GUVERNUL

R0 2006/18-449.01.02.13
ROMANIEI

CONSILIERE VOCAŢIONALA
MANUAL DE BUNE PRACTICI PENTRU PROFESORI

FORMARE DE FORMATORI
Profesori consilieri în cariera
-suport de curs-

Proiect „NEXT GENERATION RoUa”

Maramureş Teaciv 2008-2009
Elaboratori: Colaboratori (UA):
Prof. David Elisabeta Prof. Dumnici Maria
Prof. Baciu Amelia Prof. Opriş Iurii
Prof. Gonczi Stefan Prof. Zmerega Ivan
Prof. Szekely Agota
Prof. Ambrus Cristina Smaranda
Prof. Pop Ioana Maria
Prof. Iuga Ion
Ing. Ieremia Cristian

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

În cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră
România-Ucraina PHARE CBC 2006,
R0 2006/18-449.01.02.13

Proiect implementat de Municipiul Baia Mare

1
 Publicaţie editată în cadrul proiectului “Next Generation RoUa” finanţat de Programul de Cooperare
Transfrontalieră România-Ucraina PHARE CBC 2006 R0 2006/18-449.01.02.13

Editor: Municipiul Baia Mare

Coordonator: Dorin MICLĂUŞ

Director Primăria municipiului Baia Mare
Tel. 0730017933
e-mail: dorin.miclaus@baiamarecity.ro

Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Municipiului Baia Mare. Publicaţia sau părţi ale
acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea acestuia.
Publicat la Baia Mare.

Data publicării: noiembrie 2008.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Linkuri utile
Comisia Europeană
http://ec.europa.eu
Comisia Europeană – Directoratul General pentru Extindere – Programul PHARE
http://ec.europa.eu/enlargement/financial_assistance/phare/index_en.htm
Comisia Europeană – Directoratul General pentru Politica Regională
http://ec.europa.eu/regional_policy
Comisia Europeană – Directoratul General pentru Afaceri economice şi financiare:
http://ec.europa.eu/comm/economy_finance
Consiliul Uniunii Europene
http://www.consilium.europa.eu
Parlamentul European
http://www.europarl.europa.eu
Curtea Europeană de Justiţie
http://curia.europa.eu
Curtea Europeană de Conturi
http://eca.europa.eu
Comitetul Economic şi Social
http://eesc.europa.eu
Comitetul Regiunilor
http://cor.europa.eu
Banca Centrală Europeană
http://www.ecb.int
Banca Europeană de Investiţii
http://eib.eu.int
Reprezentanţa Comisiei Europene în România
http://www.infoeuropa.ro
Misiunea Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană
http://ue.mae.ro
Centrul Român de Informare de la Bruxelles
http://www.roinfocentre.be
Uniunea Europeană în lume:
http://ec.europa.eu/comm/world

2
 ACTIVITĂŢI PENTRU DOMENIILE DE
COMPETENŢĂ

1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală pag. 3

2. Comunicare şi abilitati sociale pag. 26
3. Planificarea carierei pag. 31
4. Managementul informatiei si al invatarii pag. 56
5. Calitatea stilului de viata pag. 67
6. Fişe de lucru pag. 89
7. Managementul proiectelor pag. 111
8. Situaţia forţei de muncă în jud. Maramureş pag. 121

3
 1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală

Metoda SWOT de autocunoaştere

1. Cereţi elevilor să dea exemple de situaţii pentru care trebuie să găsească o soluţie, să

depăşească obstacole. Scrieţi pe tablă cele patru componente din analiza SWOT * sub forma
unui tabel şi explicaţi conţinutul acestor componente. Alegeţi una din situaţiile menţionate de
elevi ţi cereţi-le să dea exemple de puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări specifice
pentru situaţia dată.
2. Împărţiţi elevilor fişele de lucru şi cereţi-le să lucreze individual pentru a analiza
situaţia problematică din perspectiva celor patru componente. Explicaţi faptul că fiecare persoană
prezintă puncte tari şi puncte slabe în raport cu anumite situaţii şi că acestea diferă de la o
persoană la alta.
3. Solicitaţi elevilor să prezinte colegului de bancă modul în care au analizat situaţia.
Sugeraţi elevilor să îşi ofere reciproc feedback şi eventual sugestii pentru completarea analizei.
4. Discutaţi cu întreaga grupă despre rolul pe care îl are analiza SWOT a unei situaţii
pentru procesul de autocunoaştere.

* O metodă eficientă de autocunoaştere este analiza SWOT care presupune identificarea de

către elev:
S – strenghts – a cât mai multe puncte tari în personalitatea, convingerile, atitudinile şi
comportamentele sale (de exemplu: sunt vesel şi optimist, am mulţi prieteni, iubesc animalele,
am umor, dorm mult, mă simt iubit de cei din jurul meu, etc.). Este important ca elevul să nu
considere „puncte tari” doar calităţi deosebite sau succese mari(de exemplu: sunt primul în clasa,
am câştigat un concurs de atletism);
W - weaknesses – a două sau trei puncte slabe pe care ar dori să le diminueze sau chiar să le
elimine (de exemplu: mă enervez uşor, sunt dezordonat). Este important ca elevii să se focalizeze
la un anumit moment doar pe una, două, maxim trei neajunsuri personale, în scopul de a încerca
să le depăşească şi a nu se simţi copleşit de ele. Este importat să evităm etichetarea lor ca defecte;
cuvântul neajuns sau punct slab permite elevului să perceapă posibilitatea de remediere;
O - opportunities – a oportunităţilor pe care se poate baza în dezvoltarea personală (de
exemplu: am un frate mai mare care mă ajută, am prieteni suportivi, am părinţi care mă iubesc,
am camera mea, am acces la informaţii). Este important ca acestea să fie identificate şi ca elevul
să conştientizeze modul în care pot şi trebuie să fie folosite;

4
 T - threats – a ameninţărilor care pot periclita formarea unei stime de sine pozitive ( de
exemplu: conflicte în familie, situaţie financiară precară, boală cronică). Poate fi discutat modul
în care aceste ameninţări pot să influenţeze stima de sine şi măsura în care sunt ameninţări reale
sau imaginare. De asemenea, elevul poate identifica şi căile prin care pot fi ele depăşite.

Fişa de lucru - SWOT

Situaţia problematică:

Puncte tari Puncte slabe: Oportunităţi: Ameninţări:

Cine sunt eu?

1. Cereţi elevilor să răspundă la întrebarea : „Cine sunt eu?” pe un bileţel. Strângeţi
bileţelele şi notaţi pe tablă răspunsurile elevilor încercând o grupare a acestora (de exemplu,
aspecte legate de gen: fată/băiat; aspecte legate de roluri sociale: fiu, frate, nepot, prieten, coleg;
aspecte legate de caracteristici de personalitate: vesel, optimist, conştiincios, etc.). Cereţi elevilor
să vă ajute în gruparea răspunsurilor. În funcţie de categoriile identificate, completaţi împreună
cu elevii lista caracteristicilor care descriu identitatea unei persoane (gen, vârstă, nume, rol, etc.).
2. Împărţiţi fişele de lucru. Solicitaţi elevilor să completeze fişa de lucru cu cât mai multe
caracteristici care definesc propria lor identitate. Lăsaţi-i să lucreze individual aproximativ 10
min
3. Încheiaţi activitatea prin analiza răspunsurilor elevilor. Discutaţi cu elevii despre

dezvoltarea identităţii* şi aspecte ale acesteia.

*Puteţi să le spuneţi că: „Propria noastră identitate se dezvoltă prin interacţiuni cu ceilalţi
şi cu diverse situaţii (exemplu: familia are un impact major în formarea identităţii, fiind mediul în
care învăţăm şi ne dezvoltăm din primii ani ai vieţii). Atunci când începi şcoala identitatea ta este
de elev; dacă faci parte dintr-o echipă sportivă, te identifici ca membru al aceleaşi echipe; dacă îţi
rezolvi sarcinile cu seriozitate, poţi spune despre tine că eşti o persoană conştiincioasă.

5
 Fişa de lucru - Cine sunt eu?

EU
SUNT…

Actele de identitate

1. Spuneţi-le elevilor că în această activitate veţi discuta câteva aspecte legate de propria
identitate. Explicaţi-le că în societatea noastră există o serie de acte prin care cineva poate fi
identificat de către persoane oficiale. Câteva dintre acestea sunt: certificatul de naştere, cartea de
identitate, paşaportul. Ele cuprind anumite informaţii despre identitatea noastră, însă nu toate
aspectele importante ale propriei identităţi.
2. Cereţi-le elevilor să spună care sunt „actele de identitate” pe care le deţin la această
vârstă şi ce elemente de identitate cuprind ele (certificat de naştere, carnet de elev, etc.).

6
 3. Spuneţi-le elevilor că alte aspecte ale identităţii unei persoane se pot exprima prin
simboluri, cum ar fi: semnătura, ştampila, insigna, un desen reprezentativ, etc. Solicitaţi-le
elevilor ca pe o coală albă să facă schiţa unui tricou personalizat (care cuprinde un simbol al
identităţii lor).
4. Rugaţi elevii să prezinte colegilor simbolurile alese şi să motiveze alegerea.

Fereastra lui Johari

1.Împărţiţi elevilor fişele de lucru şi explicaţi ce semnificaţie are fiecare zonă din

model*. 2. Cereţi elevilor să completeze individual zonele I şi III.

3. Solicitaţi elevii să-şi aleagă un coleg care să-i ajute în completarea zonelor II.

* I. Deschis către mine – cuprinde acele informaţii care îmi sunt accesibile atât mie cât şi
celorlalţi.
II. Închis către mine – cuprinde informaţii pe care ceilalţi le-au sesizat la mine, fără ca eu să
fiu conştient de ele. Astfel o persoană poate afla mai multe despre sine prin atenţia acordată feed-back-
ului pe care îl dau celelalte persoane.
III. Închis către alţii – cuprinde informaţii pe care numai eu le conştientizez şi le ştiu despre
mine, dar nu sunt dispus să le exteriorizez; ele sunt inaccesibile pentru celelalte persoane. Aceste
informaţii devin publice doar în situaţia în care persoana doreşte acest lucru, prin auto-dezvăluiri.
IV. Blocat – cuprinde informaţii care nu îmi sunt accesibile nici mie, nici celorlalţi. Pot accesa
aceste informaţii, pot să aflu mai multe despre mine, doar prin activităţile de autocunoaştere.

De reţinut!
Cu ajutorul acestei activităţi veţi putea descoperi stilul de autodezvăluire al elevilor şi
receptare a feed-bak-ului de la alţii.
Stiluri:
Stilul I – descrie o persoană care nu este receptivă la feed-back-ul celorlalţi, dar nu este nici
interesată să facă dezvăluiri personale.
Stilul II - descrie o persoană care este deschisă la primirea de feed-back-uri de la celelalte
persoane, dar nu este interesată în auto-dezvăluiri voluntare. O astfel de persoană este reţinută în
auto-dezvăluiri pentru că nu are încă suficientă încredere în ceilalţi. Poate să fie deschisă şi să-şi
asculte interlocutorul fără însă a se exprima pe sine foarte mult.

7
Stilul III - descrie persoanele care sunt libere în auto-dezvăluiri, dar care nu încurajează feed-
back-ul celorlalţi. Ca şi persoanele care se încadrează la stilul II, acestea, în general, nu au
încredere în opinia celorlalţi, reducând capacitatea de autocunoaştere.
Stilul IV - descrie o persoană care este deschisă la auto-dezvăluiri şi la primirea de feed-back din
partea celorlalţi. Are încredere în opinia celorlalţi şi în opinia personală, devenind un bun
comunicator.

Fişa de lucru - Fereastra lui Johari

Informaţii pe care le ştiu Informaţii pe care nu le

despre mine am despre mine

Informaţii I. Deschis către mine II. Închis către mine

accesibile altora

Informaţii III. Închis către alţii IV. Blocat

inaccesibile altora

Chestionar pentru identificarea nivelului stimei de sine

1. Citiţi elevilor cele 14 afirmaţii pentru identificarea nivelului stimei de sine *. Scrieţi
pe tablă variantele de răspuns .
2. Fiecare elev va însuma propriile răspunsuri pentru identificarea nivelului stimei de
sine.

*Stima de sine este o dimensiune fundamentală pentru orice fiinţă umană, indiferent că este
copil, adult sau vârstnicul; indiferent de cultură, personalitate, interese, statutul social, abilităţi.
Ea se referă la modul în care ne evaluăm pe noi înşine, cât de „buni” ne considerăm comparativ
cu propriile expectanţe sau cu alţii. Valenţa sa pozitivă este sentimentul de autoapreciere şi
încredere în forţele proprii. O stimă de sine pozitivă şi realistă dezvoltă capacitate de a lua decizii
responsabile şi abilitatea de a face faţă presiunii grupului.

Fişa de lucru - Chestionar pentru identificarea nivelului stimei de sine

8
 Pentru a vă putea evalua nivelul stimei de sine, vă oferim u chestionar. Acesta cuprinde 14
afirmaţii, cărora v a trebui să le acordaţi note pe o scală de la 1 la 8, în funcţie de cum vi se potriveşte,
astfel: 1 – deloc, 2 – foarte puţin, 3 – puţin, 4 – suficient, 5 – potrivit, 6 – bine, 7 – foarte bine, 8 –
perfect.

1. Mă simt bine în situaţii relaţionale.

2. Nu am tulburări fizice în situaţii relaţionale (ritm cardiac crescut, transpiraţii, tremurături,
senzaţie de nod în gât, sufocare).
3. În situaţiile relaţionale am întotdeauna idei clare.
4. Îmi este uşor să cer.
5. Pot refuza cu uşurinţă.
6. Când este necesar, îmi verbalizez cu uşurinţă gândurile şi sentimentele.
7. Pot să pornesc fără probleme o conversaţie.
8. Îmi este uşor să întreţin o conversaţie.
9. Ştiu cum să pun capăt unei conversaţii dacă este cazul.
10. Nu mă deranjează să fiu criticat.
11. Ştiu să fac critică fără să-mi jignesc interlocutorul.
12. În general, ştiu cum să reacţionez atunci când cineva are faţă de mine un comportament agresiv
(verbal), astfel încât lucrurile să se sfârşească cu bine.
13. Ştiu cum să primesc complimente fără să mă jenez.
14. Fac cu uşurinţă complimente.

Cei care au obţinut uşor peste 37 au o stimă de sine pozitivă, ceea ce înseamnă că:
 îşi asumă responsabilităţi („Pot să fac acest lucru”);
 se comportă independent („Mă descurc singur”);
 sunt mândri de realizările lor („Sunt mândru pentru că…”);
 realizează fără probleme sarcini noi („Sunt convins că pot să fac acest lucru”);
 îşi exprimă atât emoţiile pozitive, cât şi pe cele negative („îmi place de mine aşa cu
sunt”. „sunt supărat când vorbeşti aşa cu mine”);
 oferă ajutor şi sprijin celorlalţi colegi („Am nevoie de ajutorul tăi”).

Cei care au obţinut uşor sub 37 au o stimă de sine negativă, ceea ce înseamnă că:
 sunt nemulţumiţi de felul lor de a fi („Nu sunt în stare să fac asta”);
 evită să realizeze sau să se implice î sarcini noi („Nu voi fi în stare să iau
examenul”);

9
  se simt neiubiţi şi nevaloroşi („Sunt antipatic. Nu mă place nimeni”);
 îi blamează pe ceilalţi pentru realizările lor („Profesorul a fost nedrept cu mine”);
 pretind că sunt indiferenţi emoţional („Nu mă interesează că am luat nota 4 la..”);
 nu pot tolera un nivel mediu de frustrare („Nu ştiu cum să rezolv problema2, „Nu
pot să învăţ”);
 sunt uşor influenţabili („Prietenii mei cred că este bine să fumez”).

În această situaţie trebuie să ajutaţi elevii :

 să-şi dezvolte o atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de situaţiile cu care se
confruntă prin conştientizarea gândurilor negative automate şi înlăturarea lor;
 să-şi exprime deschis sentimentele;
 să încerce să-I înţeleagă pe ceilalţi, punându-se în locul lor;
 să formuleze pozitiv critici, întrebări, răspunsuri şi opinii;
 să ofere informaţii direct şi precis;
 să înveţe să-şi recunoască greşelile;
 să caute situaţia de compromis într-un conflict;
 să înveţe evitarea unei discuţii reluând verbalizarea interlocutorului cât se poate de
neutru;
 să devină „surd” la mesajul interlocutorului, atunci când acesta îi provoacă
gânduri, emoţii neplăcute;
 să insiste într-un mod amabil şi politicos atunci când doreşte ceva.

Linia vieţii
1. Identificaţi împreună cu elevii elemente care contribuie la formarea imaginii de sine*.
Dintre acestea reţineţi evenimentele pozitive şi discutaţi cu elevii impactul acestora supra stimei
de sine a persoanei

*Stima de sine se referă la modul în care ne considerăm ca persoane în raport cu

propriile aşteptări şi cu ceilalţi (de exemplu, mai buni sau mai puţin buni).
Elemente care contribuie la formarea imaginii de sine:
- crearea în familie şi la şcoală a unor oportunităţi prin care elevul să obţină succes, să îşi
identifice ariile în care este competent şi prin care să îţi exprime calităţile faţă de grupul
de colegi şi prieteni;
- crearea unor situaţii în care copilul sau adolescentul să aibă oportunitatea de a oferi ajutor
celorlalte persoane (de exemplu, activităţi de voluntariat);

10
 - identificarea surselor de suport social (grupuri de persoane care pot oferi o susţinere
constantă);
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, rezolvare de probleme şi a celor de a
face faţă situaţiilor de criză;
- dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate („Şi eu sunt bun la ceva”);
- stabilirea unor aşteptări rezonabile în funcţie de vârstă şi abilităţi;
- identificarea unor modalităţi adecvate de exprimare a emoţiilor negative;
- acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi a celorlalţi.
2. Împărţiţi fişele de lucru şi rugaţi elevii să noteze în capătul din dreapta a liniei vieţii
vârsta actuală, în ani. Cereţi-le de asemenea să marcheze de-a lungul liniei, la intervale egale,
vârstele intermediare (de la 0 la vârsta actuală), iar în dreptul acestora să noteze un eveniment
pozitiv/succes obţinut în anul respectiv. Acordaţi elevilor 15 min pentru a lucra individual.
3. Discutaţi cu elevii despre importanţa reamintirii evenimentelor pozitive şi a succeselor
obţinute. Analizaţi relaţia dintre acestea şi stima de sine. Discutaţi despre starea trăită în
momentul completării liniei vieţii.
Fişa de lucru - Linia vieţii
… ani

0 ani

Proiecţii în viitor

1. Comunicaţi elevilor că vor face un exerciţiu în cadrul căruia vor putea să îşi
construiască o imagine realistă asupra ceea ce ar putea deveni în viitor.
2. Distribuiţi fişele de lucru şi rugaţi elevii să completeze individual, cu aspecte cât mai
concrete, caracteristicile personale prezente şi cele dorite pentru ei. Au la dispoziţie aproximativ
15 min pentru această activitate.

11
 3. Cereţi elevilor să evalueze pe baza fişelor distanţa dintre caracteristicile prezente şi
cele dorite. Sugeraţi-le să analizeze în ce măsură caracteristicile dorite sunt sau nu realiste.
Solicitaţi elevii să înlocuiască caracteristicile dorite nerealiste cu caracteristici realiste. Le puteţi
propune să reprezinte distanţa dintre caracteristicile actuale şi cel dorite printr-un desen, pentru a
putea surprinde mai bine caracterul realist al proiecţiei realizate în viitor.
4. Discutaţi cu elevii relaţia dintre caracteristicile prezente şi cele dorite. Introduceţi

termenii de Eu actual şi Eu viitor, explicaţi diferenţa dintre Eul viitor şi Eul ideal*.

* Eul sau imaginea de sine cuprinde.

- eul actual – ceea ce individul consideră că este într-un anumit moment al dezvoltării sale;
modul în care îşi percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emoţionale, sociale şi
spirituale;
 eul fizic – ce cred despre corpul meu;
 eul cognitiv – ce cred despre modul în care gândesc, memorez;
 eul emoţional – ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele,
 eul social – cum cred că mă percep ceilalţi;
 eul spiritual – ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine.
- eul ideal – modul în care individul îşi reprezintă mintal ceea ce şi-ar dori să fie, dar este în
acelaşi timp conştient că nu are în prezent resursele necesare să devină;
- eul viitor –modul în care individul îşi reprezintă mintal ceea ce poate deveni în viitor, folosind
resursele de care dispune în prezent.

Fişa de lucru - Proiecţii în viitor

Caracteristici personale Caracteristici personale Modalităţi de

Dimensiuni
prezente dorite dezvoltare

Caracteristici fizice

Caracteristici cognitive

Caracteristici emoţionale

12
Caracteristici sociale

Caracteristici spirituale

Motivaţie şi performanţă

1. Comunicaţi elevilor că vor face un exerciţiu în cadrul căruia vor analiza modul în care
motivaţia le poate influenţa performanţa.
2. Împărţiţi grupa în trei echipe şi cereţi elevilor să analizeze pe echipe situaţia propusă în
fişa de lucru (echipa 1 – situaţia 1, echipa 2 – situaţia 2, echipa 3 – situaţia 3). Daţi ca sarcină
elevilor să identifice componentele situaţiei în care se află personajul: gânduri, emoţii, nivel de
motivare şi să facă predicţii asupra nivelului de performanţă pe care îl va atinge personajul
descris. Acordaţi aproximativ 15 min pentru această activitate. Cereţi elevilor să noteze
observaţiile lor legate de relaţia dintre aceste componente şi performanţă.

3. Reprezentaţi la tablă relaţia între motivaţie şi performanţă * şi cereţi elevilor să situeze

cazurile pe care le-au analizat pe această schemă. Cereţi elevilor să dea exemple de
supramotivare, submotivare şi motivaţie optimă pe care le-au experimentat şi rugaţi-i să se
gândească la performanţa obţinută în acea situaţie. Discutaţi relaţia dintre motivaţie şi
performanţă.
4. Identificaţi împreună cu elevii modalităţi de optimizare a motivaţiei pentru activitate.

* Relaţia intensitate motivaţională-performanţă

mare

13
 Performanţă

mică
scăzută Intensitatea motivaţiei crescută

Graficul nr. 1 Relaţia intensitate motivaţională-performanţă

Fişa de lucru - Motivaţie şi performanţă

Situaţia 1. Cu o zi înainte de un examen foarte important, Daniel simte că îl cuprinde teama,
gândindu-se că dacă nu reuşeşte la acest examen nimic nu va mai avea sens pentru el. Toate
gândurile sale se concentrează pe acest examen şi încordarea creşte la maxim.
Gânduri Nivel de motivare Emoţii Performanţă
‫ ٱ‬supramotivare ‫ٱ‬Frică intensă ‫ٱ‬Ridicată, la nivelul
‫ ٱ‬medie ‫ٱ‬Îngrijorare uşoară capacităţilor sale
‫ٱ‬submotivare ‫ٱ‬Lipsa îngrijorării ‫ٱ‬Medie
‫ٱ‬Scăzută, sub nivelul
capacităţilor sale
Observaţii:

Situaţia 2. Cu o zi înaintea unui examen foarte important, Daniel este îngrijorat gândindu-se că
de rezultatul acelei evaluări depind foarte multe pentru el. În acelaşi timp ele este conştient că
există şi alte lucruri importante în viaţa sa. Oricum, ele îşi doreşte foarte mult ca examenul de a
doua zi să fie o reuşită şi se mobilizează pentru a da randament maxim.
Gânduri Nivel de motivare Emoţii Performanţă
‫ ٱ‬supramotivare ‫ٱ‬Frică intensă ‫ٱ‬Ridicată, la nivelul
‫ ٱ‬medie ‫ٱ‬Îngrijorare uşoară capacităţilor sale
‫ٱ‬submotivare ‫ٱ‬Lipsa îngrijorării ‫ٱ‬Medie
‫ٱ‬Scăzută, sub nivelul
capacităţilor sale
Observaţii:

14
Situaţia 3. Cu o zi înaintea unui examen Daniel se simte liniştit şi relaxat, gândindu-se că nu îl
interesează în mod deosebit să reuşească în această situaţie. Întrucât nu îşi doreşte să obţină o
notă mare a doua zi, nu se mobilizează să dea randament maxim.
Gânduri Nivel de motivare Emoţii Performanţă
‫ ٱ‬supramotivare ‫ٱ‬Frică intensă ‫ٱ‬Ridicată, la nivelul
‫ ٱ‬medie ‫ٱ‬Îngrijorare uşoară capacităţilor sale
‫ٱ‬submotivare ‫ٱ‬Lipsa îngrijorării ‫ٱ‬Medie
‫ٱ‬Scăzută, sub nivelul
capacităţilor sale
Observaţii:

Optimizarea motivaţiei
Sesiunea 1
1. Comunicaţi elevilor că vor face un exerciţiu în care vor identifica componente
deficitare ale motivaţiei lor pentru diferite activităţi şi vor învăţa modalităţi prin care îşi pot
optimiza motivaţia.
2. Identificaţi împreună cu elevii modalităţi de manifestare a motivaţiei/lipsei de

motivaţie pentru diferite activităţi*.

3. Rugaţi elevii să se gândească la o activitate importantă, pentru care au o motivaţie mai
scăzută. Împărţiţi fişele de lucru şi cereţi-le să noteze în fişă activitatea selectată
4. Cerţi elevilor să bifeze în fişa de lucru afirmaţia care descrie cel mai bine problema
motivaţională pe care o întâmpină. De asemenea, din lista componentelor cu rol motivaţional să
bifeze acele componente care cred că stau la baza problemei lor. Cereţi elevilor să argumenteze
alegerile făcute.
5. Daţi ca temă elevilor să îşi monitorizeze comportamentul şi să descrie pentru ora
viitoare pe fişa de lucru modul de manifestare a componentelor identificate.

*Cei mai buni indicatori ai motivaţiei sunt reacţiile şi conduitele pe care le declanşează.
Acestea pot fi de apropiere faţă de o anumită activitate (manifestarea motivaţiei) sau de evitare a
ei (lipsa de motivaţie).
Indicatori ai motivaţiei de Indicatori ai motivaţiei de
15
 apropiere
Exemple de indicatori  Alegerea sarcinii
motivaţionali  Focalizarea atenţională
 Interesul pentru
activitatea respectivă
 Prezenţa unor trăiri
emoţionale pozitive
 Prezenţa efortului
 Persistenţa în sarcină
 Un relativ sentiment al
controlului situaţiei
 implicarea accentuată
în activitate
 Toleranţa la frustrare şi
ambiguitate
Rezultate bune obţinute în
activităţile respective
evitare
 Evitarea sarcinii
 Probleme de
concentrare în sarcină
 Dezinteres, apatie sau
frustrare accentuată
 Emoţii negative (teamă,
furie, depresie, stre)
 Effort fluctuant sau
inexistent
 Evaziuni repetate din
sarcină
 Sentimentul
incontrolabilităţii
situaţiei
 Toleranţă scăzută la
frustrare
 Prezenţa mecanismelor
de apărare
 Rezultate slabe obţinute
n activităţile respective

Sesiunea 2
1. Rugaţi elevii să prezinte câteva exemple de componente şi modul de manifestare a lor.
Discutaţi importanţa identificării componentelor deficitare pentru optimizarea motivaţiei.
2. Cereţi elevilor să se gândească la modalităţi prin care şi-ar putea optimiza motivaţia

pentru activitate. Puteţi să le prezentaşi dumneavoastră modalităţi de optimizare * şi să solicitaţi

elevii să selecteze acele modalităţi care vizează componentele deficitare.
3. Cereţi elevilor să îşi facă un plan de motivare pe fişa de lucru.

