, V., Rusu, Gh.C., "Staţii de epurare a apelor uzate româneşti. Exemple de calcul.
Partea I.", Institutul de Construcţii, Bucureşti, 1983.

3. Negulescu, M. ş.a., Epurarea apelor uzate industriale, Ed. Tehnică, Bucureşti 1978.

4. Negulescu, M., "Epurarea apelor uzate orăşeneşti", Ed.Tehnică, Bucureşti, 1978.

5. Robescu, D., Robescu, Diana, Procedee, instalaţii şi echipamente pentru epurarea apelor,
Litografia UPB, Bucureşti, 1996.

6. Stoianovici, S., Robescu, D., "Procedee şi echipamente mecanice pentru tratarea şi

epurarea apei", Ed.Tehnică, Bucureşti, 1983.
7. Tulhină D., Cătănescu O., Brătan I., Marin Z., Neniu C., Bilea P., Nestor L., 2003,
Calitatea apei potabile în municipiul Timişoara şi implicaţii asupra stării de
sănătate a populaţiei, Revista de Igienă şi Sănătate Publică,Nr.1-2/2003/Vol. XLXIII
8. Ceauşescu D., 1973, Tratarea statistică a datelor chimico analitice Editura Tehnică
Bucureşti pg.218-219
9. Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrală şi de Est –Biroul Local România

10. http://www.familyaqua.ro/
11. http://ro.wikipedia.org/wiki/
12. http://www.greenagenda.org/eco-aqua/potabil.htm

22