*Elevii se pot confrunta cu diverse probleme motivaţionale. Unii se angajează greu în

activitate, încearcă foarte puţine exerciţii, sarcini noi. Alţii, dimpotrivă, încep cu uşurinţă o
sarcină, însă abandonează înainte de a o finaliza. Există şi elevi care au probleme în a abandona o
sarcină şi a începe altceva. Pentru fiecare din aceste categorii, optimizarea motivaţională
presupune utilizarea unor strategii diferite.
(1) Strategii de optimizare cu rol în declanşarea activităţii
16
  Explorarea unor alternative potrivite
 Conştientizarea neimplicării în sarcină (de exemplu, pentru activităţi de învăţare –
incultura, şomajul, izolarea din anumite grupuri sociale)
 Manipularea consecinţelor: oferirea de recompense, respectiv de penalizări pentru
evitarea lor. Penalizarea nu înseamnă pedeapsă, ea poate fi chiar consecinţa neimplicării
în sarcină. Utilizarea recompenselor trebuie să se realizez după anumite reguli: să se
aplice imediat după efectuarea comportamentului aşteptat şi să nu vizeze persoana, ci
comportamentul (de exemplu, se poate discuta cu elevul rolul consecinţelor şi se pot
stabili de comun acord penalizările şi recompensele).
 Activarea sau crearea unui context favorabil activităţii aşteptate (de exemplu, într-o
bibliotecă există şanse mari să apară motivaţii pozitive pentru lectură, etc.)
 Modelarea – motivaţiile pozitive pentru anumite conduite se declanşează de asemenea
prin modelare comportamentală (de exemplu, dacă persoanele semnificative ale grupului
se angajează într-o activitate, există şanse mari să se declanşeze, motivaţii pozitive pentru
acea activitate la toţi aparţinătorii grupului)
 Explorarea preferinţelor şi intereselor elevilor şi crearea unor legături motivaţionale
pornind de la acestea

Exemple de tehnici care pot fi utilizate în optimizarea motivaţiei pentru declanşarea activităţii:
a) imageria dirijată
În acest exerciţiu elevii trebuie să-şi imagineze ce le-ar plăcea să devină în viitor şi de ce ar avea
nevoie pentru a urma traseul profesional ales. Acest exerciţiu îl ajută pe elev să se focalizeze pe
propriile sale dorinţe şi să devină mai specific în legătură cu ceea ce doreşte să obţină prin
frecventarea unei anumite şcoli.
b) alegerea unui obiect-simbol al aspiraţiilor sale
De exemplu, un elev poartă cu sine un corn de brad pentru a-I reaminti de dorinţa lui de a deveni
biolog.
c) aplicarea subiectelor predate la situaţii personale
d) crearea unei imagini mentale motivaţionale
Exemple de imagini mentale cu rol motivaţional: „mă văd în halat alb, examinând pacienţi”, „mă
văd în faţa clasei de elevi, predând copiilor”.

(2) Strategii de susţinere motivaţională

 Asigurarea confortului fizic şi psihic bazal – dacă echilibrul fizic şi psihic bazal nu este
asigurat, organismul va aloca foarte multe resurse energetice şi cognitive spre rezolvarea

17
 acestor deficite. Prin urmare motivaţiile de restabilire a echilibrului funcţional vor fi
prioritare
 Creşterea sentimentului eficacităţii personale şi al stimei de sine – se realizează prin:
1. reamintirea repetată e situaţiilor în care elevul a experienţiat un sentiment al eficacităţii
proprii. Se vor accentua trăirile afective pozitive care au însoţit aceste experienţe
2. enumerarea argumentelor concrete care să susţină un sentiment al eficacităţii proprii
3. perfecţionarea unor abilităţi şi aptitudini, dobândirea unor competenţe specifice care să
determine eficienţa reală şi astfel să garanteze stabilizarea sentimentului de
autoeficacitate
 formarea unor atribuiri realiste a succesului şi eşecului (respectiv ale aşteptărilor de
reuşită) – Cele mai problematice atribuiri pentru persistenţa motivaţională sunt
cele nerealiste:
1. persoanele care atribuie predominant succesul unor factori externi stabili, iar eşecul unor
factori interni stabili, vor avea un sentiment al autoeficacităţii scăzut şi aşteptări de
nereuşită în sarcină, astfel încât există şanse mari de neimplicare motivaţională „oricum
nu o să reuşesc”.
2. persoanele care fac atribuiri inverse (predominant externe pentru eşec şi interne pentru
succes) vor avea un sentiment al autoeficacităţii foarte crescut, aşteptări crescute de
reuşită, indiferent de complexitatea sarcinii şi obstacolele apărute,cea ce uneori poate
duce la lipsa persistenţei motivaţionale. „oricum o să reuşesc”.

Exemple de tehnici care pot fi utilizate în optimizarea motivaţiei pentru susţinerea activităţii:
a) formularea unor scopuri specifice
Pentru menţinerea unei motivaţii optime, elevilor li se recomandă să abandoneze stabilirea unor
scopuri nerealiste, cum ar fi: „voi rezolva azi 50 de probleme de algebră”. În schimb, ei vor fi
ajutaţi să-şi evalueze resursele şi să stabilească scopuri realiste î raport cu sarcinile propuse.
b) crearea unei reţele de suport
Elevii vor recurge la utilizarea relaţiilor din cadrul reţelei de suport pentru sprijinirea realizării
scopurilor. Se ştie că angajamentul făcut în faţa altor persoane se respectă mai uşor.
c) evitarea suprasolicitării printr-un management eficient al timpului

Fişa de lucru - Optimizarea motivaţiei

Activitatea pentru care am o motivaţie scăzută……………………………………………………..

Problema La nivel de La nivel de La nivel de La nivel de
motivaţională declanşare a direcţionare a menţinere a încheiere a
activităţii activităţii activităţii activităţii

18
 ‫ٱ‬durează mult ‫ٱ‬m-am hotărât să ‫ٱ‬Am tendinţa să ‫ٱ‬Nu mă pot hotărî
până să încep încep activitate, abandonez să întrerup
activitatea sau o dar nu mă pot activitatea la cea activitate, deoarece
tot amân decide cum să mai mică nu sunt mulţumit
încep dificultate apărută de rezultatele
obţinute
Componente cu ‫ٱ‬Nu au apărut ‫ٱ‬Nu am ‫ٱ‬Nu am ‫ٱ‬Nu am
rol motivaţional: dezechilibre convingerea că pot convingerea că mă convingerea că
majore în alege modalităţile pot concentra sunt în stare să
organism care să optime de suficient de mult închei activitatea
justifice începerea realizarea a pentru a realiza pentru a începe
activităţii activităţii activitatea alta
‫ٱ‬Nu văd cum se ‫ٱ‬Trăiesc emoţii ‫ٱ‬Trăiesc emoţii ‫ٱ‬Trăiesc emoţii
leagă activitatea pe negative când negative când negative când mă
care trebuie să o trebuie să iau trebuie să mă gândesc că voi
încep de scopurile decizii în ceea ce concentrez şi să încheia activitatea
mele priveşte realizarea mă mobilizez nu sunt mulţumit
‫ٱ‬Nu am activităţii pentru a desfăşura de rezultate, cred
convingerea că am ‫ٱ‬Nu am activitatea că le-aş putea
abilităţile necesare convingerea că ‫ٱ‬Nu cred că am ameliora dacă aş
pentru a realiza deciziile pe care le abilităţile necesare continua
activitatea voi lua vor duce la pentru activitatea
‫ٱ‬Trăiesc emoţii succesul activităţii desfăşurarea
negative când mă ‫ٱ‬Nu am activităţii
gândesc la convingerea că ‫ٱ‬Realizarea
activitate sunt suficient de activităţii
bun pentru a lua presupune prea
decizii bune mult efort din
‫ٱ‬Nu cred că am partea mea
abilităţile necesare ‫ٱ‬Nu văd nici un
pentru realizarea beneficiu pentru a
activităţii continua să
‫ٱ‬Cred că deciziile realizez acea
bune pe carele iau activitate mai mult
se datorează timp
întâmplării, iar ‫ٱ‬Mă gândesc că
deciziile rele mi se rezultatele vor fi
datorează numai oricum slabe
mie
Cum se manifestă
componentele
deficitare în cazul
meu:
Strategii de
optimizarea a
motivaţiei:
Planul meu de
optimizare:

Ce îmi place să fac, ce mă interesează

1. Identificaţi împreună cu elevii modalităţi prin care pot fi identificate domeniile de
interes ale unei persoane. Atrageţi atenţia elevilor asupra posibilităţii de a-şi cunoaşte

19
 interesele personale prin identificarea tipului de activităţi pe care le practică în timpul
liber.
2. Distribuiţi fişa de lucru „Activităţi din timpul meu liber” şi solicitaţi elevilor să
noteze câteva activităţi pe care le realizează în timpul liber.
3. Cereţi elevilor să evalueze fiecare activitate prin prisma criteriilor trecute în tabel şi să
încercuiască acele activităţi din timpul liber care îndeplinesc cele mai multe din
aceste criterii. Încurajaţi elevii să prezinte în faţa clasei cât mai multe din activităţile
încercuite.

20
Fişa de lucru - Ce îmi place să fac, ce mă interesează
Criterii de apreciere a activităţii

Activităţi O Mă Mă O Abia Mă Mă Realizez

din realizez atrage ţine în realizez aştept gândesc concentrez activitatea
timpul cu priză, foarte să mereu la foarte bine de mai
meu plăcere chiar des înceapă moduri în timp ce mult timp
liber dacă noi de a o realizez (de cel
necesită realiza puţin 6
efort activitatea luni)
1.
2.
3.
4.
5.

Evoluţia intereselor mele

1. Explicaţi elevilor scopul acestei activităţi. „Vom încerca să identificăm care sunt
evenimentele din viaţa noastră care au condus la formarea intereselor pentru anumite activităţi”.
2. Cereţi elevilor să se gândească la 1-2 interese pe care le-au dezvoltat până acum faţă
de anumite activităţi şi să le noteze pe fişa de lucru.
3. Solicitaţi elevilor să identifice pentru fiecare interes notat evenimentele care au
contribuit la apariţia acestora (ex. cumpărarea unor obiecte specifice de către părinţi, întâlnirea cu
o persoană interesantă, aprecierea performanţelor obţinute de către prieteni).
4. Acordaţi elevilor 10 min pentru a nota pe fişa de lucru evenimentele în succesiunea
temporală
5. Grupaţi elevii în grupe de câte 5-7 elevi şi cereţi-le să analizeze evenimentele
identificate şi relaţia lor cu formarea interesului
6. Cereţi elevilor să dea exemple de evenimente care determină formarea intereselor

pentru anumite activităţi*.

*Factori care determină formarea intereselor:

 Recompensarea de către părinţi sau educatori a unor activităţi realizate de
către elevi determină conturarea unei preferinţe pentru activitatea respectivă
 Uşurinţa cu care elevul realizează o activitate determină alegerea ei în
detrimentul alteia care necesită efort
 Familiarizarea cu anumite instrumente determină preferinţa pentru utilizarea
lor

21
Fişa de lucru - Evoluţia intereselor mele
Interesul pentru:
Eveniment 1 Eveniment 2 Eveniment 3 Eveniment 4

Abilităţi şi meserii
Sesiunea 1
1. Spuneţi elevilor că activitatea îi va ajuta să identifice abilităţile necesare pentru
meseriile de interes
2. Alcătui cu ajutorul elevilor o listă a meseriilor de interes pentru ei. Acceptaţi toate
propunerile elevilor fără a face observaţii la adresa lor.
3. Împărţiţi elevii în grupe de câte 3-5 persoane şi rugaţi-I să-şi aleagă de comun acord
2-3 meserii despre care ar dori să cunoască mai multe lucruri. Cereţi-le să se gândească la
abilităţile necesare pentru acele meserii completând fişa de lucru.
Sesiunea 2
1. Reconstituiţi grupele din ora anterioară şi cereţi elevilor să prezinte abilităţile
necesare pentru practicarea cu succes a meseriilor investigate. Spuneţi-le să
urmărească asemănările şi deosebirile în cea ce priveşte abilităţile implicate în
meseriile explorate. (15 min.)
2. Incercaţi să identificaţi cu întreaga clasă abilităţi comune mai multor meserii şi
abilităţile specifice meseriilor investigate.
3. Cereţi elevilor să se gândească la meserii care li s-ar potrivi sub aspectul abilităţilor
pe care le deţin.

Fişa de lucru - Abilităţi şi meserii

Meseriile investigate Abilităţi necesare
1.
2.
3.
Valori şi medii de activitate

1. Încercaţi să definiţi împreună cu elevii conceptul de valori. Diferenţiaţi între valori

personale şi valori legate de muncă*.

22
*Valorile reprezintă convingerile bazale ale unei persoane referitor la ceea ce este important în
viaţă, în relaţiile interpersonale şi în muncă.
Exemple de valori sunt: responsabilitatea, iniţiativa, confortul, banii, puterea, frumosul, etc.
Acestea sunt aspecte generale carte transce4nd situaţiile specifice şi se constituie în standarde de
pentru alegerile personale
Valorile sunt aspecte importante în alegerea carierei. Alături de interese, valorile sunt
grile prin care persoanele citesc şi interpretează oportunităţile de carieră. Dacă acestea se
suprapun peste valorile persoanei, atunci este mai probabilă alegerea lor şi stabilitatea în alegerea
făcută.
2.Împărţiţi elevilor fişele de lucru şi cereţi-le să evalueze aceste valori în funcţie de
importanţa pe care o au pentru ei, astfel:
 Se notează cu „+” valorile importante pentru sine
 Se notează cu „-„ valorile mai puţin importante pentru sine
Solicitaţi elevilor să facă o ierarhie a primelor 5 valori importante pentru sine.
3. Cereţi elevilor să identifice mediile de activitate care corespund acestor valori, pe
baza relaţiei prezentate în partea a doua a fişei şi să încerce să dea exemple de astfel de medii
cunoscute de ei.
4. Încurajaţi cât mai mulţi elevi să prezinte mediile de activitate care corespund valorilor
personale.
5. Analizaţi în grup modul în care valorile personale influenţează alegerea şi păstrarea

unui anumit mediu de activitate**.

**Valorile se concretizează în aspiraţii şi cerinţe faţă de mediile de activitate şi faţă de

stilul de viaţă aferent unei cariere. Alegerea carierei presupune în acelaşi timp şi optarea pentru
un anumit stil de viaţă. Orarul zilnic, mediul de viaţă, timpul liber, prestigiul, venitul sunt câteva
elemente specifice stilului de viaţă care sunt în strânsă legătură cu carieră.
Dacă o persoană doreşte să devină pilot de aviaţie, acest lucru presupune că ea va trebui
să accepte câteva condiţii specifice meseriei alese: va lipsi mult de acasă, va exclude consumul
de alcool şi fumatul excesiv, va fi preocupat de condiţia sa fizică, etc., adică va accepta stil de
viaţă caracteristic acestei profesii.
Pe de altă parte, preferinţa pentru un anumit stil de viaţă influenţează alegerea carierei.
De exemplu, dacă o persoană preferă să lucreze în mediul urban, să fie încurajată de persoane cu
interese artistice, să aibă acces la instituţii de cultură va prefera probabil o profesie legată de
domeniul artistic.

23
Fişa de lucru - Valori şi medii de activitate
Exemple de valori legate de muncă
Mediul muncii Relaţiile de muncă Conţinutul muncii Muncă în general
Flexibilitate Muncă în echipă Provocare Integritate
Termene limită încredere Competenţă Statut
Mediu plăcut Identitate culturală Expertiză Prestigiu
Securitate Competiţie Risc Realizare
Câştiguri mari Amabilitate Orientare spre detalii Respect
Acţiune Cooperare Învăţare Responsabilitate
Ritm rapid Unor Focalizare pe sarcini Putere
Structură Armonie Creativitate Influenţă
Predictibilitate Autonomie Varietate Apreciere
Contacte directe cu clienţii
Comunicare deschisă Dezvoltare Ajutorare
Venit confortabil Cunoaştere Apartenenţă
control Egalitate
Independenţă
Contribuţie
Participare
autenticitate

Valori Cerinţe faţă de mediile de activitate

Valorificarea Sarcini care permit exersarea abilităţilor şi deprinderilor
abilităţilor proprii
Autorealizare Ocupaţii care conferă prestigiu
activitate Sarcini care necesită un nivel relativ constant de activitate
Avansare Medii de muncă în care există posibilitatea de a promova pe baza
performanţelor
Autoritate Sarcini care necesită decizii şi coordonarea activităţii unui grup
Autonomie Medii de muncă care presupun o planificare individuală a timpului şi activităţii,
fără supraveghere strictă
Structură Medii de muncă în care strategiile de muncă sunt clar explicate şi sistematic
monitorizate
Recompensare Medii în carte recompensarea se realizează în funcţie de calitatea şi cantitatea
muncii depuse, în mod echitabil
colaborare Medii de muncă în care sunt apreciate interacţiunile sociale
Creativitate Medii de muncă în care sarcinile permit inovaţie şi iniţiativă
Independenţă Medii de muncă în care se lucrează individual
recunoaştere Medii de muncă în care sunt recompensate performanţele individuale
Securitate Medii de muncă ce garantează continuitatea
Serviciu social Medii de muncă în care activităţile presupun ajutorarea oamenilor
Securitate Medii de muncă în care sarcinile pot implica o gamă largă şi diversă de
activităţi
Primele mele 5 valori:
1……………..2.……………….3…………………..4………………..5………………
24
 2. Comunicare şi relaţionare interpersonală

Activitate
1. Cereţi elevilor să definească ce înseamnă o bună comunicare. Sugeraţi-le să se
gândească la următoarele aspecte: când consideră că interlocutorul a înţeles ceea ce s-a spus?, ce
aşteaptă din partea lui?. Desprindeţi din ideile elevilor aspectele legate de abilităţile de
comunicare.
2. Alegeţi împreună cu elevii 2 voluntari care vor interpreta rolul de A- povestitor, B –
ascultător. Daţi-le următoarele instrucţiuni.
- Persoana A – povestitorul - va trebui să-I povestească celuilalt coleg o întâmplare
recentă, impresii dintr-o călătorie sau impresii despre un film, etc., timp de 5 min.
- Persoana B – ascultătorul – va asculta ceea ce îi povesteşte colegul lui şi va folosi toate
mijloacele cunoscute pentru a-I transmite că înţelege mesajul său.
- Restul clasei – observatori – va urmării dialogul dintre colegii lor şi vor identifica
elemente ale ascultării eficiente care au fost utilizate. Cereţi-le să noteze aceste elemente
pe o foaie.
Acest pas se poate repeta de 2-3 ori schimbând interlocutorul.
3. Analizaţi împreună cu elevii situaţiile trăite. Desprindeţi împreună cu ei care sunt
elementele cele mai eficiente în comunicarea interpersonală. Identificaţi modalităţile prin care
acestea pot fi îmbunătăţite.

Cum pot arăta că ascult pe cineva

1. Spuneţi elevilor că scopul acestei activităţi este de a identifica elementele unei

ascultări eficiente*.
2. Cereţi elevilor să dea exemple de comportamente prin care arătăm cuiva că ascultăm
ceea ce spune şi exemple prin care transmitem că nu suntem atenţi la cea ce ni s e spune.
Sugeraţi elevilor să fie cât mai specifici.
3. Împărţiţi elevii în grupe de câte 3-4 persoane şi cereţi-le să completeze în grup fişa de
lucru cu cât mai multe exemple de astfel de comportamente.
4. Cereţi unui reprezentant din fiecare grup să prezinte comportamentele identificate.

*Comportamente în care transpare mesajul de bun ascultător:

 Stabilirea contactului vizual cu persoana cu care vorbim

25
  Folosirea încurajării
 Concentrarea atenţiei pe ceea ce spune interlocutorul
 Evitarea judecării sau interpretării a cea ce spune interlocutorul
 Reflectarea emoţiilor celuilalt
 Adresarea întrebărilor
 Concentrarea atenţiei asupra elementelor importante din discuţie
 Evitarea sfaturilor
 Evitarea întreruperii persoanei care vorbeşte

Fişa de lucru - Cum pot arăta că ascult pe cineva

Ce fac când ascult pe cineva care îmi Ce fac când nu îl ascult pe cel care îmi
vorbeşte: vorbeşte:

Mesaje eu – tu
1. Explicaţi elevilor care este diferenţa dintre mesajele de tip „eu” şi cele de tip „tu”.
Accentuaţi importanţa utilizării mesajelor de tip „eu” în rezolvarea conflictelor (ex.
atunci când folosim mesaje de tip „eu” nu îi acuzăm pe ceilalţi, ci le spunem ce ne
deranjează pe noi şi îi dăm celuilalt posibilitate să îşi schimbe atitudinea şi să ţină
cont şi de părerea noastră).
2. Cereţi elevilor să identifice şi să noteze trei situaţii conflictuale cu care s-au
confruntat. Spuneţi-le să scrie pe fiecare situaţie câte o formulare de tip „eu” şi una de
tip „tu”.
3. Grupaţi elevii în grupe de câte 5-6 şi rugaţi-I să identifice situaţii conflictuale pe care
le-au trăit şi să discute mesajele de tip „eu” , „tu” pe care le-au formulat.
4. Discutaţi în grup câteva dintre situaţiile şi mesajele notate de către elevi.
Fişa de lucru - Mesaje eu – tu

Situaţia Mesaje de tip „Eu…” Mesaje de tip „Tu…”

Tu vrei asta, eu vreau asta

1. Spuneţi elevilor că veţi face exerciţii de comunicare în situaţii conflictuale. Încercaţi
să găsiţi împreună cu elevii o definiţie a conflictului. Conduceţi elevii spre următoarele aspecte:

26
conflictul apare când două persoane au interese diferite sau chir contradictorii într-o anumită
situaţie.
2. Cereţi elevilor să dea exemple de situaţii conflictuale
3. Selectaţi o pereche de elevi care va interpreta în faţa clasei un joc de rol. Puneţi-le la
îndemână câteva obiecte pentru această activitate (un stilou, un con de brad, o minge, etc.)
4. Cereţi unui elev di pereche să aleagă un obiect din cele disponibile şi instruiţi-I că vor
juca rolul unor prieteni care îşi doresc la fel de mult acelaşi obiect (cel selectat) ş nu vor să
renunţe la el. Cereţi celuilalt elev din pereche să îl convingă pe prietenul său să-I dea lui obiectul.
5. Lăsaţi cei doi elevi 5 min. pentru a rezolva conflictul şi cereţi clasei să noteze între
timp argumentele şi modalităţile de comunicare utilizate.
6. Cereţi apoi celor doi elevi să schimbe rolurile si lăsaţi-I 5 min. pentru rezolvarea
conflictului. Cereţi clasei să noteze din nou argumentele şi modalităţile de comunicare utilizate.
7. Identificaţi împreună cu clasa modalităţile eficiente şi mai puţin eficiente de
rezolvarea a conflictelor.

Fişa de lucru - Tu vrei asta, eu vreau asta

Modalităţi eficiente de rezolvarea a Modalităţi ineficiente de rezolvarea a
conflictului conflictului

Conflicte între personaje

Sesiunea 1
1. Cereţi elevilor să dea cât mai multe exemple de situaţii conflictuale din diverse surse
(cărţi, reviste, televiziune, viaţa cotidiană).
2. Spuneţi elevilor că vor avea sarcina de a urmări pentru ora următoare emisiunea
preferată şi să completeze fişa de lucru.
Sesiunea 2
1. Cereţi elevilor să analizeze împreună cu colegul de bancă situaţia conflictuală descrisă
şi strategiile utilizate pentru rezolvarea conflictului de către personajele din emisiune.
2. Solicitaţi elevilor strategii de dezvoltare a conflictului, ghidând discuţia după
următoarele sugestii:
 Utilizarea mesajului la persoana I pentru a descrie problema – „când vii
acasă târziu, eu sunt îngrijorată pentru că nu ştiu ce şi s-a întâmplat”

27
 Ascultarea activă a descrierii problemei din punctul de vedere al celeilalte
persoane
 Reflectarea sentimentelor pentru a înţelege şi a clarifica ceea ce simte
cealaltă persoană – „eşti supărat…” „mi se pare că te simţi…”
 Generarea a cât mai multe soluţii împreună – „care crezi că sunt lucrurile pe
care le putem fac?”
 Analiza alternativelor şi alegerea variantei potrivite – „care crezi tu că este
cea mai bună?”
 Obţinerea unui angajament – „când vom face asta?”planificarea datei la care
se face evaluarea – „pentru cât timp vom face asta?”, „când vom discuta din nou despre
asta?”

Fişa de lucru - Conflicte între personaje

Un conflict între personajele emisiunii

Cum s-a ajuns la acest conflict?

Au rezolvat neînţelegerile?
Dacă da, cum?
Dacă nu, ce ar fi putut face pentru a le rezolva?

Cum comunic în situaţii conflictuale

Sesiunea 1
1. Împărţiţi fişele de lucru şi explicaţi elevilor că acest exerciţiu îi va ajuta să-ţi
identifice modul în care Îşi comunică propriile dorinţe, trebuinţe şi nevoi, într-o
situaţie conflictuală. Cereţi elevilor să răspundă la întrebări cât mai sincer posibil.
Lăsaţi elevii să completeze chestionarul aproximativ 10 min.
2. Grupaţi elevii în perechi şi cereţi-le să analizeze răspunsurile la chestionare şi
eficienţa strategiilor utilizate.
3. Discutaţi cu elevii eficienţa strategiilor şi încurajaţi-I să dea câteva exemple în faţa
clasei.
Sesiunea 2
1. Spuneţi elevilor că în această activitate veţi încerca să găsiţi împreună modalităţile
cele mai eficiente de a comunica propriile dorinţe, nevoi, trebuinţe. Cereţi elevilor să dea
exemple de situaţii conflictuale şi alegeţi una dintre ele.

28
 2. Construiţi împreună cu elevii un mesaj pornind de la sugestiile oferite la activitatea
„Conflicte între personaje”.
3. Analizaţi eficienţa acestui tip de mesaje şi identificaţi împreună cu elevii dificultăţile
care apar în construcţia a cestor mesaje sau bariere care ar putea bloca formularea unor astfel de
mesaje. Cereţi elevilor să identifice modalităţi prin care ar putea fi contracarate aceste dificultăţi.

Fişa de lucru - Cum comunic în situaţii conflictuale

1. Atunci când am o problemă, o neînţelegere sau un conflict cu cineva, de obicei:
(bifaţi toate modalităţile de mai jos care vi se potrivesc)
 Amân cât se poate întâlnirea cu persoana sau situaţia;
 Ajungem la un compromis;
 Fac apel la autoritate pentru a arăta că am dreptate;
 Mă dau bătut, renunţ;
 Încerc să ajut cealaltă persoană să obţină ceea ce îşi doreşte;
 Mă plâng până obţin ceea ce doresc;
 explic punctul meu de vedere şi cer şi celeilalte persoane să facă la fel;
 îmi păstrez ideile doar pentru mine;
 schimb subiectul;
 încerc să înţeleg punctul de vedere al celeilalte persoane;
 chem o altă persoană care să decidă cine are dreptate;
 admit că am greşit, chiar dacă în gândul meu nu este aşa.
2. Îmi este cel mai uşor să discut o problemă sau un conflict cu persoane care

Deoarece___________________________________________________________________

3. Îmi este cel mai dificil discut o problemă sau un conflict cu persoane care

Deoarece___________________________________________________________________
4. Mi-ar plăcea ca în timpul unui conflict să-mi comunic trebuinţele şi dorinţele astfel:
___________________________________________________________________________

29
 3. Planificarea carierei

Tipologia Holland
1. Distribuiţi elevilor fişa „Hexagonul intereselor” şi comunicaţi-le că în această oră veţi
discuta despre interese personale şi identificarea ocupaţiilor care corespund acestora. Precizaţi că
identificarea intereselor personale îi poate ajuta să conştientizeze cât de potriviţi sunt pentru

domeniile de activitate pe care doresc să le aleagă*.

2. Solicitaţi elevilor să citească timp de 10 min. ocupaţiile aferente fiecărei categorii de
interese, aşa cum apar ele în hexagon şi să aleagă acel grup de profesii pe care îl preferă. Cereţi-
le apoi să noteze pe fişa primită, în primul spaţiu liber, denumirea grupului ales.
3. Cereţi elevilor să aleagă un al doilea grup care corespunde intereselor lor. Pe fişa
intereselor, elevii vor nota a doua categorie de interese (în al doilea spaţiu liber). Procesul se
repetă pentru a treia opţiune: alegerea unui al treilea grup şi notarea denumirii acestuia în spaţiul
liber.
4. Alocaţi un timp de 7 min pentru ca elevii să investigheze ocupaţiile aferente grupurilor
alese de ei şi să selecteze două sau trei ocupaţii pe care ar dori să le exploreze.
5. Cereţi-le elevilor să găsească câteva modalităţi prin care pot obţine mai multe
informaţii despre ocupaţiile selectate.

*Când persoanele iau decizii legate de şcoala pe care vor să o urmeze sau profesia pe
care vor să o practice, ele urmăresc ca acestea să corespundă intereselor proprii, să existe o
suprapunere cât mai mare între preferinţele persoanei şi activităţile specifice mediului şcolar sau
profesional. Cu cât gradul de suprapunere este mai mare cu atât există şanse mai mari ca
persoana să fie mulţumită şi motivată pentru activitate şi să obţină performanţe la nivelul
capacităţilor sale. Congruenţa dintre interesele persoanei şi şcoala/profesia leasă determină:
- satisfacţia academică/profesională;
- stabilitate în alegerea făcută şi capacitate mai bună de adaptare la modificările interne
ale mediului;
- performanţă academică/profesională;
- nivel scăzut de stres academic/ocupaţional.
Identificarea alternativelor este un pas important deoarece permite:
- generarea alternativelor educaţionale şi profesionale;
- selectarea alternativelor educaţionale şi ocupaţionale optime;
- identificarea cauzelor insatisfacţiei academice sau profesionale.

30
 Fişa de lucru - Hexagonul intereselor
Realist

Investigativ
Convenţional

Contabil, secretar, inginer constructor/minier,

economist,
Stenodactilograf, mecanic auto, pădurar, medic,
fizician, funcţionar public, depanator radio-tv, astronom,
chimist,
expert financiar, expert tehnician dentar, psihiatru,
psiholog, biolog contabil, poştaş, casier electrician,
cercetător, farmacist, oprecepţioner, vânzător,
bijutier. operator PC, geolog, mateospătar.
statistician, meteorolog,
biolog, horticultor,
stomatolog,
biochimist, proiectant.

Dansator, filozof,
analist financiar, agent profesor de

literatură/arte/ Artistic
Antreprenorial
comercial, agent de asigurări, psihoterapeut, jurnalist,

dirijor,
bancher, avocat, procuror, fizioterapeut,
Social
designer, arhitect,
judecător, crainic radio-tv, consilier şcolar,
fotograf,
1. În primul compozitor,
rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul……………………….
2. În al doilea rând,de
jurist, analist sistem,
mi-ar plăceaasistent social,
să fac parte dinprofesor, fotomodel,
grupul……………………….
3. În almanager. Asistent
treilea rând, mi-ar plăcea să facmedical,
parte dinsociolog,
grupul……………………….
moderator TV,
Trei ocupaţii despre infirmier, bibliotecar,
care aş vrea consultant
să obţin mai scriitor
multe informaţii:
1. …………………. resurse umane.
2. ………………….
3. ………………….U
U

Aptitudini, abilităţi, deprinderi

1. Cereţi elevilor să dea exemple de aptitudini.
2. Încercaţi să identificaţi împreună cu elevii diferenţa dintre aptitudini, abilităţi,

deprinderi*. Oferiţi exemple.

3. Împărţiţi clasa în grupe de câte 3-5 elevi şi cereţi-le să completeze în grup fişa de
lucru.

31
Distribuiţi fiecărui grup o aptitudine dintre următoarele. Aptitudini muzicale, matematice, fizice,
sociale, artistice. Alocaţi aproximativ 15 min pentru acest segment al activităţii.
4. După completarea fişei de lucru, integraţi informaţiile identificate de fiecare grup şi
centralizaţi-le pe tablă sub forma unui tabel.
5. Discutaţi relaţia aptitudini – abilităţi – deprinderi. Cereţi elevilor să ofere exemple de
activităţi care pot valorifica o aptitudine ( o transformă în abilitate şi în deprindere), pornind de la
aptitudinile abordate în cadrul grupurilor de lucru.

*Aptitudinea reprezintă potenţialul unei persoane de a învăţa şi obţine performanţă într-

un anumit domeniu.
Pentru ca aptitudinea să se manifeste în performanţă, ea se dezvoltă prin învăţare şi exersare.
Astfel, pe baza aptitudinii elevul dobândeşte mai întâi abilităţi. Prin aplicare în practică şi
exersare, abilităţile devin deprinderi.
Exemplu:
Aptitudine Abilităţi Deprinderi
Aptitudine verbală Înţelegerea mesajelor scrise Citit
Comunicare Scris
Redactare de texte
Formulare de mesaje

Pentru a obţine performanţe superioare într-o activitate este la fel de important ca elevul
să demonstreze:
- capacitate pentru a acumula cunoştinţe şi a opera cu ele (aptitudine);
- cunoştinţe deja dobândite (abilitate);
- operare eficientă cu cunoştinţele deprindere).

Fişa de lucru - Aptitudini, abilităţi, deprinderi

Aptitudine Abilităţi Deprindere

Abilităţile mele transferabile

32
 1. Discutaţi cu elevii conceptul de abilităţi transferabile*, făcând precizarea că acestea
sunt abilităţi care asigură succesul în mai multe domenii de activitate şi pot fi transferate dintr-un
domeniu în altul. Identificaţi împreună cu elevii abilităţi şi deprinderi transferabile
2. Împărţiţi fişele de lucru şi cereţi elevilor să identifice din tabelul nr. 1 (prezentat mai
jos) abilităţile transferabile care li se potrivesc . Acestea vor fi ierarhizate într-un „Top 5” al
abilităţilor transferabile pe care le consideră a fi cele mai importante pentru ei.
3. Solicitaţi elevii să găsească cel puţin o activitate sau o situaţie în care aceste abilităţi au
fost formate şi dezvoltate: activităţi şcolare, culturale, sportive, hobby-uri, etc.
4. Cereţi elevilor să câteva tipuri de activităţi în cadrul cărora ar putea să-şi dezvolte în
viitor abilităţile transferabile identificate.

* Abilităţile transferabile sunt abilităţile care, deşi dobândite în cadrul unor activităţi specifice (o
sarcină şcolară, un anumit proiect, joc sau sport) pot fi utilizate şi în realizarea altor sarcini şi
activităţi.
Deprinderile şi abilităţile au grade diferite de transferabilitate:
- unele pot fi transferate la un număr restrâns de activităţi (de exemplu, măsurarea greutăţii,
interpretare la un instrument muzical, etc.);
- altele au un grad mai mare de transferabilitate şi se aplică în domenii multiple de activitate (de
exemplu, scrisul, cititul, utilizarea tehnologiei informatice, etc.).
Dintre abilităţile şi deprinderile generale care sunt în prezent apreciate şi valorizate de
angajatori fac parte cele prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 1 Deprinderi şi abilităţi transferabile

Categoria de abilităţi Exemple
1. Abilităţi de comunicare – exprimarea, Facilitarea discuţiilor, furnizarea feedback-ului,
transmiterea şi interpretarea cunoştinţelor şi perceperea mesajelor nonverbale, intervievare,
ideilor exprimare adecvată, negociere, sumarizare,
redactare, realizare de prezentări, vorbire în
public, formulare de întrebări, abilităţi conversaţionale
2. Abilităţi interpersonale – interacţiune optimăAbilităţi de ascultare, sensibilitate la nevoile
cu oamenii, influenţare, înţelegerea nevoilor celorlalţi, empatie, acordarea suportului, încrederea
celorlalţi acordată celorlalţi, cooperare, consiliere, persuasiune,
rezolvarea conflictelor, munca în echipă
3. Abilităţi de planificare şi rezolvare de Identificare problemelor, elaborare de strategii,
probleme – proiectare în viitor, abilitatea de a anticiparea consecinţelor, analiza alternativelor,
identifica nevoile şi problemele şi de a genera fixarea scopurilor, definirea nevoilor, perseverenţă,
soluţii la acestea monitorizarea demersurilor, dezvoltarea strategiilor de

33
 evaluare, abilităţi decizionale şi de organizare a
timpului
4. Abilităţi de utilizare a tehnologiei informatice – Procesarea informaţiei în diverse programe
utilizarea sistemelor informatice ca suport de lucru în informatice, utilizarea pachetelor statistice, a
diverse tipuri de sarcini internetului, a sistemelor de operare specifice
anumitor sarcini
5. Abilităţi de investigare şi manipulare de date – Identificarea resurselor, colectarea informaţiilor şi
explorarea surselor de informaţii şi utilizarea eficientă extragerea
a informaţiilor relevante, gândire critică,
informaţiilor formulare de ipoteze, sintetizarea informaţiilor,
organizare, clasificare, sumarizare de informaţii
6. Abilităţi fizice – utilizarea corpului şi instrumentelor
Repararea echipamentelor, manipularea concretă a
pentru a rezolva diverse sarcini instrumentelor şi aparatelor de lucru, coordonare
motorie, capacitate de efort fizic

Fişa de lucru - Abilităţile mele transferabile

Topul abilităţilor Activităţi prin care le-am Activităţi prin care vreau
transferabile dezvoltat să le dezvolt în continuare
1.
2.
3.
4.
5.

Profilul realizărilor mele

1. Încurajaţi elevii să se gândească la experienţele şcolare şi extraşcolare de lungă durată

– dacă au lucrat undeva, dacă au activat ca voluntari, dacă au practicat un anumit sport, dacă îşi
ajută părinţii în realizarea unor activităţi specifice, dacă fac parte dintr-o organizaţie.
2. Solicitaţi-i să ofere răspunsuri în scris la următoarele întrebări în legătură cu
experienţele identificate. (1) Ce am învăţat din acea experienţă? (2) Ce cred eu că am dobândit
prin acele activităţi? Lăsaţi elevii 10 min. să completeze fişa de lucru.
3. Analizaţi relaţia dintre practicarea unei activităţi pe termen lung a unei activităţi şi
formarea unor abilităţi specifice tipului de activitate desfăşurată (exemplu. Prin practicarea
baschetului se dezvoltă abilităţi de lucru în echipă, prin activităţi de voluntariat se dezvoltă
abilităţi de interacţiune socială)

34
Fişa de lucru - Profilul realizărilor mele

Activitatea Ce am învăţat din această Ce cred eu că am dobândit

activitate? din această activitate?

Stereotipurile de gen legate de carieră

1. Împărţiţi clasa în 4 grupe şi cereţi elevilor să dea 5 exemple de:
Grup 1: lucruri/activităţi pe care o fată nu le poate face;
Grup 2: lucruri/activităţi pe care numai o fată le poate face;
Grup 3: lucruri/activităţi pe care un băiat nu le poate face;
Grup 4: lucruri/activităţi pe care numai un băiat le poate face.
Fiecare grup să-şi desemneze un reprezentat pentru prezentarea ideilor.

2. Introduceţi termenul de stereotipuri* şi discutaţi semnificaţia sa şi consecinţele acestui

fenomen asupra relaţiilor interumane, asupra carierei, a calităţii vieţi, etc. Încercaţi să identificaţi
împreună modalităţi prin care aceste stereotipuri pot fi modificate.
3. Cereţi elevilor să dea exemple de cariere nontradiţionale, respectiv fete care au succes
în activităţi specific masculine şi băieţi care au succes în activităţi considerate tipic feminine.

*Stereotipuri ocupaţionale sunt atitudini preconcepute despre: o anumită ocupaţie,

persoanele care prestează acea ocupaţie sau potrivirea cuiva cu ocupaţia respectivă. Ele limitează
procesul de explorare ocupaţională şi îngrădesc interesele adolescenţilor pentru anumite domenii
de activitate.
Formarea stereotipurilor ocupaţionale începe foarte timpuriu. Primele stereotipuri ocupaţionale
sunt cele legate de gen. Începând cu perioada preşcolară copiii asociază anumite ocupaţii cu un
gen sau altul şi astfel selectează ocupaţiile „permise” fiecărui sex.
Exemple de stereotipuri:
35
 - stereotipuri de gen: „femeile sunt potrivite pentru domeniile umaniste şi bărbaţii pentru
cele tehnice”;
- stereotipuri despre şcolile şi profesiile pe care elevii le au în vedere: „şcoala aceea este
pentru copii de bani gata”, „ profesia de medic îţi aduce mulţi bani”.

Drepturi şi obligaţii la locul de muncă

1. Prezentaţi elevilor informaţii despre Raporturile de muncă*.
2. Cereţi elevilor să explice cu cuvintele lor noţiunile de salariat, angajator, contract de
muncă. Solicitaţi-le să treacă în fişa de lucru câteva din drepturile şi obligaţiile salariatului şi
angajatorului.
3. Cereţi elevilor să explice în ce măsură cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor salariaţilor
şi angajaţilor poate fi utilă în negocierea unui contract de muncă.

*Munca poate fi analizată şi interpretată sub două aspecte:

- ca sursă de venit – venitul salarial, exprimat în bani, reflectă calitatea şi cantitate muncii
prestate şi este influenţat de factori care pot depinde de angajator (locul de muncă oferit, norma,
programul, condiţiile de muncă) sau de persoana angajată (nivelul calificării profesionale,
complexitatea activităţii desfăşurate, capacitatea de a îndeplini sarcinile de serviciu).
- ca raport de muncă stabilit între angajat şi angajator
Angajat (salariat) este persoana care se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui
angajator în schimbul unei remuneraţii(salariu). Prin angajator se înţelege persoana care poate,
în condiţii legale, să angajeze forţă de muncă.
Raporturile de muncă dintre angajat şi angajator se stabilesc în baza unui contract individual de
muncă.
Un contract de muncă cuprinde:
- denumirea locului de muncă şi a poziţiei pe care acesta îl ocupă în structura organizaţiei;
- activităţile şi sarcinile concrete de muncă, materiale utilizate, echipamente de lucru;
- condiţiile de muncă. Locul în care se desfăşoară activitatea, temperatura, luminozitatea,
zgomotul, etc;
- mediul social al muncii: relaţiile ierarhice de muncă;
- condiţiile de angajare: nivelul calificării profesionale, programul de lucru, condiţiile de
salarizare, posibilităţile de promovare, etc.

Tabelul nr. 2 Drepturi şi obligaţii ale salariatului şi angajatorului

36
 Drepturi ale salariatului
Dreptul la salarizare pentru munca depusă şi la
negocierea condiţiilor de muncă
Dreptul la repaus zilnic şi săptămânal şi la
concediu de odihnă anual
Dreptul la egalitate de şanse şi tratament, la
securitate şi sănătate în muncă
Dreptul la informare, consultare şi formare
profesională
Dreptul la protecţie socială în cazul pierderii
locului de muncă
Obligaţii ale salariatului
Obligaţia de a realiza norma de muncă şi de a-
şi îndeplini sarcinile care îi revin
Obligaţia de a respecta disciplina muncii,
regulamentul intern şi secretul de serviciu
în luarea deciziilor
Obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi Obligaţia de a ţine evidenţa salariaţilor, de a
sănătate în muncă
Drepturi ale angajatorului
Dreptul de a stabili organizarea şi funcţionarea
unităţi
Dreptul de a stabili atribuţiile corespunzătoare
fiecărui salariat
Dreptul de a controla modul de îndeplinire a
sarcinilor de serviciu
Dreptul de a da dispoziţii legale angajaţilor
Dreptul de a constata şi sancţiona abaterile
disciplinare
Obligaţii ale angajatorului
Obligaţia de a asigura condiţiile necesare
desfăşurării activităţii şi de a informa salariaţii
asupra condiţiilor de muncă
Obligaţia de a acorda angajaţilor drepturile
stabilite şi de a consulta reprezentanţii acestora
sigura confidenţialitatea datelor personale şi de
a vira contribuţiile şi bugetele datorate către
bugetele de stat

Fişa de lucru - Drepturi şi obligaţii la locul de muncă

Drepturi ale salariatului Drepturi ale angajatorului

Obligaţii ale salariatului Obligaţii ale angajatorului

Contractul de muncă
37
 1. Prezentaţi elevilor elemente ale unui contract de muncă.
2. Solicitaţi clasa să analizeze două oferte de locuri de muncă. Exemplu: „Firmă de
reparaţii auto angajează persoană calificată (absolvent liceu, şcoală profesională)
pentru postul de mecanic auto. Activitatea se desfăşoară la sediul firmei. Programul
de lucru este de 8 ore pe zi, salariul estre negociabil”.
3. Cereţi elevilor să identifice cerinţele angajatorului şi apoi să stabilească care din
aceste cerinţe pot face obiectul unui contract de muncă (de exemplu, nivelul de
pregătire profesională, programul de muncă, locul de muncă, salarizarea, etc.).
4. Această activitate se poate desfăşura şi sub forma unui joc de rol. Doi elevi, unul în
calitate de angajator şi al doilea în calitate de viitor salariat, negociază un contract de
muncă utilizând elementele care fac obiectul unui contract de muncă. Clasa are
sarcina de a recunoaşte aceste elemente .

Experienţa muncii
Sesiunea 1
1. Scrieţi „a munci(+)” şi „a muncii(-) pe tablă şi cereţi elevilor să dea exemple de
experienţe de muncă pozitive şi negative pe care le-au avut (pot să se refer la slujbe plătite sau
neplătite, la munca voluntară pe care au desfăşurat-o, inclusiv responsabilităţile de acasă,
îngrijirea fraţilor mai mici, participarea la diverse competiţii sportive). Notaţi lucrurile care le-au
plăcut şi cele care nu le-au plăcut atunci când au muncit.
2. Cereţi elevilor să numească ocupaţii cunoscute de la părinţi, prieteni, etc. Scrieţi
meseriile pe tablă şi cereţi elevilor să identifice şi alte plusuri şi minusuri legate de muncă.
Sesiunea 2
1. Alegeţi una din variantele:
- Asistarea angajatului la locul de muncă – tinerii în grup de câte 2-3 petrec 2 ore
„urmărind” un angajat la locul de muncă.
- Vizita la locul de muncă – întreg grupul vizitează un loc de muncă timp de 2 până la 4 ore
şi intervievează angajaţi.
- Grup de discuţii cu angajaţii – tinerii intervievează 5-6 invitaţi. Aceştia pot avea diverse
ocupaţii.
2. Spuneţi-le elevilor că vor avea oportunitatea de a afla mai multe despre lumea muncii,
din punctul de vedere al celor care muncesc. Explicaţi-le că activitatea va explora mai
multe meserii şi le va da şansa de afla cum este viaţa de angajat pentru diverse
persoane.
38
 3. Prezentaţi-le varianta pentru care aţi optat şi desfăşuraţi activitatea conform
instrucţiunilor.
4. La sfârşitul activităţii extrageţi câteva concluzii, utilizând următoarele sugestii
- Ce aţi învăţat din această experienţă? Cum veţi folosi ceea ce aţi aflat în propria viaţă?
- Ce aspecte legate de muncă îi plăceau persoanei pe care aţi asistat-o? Ce v-a plăcut în
mod special? Ce nu v-a plăcut?
- Ce decizii legate de planificarea vieţii au luat persoanele pe care le-aţi intervievat? Sunteţi
de acord cu modul în care au luat aceste decizii? Ce aţi face altfel?
- Ce v-a surprins cel mai mult legat de responsabilităţile angajaţilor intervievaţi la locul de
muncă?
- Care sunt responsabilităţile la locul de muncă ale angajaţilor intervievaţi despre care
doriţi să aflaţi mai multe informaţii?
- Ce părere aveţi despre nivelul de educaţie necesar pentru aceste meserii?

Fişa de lucru - Experienţa muncii – Interviu cu angajatul

Numele persoanei intervievate:_____________________________-
1. Care este denumirea postului dumneavoastră?
________________________________________
2. Cu ce vă ocupaţi? Ce faceţi?
______________________________________________________
3. Ce cursuri de calificare au fost necesare pentru a obţine această slujbă?
________________________________________________________________________
4. Ce abilităţi folosiţi pentru această slujbă?
(abilităţi matematice, scris, citit, abilităţi de operare PC, abilităţi de relaţionare socială, etc.)

5. Care este programul dumneavoastră de muncă?

Zile:____________________Ore:_________Schimburi:_____________________________
___
Ore suplimentare:________________________________
6. Descrieţi, vă rog, o zi obişnuită de muncă

7. Ce vă place cel mai mult la munca dumneavoastră?

____________________________________
8. Ce nu vă place la munca dumneavoastră?
____________________________________________

39
 9. La cine apelaţi atunci când aveţi probleme la locul dv. de muncă?
____________________________________________________________________
10. Ce fel de îmbrăcăminte purtaţi la locul de muncă?
______________________________________
11. Care este salariul de început pentru această slujbă? Care este salariul la care se poate
ajunge pentru această slujbă?
___________________________________________________________
12. La ce beneficii aveţi dreptul?
____Pensionare ____Asigurare medicală ____Concediu medical plătit ____Primă de vacanţă
____Altele (explicaţi)_________________
13. Pentru ce alte slujbe sunt necesare aceste abilităţi ca şi pentru aceasta?
___________________________________________________________________________
___
14. Care ar fi trei lucruri pe care ar trebui să le fac acum dacă aş vrea să am o slujbă ca a dv.?
___________________________________________________________________________
___

Citirea anunţurilor de angajare

1. Identificaţi împreună cu elevii câteva modalităţi de informare cu privire la locuri de
muncă vacante.
2. Arătaţi elevilor cum să caute secţiunea cu oferte de angajare în ziare.
3. Împărţiţi clasa în grupuri de câte 4-5 elevi şi distribuiţi-le secţiuni dintr-un ziar recent
de oferte de locuri de muncă. Cereţi-le să identifice cerinţele educaţionale şi experienţa cerută
pentru posturile studiate(3-4 anunţuri).
4. Realizaţi împreună cu elevii lista cerinţelor educaţionale şi a abilităţilor cel mai
frecvent cerute în anunţurile analizate.
5. Solicitaţi elevii să identifice în lista abilităţilor cerute pe piaţa muncii în prezent,
abilităţi pe care le deţin deja şi abilităţi pe care ar putea să şi le formeze (fişa de lucru).

Fişa de lucru - Citirea anunţurilor de angajare

Cerinţe Abilităţi cerute Abilităţi pe care Abilităţi pe care

educaţionale le deţin aş putea să le
dezvolt

40
Extinderea căutării unui loc de muncă
Sesiunea 1
1. Explicaţi-le elevilor că această activitate se va centra pe modul în care se caută un loc
de muncă.
2. Cereţi elevilor să înceapă o discuţie a cărui rezultat să fie stabilirea modalităţilor de
identificare a unui loc de muncă. Treceţi răspunsurile pe tablă.
3. Treceţi „formal” şi „informal” pe tablă şi explicaţi că sunt două surse separate care se
pot folosi în căutarea uni loc de muncă. Explicaţi-le ce cuprind aceste surse de căutare a unui loc
de muncă Împărţiţi elevilor fişele de lucru.
4. Scrieţi pe tablă „Căutare informală= A-B-C” şi explicaţi: A – persoane cunoscute, B-
persoane de legătură, C – persoane de contact (surse informale). Daţi câteva minute (5 min)
elevilor pentru a completa numele din reţeaua socială personală. Cereţi apoi elevilor să de a
exemple de persoane A, B, C din reţeaua lor de căutare a unei slujbe. Scrieţi răspunsurile pe tablă
pentru a stimula ideile celorlalţi.
5. Împărţiţi elevii în grupe de câte trei şi oferiţi-le instrucţiunile pentru activitate:
- Fiecare echipă va explora o sursă formală şi trei informale (o persoană cunoscută, o persoană de
legătură şi una de contact).
- Când exploraţi o sursă formală încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări: Ce servicii se
oferă? Cât costă, dacă costă ceva? Câţi tineri îşi găsesc slujbe dacă folosesc această sursă?
- Când exploraţi surse informale, aflaţi cum vă pot ajuta. Posibile discuţii cu sursele informale:
Precizaţi tipul de slujbă pe care îl căutaţi; Cunoaşte alte persoane care ar putea să vă ajute sau să
vă angajeze? Au alte idei pentru căutarea unui loc de muncă? Pot să evalueze CV-ul dv?
7. Indicaţi fiecărui grup o sursă formală de căutare a unui loc de muncă pe care trebuie să o
exploreze. Stabiliţi o dată la care sarcina ar trebui încheiată şi anunţaţi elevii că ar trebui să fie
pregătiţi să împărtăşească informaţia cu grupul la acea dată.

*Există două tipuri de surse care pot fi utilizate în explorarea educaţională şi ocupaţională:
Surse formale:
 Materiale tipărite: broşuri, monografii profesionale, pliante, profile ocupaţionale, ziarele
şi revistele
 Sisteme computerizate

41
  Materiale audio-vizuale: casete audio-video, CD-uri, emisiuni radio-TV, care permit
elevilor să obţină informaţii de interes despre traseele educaţionale şi ocupaţionale.
Surse informale:
 Interviuri de informare
 Experienţa directă
 Reţeaua socială – ansamblul relaţiilor interpersonale care pot facilita obţinerea unor
informaţii legate de oportunităţile de construire şi dezvoltare a carierei.

Sesiunea 2
1. Când se reuneşte clasa, cereţi unei echipe să spună celorlalţi ce au aflat de la resursele
lor formale şi informale de căutare a unui loc de muncă.
2. Faceţi un tabel pe tablă completând informaţii din diverse surse.

Resurse Avantaje Dezavantaje

Biroul de personal al unor Fără cheltuieli Când au posturi libere este mai
organizaţii mari puţin probabil să angajeze un
tânăr

3. Oferiţi cât mai multor elevi posibilitatea de a prezenta rezultatele obţinute.

4. Încheiaţi activitatea cu o discuţie pornind de la întrebările:
- Ce sfaturi aţi da unui prieten care ar trebui să înceapă căutarea unui loc de muncă?
- Sunt unele surse formale sau informale mai potrivite sau mai puţin potrivite pentru un
tânăr?
- Gândiţi-vă la un dialog imaginar în care trebuie să abordaţi următoarele persoane pentru a
găsi o slujbă potrivită: Consilierul şcolar, Prietenul cel mai bun al tatălui dv care este
proprietarul unui magazin de pantofi, Unchiului dv care este poştaş, Şeful unui local unde
mergeţi des.
Fişa de lucru - Extinderea căutării unui loc de muncă
Dezvoltarea reţelei sociale A-B-C
Angajatori Familie/rudenii Prieteni

Vecini Patroni Funcţionari publici

Profesori/Consilieri Medici/Alte persoane Părinţi ai prietenilor şi ai

42
 colegilor de clasă

Ce fac azi, ce fac mâine

1. Discutaţi despre importanţa stabilirii scopurilor în viaţă atât pe termen scurt, cât şi

lung*.
2. Cereţi elevilor să completeze afirmaţiile din fişa de lucru şi apoi să exemplifice în faşa
clasei obiective proprii şi modalităţi de realizare a acestora.

*Obiectivele definesc în mod specific ceea ce persoana doreşte să realizeze. Obiectivele

eficiente:
- presupun implicare din partea persoanei – sunt formulate de persoana în cauză şi sunt legate de
scopurile sale;
- sunt orientate spre acţiune – indică o direcţie specifică, succesiunea acţiunilor care trebuie
întreprinse pentru atingerea scopurilor;
- sunt formulate specific, măsurabil, realist, temporal.

Tabelul nr. 3 Modul de formulare a obiectivelor eficiente

Forma Descriere Întrebări care ghidează
formularea obiectivelor
Specific Obiective concrete şi precise care specifică: Obiectivul este formulat în
- profesia dorită termeni de situaţii concrete?
- domeniul în care ar dori să
lucreze( de exemplu, în industria de
telecomunicaţii)
- deprinderile pe care doreşte să le
valorifice (de exemplu, să îmi
utilizez abilităţile de comunicare şi
management)
- peroanele în compania cărora
doreşte să îţi exerseze profesia (de
exemplu, vreau să dezvolt programe
pentru copii cu dizabilităţi)
Măsurabil Obiective exprimate în unităţi al căror Poate fi măsurat progresul în
rezultat poate fi verificat, astfel încât realizarea obiectivului?
progresul să poată fi măsurat.
43
Realist Obiective realizabile tinând cont de Obiectivul este în concordanţă
restricţiile de timp, buget şi capacităţi. cu resursele mele?
Temporal Obiective fixate cu limită de timp. Există În cât timp va fi realizat
obiective pe termen scurt, realizabile în obiectivul respectiv?
câteva zile sau luni (colectarea informaţiilor
despre profesia de medic) şi obiective pe
termen lung, care pot fi realizate în 5-10 ani
(să termen facultatea de medicină).

Fişa de lucru - Ce fac azi, ce fac mâine

A. Obiective pe termen scurt
1. Chiar acum eu sper să (ex. să rezolv testul la biologie)
…………………………………………………………………………………………..
a. Trei motive pentru care vreau să ating
scopul………………………………………………………
b. Primul pas va fi
să…………………………………………………………………………………..
2. În următoarele două luni eu vreau să (ex. să îmi îmbunătăţesc situaţia la biologie)
……………………………………………………………………………………………
a. Trei motive pentru care vreau să ating
scopul………………………………………………………
b. Primul pas va fi
să………………………………………………………………………………….
3. Când voi termin acest an sper să (ex. să obţin o diplomă de calificare)
……………………………………………………………………………………………………
a. Trei motive pentru care vreau să ating
scopul………………………………………………………
b. Primul pas va fi
să…………………………………………………………………………………..
B. Obiective pe termen lung
1. Eu îmi doresc să
devin…………………………………………………………………………………
a. Trei motive pentru care succesul este important pentru
mine……………………………………….
b. Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în atingerea acestui obiectiv pe termen
lung?

44
 …………………………………………………………………………………………………
……
2. Peste cinci ani aş vrea
să……………………………………………………………………………….
a. Trei motive pentru care succesul este important pentru
mine……………………………………….
b. Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în atingerea acestui obiectiv pe termen
lung?
…………………………………………………………………………………………………
……
3. Peste cincisprezece ani aş vrea
să……………………………………………………………………..
a.Trei motive pentru care succesul este important pentru
mine……………………………………….
b.Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în atingerea acestui obiectiv pe termen
lung?
…………………………………………………………………………………………………
……

Planul meu de carieră

1. Prezentaţi elevilor planul de carieră: componentele acestuia şi principalele

caracteristici ale acestor componente*.

2. Solicitaţi elevii să se gândească la un scop de carieră. Găsiţi împreună cu elevii
exemple de scopuri de carieră şi discutaţi relaţia dintre scopurile pe termen scurt şi cele pe
termen lung.
3. Cereţi elevilor să îţi construiască propriul plan de realizare a scopului , utilizând
modelul din fişa de lucru.
4. La sfârşitul activităţii cereţi elevilor să-şi prezinte propriul plan realizare a
scopului.

*Un plan de carieră cuprinde:

1) Scopul – poate fi definit în termeni de rezultate, procese sau evenimente dezirabile. Acesta
ofertă direcţia care trebuie urmată şi permite analiza rezultatelor obţinute. Exemple: a avea o
carieră de succes ca medic, a avea un stil de viaţă liniştit, etc.

45
2) Obiectivele – sunt subsumate scopului general şi definesc în mod specific ceea ce persoana
doreşte să realizeze.
3) Strategiile – modalitatea practică aleasă pentru a îndeplini obiectivele

Fişa de lucru - Planul meu de carieră

Scopul:
Obiectivul nr. 1:
Strategii de Termen Resurse Posibile bariere
realizare
-
-
-
Obiectivul nr. 2:
Strategii de Termen Resurse Posibile bariere
realizare
-
-
-
Obiectivul nr. 3:
Strategii de Strategii de Strategii de Strategii de
realizare realizare realizare realizare
-
-
-

Planul meu de carieră

Sesiunea 1
1. Cereţi elevilor să se gândească la viitorul lor, la ceea ce îşi propun ei să facă în viitor.
Pentru realizarea activităţii oferiţi următoarele instrucţiuni:
- Îmaginaţi-vă că mâine este întâlnirea de 10 ani de la terminarea liceului. Veţi discuta unii
cu alţii despre ce aţi făcut în aceşti ani.
- Gândiţi-vă la întrebările pe care colegii şi profesorii vi le-ar adresa şi pentru a fi pregătiţi
încercaţi să oferiţi răspunsuri la aceste întrebări.
- Fiţi realişti atunci când vă gândiţi la scopurile voastre. Nu putem ştii exact ceea ce se va
întâmpla, dar fiecare dintre voi se poate gândi la ceea ce ar dori să se întâmple.
2. Rugaţi elevii să noteze întrebările pe care le-au anticipat şi răspunsurile la care s-au
gândit şi să descrie cum va arăta viaţa lor peste 10 ani.

46
 3. Folosiţi jocul de rol sau cereţi elevilor să realizez o compunere pentru a ilustra
răspunsurile.
4. Daţi ca temă să realizeze o scurtă compunere cu descrierea stilului de viaţă pe care şi-l
doresc în viitor.

Sesiunea 2
1. Amintiţi elevilor că trebuiau să se gândească la reuniunea de 10 ani de la absolvire.
2. Alegi câţiva elevi care vor să-şi prezinte în faţa colegilor viziunea lor asupra vieţii
peste 10 ani.
3. Cereţi elevilor să realizeze un plan pentru atingerea scopului/stilului de viaţă dorit,
urmând modelul oferit în fişa de lucru prezentată la activitatea precedentă.
4. Încheiaţi activitatea cu discuţii pornind de la următoarele întrebări:
- Cât de uşor sau dificil vi s-a părut să vă imaginaţi viitorul ? De ce?
- De credeţi că unii oameni au o viziune mai clară asupra viitorului decât alţii? Prietenii
voştri au o viziune clară în ce priveşte viitorul? De ce da sau de ce nu?
- Unii oameni consideră că a vorbi despre ceea ce vor să se întâmple peste 10 ani este o
pierdere de timp Sunteţi de acord cu această afirmaţie? De ce?
- Care sunt factorii care fac ca visele să devină realitate? Este noroc sau muncă? Oferiţi
exemple pentru situaţii concrete.
- Cunoaşteţi persoane care şi-au stabilit obiective pe termen lung şi încă muncesc pentru
realizarea lor?
- Ce părere aveţi despre efortul pe care îl fac acestea?
- Ce credeţi că puteţi face acum pentru ca visele voastre să devină realitate?

Să depăşim barierele
1. Împărţiţi elevilor fişa de lucru „Să depăşim barierele”. Cereţi apoi elevilor să se
gândească la unul din scopurile propuse pentru anul în curs. Acest scop poate fi legat de
dezvoltarea personală, a relaţiilor sociale, a performanţei, etc. Rugaţi elevii să noteze în fişa de
lucru scopul propus.
2. Daţi ca sarcină elevilor să identifice pentru scopul propus posibile barierele care pot
apărea în atingerea acestuia.
3. Fiecare elev va trebui să citească colegului de bancă scopul propus şi barierele
identificate şi să-i ceară cât mai multe soluţii posibile de depăşire a acestora. Recomandaţi
elevilor să realizeze schimbul de informaţie cu 2-3 colegi şi să noteze în fişă toate ideile primite.
47
 4. Cereţi elevilor să evalueze soluţiile primite şi să decidă care dintre ele sunt viabile şi
care I se potrivesc. Puteţi sugera elevilor ca pornind de soluţiile primite să genereze propriile
soluţii.
5. Cereţi câtorva elevilor să prezinte în faţa clasei scopul, barierele şi modalităţile de
depăşire a acestora.

Fişa de lucru - Să depăşim barierele

Scopul meu este să:
……………………………………………………………………………………..
Ceea ce mă împiedică să-mi realizez
scopul……………………………………………………………
Modalităţi de depăşire a acestor bariere.
a.
b.
c.
d.
e.
f.

Etapele deciziei
1. Prezentaţi schema procesului decizional şi explicaţi fiecare etapă *. Împreună cu elevii
încercaţi să găsiţi exemple pentru fiecare etapă a procesului decizional.
2. Încurajaţi elevii să dea exemple de decizii care au fost luate deja sau care urmează să
fie luate.
3. Împărţiţi elevii pe două grupe: una va analiza procesul decizional din prisma unei
decizii pe care a luat-o deja, iar cealaltă va analiza o decizie ce urmează a fi luată.
4. Daţi posibilitatea elevilor să prezinte răspunsurile în faţă clasei.

*Etapele procesului decizional:

 Definirea deciziei. Identificarea alternativelor

Presupune:
- conştientizarea necesităţii de a lua o decizie de carieră;
- definirea conţinutului deciziei (exemplu. Alegerea şcolii şi a profilului de studiu, alegerea
unei profesii, alegerea unui traseu educaţional, alegerea unor modalităţi de formare a
competenţelor profesionale – activităţi de voluntariat, etc. );
48
 - identificarea alternativelor existente pentru decizia dată.
 Explorarea şi evaluarea alternativelor existente

În această etapă se colectează informaţii despre alternativele existente în luarea unei numite
decizii de carieră. Pe baza unor criterii prestabilite sunt evaluate alternativele pentru a identifica
varianta optimă. Criterii de evaluare:
- suprapunerea peste caracteristicile personale8valori, interese, aptitudini, deprinderi);
- concordanţa cu aşteptările persoanei (stil de viţă dorit, mediul de activitate aşteptat);
- susţinerea de care ar beneficia din partea persoanelor semnificative;
- costurile şi beneficiile implicate de alegerea variantei respective.
 Planul de carieră

Acest pas presupune stabilirea unui plan de acţiune pentru punerea în practică a deciziei, pornind
de la alternativa selectată. În funcţie de conţinutul deciziei de carieră planul se poate referi la :
- modul în care se vor dobândi cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru practicarea
domeniului ales;
- modul în care se vor explora ofertele educaţionale şi ocupaţionale;
- modul în care se va face promovarea personală
 Implementarea deciziei

Presupune aplicarea planului stabilit. Aceasta implică atât consecvenţă, cât şi flexibilitate în
adaptarea la situaţii neaşteptate. Planurile eficiente sunt cele care ţin seama de aceste evenimente
neaşteptate şi permit o reevaluare şi readaptare planului.
 Reevaluarea deciziei

Asigură revizuirea şi optimizarea procesului de luarea a deciziei. Permite, pe de o parte,

identificarea punctelor tari ale deciziei, iar pe de altă parte, corectarea anumitor dificultăţi apărute
în diferite etape ale procesului decizional.

Fişa de lucru - Etapele deciziei

Definirea deciziei. Identificarea alternativelor

Reevaluarea deciziei  Despre ce fel de decizie este vorba?
Explorarea şi evaluarea alternativelor
 Ce
(pentru grupa care a luat deja decizia) a facilitat luarea acestei decizii?existente
 Ce alternative posibile am identificat?
 Care sunt abilităţile, aptitudinile,
 Am avut suficiente informaţii despre interesele şi atitudinile mele care sunt
alternativele pe care le-am identificat? Am importante pentru această decizie?
evaluat bine aceste informaţii?  Ce informaţii trebuie să am pentru
 Am ales alternativa potrivită? această alternativă de carieră?
 A fost bine stabilit planul meu?  Care sunt persoanele sau situaţiile a
 A mers totul bine când am pus planul în căror părere o ascult/care mă
49
practică?Ce aş putea optimiza pe viitor? influenţează în legătură cu această
decizie?
 Implementarea deciziei Planul de carieră
(pentru grupa care a luat deja decizia)
 Cum mă gândesc să pun în aplicare
 Cum a funcţionat punerea în practică a decizia?
planului?  Ce scopuri îmi stabilesc?
 Au apărut dificultăţi?

Chestionar de identificare a stilului decizional

1. Explicaţi elevilor că fiecare persoană tinde să ia deciziile importante pentru ea într-un

anumit fel. Aceasta reflectă stilul său propriu de a lua decizii* .

2. Împărţiţi elevilor fişa de lucru şi explicaţi-le că pe baza chestionarului din fişă îşi vor
identifica stilul decizional propriu. Acordaţi-le aproximativ 15 min. pentru completarea
chestionarului.
3. Cereţi elevilor să-şi identifice stilul decizional predominant prin însumarea
răspunsurilor încercuite pentru itemii corespunzători fiecărui stil (modul de cotare este prezentat
la sfârşitul fişei de lucru) şi să parcurgă caracteristicile stilului.
4. Analizaţi împreună cu elevii în ce măsură stilul identificat reflectă cu adevărat modul
propriu de a lua decizii importante.
5. Identificaţi modalităţi prin care pot fi depăşite inconvenientele unui stil dependent sau
evitativ.

*Există diferenţe individuale în ceea ce priveşte modul de evaluare şi selecţie a

alternativelor decizionale. Acestea reflectă stiluri decizionale diferite.
Tabelul nr. 4 Stilurile decizionale
Stilul decizional Caracteristici Exemplu
50
Stilul raţional  Utilizează o abordare logică şi „Am luat decizia după ce am
organizată în luarea de decizii; cântărit bine toate
 Elaborează planuri minuţioase alternativele”-
pentru punerea în practică a
acestei decizii;
Stilul dependent  Se bazează preponderent pe „Ceilalţi ştiu cel mai bine ce
sprijinul, sfaturile şi îndrumarea este potrivit pentru mine”.
din partea altora în luarea de
decizii;
 Consideră că ajutorul celorlalţi
este indispensabil atunci când
cântăresc şi aleg alternative,
Stilul evitativ  Amână sau evită luarea unei „Acum nu este momentul
decizii, potrivit să iau această
decizie”.
Stilul intuitiv  Se centrează pe intuiţii şi impresii „Am făcut aşa pentru că am
în luarea unei decizii; simţit eu că este mai bine”.
 Nu caută dovezi pentru
argumentarea unei decizii;
Stilul spontan  Iau decizii sub impulsul „Am luat decizia rapid şi fără
momentului, rapid şi fără prea să mă gândesc prea mult”.
multe deliberări.

Fişa de lucru - Chestionar de identificare a stilului decizional

Instrucţiuni:
Mai jos sunt date descrieri ale unor modalităţi în care oamenii iau în general decizii. Citiţi fiecare
decizie în parte şi încercuiţi acea afirmaţie care corespunde felului în care dv luaţi decizii în
general.

1. Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.

2. De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.
3. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă.
4. Înainte de a lua decizii verific sursele de informaţie pe care mă bazez.
5. Ţin cont de sfaturilor altor oameni atunci când iau decizii importante.
6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.
7. Iau decizii într-un mod logic şi sistematic.

51
 8. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.
9. De obicei iau decizii foarte rapid.
10. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau decizii importante.
11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie importantă.
12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.
13. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile mele.
14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.
15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.
16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.
17. Amân să iau decizii cât de mult pot.
18. Iau rapid decizii.
19. Dacă am sprijinul altora mi-e mai uşor să iau decizii.
20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra atunci când iau o decizie.

Stilul decizional Itemii corespunzători stilului

Stilul raţional 4, 7, 13, 20
Stilul dependent 2, 5, 10, 19
Stilul evitativ 6, 11, 14, 17
Stilul intuitiv 1, 3, 12, 16
Stilul spontan 8, 9, 15, 18

Pentru identificarea stilului decizional predominant însumaşi itemii încercuiţi di cei corespunzători
fiecărui stil în parte. Stilul predominant este cel pentru care obţine scorul cel mai mare.
Ce să aleg?
1. Prezentaţi elevilor aspectele fundamentale legate de modalităţile de evaluare a
alternativelor în luarea deciziei(interesele personale, valorile legate de muncă, deprinderile
caracteristicile personale, nivelul educaţional pe care persoana doreşte să-l atingă, stilul de viaţă
dorit). Discutaţi despre factorii care pot fi luaţi în considerare atunci când vrem să identificăm
avantajele şi dezavantajele unei alternative de decizie. Accentuaţi importanţa luării în considerare
a opiniilor persoanelor importante în legătură cu alternativele posibile.
2. Discutaţi pe baza etapelor procesului decizional ce rol are evaluarea alternativelor în
luarea deciziei.
3. Alegeţi împreună cu elevii o situaţie de decizie, importantă pentru ei . Identificaţi
împreună cu elevii 3 alternative posibile.
4. Împărţiţi elevii în trei echipe, alegeţi pentru fiecare echipă un coordonator, care va
centraliza discuţiile membrilor. Împărţiţi fişele de lucru şi cereţi elevilor să analizeze în grup una
din alternativele identificate anterior. Instruiţi elevii să analizeze alternativa prin prisma factorilor

52
care apar în fişa de lucru. Dacă este cazul, echipele pot adăuga sau elimina anumiţi factori, în
funcţie de alternativa pe care o analizează.
5. Cereţi elevilor să prezinte în faţa clasei concluziile discuţiilor. Identificaţi cu elevii şi
sumarizaţi pe tablă avantajele şi dezavantajele fiecărei alternative şi îndrumaţi elevii să selecteze
varianta optimă, argumentând alegerea.
Fişa de lucru - Ce să aleg
Criterii de evaluare a OPŢIUNEA 1 OPŢIUNEA 2 OPŢIUNEA 3
opţiunilor de carieră …………………….. …………………….. ……………………..
A. Interesele mele
1.
2.
3.
B. Valorile mele legate de
muncă
1.
2.
3.
4.
5.
C. Deprinderile mele
1.
2.
3.
4.
5.
D. Caracteristicile mele
personale
1.
2.
3
E. Nivelul educaţional pe care
intenţionez să-l ating

F. Stilul de viaţă dorit

1.
2.
3.
4.
5.
G. Alte nevoi/aşteptări
1.
2.
3.
Total
Pentru fiecare criteriu din prima coloană se notează cu X în dreptul opţiunii care satisface criteriul. La sfârşit se
realizează totalul pe fiecare opţiune, astfel încât să reiasă care din opţiunile luate în calcul satisfac mai multe din
criteriile importante pentru elev.

53
2. Managementul informatiei si al invatarii

Ştiu să caut informaţii?

Sesiunea 1
1. Cereţi elevilor să adune pentru ora următoare informaţii legate de o temă de interes,
(aceasta poate să fie o informaţie de ultimă oră din ziar sau o temă de interes general cum ar
fi: adopţia, pedeapsa cu moartea, dreptul la vot, etc).
2. Discutaţi sursele care pot fi utilizate pentru adunarea informaţiei. 3. Specificaţi că
informaţiile adunate trebuie sintetizate într-un eseu.
Sesiunea 2
1. Daţi posibilitatea elevilor să prezinte lucrările realizate pe tema dată şi discutaţi
modalităţile prin care au adunat informaţiile.

2. împărţiţi elevilor fişa de lucru şi cereţi-le să o completeze în funcţie de modul în care s-a
desfăşurat procesul de căutare a informaţiei pe tema dată.

3. Identificaţi împreună cu elevii tipurile de informaţii şi strategiile de căutare a

informaţiilor care au fost utilizate şi analizaţi împreună cu elevii eficienţa lor. Sugeraţi şi
alte modalităţi de căutare.

4. Cereţi elevilor să aleagă două dintre abilităţile deficitare identificate şi daţi-le ca temă să
găsescă modalităţi prin care le pot îmbunătăţi. Propuneţi elevilor să realizeze un plan de
dezvoltare pentru acestea în fişa de lucru.

5. Discutaţi în ora următoare planurile de dezvoltare realizate.

Fisa de lucru nr. 15

54
 Cum să caut eficient informaţii?
Sesiunea 1
1. Spuneţi elevilor că vor primi sarcina de a redacta un eseu de o pagină despre o
temă de interes pentru ei.
2. Alegeţi împreună cu elevii tema (de exemplu o compunere cu titlul „Cel mai
frumos oraş din lume", în care să descrie oraşul lor preferat, vizitat sau despre care
au auzit doar).
3. Precizaţi că elevii vor avea de consultat mai multe surse de informare (cărţi,
reviste, Internet, televizor, etc) şi că vor avea sarcina de a completa pe parcursul
procesului de căutare a informaţiilor fişa de lucru.
Sesiunea 2
1. Cereţi elevilor să prezinte eseul realizat şi procesul de căutare a informaţiilor, pe
baza fişei de lucru.

2. Invitaţi elevii să evalueze măsura în care „tehnica celor 6 paşi" a fost utilă în
căutarea informaţiilor şi realizarea eseului.

3. Consemnaţi ideile vehiculate şi trageţi concluzii referitoare la utilitatea surselor

de informare şi a unei tehnici de căutare a informaţiilor.

Fisa de lucru nr. 16

Dilema prizonierului
1. Împărţiţi elevilor fişa de lucru şi prezentaţi în faţa clasei situaţia pe care trebuie să
o rezolve. Asiguraţi-vă că toţi au înţeles sarcina.

2. Cereţi elevilor să rezolve problema prezentată în mod individual şi să noteze

opţiunea lor pe fişa de lucru.

3. Rugaţi elevii să formeze perechi şi să îşi prezinte reciproc opţiunile şi

argumentele utilizate. Dacă apar modificări în opţiunea lor, în urma interacţiunii,
permiteţi-le să modifice pe fişa de lucru.

4. Invitaţi elevii să dea exemple de opţiuni şi argumentele care au stat la baza lor.
încurajaţi-i să dea exemple şi de modificări ale deciziei în urma discuţiei cu colegul şi
să argumenteze.

55
Fisa de lucru nr. 18

Prelucrarea informaţiilor
Sesiunea 1
1. Iniţiaţi o discuţie privind rolul pe care îl are informaţia în viaţa unui om şi
subliniaţi importanţa prelucrării acesteia înaintea utilizării ei.
2. Identificaţi împreună cu elevii aspectele care influenţează prelucrarea
informaţiei.
3. Împărţiţi elevii în grupe de câte 3 - 5 persoane şi împărţiţi fişa de lucru. Cereţi
elevilor să o evalueze, în grup, prin prisma aspectelor menţionate în fişa de lucru şi să
completeze observaţiile lor în coloana "Ziar".
4. Citiţi elevilor o ştire prezentă într-un cotidian de interes naţional. Alocaţi 10
minute pentru această activitate.
5. Solicitaţi grupelor să prezinte în faţa clasei rezultatul analizei efectuate şi
discutaţi influenţa diverselor aspecte menţionate în fişă asupra prelucrării informaţiei.
6. Daţi ca temă elevilor să urmărească modul în care este prezentată aceeaşi ştire la
radio şi televiziune şi să noteze în fişa de lucru observaţiile făcute.
Sesiunea 2
1. Comunicaţi elevilor că vor continua ACTIVITATEA de analiză a unei informaţii.

2. Cereţi-le să reia gruparea din ora precedentă şi solicitaţi-le să discute pe marginea

observaţiilor notate în coloanele "Radio" şi "Televiziune" ale fişei de lucru.

3. Analizaţi comparativ împreună cu elevii cele trei tipuri de abordare a

informaţiei (ziar, radio, televiziune). Conduceţi discuţia pe baza întrebărilor
sugerate la "Discuţii".

4. Formulaţi împreună cu elevii concluzii referitoare la rolul factorilor identificaţi

în prelucrarea informaţiei.

Strategii de căutare a informaţiilor

1. Identificaţi împreună cu elevii paşii care stau la baza unei strategii eficiente de
căutare a informaţiei şi activităţile aferente fiecărui pas Notaţi pe tablă paşii şi
activităţile identificate.

2. Comunicaţi elevilor că vor elabora o strategie de căutare a informaţiilor şi

împărţiţi fişa de lucru.

56
3. Împărţiţi elevii în grupe de 3 - 5 persoane şi daţi-le următoarea instrucţiune: "
Imaginaţi-vă următoarea situaţie: Oraşul nostru a găzduit un eveniment cultural
foarte important. Un scriitor cunoscut şi-a prezentat în faţa unui numeros public cea
mai cunoscută carte. Clasei voastre i-a revenit sarcina să redacteze un articol pe
această temă pentru revista şcolii. Articolul trebuie să conţină cât mai multe
informaţii despre viaţa şi activitatea scriitorului. Detaliaţi pe fişa de lucru activităţile
pe care le întreprindeţi pentru a realiza sarcina primită."

4. Cereţi elevilor să prezinte activităţile pe care le-ar întreprinde şi discutaţi

eficienţa lor.

Fisa de lucru nr. 16

Pe cine să credem?
Sesinea 1
1. Identificaţi împreună cu elevii 3 teme de discuţie asupra cărora ar dori să se
informeze în săptămâna care urmează (exemple: creşterea copiilor, alegerea
carierei, redactarea unui referat la biologie, etc).

2. Cereţi elevilor să enumere surse de informare posibile şi listaţi pe tablă 10

dintre sursele accesibile elevilor.

3. împărţiţi elevii în trei grupe aproximativ egale, în funcţie de tema de interes şi daţi-
le ca sarcină culegerea de informaţii despre această temă pentru ora următoare.
Rugaţi elevii să consulte cele 10 surse identificate împreună în clasă şi să noteze pe
fişa de lucru informaţiile obţinute.

Sesiunea 2
1. Reconstituiţi grupele de interes. Cereţi elevilor să discute în grup informaţiile
culese şi să evalueze sursele de informare în funcţie de credibilitatea acordată în
legătură cu tema aleasă. Sugeraţi-le să ierarhizeze sursele propuse sub aspectul
acestui criteriu, acordând câte o notă de la 1 la 9, unde 1 înseamnă - sursă cu
credibilitate scăzută, iar 9 - sursă foarte sigură.

2. Dezbateţi împreună cu elevii rezultatele obţinute şi discutaţi în ce măsură

ierarhia surselor diferă din punct de vedere al credibilităţii.

3. Analizaţi motivele pentru care credibilitatea surselor este dependentă de tipul de

informaţie căutată.

Fisa de lucru nr. 21

57
 Cine ce ne spune?
Sesinea 1
1. Alegeţi împreună cu elevii un produs de larg consum cunoscut (de exemplu,
Coca-Cola sau Pepsi-Cola, produsele McDonalds, chipsurile, pasta de dinţi
Colgate, etc).
2. împărţiţi elevii din clasă în două grupuri. Rugaţi fiecare grup să caute cât mai
multe informaţii despre produsul ales: un grup va căuta informaţii în articole din
reviste sau pe internet, iar celălalt grup va culege informaţii urmărind conţinutul
reclamelor din mass-media.
3. Cereţi elevilor din fiecare grup să noteze informaţiile astfel încât să poată
prezenta colegilor produsele în funcţie de acestea.
Sesiunea 2
1. Reconstituiţi grupele şi rugaţi elevii să discute şi să analizeze informaţiile culese.
2. Cereţi elevilor să prezinte în faţa clasei produsele pe baza informaţiilor obţinute
din sursele utilizate.
3. Dezbateţi cu întreaga clasă aceste prezentări şi evidenţiaţi asemănările şi
deosebirile dintre informaţiile furnizate de sursele de informare consultate.
4. Discutaţi credibilitatea surselor consultate şi mijloacele utilizate pentru
informarea populaţiei.

Să organizăm informaţia
1. Împărţiţi clasa în grupe de 5 - 6 elevi şi daţi elevilor sarcina să elaboreze schiţa
unui site pentru oraşul în care locuiesc. Sugeraţi-le să apeleze la mai multe surse
pentru căutarea şi localizarea informaţiilor relevante despre oraşul respectiv,
inclusiv la internet. Acordaţi 20 de minute acestei etape.

2. Cereţi echipelor să prezinte schiţa site-ului şi să argumenteze structura aleasă.

3. Comparaţi împreună cu elevii organizarea informaţiilor în cadrul site-ului

cu organizarea informaţiilor în mintea umană. Discutaţi cu elevii utilitatea organizării
informaţiilor.

4. Sugeraţi elevilor să completeze structura site-ului şi realizaţi o expoziţie cu

structura site-urilor rezultate.

Cum învăţ?
1. Cereţi elevilor să realizeze o listă cu tipuri de sarcini de învăţare pe care le au de
realizat la următoarele materii: limba română, matematică, geografie şi istorie,
58
încurajaţi elevii să specifice atât sarcinile comune acestor materii (exemplu:
învăţarea unor definiţii şi clasificări), cât şi sarcini specifice (exemplu, eseuri
argumentative la limba română, eseuri descriptive la istorie, etc).

2. Confecţionaţi 4 bileţele pe care treceţi materiile mai sus menţionate.

3. împărţiţi clasa în 4 grupe şi rugaţi reprezentanţii grupelor să extragă câte un bileţel.

Daţi ca sarcină elevilor să găsească sarcini specifice şi strategii de învăţare pentru
materia menţionată pe bileţelul extras.

4. Cereţi elevilor să noteze aceste informaţii în fişa de lucru. Acordaţi 10-15

minute pentru această etapă.

5. Copiaţi pe tablă tabelul din fişa de lucru. Discutaţi cu elevii răspunsurile date,
notând în tabel strategiile identificate de ei. Completaţi lista şi cu alte metode
sugerate de colegi. Explicaţi elevilor metodele menţionate, în cazul în care nu le sunt
cunoscute şi analizaţi modul în care se realizează învăţarea la diferite materii.

6. Daţi-le ca sarcină să aplice câteva din metodele identificate la una dintre materii
şi întrebaţi-i în următoarea oră în ce măsură a fost eficientă metoda aplicată.

Fişa de lucru nr. 22

Portretul unei persoane creative

1. Cereţi elevilor să dea exemple de persoane creative şi să le descrie. Desprindeţi
din ideile lor caracteristici ale persoanelor creative si notaţi-le pe tablă. Identificaţi şi
analizaţi câteva din preferinţele, curiozităţile, atitudinile, abilităţile, interesele,
valorile şi comportamentele persoanelor creative.

2. Cereţi elevilor să transcrie caracteristicile identificate sub forma unor

întrebări scurte, care ar putea fi adresate persoanelor creative. Sintetizaţi aceste
întrebări într-un mic chestionar. Puteţi furniza exemple de întrebări care ar putea să facă
parte din chestionar: ■ Vă place să combinaţi lucrurile pentru a obţine ceva nou? ■
Vă place să vă jucaţi cu cuvintele? ■ Găsiţi cu uşurinţă asemănări sau deosebiri între
lucruri?
Soluţii creative
1. Comunicaţi elevilor că vor avea sarcina de a găsi modalităţi de îmbunătăţire a
unui produs (de pildă un telefon celular). împărţiţi elevii în grupuri de 3 - 5 persoane
şi cereţi-le să dea soluţii luând în considerare următoarele întrebări: ■ Ce s-ar putea
adăuga? ■ Ce s-ar putea elimina? ■ Cum s-ar putea mări / micşora? ■ Ce s-ar
întâmpla dacă am extrage ceva şi am pune în loc altceva? ■ Ce materiale pot fi
înlocuite? ■ Cu ce se poate asemăna? ■ Unde s-ar putea ţine? ■ Ce altă
59
întrebuinţare l-am putea găsi? ■ Cu ce am putea să-l combinăm pentru a obţine un
produs nou?

2. Identificaţi împreună cu elevii categoriile de soluţii pe care le-au propus.

Cereţi elevilor să grupeze soluţiile în funcţie de aceste categorii. Exemplu: ■ soluţii
constructive ■ soluţii estetice ■ soluţii economice ■ soluţii tehnice etc.

3. Analizaţi activitatea şi produsele obţinute pe baza sugestiilor prezentate

la "Discuţii".

Cum îmi utilizez timpul?

Sesiunea 1
1. Discutaţi cu elevii în ce măsură reuşesc să se încadreze în timp sau au dificultăţi în
realizarea activităţilor cotidiene.
2. Propuneţi-le ca până la următoarea întâlnire să ţină o agendă în care să-şi noteze
ce au făcut în fiecare zi. Cereţi să noteze pentru fiecare activitate timpul alocat,
inclusiv pentru odihnă, somn. Atrageţi atenţia elevilor să nu omită activităţi, să
redea în detaliu programul lor zilnic şi să treacă în agendă timpul real consumat
pentru fiecare.
3. Puteţi propune ca model de agendă fişa de lucru.
Sesiunea 2
1. Organizaţi o discuţie despre lucrurile pe care le-au observat elevii ţinând acest
„jurnal".

2. împărţiţi elevii în grupe de câte 3 - 5 şi solicitaţi-le să analizeze modul de utilizare

a timpului. Sugeraţi elevilor să identifice aspecte pozitive şi negative în modul cum
este organizat programul. Cereţi-le să se gândească ce anume se poate
îmbunătăţi.

3. Identificaţi împreună cu elevii câteva dificultăţi pe care le au în organizarea

timpului şi cereţi exemple de modalităţi de îmbunătăţire a organizării timpului. 4.
Discutaţi aceste modalităţi şi aplicarea lor.

Fişa de lucru nr. 23

Programul meu săptămânal

60
1. Cereţi elevilor să spună în ce măsură îşi organizează timpul şi să descrie
modalităţile de organizare pe care le utilizează. Reţineţi şi accentuaţi idei precum:
activităţi obligatorii, priorităţi, timp liber, responsabilităţi etc.

2. Prezentaţi alcătuirea unui program săptămânal pe paşi şi discutaţi eficienţa unui

astfel de plan. Analizaţi modul în care ei ar putea să realizeze acest plan.

3. Cereţi elevilor, ca pornind de la paşii descrişi să-şi întocmească un program

pentru săptămâna următoare. Oferiţi ajutor elevilor în fiecare etapă a elaborării
programului. Daţi ca temă de casă continuarea planului şi analizaţi în ora următoare
eficienţa acestei activităţi.

Înţeleg ce citesc?
Fişa de lucru nr. 24

1. Cereţi elevilor să parcurgă rapid textul pe care l-aţi pregătit. Daţi următoarea
instrucţiune: „Timp de 5 minute, treceţi în revistă capitolul X, şi încercaţi să vă
formaţi o imagine de ansamblu asupra lui (La ce se referă? Cum este structurat?
Care sunt părţile principale şi cum se relaţionează unele cu altele?)."

2. Cereţi elevilor să spună care sunt cunoştinţele pe care le au deja despre acest su-
biect şi care sunt întrebările la care ar vrea să răspundă referitor la capitolul pe care îl
vor parcurge. Listaţi aceste întrebări pe tablă.

3. Sugeraţi elevilor să citească textul având în minte lucrurile pe care deja le ştiu şi
întrebările formulate. Daţi următoarea instrucţiune: „Citiţi întregul capitol cu atenţie.
Vă rog să fiţi atenţi la următoarele 3 lucruri: Care este ideea principală a
capitolului? Care este ideea principală a fiecărui paragraf? Sunt clare ideile
prezentate?". Permiteţi elevilor să ia notiţo atunci când doresc şi simt nevoia.

4. Cereţi elevilor clarificarea ideilor şi sumarizarea lor: „Revedeţi textul. Pentru

a-l putea înţelege şi reţine mai bine, încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări: ■
Care dintre idei sunt utile şi care sunt mai puţin utile? ■ Argumentele aduse sunt
suficiente? Dacă nu de ce nu, şi care ar fi alternativele ■ Mi-a răspuns capitolul la
întrebările pe care le aveam? ■ Care sunt asemănările şi care sunt deosebirile dintre
aceste argumente şi alte idei privitoare la subiectul textului? ■ Care este implicaţia
exemplelor date de autor? ■ Pot găsi exemple concrete pentru ideile argumentate în
text? ■ Unde mai pot găsi informaţii privitoare la acest subiect?"

61
5. Discutaţi cu elevii despre experienţa de citire pe care au avut-o: în ce măsură se
deosebeşte de modul uzual de citire, dacă au reţinut mai multe informaţii, dacă îl
consideră mai eficient etc.

6. Reluaţi etapele şi rugaţi elevii să le descrie pe fişa de lucru pentru a putea face
apel la ele şi în alte ocazii.

7. Încurajaţi elevii să folosească acest mod de lectură pentru a parcurge lecţiile pe

care le au de învăţat; se poate reveni asupra acestui subiect, discutându-se despre
dificultăţile pe care elevii le întâmpină în folosirea acestei modalităţi de lectură.
Activitatea poate fi repetată de mai multe ori.

Reprezentarea grafică a unui text

1. Alegeţi un text şi cereţi elevilor să-l parcurgă la începutul orei.

2. împărţiţi elevii în grupe de câte 3 - 5 şi distribuiţi planşe pe care fiecare grup

va reprezenta grafic conţinutul textului. Cereţi elevilor să reprezinte
grafic caracterizarea personajului principal (dacă e vorba e o povestire) sau
argumentarea unei idei (dacă textul are un caracter mai abstract) astfel: ■ în centrul
paginii într-un cerc se trece numele personajului (sau conceptul) ■ în cercuri
satelit, aşezate în jurul primului cerc se scriu diferite cuvinte care caracterizează
personajul sau ideea respectivă ■ în final, se găsesc în text exemple
(comportamente, păreri, atitudini) care ilustrează fiecare caracteristică şi care se trec
în cercuri satelit de ordinul II.

3. Comparaţi reprezentările obţinute de grupurile de elevi şi desprindeţi

caracteristicile acestui tip de reprezentare grafică. Discutaţi aplicaţiile posibile ale
reprezentărilor grafice ale unui text.

Ce stil de învăţare am?

Fişa de lucru n. 27
1. Cereţi elevilor să descrie aspecte ale stilului propriu de a învăţa. Spuneţi elevilor
că activitatea îi va ajuta să-şi descopere şi să-şi descrie mai bine propriul stil de
învăţare.
2. împărţiţi elevilor fişa de lucru şi cereţi să noteze un "X" în căsuţa
corespunzătoan descrierii stilului propriu de învăţare. După completarea fişei de lucru,
cereţi elevilo: să calculeze scorurile obţinute, astfel: (a) se încercuieşte, în fiecare
domeniu, numărul întrebărilor la care răspunsul a fost "Da"; (b) se calculează
62
totalui înrebărilor încercuite în fiecare domeniu; (c) se identifică stilul de învăţare
preferat, astfel:
> punctajul cel mai ridicat indică stilul de învăţare preferat
> punctajul cel mai scăzut indică stilul de învăţare cel mai puţin dezvoltat
> două punctaje ridicate sau foarte asemănătoare arată că ambele stiluri pot fi
preferate
> trei scoruri identice înseamnă că pot integra toate cele trei modalităţi îr
învăţare, lucrând la fel de bine cu oricare stil de învăţare
> scorurile de 10 sau mai mari indică faptul că stilul respectiv este frecvent utiliza I
> scorurile mai mici de 10 indică faptul că stilul respectiv nu este frecvent utilizar
Întrebări care corespund stilurilor de învăţare:
Vizual: 3, 4, 6, 7, 9, 13, 16, 20, 22, 32, 39, 43, 44, 48, 49, 51, 52,
54
Auditiv: 1, 2, 8, 10, 11,12, 14, 24, 26, 28, 34, 35, 36, 40, 41, 45, 47,
50
Kinestezic: 5, 15, 17, 18, 19, 21, 23, 25, 27, 29, 30, 31, 33, 37,38, 42, 46,
53
4. Analizaţi împreună cu elevii rezultatele obţinute. Discutaţi în ce măsură stilul
de învăţare le influenţează performanţa şi importanţa cunoaşterii stilului
propriu de învăţare.

Cum îmi valorific stilul de învăţare?

Fişa nr. 28: „Stilul meu de învăţare"

1. Împărţiţi elevilor fişa de lucru cu următoarea instrucţiune: "Listele primite conţin

activităţi şi strategii care pot fi utilizate pentru valorificarea stilului vostru de învăţare
dominant. Bifaţi strategiile pe care le uitilizaţi." Sugeraţi elevilor să compleze listele
cu alte strategii utilizate de ei.

2. Grupaţi elevii în funcţie de stilul de învăţare dominant şi cereţi să discute

asemănări şi deosebiri în ceea ce priveşte utilizarea strategiilor în cadrul aceluiaşi stil
de învăţare.

3. Rugaţi elevii să prezinte câteva din concluziile discuţiilor de grup. Sugeraţi

elevilor să analizeze eficienţa strategiilor şi să dea exemple de situaţii în care
strategiile au fost eficiente sau ineficiente. Identificaţi împreună cu elevii modalităţi de
adaptare a stilului de învăţare la situaţii specifice de învăţare.

63
4. Daţi ca temă elevilor să aleagă o strategie pe care nu a încercat-o, dar ar dori să o
încerce şi să o utilizeze în activitatea de învăţare în săptămânile următoare. Discutaţi în
ora următoare rezultatele obţinute.

De ce învăţ?
1. Identificaţi împreună cu elevii motive care îi determină să înveţe şi notaţi-le pe
tablă. Exemple: ■ vreau să ştiu cât mai multe lucruri ■ îmi doresc să fiu cel mai
bun din clasă ■ pentru a obţine numai note mari ■ pentru a-i face fericiţi pe
părinţi ■ pentru a primi recompense (bani, dulciuri etc.) ■ pentru a-i fi pe plac
profesorului .

2. Explicaţi că motivaţia pentru învăţare este determinată de mai mulţi factori, nu

doar de unul singur, iar acţiunea lor este conjugată. Daţi exemplu de factori:
sociali, contextuali şi personali care determină motivaţia şi rugaţi elevii să se
gândească şi ei la astfel de exemple. Eventual grupaţi motivele listate pe tablă în
funcţie de categoriile: social, contextual, personal.

3. Cereţi-le elevilor să evalueze importanţa pentru ei a motivelor notate pe tablă.

Sugeraţi elevilor să realizeze o ierarhie proprie a motivelor şi rugaţi-i să discute
această ierarhie cu colegul de bancă.

4. Analizaţi împreună cu elevii ierarhiile de motive. încurajaţi-i să împărtăşească

cu colegii ideile discutate în perechi.

64
 5. Calitatea stilului de viata

Ce este sănătatea?
Fişa de lucru nr. 65: "Ce este sănătatea?"

1. Scrieţi pe tablă cuvântul SĂNĂTATE şi solicitaţi elevilor să ofere o definiţie a

acesteia. Ghidaţi clasa către următoarea definiţie: o stare de bine fizică, psihică şi
socială (nu doar fizică!). Explicaţi elevilor că definirea sănătăţii în termeni de
comportamente specifice este mai utilă decât o definiţie generală.
2. împărţiţi clasa în grupuri a câte 5-7 elevi şi oferiţi-le spre completare fişa de lucru.
Lăsaţi elevii să lucreze în grup 10-15 minute.
3. Cereţi fiecărui grup să prezinte 3 dintre răspunsurile oferite şi discutaţi-io împreună.
Puteţi centraliza pe tablă comportamentele identificate de elevi, pe două coloane: 1.
Comportamente sănătoasa 2. Comportamente nesănătoase.

Comportamente de risc pentru sănătate

Fişa de lucru nr. 66: "Comportamente de risc pentru sănătate"

1. Spuneţi elevilor că veţi discuta despre impactul pe care II au diferite comportamente/

obiceiuri asupra sănătăţii.

2. Cereţi elevilor să se ridice în picioare şi spuneţi că le veţi citi o serie de propoziţii la

care vor trebui să fie atenţi. Citiţi rar lista de mai jos: ■ Ti se întâmplă frecvent să nu iei
micul dejun? ■ Ţi se întâmplă frecvent să dormi mai puţin de 7 ore pe noapte? ■
Consumi carne de porc sau vită de mai mult de 3 ori pe săptămână? ■ Faci exerciţiu
fizic de mai puţin de 3 ori pe săptămână? ■ Fumezi? ■ Consumi alcool cel puţin o
dată pe săptămână? ■ Ţi s-a întâmplat să fii pasager în maşina unui şofer care
conducea sub influenţa alcoolului? ■ Consumi alimente bogate în grăsimi (ex. chips-
uri, ciocolată, îngheţată, prăjituri cu cremă) de mai mult de 4 ori pe săptămână? ■ Ai
încercat vreodată să consumi droguri? ■ Ai avut vreodată un contact sexual neprotejat?

3. După citirea listei, cereţi ca toţi cei care pot răspunde cu "DA" la cel puţin o
întrebare să se aşeze. Remarcaţi faptul că toţi avem obiceiuri care pe termen lung pot
avea un impact negativ asupra sănătăţii. în lista pe care aţi citit-o sunt câteva dintre cele
mai importante astfel de obiceiuri.

4. Identificaţi împreună cu elevii modalităţi prin care aceste obiceiuri pot fi reduse sau
modificate. Daţi ca temă elevilor completarea fişei de lucru.
65
 Ştii adevărul despre tutun?

Fişa de lucru nr. 67: "Ştii adevărul despre tutun?"

1. Spuneţi elevilor că veţi vorbi despre efectele pe care le are fumatul asupra stării de
sănătate şi asupra calităţii vieţii.

2. împărţiţi elevilor fişa de lucru şi daţi-le 5 minute pentru a completa spaţiile libere
din afirmaţiile cuprinse in aceasta.

3. Rugaţi elevii să prezinte câteva răspunsuri la fişă şi discutaţi afirmaţiile după

sugestiile oferite la discuţii. Faceţi legătura dintre obiceiul de a fuma şi modul în care
poate afecta acest lucru munca specifică anumitor proferi. în ce situaţii fumatul
poate fi un irnpediment în desfăşurarea activităţii exemplu, dacă dependenţa
este excesivă fumatul poate ocupa mult timp, dacă lucrează direct cu oamenii poate fi
neplăcut, pot exista interdicţii în ceea ce priveşte fumatul în timpul programului, dacă
lucrează la magazin hainele vor mirosi a ţigară, etc).

Discuţii
Aspecte legate de tutun:

1. Nicotină produce dependenţă în aceeaşi măsură ca fi heroina sau cocaina.

Nicotină, ingredientul activ al tutunuI, acţionează asupra creierului producând relaxare,
scăderea tensiunii, o stare de exaltare şi în acelaşi timp dependenţă. Nicotină ajunge
la creier în numai 7 secunde, jumătate din timpul de care are nevoie heroina injectată
pentru a ajunge la creier.

2. Cancerul de plămâni ucide astăzi mai multe femei decât cancerul de sân. Î n timp
ce incidenţa fumatului la nivelul populaţiai în ansablu a scăzut, ea a crescut în rândul
femeilor. Numărul femeilor care mor din cauza cancerului de pi amân se apropie tot mai
mult de cel al bărbaţilor care mor din cauza acestei boli.

3. De regulă, copiii femeilor care fumează în perioada sarcinii se nasc cu o

greutate mai mică decât cei ai femeilor oare nu fumează şi exista o probabilitate
mai mare de a se naşte prematur sau morţi. Fumatul în perioada sarcinii afectează
negativ dezvoltarea copilului.

4. Vârsta la care oamenii încep să fumeze a scăzut în ultimii ani. Sondajele

realizate in licee printre elevii de cls. a XII a atrată că 25% dintre cei care fumează
au început în cls. a Vl-a, 50% în cls. a Vlll-a, iar 75% până în clasa a IX-a.

66
 5. Ţigările sunt unul dintre produsele de pe piaţă cărora li se face cea mai mare
publicitate. Companiile producătore de ţigări investesc 5.000 de dolari în fiecare minut
în campanii publicitare. Multe dintre acestea vizează în mod special femeile şi tinerii.

6. Fumatul este periculos nu doar pentru cel care fumează, ci şi pentru

nefumătorii care se află în apropierea persoanelor care fumează (fumat pasiv).
Studiile arată că fumatul pasiv reprezintă un factor de risc pentru cancerul de
plămâni şi alte boli ale aparatului respirator, atât la adulţi cât şi la copii.

Motivele consumului de alcool

Obiectiv Conştientizarea cauzelor care îl determină pe un tânăr să consume alcool

Durata 40-50 minute

Materiale Fişa de lucru nr. 69: "Motivele consumului de alcool"
Desfăşurarea 1. Explicaţi elevilor că oamenii recurg la consumul de alcool din diferite
activităţii motive şi că prin următoarea activitate veţi încerca să identificaţi aceste
motive. 2. împărţiţi elevii în grupuri de 5-7 persoane. Daţi fiecărui grup
sarcina să identifice motivele pentru care tinerii şi adulţii consumă alcool.
încurajaţi formularea motivelor în forma expresiilor prin care tinerii îşi
justifică consumul de alcool. 3. Realizaţi o listă comună cu motivele
identificate de elevi şi cereţi-le elevilor să completeze fişa de lucru. 4.
Identificaţi împreună cu elevii alternative la comportamentul de consum de
alcool pentru 3 dintre motivele enumerate. Exemplu: "Beau pentru că am o
groază de probleme pe care nu ştiu cum să le rezolv!" Alternativa:
"Consumul de alcool nu este o modalitate de rezolvare a problemelor. El
duce, dimpotrivă, la amânarea confruntării cu ele şi a soluţionării lor. Aş
putea să încep prin rezolvarea uneia dintre ele". 5. Daţi ca temă identificarea
alternativelor pentru celelalte motive găsite.
Discuţii ■ Dacă nu sunt amintite de către elevi, faceţi referire la următoarele
motive pentru care elevii recurg la consumul de alcool: "Şi
prietenii mei o fac!" "Dacă nu beau, ceilalţi vor râde de mine!",
"Astfel mă simt bărbat cu adevărat!" "Voi fi mai puternic şi mai
interesant!", "Am o groază de probleme pe care nu ştiu cum să le rezolv!",
"Beau fiindcă îmi place!" ■ în ce măsură motivele identificate sunt
întemeiate pentru a recurge la consumul de alcool? ■ Ce alternative de
comportament ar putea avea adolescenţii care recurg la consum de alcool?

67
De urmărit Elevii:
■ să conştientizeze faptul că rezolvarea problemelor nu se realizează prin
consumul de alcool ■ să identifice motive invocate de tineri pentru
consumul de alcool

Puterea anturajului

Obiectiv Identificarea rolului pe care îl are presiunea anturajului în.decizia de a

adopta comportamente de risc.
Durata 30 minute
Materiale -
Desfăşurarea 1. împărţiţi clasa în două echipe. Alegeţi un elev care va juca rolul unui
activităţii tânăr care se află în situaţia de a decide dacă acceptă să fumeze sau nu.
Rugaţi-I să iasă din clasă şi daţi-i o foaie cu următoarele instrucţiuni:
"Când intri din nou în clasă vei juca rolul unui elev care a ieşit la o
întâlnire cu prietenii. Tocmai ai primit de la unul din ei o ţigară." 2. După
ce elevul iese din clasă prezentaţi şi celorlalţi situaţia şi cereţi unui grup să-şi
desemneze 3 reprezentanţi care vor trebui să-şi folosească puterea de
convingere pentru a-l determina pe prietenul lor să fumeze. Celălalt
grup va alege 3 reprezentanţi „nefumători" care îşi vor folosi toată puterea
de convingere pentru a-l face pe elev să nu fumeze. 3. împărţiţi tabla în
două coloane pentru a trece argumentele pro şi contra utilizate de cele două
echipe. 4. Identificaţi împreună cu elevii modalităţile utilizate de a face faţă
presiunii grupului.

Discuţii ■ Care listă este mai cuprinzătoare şi mai convingătoare? ■ Cum cred
elevii că s-a simţit colegul lor care era pus în situaţia de a face faţă
presiunii grupului? ■ Cum ne pot influenţa ceilalţi în direcţia adoptării unor
comportamente nesănătoase? ■ Ce modalităţi de a face faţă presiunii
anturajului se pot identifica? Oferiţi exemple.

De urmărit Elevii:
■ să identifice rolul anturajului în luarea deciziilor ■ să dea exemple de
mai multe modalităţi de a face faţă presiunii grupului în decizia de a refuza să
fumeze

68
 Adevărul despre alcool

Obiectiv Conştientizarea de către elevi a efectelor nocive ale alcoolului asupra

calităţii vieţii.

Durata 50 minute
Materiale -
Desfăşurarea 1. Luaţi legătura cu filiala locală a AA (AA ■ "Alcolicii Anorimi") sau
activităţii cu un specialist care lucrează cu alcoolici pentru a vă pune în legătLră
cu o personă care a avut probleme cu alcoolul şi care ar fi dispusă să
vorbească cu elevii despre aceasta. Ar fi de preferat ca persoana să fie
tânără, pentru ca adolescenţii să se poată identifica mai uşor cu ea. 2.
Sugeraţi invitatului să discute aproximat v 20 de minute despre modul
în rare alcoolismul afectează vi- ţa unei persoane: relaţia cu familia,
sănătatea, prieteni, locul de muncă, etc. Rugaţi-i să relateze aspecte din
propria poveste, cu implicaţiile emoţionale, sociale, financiare ale
acesteia. 3. La sfârşitul discuţiei solicitaţi elevilor să noteze câteva
consecinţe ale consumului de alcool, pe baza a ceea ce au auzit. Obs.
Activitatea este condiţionată de găsirea unui specialist în domeniul
asistenţei persoanelor cu probleme legate de consumul excesiv de
alcool, în acest sens, activitatea devine opţională sau se poate desfăşui
în lipsa invitatului, prin identificarea, cu ajutorul elevilor, a
consecinţelor pe care le poate avea alccoolul asupra celui care consumă
şi asupra persoanelor apropiate.

Discuţii ■ Ce părere au elevii despre ceea ce au auzit? Ce întrebări se

ridică? ■ Ce efecte ale consumului de alcool au identificat din
ceea ce au auzit?
De urmărit Elevii:
5. să identifice efectele pe care le are consumul excesiv de alcool
asupra persoanei şi asupra celor din jurul său.

69
 Stereotipuri şi diferenţe de gen

Obiectiv Conştientizarea de către elevi a propriilor stereotipuri de gen.

Durata 40 minute
Materiale Fişa de lucru nr. 70: "Stereotipuri şi diferenţe de gen"

Desfăşurarea 1. Comunicaţi elevilor că vor discuta despre stereotipurile po care le au

activităţii oamenii referitor la genuri şi diferenţele efective care există între fete şi
băieţi. Daţi elevilor fişa de lucru şi acordaţi 5 minute pentru a răspunde la
afirmaţiile din fişa. Citiţi cu voce tare instrucţiunea şi daţi un exemplu pentru
a fi siguri că elevii au înţeles-o. 2. Analizaţi împreună cu elevii răspunsurile
date şi identificaţi eventualele stereotipuri de gen prezente în afirmaţiile lor.
Identificaţi împreună cu ei diferenţe reale între fete şi băieţi şi explicaţi
conceptul de stereotip de gen (vezi 7.1.1.4 şi 5.3.1.3). 3. Cereţi elevilor să
dea şi alte exemple de stereotipuri de gen, eventual chiar cele care le-au
afectat alegerile până în acest moment. Identificaţi împreună cu elevii
modalităţi prin care pot fi modificate aceste stereotipuri.

Discuţii ■ Există diferenţe de gen? ■ Cum se dezvoltă stereotipurile de gen?

■ Exemple de stereotipuri de gen şi cum influenţează ele
comportamentele. ■ Cum pot fi modificate stereotipurile de gen?

Do urmărit Elevii: ■ Să identifice modalităţi specifice în care stereotipurile

influenţează relaţiile şi activităţile persoanelor

Ce este stresul?
Obiectiv Clarificarea conceptului de stres

Durata 45 minute

Materiale Fişa de lucru nr. 74: "Ce este stresul?"

70
Desfăşurarea 1. Încercaţi să definiţi împreună cu elevii noţiunea de stres. Cereţi
activităţii elevilor să îşi imagineze că nu există cuvântul stres în vocabular. Pornind
de la această realitate prezumtivă, sugeraţi-le să se gândească la cuvinte sau
expresii pe care ar putea să le utilizeze pentru a exprima acest concept.
Notaţi pe tablă conceptele propuse pentru a defini stresul şi identificaţi
componente ale stresului: surse de stres, reacţii la stres şi modalităţi de
adaptare la stres (7.1.1.5). 2. Spuneţi-le că veţi face un exerciţiu prin care
vor înţelege mai bine ce este stre Solicitaţi elevilor să se gândească la o
situaţie sau două în care s-au simţit stresaţi. Cereţi-le să descrie: (a) ce le-a
trecut prin minte atunci când s-au simţit stresaţi (b) care au fost emoţiile pe
care le-au trăit în acele momente (c) ce au făcut în acele situaţii. 3.
Împărţiţi elevilor fişa de lucru şi lucraţi împreună pentru a exemplifica
modul în care vor trebui să completeze tabelul (de exemplu, situaţia:
înainte de testul la matematică - m-am gândit că poate iar voi lua notă
mică şi mă vor certa părinţii - m-am simţit agitat(ă) - mă tot plimbam prin
clasă cu caietul în mână şi îi întrebam pe colegi ce cred ei că vom primi
ca sarcină la test). Rugaţi elevii să completeze individual fişa de lucru.
Lăsaţi-i să lucreze aproximativ 5 minute. 4. Împărţiţi elevii în grupe de 3-5
elevi şi rugaţi-i să discute pe baza situaţiilor descrise. Cereţi-le să identifice
caracteristicile definitorii ale stresului. 5. Discutaţi în grupul mare ideile
dezbătute şi cereţi elevilor să sugereze ce ar putea face pentru a reduce
nivelul de stres (managementul stresului, 7.1.1.5).
Discuţii ■ Modul de manifestare a stresului - la nivel emoţional, cognitiv şi
comportamental ■ Aceeaşi situaţie s-ar putea să provoace stres unora,
în timp ce pentru alţii nu reprezintă o sursă de stres ■ Cum se poate reduce
nivelul de stres

De urmărit Elevii:
■ să identifice situaţii care generează stări de stres ■ să descrie
gânduri, emoţii şi comportamente asociate stării de stres ■ să facă
distincţia între sursele de stres, reacţiile la stres şi modalităţile de a face
faţă stresului

Sursele de stres din viaţa mea

71
Obiectiv Recunoaşterea principalelor surse de stres cu care se confruntă elevii în
diferite situaţii, respectiv surprinderea celor mai frecvente surse de stres la
elevi.
Durata 50 minute
Materiale Fişa de lucru nr. 73: "Sursele de stres din viaţa mea"
Desfăşurarea 1. Solicitaţi elevilor să identifice principalele surse de stres cu care se
activităţii confruntă la şcoală, în familie, în relaţiile cu prietenii şi în relaţia cu ei
înşişi. Daţi câteva exemple şi discutaţi-le. Rugaţi elevii să treacă aceste
situaţii în fişa de lucru şi să o completeze cu alte situaţii specifice. 2.
Grupaţi elevii în perechi şi cereţi-le să organizeze situaţiile identificate
în trei categorii: (a) care permit acţiuni immediate; (b) care permit acţiuni
viitoare; (c) care merită/trebuie ignorate sau tolerate. Puteţi oferi exemple
de situaţii care merită tolerate: imaginea corporală (înălţimea sau o
anumită configuraţie a feţei), unele caracteristici ale părinţilor, etc. 3.
Analizaţi rezultatele obţinute în urma acestor grupări. Discutaţi cu elevii
relevanţa situaţiilor care permit acţiuni imediate sau viitoare şi importanţa
celor care nu permit astfel de acţiuni.

Discuţii ■ Care este impactul stresului asupra calităţii vieţii? ■ Ce acţiuni

imediate pot fi întreprinse pentru a reduce impactul unuia dintre stresorii
identificaţi asupra calităţii vieţii? ■ Ce acţiuni viitoare aş putea planifica
pentru a reduce impactul unor factori stresanţi? ■ Cum să tolerez unele
din lucrurile care nu pot fi schimbate?

De urmărit Elevii:
■ să identifice factori de stres şi modul în care aceştia afectează
calitatea vieţii ■ să înţeleagă că unii factori de stress nu pot fi
eliminaţi ■ să identifice cât mai multe modalităţi de a face faţa
factorilor de stres

Roluri, drepturi şi responsabilităţi

Obiectiv Identificarea drepturilor şi responsabilităţilor aferente unc roluri sociale

Durata 40 minute
Materials Fişa de lucru nr. 75: "Roluri, drepturi, responsabilităţi"

72
Desfăşurarea 1. încercaţi să definiţi împreună cu elevii conceptele de drepturi şi
activităţii responsabilităţi. Punctaţi diferenţa dintre aceste concepte şi daţi
exemple de drepturi şi responsabilităţi pentru rolul de elev (vezi 7.2.1).
Cereţi elevilor să dea exemple de roluri pe care le poate îndeplini o
persoană îndecursul vieţii. în această fază faceţi o listă cât mai lungă cu
aceste roluri. Ajutaţi elevii prin întrebări legate de roiuri trecute, prezente
şi viitoare. 2. Confecţionaţi bileţele cu 5 dintre cele mai importante
roluri, alese de comun acord cu elevii. Cereţi fiecărui elev să îşi aleagă câte
un bileţel şi grupaţi elevii în funcţie de biletul ales (un grup va fi format din
elevi care au ales un bilet cu acelaşi rol). 3. în cadrul grupului mic, cereţi
elevilor să facă o listă cât mai completă cu drepturile, respectiv
responsabilităţile specifice rolului menţionat în bileţelul ales. 4. Rugaţi
elevii să prezinte listele realizate şi analizaţi conţinutul lor împreună cu
întreaga clasă. Scoateţi în evidenţă asemănările şi deosebirile dintre
rolurile persoanei în termeni de drepturi şi responsabilităţi.

Discuţii ■ Asemănările şi deosebirile dintre diferite roluri ■ Care sunt

preferinţele lor pentru anumite roluri şi motivul acestor preferinţe ■
Specificul rolurilor pe care le au în prezent ■ Ce roluri consideră că
vor avea în viitor

De urmăi ; t Elevii: ■ să înţeleagă conceptele de roluri, drepturi şi responsabilităţi ■

să identifice roiuri pe care le poate adopta o persoană şi roluri pe care le au
ei în prezent ■ să identifice drepturi şi responsabilităţi aferente unor roluri

Responsabilităţile mele

Obiectiv Identificarea responsabilităţilor pe care elevii şi le pot asuma şi a importanţei

acestora pentru dezvoltarea personală
Durata 35 minute
Materiale Fişa de luau nr. 77: "Responsabilităţile mele"

73
Desfăşurarea Obs. Dacă s-a făcut activitatea Roluri, drepturi şi responsabilităţi se va păstra
activităţii la vedere lista cu drepturile şi responsabilităţile aferente rolurilor specifice
vârstei lor. Oacă activitatea nu a fost făcută, acestea vor fi identificate cu
ajutorul elevilor. 1. Spuneţi elevilor că veţi discuta despre responsabilităţile pe
care le au în prezent şi despre importanţa acestora pentru dezvoltarea
personală. 2. Distribuiţi fişele de lucru şi cereţi elevilor să răspundă
individual la întrebările menţionate acolo: în ce fel s-a schimbat rolul meu
în ultimii doi ani? în ce fel s-au schimbat responsabilităţile mele în
ultimii doi ani? Dacă am mai mulie responsabilităţi, în ce măsură am şi mai
multe drepturi / privilegii decât am avut acum doi ani? Cum pot face ca
responsabilităţile să fie pe măsura drepturilor (şi invers)? Cum mă simt în
legătură cu aceste schimbări? Le pot accepta sau îmi este greu să le accept?
Ce responsabilităţi îmi asum în familie sau în comunitate? Ce aş putea face
diferit? Ce responsabilităţi îmi pot asuma? Ce privilegii aş avea în acesl caz?
3. Discutaţi cu elevii răspunsurile după sugestiile de la secţiunea "Discuţii".

Discuţii • Care sunt consecinţele asumării unor responsabilităţi concrete asupra lor şi
asupra altora? ■ De ce există tendinţa neasumării unor responsabilităţi? ■
Care sunt dificultăţile întâmpinate în asumarea responsabilităţilor şi cum
pot fi depăşite aceste dificultăţi? Obs. Elevii pot fi încurajaţi să discute cu
părinţii întrebările de mai sus şi apoi să povestească la următoarea întâlnire
ce au aflat nou şi cum au perceput reacţia părinţilor.

De urmărit Elevii: ■ să cunoască responsabilităţile pe care şi le pot asuma în

prezent ■ să înţeleagă importanţa asumării responsabilităţilor
specifice vârstei lor

Plan de voluntariat

Obiectiv Pregătirea planurilor de implementare a unor acţiuni de voluntariat Obs.

Voluntariatul este înţeles cel mai bine atunci când este practicat. Oportunităţile de
a fi implicaţi în aceste activităţi le oferă elevilor posibilitatea de a învăţa multe
lucruri despre ei înşişi şi despre anumite opţiuni de carieră.

Durata Sesiunea 1: 30-50 minute Sesiunea 2: 30-50 minute Sesiunea 3: 30-50

Materiale Fişa de lucru nr. 76: "Plan de voluntariat"

74
sfăşurarea Sesiunea 1
activităţii 1. Spuneţi-le elevilor că veţi discuta despre voluntariat şi că prin aceste
discuţii urmăriţi să îi pregătiţi pentru implicarea într-o acţiune de voluntariat.
Conduceţi discuţia cu elevii înspre definirea a ceea ce presupune voluntariatul,
care sunt paşii şi regulile implicării într-o acţiune concretă de voluntariat şi care
sunt domeniile în care se pot implica ei ca şi voluntari (vezi 7.2.3.3.). 2.
Solicitaţi elevilor să opteze pentru una din activităţile de voluntariat, la nivelul
şcolii sau al comunităţii. 3. împărţiţi clasa în grupuri şi daţi-le sarcina să
planifice acţiunea ţinând cont de regulile de implementare discutate anterior. De
exemplu, dacă este vorba despre o acţiune la nivelul comunităţii, ei vor trebui să
clarifice: ■ scopul acţiunii (ex. recunoaşterea unor oportunităţi de
implicare, recunoaşterea nevoilor comunităţii, organizarea unor jocuri cu
copiii sau activităţi cu bătrânii etc.) ■ durata acţiunii ■ activităţile
organizate (ex. ce întrebări le vor pune persoanelor la care vor merge) ■
perioada de implementare a acţiunii ■ în ce mod se va realiza evaluarea
nevoilor comunităţii astfel încât acţiunea propusă să fie cât mai eficientă. 4.
Discutaţi cu clasa proiectele realizate în grupurile mici şi permiteţi colegilor să
facă completări sau să ofere sugestii pentru îmbunătăţirea planurilor. 5.
Organizaţi şi realizaţi împreună vizita "de recunoaştere" până la următoarea
sesiune.
Sesiunea 2
1. Discutaţi cu elevii despre experienţa vizitei de evaluare. 2. Analizaţi
împreună nevoile identificate şi stabiliţi modalităţile cele mai eficiente de a
răspunde la aceste nevoi. Daţi posibilitatea elevilor să modifice planurile lor
de voluntariat în funcţie de realitatea observată. 3. Cereţi grupurilor să
planifice următoarele acţiuni şi discutaţi posibilităţile de implementare ale
acestora. 4. Permiteţi elevilor să aplice planurile discutate. Obs. Pentru
această parte este nevoie de acordul instituţiei în cadrul căreia se face
implementarea. De asemenea, trebuie să asiguraţi coordonarea acestor activităţi.
Sesiunea 3
1. Discutaţi cu elevii rezultatele acţiunilor de voluntariat, precum şi importanţa
acestui mod de implicare în şcoală şi comunitate. 2. Identificaţi împreună cu
elevii modalităţi de valorificare a acestor experienţe de învăţare. 3. Încurajaţi
elevii să continue să se implice în acţiuni de voluntariat.
Obs. Puteţi să premiaţi periodic sau la sfârşitul anului elevii care au avut
contribuţii semnificative în domeniul voluntariatului

75
Discuţii ■ importanţa implicării în acţiuni de voluntariat ■ să menţioneze dacă au
avut ocazia de a se implica în şcoală sau în comunitate ca şi voluntari ■ care
sunt domeniile de implicare în voluntariat la nivelul şcolii sau al comunităţii.

De urmărit Elevii:
■ să înţeleagă importanţa voluntariatului ■ să identifice nevoile
comunităţii ■ să planifice acţiuni de voluntariat care pot fi puse în
aplicare într-o perioadă determinată

Responsabilitatea privind sănătatea ocupaţională

Obiectiv Conştientizarea importanţei asumării responsabilităţii privind sănătatea la locul
de muncă
Durata 40-50 minute
Materia!^ -
Desfăşurarea 1. Discutaţi împreună cu elevii în ce coastă sănătatea ocupaţională. 2.
activităţii Spuneţi elevilor că prin următoarea activitate veţi aborda problema
responsabilităţii privind sănătatea ocupaţională. 3. împărţiţi elevii în două
grupuri. Spuneţi fiecărui grup să aducă argumente pentru unul dintre
următoarele punctele de vedere: ■ pentru sănătatea ocupaţională este
responsabil individul (grupul I) ■ pentru sănătatea ocupaţională este
responsabilă organizaţia (grupul al ll-lea) 4. La sfârşitul activităţii,
prezentaţi concluziile, centralizând ideile exprimate în cadrul dezbaterii.
Sugeraţi elevilor să îşi noteze şi ei concluziile.

Discuţii ■ Cine este responsabil pentru sănătatea la locul de munc£:

individul sau organizaţia? ■ Ce poate face fiecare pentru a promova
sănătatea în rândul angajaţilor?

De urmărit Elevii:
■ să înţeleagă importanţa sănătăţii ocupaţionale. ■ să conştientizeze
rolul pe care îl are atât individul, cât şi organizaţia în ceea ce priveşte
sănătatea ocupaţională

Cauzele violentei
Obiectiv Conştientizarea pincipalelor surse de violenţă în rândul tinerilor.

Durata 30 minute
Materiale Fişa de lucru nr. 71: "Cauzele violenţei"

76
desfăşurarea 1. Cereţi elevilor să dea exemple de comportamente care exprimă violenţă.
activităţii încercaţi să construiţi împreună cu elevii o definiţie a violenţei.
Conduceţi elevii spre următoarele aspecte (vezi subcapitolul 7.2.5. din
manual): ■ Violenţa ia diverse forme (ex. fizică, verbală etc.) ■ Violenţa
poate să vizeze: copiii, partenerul, persoanele în vârstă etc. ■ Violenţa se
manifestă în diverse contexte 2. împărţiţi elevii în grupuri şi rugaţi-i să
identifice (timp de 10 minute) cât mai multe cauze ale violenţei în rândul
tinerilor. Oferiţi sprijin pe parcursul realizării sarcinii. 3. La sfârşit treceţi toate
răspunsurile pe tablă şi încurajaţi elevii să discute despre ele. Completaţi lista
cu elementele de mai jos, în cazul în care nu au fost amintite: ■ Dorinţa de a
te simţi puternic ■ Lipsa abilităţilor de rezolvare a conflictului ■ Presiunea
din partea grupului (ex. să recunoască partea colegii îl încurajează pe un copil
să se "răzbune" pe un altul pentru că i-a spus ce îl deranjezeaza, să accepte
scuzele celui care l-a supărat etc. pentru că a spus ceva jignitor sau să "îl pună
la punct" pentru că este prea "mândru") ■ Consumul de alcool şi droguri
■ Lipsa unui loc ce muncă ■ Dorinţa de a imita şi de a face ceea ce fac
ceilalţi membri ai grupului ■ Furia necontrolată
(agresiune) ■ Ideea că violenţa este o modalitate ■ Violenţa în mass
media (filme în care acceptabilă de a face faţă situaţiilor- este prezentă
violenţa, imagini din problemă, reviste sau de pe irternet)
4. Identificaţi împreaună cu elevii modalităţi prin care poate fi evitată
violenţa şi completaţi împreuna cu ei fişa de lucru.

Discuţii ■ Varietatea manifestărilor / formelor pe care le îmbracă un comportament

violent ■ în ce măsură violenţa este o modalitate acceptată şi încurajaţi ce
societate pentru rezolvarea problemelor.
De urmărit Elevii:
■ să înţeleagă semnificaţia conceptului de violenţă sub variate forme ■ să
identifice diferite cauze ale comportamentului violent ■ să facă legătura
între cauzele enumerate şi comportamentul violent

77
 Managementul conflictului

Obiectiv Exersarea unor comportamente pozitive de a face faţă sentimentului de furie

Durata 40 minute
Materiale -
Desfăşurar 1. Grupaţi elevii în perechi şi solicitaţi-le să îşi reamintească o situaţie în
ea care au simţit furie faţă de cineva. Rugaţi-i apoi să joace în doi un joc de rol pe
activităţii baza instrucţiunilor de mai jos: ■ Imaginează-ţi că stai faţă în faţă cu
persoana pe care eşti nervos. Spune acestei persoane că te simţi furios,
începând cu "Eu..." sau "Mă simt nervos..." ■ Răspunde argumentelor
oferite de celălalt. Evită să îl ameninţi sau să îl jigneşti. Vorbeşte pur şi
simplu despre cât de mânios şi de supărat te simţi, până când celălalt nu mai
poate spune altceva decât "îmi pare rău!" Scrieţi aceste instrucţiuni pe tablă şi
ofenţi un exemplu de dialog cu ajutorul unui elev Ghidaţi fiecare etapă a
jocului de rol, observând elevii şi oferindu-le sprijin. 2. La sfârşit, solicitaţi
elevilor să spună cum s-a simţit fiecare în situaţia dată. 3. Daţi ca temă
elevilor să descrie o situaţie în care au utilizat această modalitate de a face
faţă sentimentului de furie.

Discuţii ■ Cum reacţionăm atunci când suntem furioşi? Dar când cineva ne spune că
l-am rănit' ■ De ce este dificil să explici cuiva că eşti furios pentru că te-a
rănit? ■ Ce se poate întâmpla dacă spui cuiva că eşti furios sau supărat pe el
/ ea? ■ De ce e important să învăţăm să ne exprimăm sentimentele în mod
adecvat, chiar dacă nu ni se cer scuze?

De urmărit Elevii:
■ să exprime ceea ce simt în legătură cu o anumită situaţie, formulând
răspunsul la persoana I ("Mă simt...pentru că..."), fără a acuza sau a încerca
să îl convingă pe celălalt că nu are dreptate ■ să conştientizeze necesitatea
de a învăţa să îşi exprime sentimentele în mod adecva

Ce să fac atunci când sunt furios?

Obiectiv Identificarea unor modalităţi constructive de exprimare a furiei

Durata 30-40 minute

Materiale Fişa de lucru nr. 72: "Ce să fac atunci când sunt furios?"

78
 Desfăşurarea 1. împărţiţi elevii în grupuri de 5-7 şi rugaţi-i să discute despre legătura
activităţii dintre a te simţi rănit şi furie. Acordaţi aproximativ 10-15 minute acestei
discuţii. 2. Desenaţi pe tablă următoarea schemă şi subliniaţi faptul că
atunci când ne simţim răniţi apare de multe ori furia, care este adesea
exprimată într-un mod nepotrivit.
Mă simt rănit.............. ► Furie - ► Violenţă (rănesc pe
altcineva)
Discuţii 3.
■ Rugaţi-i
Izolarea, pe elevi să dea
respingerea, exemplelipsa
dispreţul, de situaţii în care
de respect suntfaptul
lucruricăcare
cineva
ne e
rănesc. Furia apare adesea ca urmare a faptului că ne simţim răniţi. ■
Atunci când ne simţim răniţi este adesea mai uşor să reacţionăm prin furie
decât să exprimăm faptul că am fost răniţi, pentru că aşa suntem obişnuiţi.
Copiilor mici li se spune adesea să nu plângă sau să nu se plângă, ceea ce
împiedică exprimarea adecvată a unor emoţii negative şi duce ulterior la
exprimarea neadecvată a acestora, într-un alt context. ■ A arăta faptul că
eşti vulnerabil / rănit este văzut de multe ori ca un semn de slăbiciune,
mai ales în cazul băieţilor. Ei refuză adesea să exprime aceste trăiri,
recurgând în schimb la agresivitate ca modalitate de exprimare a mâniei. ■
în ce situaţii se simt răniţi, care ar putea fi cauzele izolării, respingerii,
dispreţului, lipsei de respect manifestat din partea celorlalţi?

De urmărit Elevii: ■ să perceapă diferenţa dintre a fi rănit şi a fi furios şi

modalităţile de exprimare a acestor reacţii. ■ să identifice modalităţi
constructive şi distructive de exprimare a furiei ■ să înţeleagă importanţa
utilizării unor modalităţi constructive de exprimare a furiei.

Tabără fără prejudecăţi

Identificarea şi reducerea prejudecăţilor şi stereotipurilor
legate de persoanele cu dizabilităţi.

Obiectiv Identificarea şi reducerea prejudecăţilor şi stereotipurilor legate de

persoanele cu dizabilităţi.

Durata 50 minute
Materiale -

79
Desfăşurarea 1. Discutaţi cu elevii despre diferitele tipuri de dizabilităţi şi nevoile pe
activităţii care le au persoanele cu dizabilităţi (vezi capitolul 7.2.3.3. B.) 2.
Organizaţi elevii în grupuri de câte 3-5 şi cereţi-le să îşi imagineze că
sunt organizatorii unei tabere de vară pentru elevi de clasele IX - XII.
Precizaţi că este vorba despre o tauără la care vor participa atât adolescenţi
sănătoşi, cât şi persoane cu diferite tipuri de dizabilităti. 3. Rugaţi i să
elaboreze un program al taberei care să descrie: Forma taberei - locul de cazare
- Programul meselor - Activităl zilnice - Activităţile speciale (ex. concursuri,
plimbări, pescuit etc.) 4. Discutaţi cu toată reiasa câteva propuneri de
programe întocmite în grup. Cereţi elevilor să evalueze în ce măsură au ţinut
cont de nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilităţi.

Discuţii ■ Cum percep elevii persoanele cu dizabilităţi • Măsura în care

elevii au stereotipuri legate de persoanele ou prejudecăţi

De urmărit elevii:
■ să cunoască mai multe tipuri de dizabilităţi ■ să identifice nevoile
speciale ale persoanelor cu dizabilitati ■ să găsească soluţii practice pentru
integrarea persoanelor cu dizabilităţi în diferite activităţi

Programe ce susţin sănătatea ocupaţională

Obiectiv Conştientizarea importanţei programelor de susţinere a sănătăţii la locul de

rmuncă

Durata 40-50 minute

Materiale calculatoare conectate la Internet, broşuri, pliante

80
Desfăşurarea 1. în vederea desfăşurării activităţii, va trebui să vă documentaţi cu câteva
activităţii săptămâni înainte ia direcţiile judeţene de protecţie a muncii pentru a
solicita pliante şi materile informative despre programele de sănătate
ocupaţională. 2. Prezentaţi elevilor materialele informave obţinute. 3.
împărţiţi elevii în grupuri mici, asa încât să aiba acces la câte un computer
(dacă aveţi la dispoziţie mai multe computere) şi identificaţi cu elevii câteva
cuvinte-cheie pe care le-ar putea utiliza pentru a găsi programe de sănătate
ocupaţională pe diferite site-uri de pe Internet. Cereţi fiecărui grup / elevilor
să caute pe Internet informaţii privind programele de prevenţie a riscurilor la
locul de muncă, timp de 15 - 20 de minute. 4. După expirarea timpului,
evaluaţi împreună cu elevii programele identificate, după criteriile sugerate la
discuţii. Obs. Sunt necesare cunoştinţe minime de utilizare a computerului /
internetului

Discuţii ■ Cum vi se par programele găsite? ■ De către cine sunt

propuse? Cui se adresează? ■ Ce importanţă credeţi că au ele? ■
Care sunt punctele importante abordata în cadrul acestor programe?

De urmărit Elevii:
■ să perceapă utilitatea programelor de susţinere a sănătăţii la locul
de muncă ■ să identifice aspectele importante ale unui program: cine
propune, cui se adresează, ce vizează.

81
 Ce pot să fac atunci când mă simt stresat?

Obiectiv Identificarea strategiilor de reducere a stresului şi a situaţiilor în care

acestea se dovedesc a fi eficiente

Durata 30 minute
Materiale Fişa de lucru nr. 80: "Ce pot să fac atunci când mă simt stresat?"

Desfăşurarea 1. Spuneţi elevilor că prin următoarea activitate veţi identifica împreună

activităţii metode prin care pot reduce nivelul stresului. Prezentaţi-le câteva concepte
legate de stres sau reactualizaţi informaţiile dacă aţi realizat şi alte exerciţii
pe această temă. 2. Cereţi elevilor exemple de situaţii concrete în care s-
au simţit stresaţi şi rugaţi-i să se gândească la cât mai multe modalităţi
prin care ar fi putut (sau au reuşit) să reducă nivelul stresului.
Introduceţi metodele de management al stresului prezentate în fişa de
lucru (vezi 7.1.1.5. D.). 3. Grupaţi elevii în grupe de 3-5 elevi şi împărţiţi-
le fişele de lucru. 4. Daţi-le ca sarcină să selecteze în grup 2-3 situaţii
concrete în care s-au simţit stresaţi şi apoi să completeze metodele de
management al stresului cu cât mai multe modalităţi concrete cunoscute de
ei, care pot fi aplicate în situaţiile alese. 5. Spuneţi elevilor să prezinte
modalităţile identificate în grupul mic. Faceţi o listă comună cu metode de
management al stresului. 6. Discutaţi în grupul mare temele sugerate în
secţiunea "Discuţii".

Discuţii ■ în ce situaţii se pot aplica strategiile de management al stresului? ■

Există strategii de reducere a stresului general valabile sau ele sunt
individualizate? ■ Au încercat metode de reducere a stresului? Care a
fost eficienţa lor?

De urmărit Elevii:
■ să identifice situaţii concrete în care s-au simţit stresaţi ■ să
găsească modalităţi concrete de reducere a nivelului de stres ■ să
înţeleagă utilitatea metodelor de management al stresului

82
 Stresul la locul de muncă

Obiectiv Să conştientizeze sursele de stres la locul de muncă

Durata 30 minute
Materiale -
Desfăşurarea 1. Cereţi elevilor să se gândească la câteva profesii (ex. ale membrilor
activităţii familiei). Solicitaţi elevilor să se gândească la factorii de stres care pot
acţiona la locul de muncă în cazul acestor profesii profesii. 2. Identificaţi
cu elevii repercusiunile acţiunii acestor factori asupra angajaţilor şi asupra
familiilor lor. 3. Notaţi pe tablă principalele consecinţe ale stresului.
Conduceţi elevii spre identificarea consecinţelor în plan fiziologic,
psihologic şi comportamental (vezi subcapitolul 7.3. - stresul ocupaţional).
4. Discutaţi cu elevii ghidându-vă după sugestiile de la secţiunea
"Discuţii".
Discuţii ■ Care sunt profesiile cele mai stresante? De ce? ■ Care este cel
mai important factor de stres la locul de muncă? Argumentaţi. ■ Cum
influenţează aceşti factori de stres comportamentele angajaţilor la locul de
muncă? Dar viaţa lor extra - profesională?

De urmărit Elevii:
■ să identifice câteva profesii în care se lucrează în condiţii de stres ■
să dea exemple de factori care determină stresul ocupaţional ■ să
recunoască unele consecinţe ale stresului ocupaţional

Ăsta-i riscul meseriei!...

Obiectiv Conştientizarea factorilor care influenţează sănătatea ocupaţională

Durata Sesiunea 1:10-15 minute Sesiunea 2: 30-40 minute
Materiale -

83
Desfăşurarea Sesiunea 1:
activităţii 1. Spuneţi elevilor că o serie de factori care au o relaţie directă sau indirectă cu
locul de muncă pot influenţa sănătatea persoanei (vezi termenul de
"sănătate ocupaţională" din subcapitolul 7.3). 2. Scrieţi pe tablă: „meserii cu
risc" şi cereţi elevilor să enumere cât mai multe dintre acestea. Cereţi elevilor să
numească factori de risc pentru sănătatea ocupaţională. Notaţi pe tablă răspunsurile
lor. 3. Alegeţi împreună cu elevii câteva meserii care îi interesează şi pentiu
deiirierea cărora ar putea apela la persoane competente, cunoscute. 4. Sugeraţi
elevilor să pregătească întrebări pentru discuţia panel pe care urmează să o
organizaţi. Spuneţi elevilor că vor avea şansa de a afla mai multe despre riscurile
profesionale pe care le implică diverse meserii. Explicaţi-le că acivitatea le va da
şsnsa de a afla de la persoanele care se ocupă de prevenirea riscurilor
profesionale care sunt profesiile cu risc pent sănătate şi care sunt factorii de risc
(care se pot întâlni în orice domeniu de activitate). 5. Contactaţi companii locale şi
cereţi sprijinul lor în vederea organizări discuţiei panel cu responsabilii pentru
protecţia muncii din departamentele ior (puteţi cere ajutorul părinţilor elevilor
pentru a identifica companii şi persoane interesate de o astfel de activitate).
Sesiunea 2
1. Prezentaţi invitaţii şi sugeraţi-le să descrie cei mai importanţi factori de
risc din mseria respectivă. 2. Audiaţi discuţia dintre profesionişti şi elevi,
încurajând elevii să pună întrebai şi să releveze aspectele de interes pentru această
ternă (ex. care sunt riscurile menţionate de persoana cu care are loc discuţia). 3.
Când activitatea s-a încheiat, trageţi concluzii apelând la sugestiile de la discuţii. 4.
Daţi ca temă elevilor să răspundă la cele 3 întrebări sugerate la discuţii.

Discuţii ■ Ce aţi învăţat din această experienţă? Cum veţi folosi ceea ce aţi aflat? ■
Care este un lucru care v-a surprins, legat de factorii de risc pentru sănătatea la
locul de muncă? ■ Care este un lucru legat de factorii de risc pentru sănătatea
la locul de muncă despre care doriţi să aflaţi mai multe informaţii?

De urmărit Elevii:
■ să identifice locurile de muncă în care sunt implicate diferite
riscuri ■ să identifice riscurile concrete aferente profesiilor
identificate
Ăsta-i riscul meseriei!...
Obiectiv Conştientizarea factorilor care influenţează sănătatea ocupaţională
Durata Sesiunea 1:10-15 minute Sesiunea 2: 30-40 minute

84
Materiale -
Desfăşurarea Sesiunea 1:
activităţii 1. Spuneţi elevilor că o serie de factori care au o relaţie directă sau indirectă
cu locul d? muncă pot influenţa sănătatea persoanei (vezi termenul de
"sănătate ocupaţională" din subcapitolul 7.3). 2. Scrieţi pe tablă: „meserii cu
risc" şi cereţi elevilor să enumere cât mai multe dintre acestea. Cereţi elevilor
să numească factoni de risc pentru sănătatea ocupaţională. Notaţi pe tablă
răspunsurile lor. 3. Alegeţi împreună cu elevii câteva meserii care îi
interesează şi pentru deţinerea cărora ar putea apela la persoane competente,
cunoscute. 4. Sugeraţi elevilor să pregătească întrebări pentru discuţia panel
pe care urmează să o organizaţi. Spuneţi elevilor că vor avea şansa de a afla mai
multe despre riscurile profesionale pe care le implică diverse meserii.
Explicaţi-le că activitatea le va da şansa de a afla de la persoanele care
se ocupă de prevenirea riscurilor profesionale care sunt profesiile cu risc
pentru sănătate şi care sunt factorii de risc (care se pot întâlni în orice domeniu
de activitate). 5. Contactaţi companii locale şi cereţi sprijinul lor în vederea
organizări discuţiei panel cu responsabilii pentru protecţia muncii din
-departamentele lor (puteţi cere ajutorul părinţilor elevilor pentru a identifica
companii şi persoane interesate de o astfel de activitate).
Sesiunea 2
1. Prezentaţi invitaţii şi sugeraţi-le să descrie cei mai importanţi factori de
risc din meseria respectivă. 2. Mediaţi discuţia dintre profesionişti şi elevi,
încurajând elevii să pună întrebai şi să releveze (identifice) aspectele de interes
pentru această ternă (ex. care sunt riscurile menţionata do persoana cu care are
loc discuţia). 3. Când activitatea s-a încheiat, trageţi concluzii apelând la
sugestiile de la discuţii. 4. Daţi ca temă elevilor să răspundă la cele 3 întrebări

Discuţii sugerate
■ la discuţii.
Ce aţi învăţat din această experienţă? Cum veţi folosi ceea ce aţi aflat? ■
Care este un lucru care v-a surprins, legat de factorii de risc pentru sănătatea la
lecui de muncă? ■ Care este un lucru legat de factorii de risc pentru
sănătatea la locul de muncă despre care doriţi să aflaţi mai multe informaţii?

De urmărit Elevii:
■ să identifice locurile de muncă în care sunt implicate diferite
riscuri ■ să identifice riscurile concrete aferente profesiilor
identificate

85
BIBLIOGRAFIE

Băban, A. (2001). Consiliere educaţională – Ghid metodic pentru orele de dirigenţie. Cluj-Napoca
Jigău, M. (2001). Consilierea carierei. Sigma Bucureşti
Lemeni, G., Miclea, M. (2004). Consiliere şi orientare – ghid de educaţie pentru carieră. ASCR
Cluj-Napoca
Rocco, M. () Creativitate şi inteligenţă emoţională. Polirom

86
 Partea II: Fişe de lucru

1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală

SWOT
Situaţia problematică:

Puncte tari Puncte slabe: Oportunităţi: Ameninţări:

87
 Cine sunt eu?

EU
SUNT…

Fereastra lui Johari

Informaţii pe care le ştiu Informaţii pe care nu le

despre mine am despre mine

Informaţii
accesibile altora

Informaţii
inaccesibile altora

88
 Chestionar pentru identificarea nivelului stimei de sine

Pentru a vă putea evalua nivelul stimei de sine, vă oferim u chestionar. Acesta cuprinde 14
afirmaţii, cărora v a trebui să le acordaţi note pe o scală de la 1 la 8, în funcţie de cum vi se
potriveşte, astfel: 1 – deloc, 2 – foarte puţin, 3 – puţin, 4 – suficient, 5 – potrivit, 6 – bine, 7 –
foarte bine, 8 – perfect.

15. Mă simt bine în situaţii relaţionale.

16. Nu am tulburări fizice în situaţii relaţionale (ritm cardiac crescut, transpiraţii, tremurături,
senzaţie de nod în gât, sufocare).
17. În situaţiile relaţionale am întotdeauna idei clare.
18. Îmi este uşor să cer.
19. Pot refuza cu uşurinţă.
20. Când este necesar, îmi verbalizez cu uşurinţă gândurile şi sentimentele.
21. Pot să pornesc fără probleme o conversaţie.
22. Îmi este uşor să întreţin o conversaţie.
23. Ştiu cum să pun capăt unei conversaţii dacă este cazul.
24. Nu mă deranjează să fiu criticat.
25. Ştiu să fac critică fără să-mi jignesc interlocutorul.
26. În general, ştiu cum să reacţionez atunci când cineva are faţă de mine un comportament
agresiv (verbal), astfel încât lucrurile să se sfârşească cu bine.
27. Ştiu cum să primesc complimente fără să mă jenez.
28. Fac cu uşurinţă complimente.

Cei care au obţinut uşor peste 37 au o stimă de sine pozitivă, ceea ce înseamnă că:
 îşi asumă responsabilităţi („Pot să fac acest lucru”);
 se comportă independent („Mă descurc singur”);
 sunt mândri de realizările lor („Sunt mândru pentru că…”);
 realizează fără probleme sarcini noi („Sunt convins că pot să fac acest lucru”);
 îşi exprimă atât emoţiile pozitive, cât şi pe cele negative („îmi place de mine aşa
cu sunt”. „sunt supărat când vorbeşti aşa cu mine”);
 oferă ajutor şi sprijin celorlalţi colegi („Am nevoie de ajutorul tăi”).

Cei care au obţinut uşor sub 37 au o stimă de sine negativă, ceea ce înseamnă că:
 sunt nemulţumiţi de felul lor de a fi („Nu sunt în stare să fac asta”);
89
  evită să realizeze sau să se implice î sarcini noi („Nu voi fi în stare să iau
examenul”);
 se simt neiubiţi şi nevaloroşi („Sunt antipatic. Nu mă place nimeni”);
 îi blamează pe ceilalţi pentru realizările lor („Profesorul a fost nedrept cu
mine”);
 pretind că sunt indiferenţi emoţional („Nu mă interesează că am luat nota 4
la..”);
 nu pot tolera un nivel mediu de frustrare („Nu ştiu cum să rezolv problema2,
„Nu pot să învăţ”);
 sunt uşor influenţabili („Prietenii mei cred că este bine să fumez”).

Linia vieţii

… ani

0 ani
Proiecţii în viitor
Caracteristici personaleCaracteristici personale Modalităţi de
Dimensiuni
prezente dorite dezvoltare
Caracteristici fizice

Caracteristici cognitive

Caracteristici emoţionale

Caracteristici sociale

90
Caracteristici spirituale

Motivaţie şi performanţă
Situaţia 1. Cu o zi înainte de un examen foarte important, Daniel simte că îl cuprinde teama,
gândindu-se că dacă nu reuşeşte la acest examen nimic nu va mai avea sens pentru el. Toate
gândurile sale se concentrează pe acest examen şi încordarea creşte la maxim.
Gânduri Nivel de motivare Emoţii Performanţă
‫ ٱ‬supramotivare ‫ٱ‬Frică intensă ‫ٱ‬Ridicată, la nivelul
‫ ٱ‬medie ‫ٱ‬Îngrijorare uşoară capacităţilor sale
‫ٱ‬submotivare ‫ٱ‬Lipsa îngrijorării ‫ٱ‬Medie
‫ٱ‬Scăzută, sub nivelul
capacităţilor sale
Observaţii:

Situaţia 2. Cu o zi înaintea unui examen foarte important, Daniel este îngrijorat gândindu-se că de
rezultatul acelei evaluări depind foarte multe pentru el. În acelaşi timp ele este conştient că există şi
alte lucruri importante în viaţa sa. Oricum, ele îşi doreşte foarte mult ca examenul de a doua zi să
fie o reuşită şi se mobilizează pentru a da randament maxim.
Gânduri Nivel de motivare Emoţii Performanţă
‫ ٱ‬supramotivare ‫ٱ‬Frică intensă ‫ٱ‬Ridicată, la nivelul
‫ ٱ‬medie ‫ٱ‬Îngrijorare uşoară capacităţilor sale
‫ٱ‬submotivare ‫ٱ‬Lipsa îngrijorării ‫ٱ‬Medie
‫ٱ‬Scăzută, sub nivelul
capacităţilor sale
Observaţii:

Situaţia 3. Cu o zi înaintea unui examen Daniel se simte liniştit şi relaxat, gândindu-se că nu îl

interesează în mod deosebit să reuşească în această situaţie. Întrucât nu îşi doreşte să obţină o notă
mare a doua zi, nu se mobilizează să dea randament maxim.
Gânduri Nivel de motivare Emoţii Performanţă
‫ ٱ‬supramotivare ‫ٱ‬Frică intensă ‫ٱ‬Ridicată, la nivelul
‫ ٱ‬medie ‫ٱ‬Îngrijorare uşoară capacităţilor sale
‫ٱ‬submotivare ‫ٱ‬Lipsa îngrijorării ‫ٱ‬Medie
‫ٱ‬Scăzută, sub nivelul
capacităţilor sale
Observaţii:

91
 Optimizarea motivaţiei
Activitatea pentru care am o motivaţie scăzută……………………………………………………..
Problema La nivel de La nivel de La nivel de La nivel de
motivaţională declanşare a direcţionare a menţinere a încheiere a
activităţii activităţii activităţii activităţii
‫ٱ‬durează mult ‫ٱ‬m-am hotărât să ‫ٱ‬Am tendinţa să ‫ٱ‬Nu mă pot hotărî
până să încep încep activitate, dar abandonez să întrerup
activitatea sau o tot nu mă pot decide activitatea la cea activitate, deoarece
amân cum să încep mai mică nu sunt mulţumit
dificultate apărută de rezultatele
obţinute
Componente cu ‫ٱ‬Nu au apărut ‫ٱ‬Nu am ‫ٱ‬Nu am ‫ٱ‬Nu am
rol motivaţional: dezechilibre convingerea că pot convingerea că mă convingerea că
majore în alege modalităţile pot concentra sunt în stare să
organism care să optime de suficient de mult închei activitatea
justifice începerea realizarea a pentru a realiza pentru a începe alta
activităţii activităţii activitatea ‫ٱ‬Trăiesc emoţii
‫ٱ‬Nu văd cum se ‫ٱ‬Trăiesc emoţii ‫ٱ‬Trăiesc emoţii negative când mă
leagă activitatea pe negative când negative când gândesc că voi
care trebuie să o trebuie să iau trebuie să mă încheia activitatea
încep de scopurile decizii în ceea ce concentrez şi să mă nu sunt mulţumit
mele priveşte realizarea mobilizez pentru a de rezultate, cred
‫ٱ‬Nu am activităţii desfăşura că le-aş putea
convingerea că am ‫ٱ‬Nu am activitatea ameliora dacă aş
abilităţile necesare convingerea că ‫ٱ‬Nu cred că am continua activitatea
pentru a realiza deciziile pe care le abilităţile necesare
activitatea voi lua vor duce la pentru desfăşurarea
‫ٱ‬Trăiesc emoţii succesul activităţii activităţii
negative când mă ‫ٱ‬Nu am ‫ٱ‬Realizarea
gândesc la convingerea că activităţii
activitate sunt suficient de presupune prea
bun pentru a lua mult efort din
decizii bune partea mea
‫ٱ‬Nu cred că am ‫ٱ‬Nu văd nici un
abilităţile necesare beneficiu pentru a
pentru realizarea continua să realizez
activităţii acea activitate mai
‫ٱ‬Cred că deciziile mult timp
bune pe carele iau ‫ٱ‬Mă gândesc că
se datorează rezultatele vor fi
întâmplării, iar oricum slabe
deciziile rele mi se
datorează numai
mie
Cum se manifestă
componentele
deficitare în cazul
meu:
Strategii de
optimizarea a
motivaţiei:
Planul meu de
optimizare:

92
 Ce îmi place să fac, ce mă interesează
Criterii de apreciere a activităţii

Activităţi O Mă Mă ţine O Abia Mă Mă Realizez

din realizez atrage în priză, realizez aştept gândesc concentrez activitatea
timpul cu chiar foarte să mereu la foarte bine de mai
meu plăcere dacă des înceapă moduri în timp ce mult timp
liber necesită noi de a o realizez (de cel
efort realiza puţin 6
activitatea luni)
1.

2.

3.

4.

5.

Evoluţia intereselor mele

Interesul pentru:
Eveniment 1 Eveniment 2 Eveniment 3 Eveniment 4

Abilităţi şi meserii
Meseriile investigate Abilităţi necesare
1.

2.

3.

Valori şi medii de activitate

Exemple de valori legate de muncă

Mediul muncii Relaţiile de muncă Conţinutul muncii Muncă în general

93
Flexibilitate Muncă în echipă Provocare Integritate
Termene limită încredere Competenţă Statut
Mediu plăcut Identitate culturală Expertiză Prestigiu
Securitate Competiţie Risc Realizare
Câştiguri mari Amabilitate Orientare spre detalii Respect
Acţiune Cooperare Învăţare Responsabilitate
Ritm rapid Unor Focalizare pe sarcini Putere
Structură Armonie Creativitate Influenţă
Predictibilitate Autonomie Varietate Apreciere
Contacte directe cu clienţii
Comunicare deschisă Dezvoltare Ajutorare
Venit confortabil Cunoaştere Apartenenţă
control Egalitate
Independenţă
Contribuţie
Participare

Valori Cerinţe faţă de mediile de activitate

Valorificarea Sarcini care permit exersarea abilităţilor şi deprinderilor
abilităţilor proprii
Autorealizare Ocupaţii acre conferă prestigiu
activitate Sarcini care necesită un nivel relativ constant de activitate
Avansare Medii de muncă în care există posibilitatea de a promova pe baza performanţelor
Autoritate Sarcini care necesită decizii şi coordonarea activităţii unui grup
Autonomie Medii de muncă care presupun o planificare individuală a timpului şi activităţii,
fără supraveghere strictă
Structură Medii de muncă în care strategiile de muncă sunt clar explicate şi sistematic
monitorizate
Recompensare Medii în carte recompensarea se realizează în funcţie de calitatea şi cantitatea
muncii depuse, în mod echitabil
colaborare Medii de muncă în care sunt apreciate interacţiunile sociale
Creativitate Medii de muncă în care sarcinile permit inovaţie şi iniţiativă
Independenţă Medii de muncă în care se lucrează individual
recunoaştere Medii de muncă în care sunt recompensate performanţele individuale
Securitate Medii de muncă ce garantează continuitatea
Serviciu social Medii de muncă în care activităţile presupun ajutorarea oamenilor
securitate Medii de muncă în care sarcinile pot implica o gamă largă şi diversă de activităţi

Primele mele 5 valori:

1……………..2.
……………….3…………………..4………………..5………………….

94
 2. Comunicare şi relaţionare interpersonală

Cum pot arăta că ascult pe cineva

Ce fac când ascult pe cineva care îmi Ce fac când nu îl ascult pe cel care îmi
vorbeşte: vorbeşte:

Mesaje eu – tu

Situaţia Mesaje de tip „Eu…” Mesaje de tip „Tu…”

Tu vrei asta, eu vreau asta

Modalităţi eficiente de rezolvarea a Modalităţi ineficiente de rezolvarea a
conflictului conflictului

Conflicte între personaje

95
Un conflict între personajele emisiunii

Cum s-a ajuns la acest conflict?

Au rezolvat neînţelegerile?
Dacă da, cum?
Dacă nu, ce ar fi putut face pentru a le rezolva?

Cum comunic în situaţii conflictuale

1. Atunci când am o problemă, o neînţelegere sau un conflict cu cineva, de obicei:
(bifaţi toate modalităţile de mai jos care vi se potrivesc)
 Amân cât se poate întâlnirea cu persoana sau situaţia;
 Ajungem la un compromis;
 Fac apel la autoritate pentru a arăta că am dreptate;
 Mă dau bătut, renunţ;
 Încerc să ajut cealaltă persoană să obţină ceea ce îşi doreşte;
 Mă plâng până obţin ceea ce doresc;
 explic punctul meu de vedere şi cer şi celeilalte persoane să facă la fel;
 îmi păstrez ideile doar pentru mine;
 schimb subiectul;
 încerc să înţeleg punctul de vedere al celeilalte persoane;
 chem o altă persoană care să decidă cine are dreptate;
 admit că am greşit, chiar dacă în gândul meu nu este aşa.
2. Îmi este cel mai uşor să discut o problemă sau un conflict cu persoane care
______________________________________________________________________
3. Deoarece__________________________________________________________________
_

4. Îmi este cel mai dificil discut o problemă sau un conflict cu persoane care
______________________________________________________________________

96
Deoarece_____________________________________________________________________
_Mi-ar plăcea ca în timpul unui conflict să-mi comunic trebuinţele şi dorinţele astfel:

97
 3. Planificarea carierei

Hexagonul intereselor
Realist

Investigativ
Convenţional

Contabil, secretar, inginer constructor/minier, economist,

Stenodactilograf, mecanic auto, pădurar, medic,
fizician, funcţionar public, depanator radio-tv, astronom,
chimist,
expert financiar, expert tehnician dentar, psihiatru, psiholog,
biolog contabil, poştaş, casier, electrician, cercetător, farmacist,
oprecepţioner, vânzător, bijutier. operator PC, geolog,
mateospătar. statistician, meteorolog,
biolog, horticultor, stomatolog,
biochimist, proiectant.

Dansator, filozof,
analist financiar, agent profesor de literatură/arte/
comercial, agent de asigurări, psihoterapeut, jurnalist, dirijor,
bancher, avocat, procuror, fizioterapeut, designer,
arhitect,
judecător, crainic radio-tv, consilier şcolar, fotograf,
compozitor,
jurist, analist de sistem, asistent social, profesor, fotomodel, Artistic
Antreprenorial manager. Asistent medical, sociolog, moderator
TV,
infirmier, bibliotecar, consultant scriitor
resurse umane.
Social
U
U
4. În primul rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul……………………….
5. În al doilea rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul……………………….
6. În al treilea rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul……………………….

Trei ocupaţii despre care aş vrea să obţin mai multe informaţii:

1. ………………….2. ………………….3. ………………….

98
 Aptitudini, abilităţi, deprinderi
Aptitudine Abilităţi Deprindere

Abilităţile mele transferabile

Topul abilităţilor Activităţi prin care le-am Activităţi prin care vreau
transferabile dezvoltat să le dezvolt în continuare
1.

2.

3.

4.

5.

99
 Profilul realizărilor mele

Activitatea Ce am învăţat din această Ce cred eu că am dobândit

activitate? din această activitate?

Drepturi şi obligaţii la locul de muncă

Drepturi ale salariatului Drepturi ale angajatorului

Obligaţii ale salariatului Obligaţii ale angajatorului

100
 Experienţa muncii – Interviu cu angajatul
Numele persoanei intervievate:_____________________________-
15. Care este denumirea postului dumneavoastră?
________________________________________
16. Cu ce vă ocupaţi? Ce faceţi?
______________________________________________________
17. Ce cursuri de calificare au fost necesare pentru a obţine această slujbă?
________________________________________________________________________
18. Ce abilităţi folosiţi pentru această slujbă?
(abilităţi matematice, scris, citit, abilităţi de operare PC, abilităţi de relaţionare socială, etc.)

19. Care este programul dumneavoastră de muncă?

Zile:____________________Ore:_________Schimburi:_______________________________
____
Ore suplimentare:________________________________
20. Descrieţi, vă rog, o zi obişnuită de muncă

21. Ce vă place cel mai mult la munca dumneavoastră?

____________________________________
22. Ce nu vă place la munca dumneavoastră?
____________________________________________
23. La cine apelaţi atunci când aveţi probleme la locul dv. de muncă?
_______________________________________________________________________
24. Ce fel de îmbrăcăminte purtaţi la locul de muncă?
______________________________________
25. Care este salariul de început pentru această slujbă? Care este salariul la care se poate ajunge
pentru această slujbă? __________________________________________________
26. La ce beneficii aveţi dreptul?
____Pensionare ____Asigurare medicală ____Concediu medical plătit ____Primă de vacanţă
____Altele (explicaţi)_________________
27. Pentru ce alte slujbe sunt necesare aceste abilităţi ca şi pentru aceasta?
____________________________________________________________________________
__
28. Care ar fi trei lucruri pe care ar trebui să le fac acum dacă aş vrea să am o slujbă ca a dv.?
____________________________________________________________________________
__
101
 Citirea anunţurilor de angajare

Cerinţe Abilităţi cerute Abilităţi pe care le Abilităţi pe care

educaţionale deţin aş putea să le
dezvolt

Extinderea căutării unui loc de muncă

Dezvoltarea reţelei sociale A-B-C
Angajatori Familie/rudenii Prieteni

Vecini Patroni Funcţionari publici

Profesori/Consilieri Medici/Alte persoane Părinţi ai prietenilor şi ai

colegilor de clasă

Ce fac azi, ce fac mâine

C. Obiective pe termen scurt
6. Chiar acum eu sper să (ex. să rezolv testul la biologie)
…………………………………………………………………………………………..
c. Trei motive pentru care vreau să ating
scopul………………………………………………………
d. Primul pas va fi
să…………………………………………………………………………………..

102
7. În următoarele două luni eu vreau să (ex. să îmi îmbunătăţesc situaţia la biologie)
……………………………………………………………………………………………
a. Trei motive pentru care vreau să ating
scopul………………………………………………………
b. Primul pas va fi
să………………………………………………………………………………….
3. Când voi termin acest an sper să (ex. să obţin o diplomă de calificare)
……………………………………………………………………………………………………
a. Trei motive pentru care vreau să ating
scopul………………………………………………………
b. Primul pas va fi
să…………………………………………………………………………………..
D. Obiective pe termen lung
2. Eu îmi doresc să
devin…………………………………………………………………………………
a. Trei motive pentru care succesul este important pentru
mine……………………………………….
b. Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în atingerea acestui obiectiv pe termen
lung?
……………………………………………………………………………………………………
…….
2. Peste cinci ani aş vrea
să……………………………………………………………………………….
a. Trei motive pentru care succesul este important pentru
mine……………………………………….
b. Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în atingerea acestui obiectiv pe termen
lung?
……………………………………………………………………………………………………
…….
8. Peste cincisprezece ani aş vrea
să……………………………………………………………………..
a.Trei motive pentru care succesul este important pentru
mine……………………………………….
b.Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în atingerea acestui obiectiv pe termen
lung?

103
 ……………………………………………………………………………………………………
…….

Planul meu de carieră

Scopul:
Obiectivul nr. 1:
Strategii de realizare Termen Resurse Posibile bariere
-
-
-
Obiectivul nr. 2:
Strategii de realizare Termen Resurse Posibile bariere
-
-
-
Obiectivul nr. 3:
Strategii de realizare Strategii de realizare Strategii de realizare Strategii de realizare
-
-
-

Să depăşim barierele
Scopul meu este să:
……………………………………………………………………………………..
Ceea ce mă împiedică să-mi realizez
scopul……………………………………………………………
Modalităţi de depăşire a acestor bariere.
a.
b.
c.
d.
e.
f.

Etapele deciziei
104
 Definirea deciziei. Identificarea alternativelor
 Despre ce fel de decizie este vorba?
 Ce a facilitat luarea acestei decizii?
 Ce alternative posibile am identificat?

Reevaluarea deciziei Explorarea şi evaluarea alternativelor

(pentru grupa care a luat deja decizia)
 Am avut suficiente informaţii despre
alternativele pe care le-am identificat? Am
evaluat bine aceste informaţii?
 Am ales alternativa potrivită?
 A fost bine stabilit planul meu?
 A mers totul bine când am pus planul în
practică?Ce aş putea optimiza pe viitor?
existente
 Care sunt abilităţile, aptitudinile,
interesele şi atitudinile mele care sunt
importante pentru această decizie?
 Ce informaţii trebuie să am pentru
această alternativă de carieră?
 Care sunt persoanele sau situaţiile a
căror părere o ascult/care mă
influenţează în legătură cu această
decizie?

Implementarea deciziei Planul de carieră

(pentru grupa care a luat deja decizia)
 Cum mă gândesc să pun în aplicare
 Cum a funcţionat punerea în practică a decizia?
planului?  Ce scopuri îmi stabilesc?
 Au apărut dificultăţi?

Chestionar de identificare a stilului decizional

Instrucţiuni:
Mai jos sunt date descrieri ale unor modalităţi în care oamenii iau în general decizii. Citiţi fiecare
decizie în parte şi încercuiţi acea afirmaţie care corespunde felului în care dv luaţi decizii în
general.

21. Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.

22. De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.
23. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă.
24. Înainte de a lua decizii verific sursele de informaţie pe care mă bazez.
25. Ţin cont de sfaturilor altor oameni atunci când iau decizii importante.

105
 26. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.
27. Iau decizii într-un mod logic şi sistematic.
28. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.
29. De obicei iau decizii foarte rapid.
30. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau decizii importante.
31. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie importantă.
32. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.
33. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile mele.
34. Iau decizii numai sub presiunea timpului.
35. Adesea iau decizii în mod impulsiv.
36. Când iau decizii mă bazez pe instinct.
37. Amân să iau decizii cât de mult pot.
38. Iau rapid decizii.
39. Dacă am sprijinul altora mi-e mai uşor să iau decizii.
40. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra atunci când iau o decizie.

Stilul decizional Itemii corespunzători stilului

Stilul raţional 4, 7, 13, 20
Stilul dependent 2, 5, 10, 19
Stilul evitativ 6, 11, 14, 17
Stilul intuitiv 1, 3, 12, 16
Stilul spontan 8, 9, 15, 18

Pentru identificarea stilului decizional predominant însumaţi itemii încercuiţi di cei corespunzători
fiecărui stil în parte. Stilul predominant este cel pentru care obţine scorul cel mai mare.

Stilurile decizionale
Stilul decizional Caracteristici Exemplu
Stilul raţional  Utilizează o abordare logică şi „Am luat decizia după ce am
organizată în luarea de decizii; cântărit bine toate
 Elaborează planuri minuţioase alternativele”-
pentru punerea în practică a acestei
decizii;
Stilul dependent  Se bazează preponderent pe „Ceilalţi ştiu cel mai bine ce
sprijinul, sfaturile şi îndrumarea este potrivit pentru mine”.
din partea altora în luarea de
decizii;
 Consideră că ajutorul celorlalţi este

106
 indispensabil atunci când cântăresc
şi aleg alternative,
Stilul evitativ  Amână sau evită luarea unei „Acum nu este momentul
decizii, potrivit să iau această decizie”.
Stilul intuitiv  Se centrează pe intuiţii şi impresii „Am făcut aşa pentru că am
în luarea unei decizii; simţit eu că este mai bine”.
 Nu caută dovezi pentru
argumentarea unei decizii;
Stilul spontan  Iau decizii sub impulsul „Am luat decizia rapid şi fără
momentului, rapid şi fără prea să mă gândesc prea mult”.
multe deliberări.

Ce să aleg
Criterii de evaluare a OPŢIUNEA 1 OPŢIUNEA 2 OPŢIUNEA 3
opţiunilor de carieră …………………….. …………………….. ……………………..
H. Interesele mele
1.
2.
3.
I. Valorile mele legate de muncă
1.
2.
3.
4.
5.
J. Deprinderile mele
1.
2.
3.
4.
5.
K. Caracteristicile mele
personale
1.
2.
3

L. Nivelul educaţional pe care

intenţionez să-l ating

M. Stilul de viaţă dorit

1.
2.
3.
4.
5.
N. Alte nevoi/aşteptări
1.
2.
3.
Total

107
Pentru fiecare criteriu din prima coloană se notează cu X în dreptul opţiunii care satisface criteriul. La sfârşit se
realizează totalul pe fiecare opţiune, astfel încât să reiasă care din opţiunile luate în calcul satisfac mai multe din
criteriile importante pentru elev.

108
 MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

INTRODUCERE

Metoda ALA (Abordarea Logică de Ansamblu) este un instrument analitic pentru planificarea si
managementul proiectelor orientate către îndeplinirea unor obiective.

Folosirea ALA ajută la:

 Clarificarea scopului şi a motivului unui proiect
 Identificarea cerinţelor privind informaţiile
 Definirea clară a principalelor elemente ale unui proiect
 Analizarea bazelor proiectului într-un stadiu de început
 Facilitatea comunicării între toate persoanele implicate
 Determinarea modului în care succesul sau eşecul unui proiect pot fi măsurate

PAŞII ALA
ANALIZA SITUAŢIEI
1. Analiza participanţilor
2. Analiza problemelor
3. Analiza obiectivelor
4. Analiza alternativelor

CREAREA PROIECTULUI
P5. Elementele proiectului ( a se vedea matricea proiectului MP)
P6. Factori externi ( a se vedea MP)
P7. Indicatori (a se vedea MP)
LEGĂTURI CAUZALE ÎN CADRUL PROIECTELOR

Presupunem în ALA o legătură cauzală în succesiunea întâmplărilor. Pentru ca această

relaţie nu este sigur că va apare, procesul este văzut ca o ipoteză care poate fi analizată,

PRESUPUNEM CĂ:
1. Dacă toate condiţiile şi mărimile de intrare există, atunci activităţile vor avea loc.
2. Dacă activităţile au loc, atunci apar şi rezultatele
3. Dacă există rezultate, atunci obiectivele imediate sunt atinse.
4. Aceasta va contribui la îndeplinirea obiectivului de dezvoltare.

109
 PASUL 1.: ANALIZA PARTICIPANŢILOR
IDENTIFICAREA TUTUROR PERSOANELOR IMPLICATE

1. Notează-ţi toate persoanele, grupurile şui instituţiile afectate de problema analizată

2. Clasifică-i. De exemplu : grupuri, indivizi, organizaţii, autorităţi, etc.
3. Stabileşte interesele şi opiniile cărora le dai prioritate când analizezi problemele
4. Selectează grupurile cele mai importante.
5. Fă o analiză mai detaliată a acestor grupuri, de exemplu în funcţie de:
a) Probleme: problemele majore care afectează grupul (economice, culturale, etc.)
b) Interese: principalele nevoi şi interese din punctul de vedere al grupului
c) Potenţial: puncte forte şi slăbiciuni ale grupului
d) Conexiuni: conflicte de interes principale, moduri de cooperare sau dependenţă cu
ceilalţi.
6. Decide ale cui interese şi scopuri trebuie să aibă prioritate atunci când este făcută analiza
problemelor.

PASUL 2. ANALIZA PROBLEMEI

A. FORMULAREA PROBLEMELOR

1. Identifică problemele existente, potenţiale sau viitoare.

2. Absenţa unei soluţii nu este o problemă în sine-ci existenţa unei stări negative.
Exemplul 1.:
“Nu există pesticide” sau “Recolta este infestată”
GREŞIT CORECT
Abordarea corectă defineşte problema astfel încât să admită mai degrabă un răspuns pozitiv.

B. EVALUAREA PROBLEMELOR

Fiecare participant sugerează o problemă pe care să se concentreze discuţia.

(tema ce ghidează discuţia şi selectarea problemei de urmărit sunt interesele şi problemele
grupurilor de interes, persoanelor şi situaţiilor implicate)
1. Identifică problemele majore existente, bazându-te pe informaţiile disponibile.
2. Selectează o singură problemă esenţială de analizat

110
 Dacă nu se poate ajunge la un acord, atunci:
 Aranjează problemele propuse într-un arbore al problemelor în funcţie de legăturile cauzale
dintre ele.
 Încearcă din nou să te decizi asupra problemei esenţiale
Dacă tot nu s-a ajuns la un consens, atunci:
 Încearcă metoda “Brainstorming”
 Acordă puncte deciziilor.
 Decide-te, pentru moment, asupra unei discuţii de urmat, continuă să lucrezi, dar apoi întoarce-
te să discuţi problemele principale alternative.

Încearcă să nu obţii o decizie prin votul major.

3. Identifică cauzele importante şi directe ale problemei principale
4. Identifică efectele importante şi directe ale problemei principale
5. Construieşte un arbore al problemelor ce evidenţiază relaţia cauză-efect dintre probleme
6. Caută să revezi arborele problemelor, verifică-I validitatea şi considerenţa şi fă ajustările
necesare.

PASUL 3 ANALIZA OBIECTIVELOR

DEZVOLTAREA ARBORELUI OBIECTIVELOR

În analiza obiectivelor, arborele problemelor este transformat în unul al obiectivelor

(soluţiilor) şi este analizat.
1. Reformulează toate elementele din arborele problemelor în termenii condiţiilor pozitive dorite.
2. Reevaluează relaţiile dintre aceste obiective rezultate, pentru a asigura validitatea, considerenţa
şi completitudinea arborelui obiectivelor.
3. Dacă este necesar:
- reevaluează afirmaţiile
- elimină obiectivele care par nerealiste sau nenencesare.
- adaugă noi obiective unde este necesar
4. Desenează linii de conexiune pentru a indica legăturile mijloacelor (metodelor ) de finalizare.

111
 ELABORAREA ARBORELUI PROBLEMELOR

EFECTE

PROBLEM
A
PRINCIPAL
CAUZE

PASUL 4. ANALIZA ALTERNATIVELOR Etc.

Scopul analizei alternativelor este să identifice posibile opţiuni alternative, să fixeze

fezabilitatea acestora şi să hotărască asupra unei strategii de proiect.

IDENTIFICAREA OBŢIUNILOR ALTERNATIVE

1. Identifică diferitele moduri de atingere a obiectivelor, ca posibile opţiuni alternative sau
componente ale proiectului.
2. Elimină obiectivele ce nu sunt dorite sau posibil de atins.
3. Elimină obiectivele ce sunt urmărite de alte proiecte din zonă.
4. Discută implicaţiile pentru grupurile afectate.

SELECTAREA STRATEGIEI PROIECTULUI

5. Fă o apreciere a fezabilităţii diferitelor alternative.
6. Selectează una dintre alternative ca strategie a proiectului.
7. Dacă nu se poate ajunge la o înţelegere, atunci trebuiesc introduse şi alte criterii de
decizie.

ALEGEREA STRATEGIEI CELEI MAI VALABILE

Selecţia trebuie făcută în concordanţă cu următoarele criterii:
 Costul total
 Beneficii ale grupurilor prioritare.
 Probabilitatea de îndeplinire a obiectivelor
112
  Riscuri sociale.

ALTE CRITERII POSIBIL DE FOLOSIT CÂND SE APRECIAZĂ VALIDITATEA

OPŢIUNILOR ALTERNATIVE:
 Tehnice:
 Folosirea potrivită a resurselor, cerinţele pieţei, etc.
 Financiare:
 Costuri, autosusţinere financiară, necesar de valută, etc.
 Economice:
 Recuperarea investiţiilor, eficienţa cheltuielilor, etc.
 Instituţionale:
 Capacitatea de asistenţă tehnică, resurse, etc.
 Sociale:
 Costuri şi beneficii de distribuţie, constrângeri socio-culturale, implicarea
organizaţiilor locale, etc.
 Ecologice:
 Compararea efectelor asupra mediului şi analiza cost/beneficiu.

PASUL 5.: IDENTIFICAREA ELEMENTELOR PRINCIPALE ALE

PROIIECTULUI
Odată ce strategia proiectului a fost aleasă, elementele principale ale proiectului sunt
derivate din arborele obiectivelor şi transferate în prima coloană verticală a matricei proiectului (a
se vedea Matricea Proiectului, MP).

DEFINIREA PRINCIPALELOR ELEMENTE ALE PROIECTULUI

1. Obiectivul dezvoltării.
- obiectivul pe termen lung, anticipat, al proiectului.
2. Obiectivele imediate
- efectele proiectului, dorite pentru beneficiarii acestuia, cu o formulare precisă a
condiţiilor viitoare
3. Rezultate
- obiective pe care proiectul trebuie să le atingă şi susţine dea lungul vieţii
proiectului
4. Activităţi.
- exprimate ca procese; indică structura şi strategia de bază a proiectului

113
 5. Resurse.
- exprimate în termeni de fonduri, personal şi bunuri.

OBIECTIVUL DE DEZVOLTARE

Odată ce obiectivul de dezvoltare a fost formulat, asigură-te că :

1. Nu este în contradicţie cu politica de dezvoltare a României sau, dacă este cazul, a ţării
partenere.
2. Este consecvent cu politica sponsorului sau finanţatorului pentru ajutor de dezvoltare.
3. Reprezintă o justificare suficientă pentru proiect.
4. Nu este prea ambiţios (adică realizarea obiectivului imediat va contribui în mod semnificativ la
îndeplinirea obiectivului de dezvoltare).
5. Grupurile ţintă sunt explicit definite.
6. Este exprimat ca un sfârşit dorit, nu ca un mijloc (un proces).
7. Este exprimat în termeni posibil de verificat.
8. Nu conţine două sau mai multe obiective, care sunt legate cauzal.

OBIECTIVUL IMEDIAT (SPECIFIC)

Odată ce obiectivul imediat a fost definit, asigură-te că:
1. Constă într-un singur obiectiv.
2. Grupurile ţintă avute în vedere în proiect, sunt specificate.
3. Poate contribui în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivului de dezvoltare
4. Este realist, adică este probabil să apară odată ce rezultatele proiectului au apărut.
5. Este formulat ca un stadiu dorit, nu ca un proces.
6. Este definit precis şi într-un mod posibil de verificat.

O ALTĂ PREZENTARE A UNUI OBIECTIV SPECIFIC BINE FORMULAT: "SMART"

Specific
Măsurabil
Adaptabil
Realist
Încadrat în Timp

REALIZĂRI/REZULTATE
Realizările sunt rezultatele care pot fi garantate de proiect ca o consecinţă a activităţilor sale
Odată ce rezultatele au fost identificate, asigură-te că:
114
1. Toate rezultatele esenţiale necesare pentru realizarea obiectivului proiectului sunt incluse
2. Sunt incluse doar realizările care pot fi garantate de proiect.
3. Fiecare realizare poate fi văzută ca un mijloc necesar pentru realizarea obiectivului imediat.
4. Toate realizările sunt realizabile cu resursele disponibile.
5. Realizările sunt definite precis şi într-un mod posibil de verificat

ACTIVITĂŢI
O activitate este o acţiune necesară pentru a transforma resursele date în rezultate
planificate, într-o perioadă de timp specificată.
Odată ce activităţile sunt descrise, asigură-te că:
1. Sunt cuprinse toate activităţile esenţiale necesare pentru a produce realizările dorite.
2. Toate activităţile contribuie direct la nivelul realizărilor de mai sus.
3. Sunt incluse doar acele activităţi care trebuie îndeplinite prin proiect
4. Activităţile sunt descrise mai degrabă în termeni de acţiuni care sunt duse la bun sfârşit, decât
de realizări îndeplinite
5. Timpul disponibil pentru fiecare activitate este realist
6. Activităţile sunt în concordanţă cu situaţia din ţara parteneră, în funcţie de instituţii, ecologie,
tehnologie, cultură, etc.

RESURSE
Resursele sunt “materiile prime” ale unui proiect, necesare pentru producerea realizărilor
dorite: fonduri, personal, materiale, servicii.
Odată ce resursele sunt descrise, asigură-te că:
1. Resursele pot fi corelate în mod direct cu activităţile specificate.
2. Resursele sunt condiţii necesare şi suficiente pentru a îndeplini activităţile planificate.
3. Nivelul de detaliu este adecvat, uşor de înţeles.
4. Resursele sunt definite precis şi într-un mod posibil de verificat (cantitate, calitate, cost)
5. Resursele sunt în concordanţă cu situaţia din ţara parteneră, în funcţie de organizare, sex,
cultură, tehnologie, mediu, etc.
O problemă frecventă în elaborarea (abordarea) unui proiect este supra-specificarea resurselor,
în timp ce descrierea obiectivelor nu este destul de clară.

PASUL 6: FACTORI EXTERNI

Factorii externi reprezintă situaţii, întâmplări, condiţii sau decizii care sunt necesare pentru
succesul proiectului, dar care sunt mult sau complet în afara controlului managementului
proiectului.

115
Este important ca, cât mai devreme posibil, asemenea factori să fie identificaţi şi luaţi în
considerare când proiectul este destinat să:
a) Determine probabilitatea de succes sau riscul
b) Evite mari riscuri prin refacerea proiectului
c) Clarifice zona şi limitele responsabilităţii managementului unui proiect
d) Indice zonele unde este nevoie de mai multe informaţii sau de continuarea cercetării

IDENTIFICAREA FACTORILOR EXTERNI IMPORTANŢI:

 Pot fi deduşi din arborele obiectivelor
 Sunt precizaţi ca nişte condiţii favorabile
 Sunt legaţi la diferite niveluri în MP
 Sunt apreciaţi în funcţie de importanţa şi probabilitatea lor de apariţie

VERIFICAREA IMPACTULUI FACTORILOR EXTERNI

1. Se elimină factorii care sunt, în mod evident:
- neimportanţi pentru rezultate
- practic imposibil să apară
2. Se apreciază probabilitatea apariţiei pentru factorii rămaşi, astfel:
a) Dacă factorii sunt probabili atunci se include în MP şi se asigură:
 Monitorizarea lui
 Raportarea schimbărilor
 Influenţa sa
b) Dacă factorii sunt puţin probabili să apară (dar sunt “mortali”) atunci:
 Se reface proiectul
c) Dacă aceasta nu este posibil atunci:
 Se respinge propunerea de proiect

GRUPURILE ŢINTĂ
Un principiu de bază în toate proiectele de dezvoltare este acela că trebuie făcute pentru a
satisface nevoile oamenilor, nu nevoile interne ale instituţiilor.
Odată ce proiectul este format, asigură-te că grupurile ţintă sunt:
1. Specificate în MP la nivelul obiectivului de dezvoltare, obiectivului imediat şi rezultatelor

116
2. Precis definite. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci compoziţia grupului ţintă poate fi
descrisă prin enumerare, de exemplu în funcţie de unul sau mai multe dintre criteriile
următoare:
a) Zona geografică căreia îi aparţine majoritatea populaţiei aparţinând grupului ţintă;
b) Domeniul de activitate (ex. Fermierii cu un anumit venit de pe urma recoltei, muncitorii
fără pământ, etc.);
c) Situaţia economică, condiţiile de viată;
d) Nevoi, accesul la serviciile sociale (sănătate, educaţie, tec.);
e) Sex şi vârstă;
f) Clasă socială, religie, etnie, statut social, etc.
3. Specificate la nivelul corect al proiectului.
Pot exista grupuri ţintă diferite aflate la nivele diferite în cadrul MP.

PASUL 7.: INDICATORI

Indicatorii arată cum se poate verifica gradul de atingere a obiectivelor proiectului

În contextul ALA, indicatorii specifică performanţa standard ce trebuie atinsă pentru a se îndeplini
obiectivul de dezvoltare, obiectivele imediate şi rezultatele dorite

Indicatorii ar trebui să specifice:

 Grupul ţintă (pentru cine)
 Cantitatea (cât de mult)
 Calitatea (cât de bine)
 Timpul (când)
 Locul (unde)
Indicatorii asigură o bază pentru monitorizare şi evaluare.

FORMULAREA INDICATORULUI SPECIFIC

De exemplu dacă obiectivul este : “creşterea producţiei în agricultură”, atunci formularea
indicatorului parcurge următoarele etape:
1. Identificarea indicatorului :
 Producţia creşte/descreşte
2. Specificarea grupului ţintă:
 Deţinători de ferme mici, bărbaţi/femei
3. Cantitatea:
117
  500 de deţinători de mici ferme cresc producţia cu 50%
4. Stabilirea calităţii:
 Menţine aceeaşi calitate ca la recolta din 1997
5. Specificarea perioadei de timp:
 Între octombrie 1998-şi octombrie 1999.
6. Stabilirea locului (ariei geografice)
 zona (Seini)

UN INDICATOR BINE FORMULAT TREBUIE SĂ FIE:

 Substanţial – reflectă un aspect esenţial al unui obiectiv în termeni precişi
 Independent – la nivele deferite.
Din moment ce obiectivele de dezvoltare şi obiectivele imediate sunt diferite, de la fiecare
indicator se aşteaptă să reflecte evidenţa rezultatelor , acelaşi indicator nu poate fi folosit în mod
normal la mai mult decât un obiectiv.
 Factual – fiecare indicator trebuie să reflecte realitatea, şi nu impresii subiective
 Plauzibil – schimbările înregistrate pot fi direct atribuite proiectului
 Obtenabil – indicatorii trebuie să poată fi calculaţi în funcţie de datele deja disponibile sau
colectabile cu un efort suplimentar rezonabil, ca parte integrantă a administrării proiectului.
ing. Cristian IEREMIA
primaria Baia Mare

118
 EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI
ECONOMICO-SOCIALI ÎN LUNA AUGUST Şl
PERIOADA 1.1 -31.VIII. 2008
în judeţul Maramureş

SINTEZA ECONOMICA

• Producţia industrială realizată în perioada 1.1-31.VIII.2008, comparativ cu perioada similară din

anul 2007, a fost mai mare cu 8,1% în volum
absolut.
• Volumul cifrei de afaceri totale (cifra de afaceri totală provine atât din
activitatea principală, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor
cu profil industrial) a întreprinderilor cu activitate principală de industrie în
perioada 1.1 - 31.VIII.2008, a fost mai mare cu 6,5% faţă de aceeaşi
perioadă din anul 2007.
• Exporturile şi importurile de mărfuri realizate în perioada 1.1 - 30.VI. 2008
faţă de perioada corespunzătoare din anul 2007, au fost mai mari cu
26,3% respectiv 14,0 %.
• Cifra de afaceri din activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei a
înregistrat în perioada 1.1 - 31.VIII.2008 o creştere de 15,9% faţă de
perioada similară din anul 2007.
• Câştigul salarial mediu nominal brut, pe tară în luna august 2008 a scăzut
cu 2,3%, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost mai mic cu 2,4%
comparativ cu luna iulie 2008.
• Raportul dintre indicele câştigului salarial mediu nominal net şi indicele
preţurilor de consum, în luna august 2008, a fost de 114,8% faţă de luna
corespunzătoare din anul precedent şi de 122,0% comparativ cu luna
octombrie 1990.

• Preţurile de consum al populaţiei, pe tară, în luna august 2008 au scăzut cu 0,1% faţă de luna
precedentă, dar au crescut cu 8,0% faţă de luna august 2007. în raport cu luna decembrie 2007,
rata inflaţiei a fost de 4,2%, ceea ce corespunde unei medii lunare de 0,5%, comparativ cu
0,3% în aceeaşi perioadă din anul 2007.
• Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii august 2008 era de 8238
persoane, în creştere cu 498 persoane faţă de luna precedentă, iar rata
şomajului a fost de 4,0% (3,8% în luna precedentă) şi de 3,4% pentru
femei (3,1% în luna precedentă).
• Numărul societăţilor comerciale cu aport de capital străin (date furnizate de Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului) înmatriculate în perioada 1.1 -31.VIII. 2008 a fost de 127 cu un
capital investit de 22923 euro.

119
INDUSTRIE

Producţia industrială realizată în luna august 2008 comparativ cu luna precedentă, a fost
mai mică cu 7,2% în volum absolut, şi cu 0,4% în condiţii comparabile din punct de vedere al
numărului de zile lucrătoare.
Faţă de luna corespunzătoare din anul 2007, producţia a înregistrat o creştere de 3,1%,
respectiv 10,7%.
Producţia industrială realizată în perioada 1.I-31.VIII.2008 comparativ cu perioada
similară din anul 2007 a crescut cu 8,1% în volum absolut şi cu 8,5% în condiţii
comparabile din punct de vedere al numărului de zile lucrătoare.
Volumul cifrei de afaceri totale , (cifra de afaceri totală provine atât din activitatea
principală, cât şi din activitatăţile secundare ale întreprinderilor cu profil industrial) a
întreprinderilor cu activitate principală de industrie în perioada 1.1. - 31.VIII. 2008, a
fost mai mare cu 6,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2007.
În totalul cifrei de afaceri, ponderi mai însemnate au deţinut ramurile:
• mobilier şi alte activităţi industriale 28,3%,
• maşini şi aparate electrice 26,4%,
• alimentară şi băuturi 10,4%,
• prelucrarea lemnului 9,2%,
• construcţii metalice
• şi produse din metal 6,0%,
• confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte 3,1%,
• prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice 2,6%,
• textilă şi produse textile 2,2%.

COMERŢ EXTERIOR

Exporturile de mărfuri , realizate în luna iunie 2008 au fost de 52783 mii euro, în creştere
cu 0,5 % faţă de luna precedentă, şi cu 29,6% faţă de luna corespunzătoare din anul 2007.
în perioada 1.1. - 30.VI.2008, exporturile au totalizat 307965 mii euro, fiind în creştere cu
26,3% faţă de perioada similară din anul 2007.
Importurile de mărfuri, realizate în luna iunie 2008 s-au cifrat la 46589 mii euro, în scădere
cu 8,4% faţă de luna precedentă, dar în creştere cu 3,0% faţă de luna iunie 2007.
În perioada 1.1. - 30.VI.2008, importurile au însumat 268154 mii euro, fiind în creştere cu
14,0% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2007.
Soldul balanţei comerciale în perioada 1.I.- 30.VI.2008 a înregistrat un excedent de
39811 mii euro (faţă de un excedent de 8642 mii euro în aceeaşi perioadă din anul
2007).

120
SERVICII DE PIAŢA PRESTATE POPULAŢIEI

Cifra de afaceri din activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei în luna august 2008 a fost
mai mare cu 0,6% faţă de cea obţinută în luna precedentă, dar in scădere cu 4,1% faţă de
nivelul înregistrat în luna corespunzătoare din anul 2007.
Pe ansamblul perioadei 1.1.-31.VIII.2008, cifra de afaceri a serviciilor prestate populaţiei
a crescut faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut cu 15,9%.

CÂŞTIGURI SALARIALE

Câştigul salarial mediu nominal brut, pe tară, în luna august 2008 a fost de 1728 lei, iar cel net
de 1277 lei.
Comparativ cu luna iulie 2008, câştigul salarial mediu nominal brut a scăzut cu 2,3%, iar câştigul
salarial mediu nominal net a fost mai mic cu 2,4%. Raportul dintre indicele câştigului salarial mediu
nominal net şi indicele preţurilor de consum în luna august 2008 a fost de 114,8% faţă de luna
corespunzătoare din anul precedent şi de 122,0% comparativ cu luna octombrie 1990.

PRETURILE DE CONSUM AL POPULAŢIEI

Rata inflaţiei, determinată pe baza creşterii preţurilor de consum al populaţiei pe tară, a fost în
luna august 2008 de -0,1% faţă de luna precedentă, de 4,2% faţă de luna decembrie 2007 şi de 8,0%
faţă de luna august 2007.
Rata medie lunară a inflaţiei în perioada 1.1. - 31.VIII.2008 a fost de 0,5%, faţă de 0,3% în perioada
corespunzătoare din anul 2007.
-în procente-
Creşterea preţurilor în luna august Creşterea medie lunară a
2008 fată de : preţurilor în perioada :
iulie decembrie august 1.I.-31.VIII 1.I-31.VIII
2008 2007 2007 2008 2007
• TOTAL -0,1 4,2 8,0 0,5 0,3
Mărfuri 0,2 3,2 8,8 0,4 0,4
alimentare *) 0,0 5,8 7,8 0,7 0,2
Mărfuri -0,9 2,5 7,0 0,3 0,5
nealimentare
Servicii

În luna august 2008faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,2%,
cele ale mărfurilor nealimentare au rămas la acelaşi nivel, în timp ce tarifele serviciilor au scăzut cu 0,9%.

121
ŞOMAJ

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul
şomerilor înregistraţi la finele lunii august 2008 era de 8238persoane, în creştere cu 498 persoane faţă
de luna precedentă. Din total, numărul şomerilor aflaţi în plată era de 1633 persoane (-8
persoane faţă de luna precedentă), din care beneficiarii de ajutor de şomaj reprezentau 98,5%,
beneficiarii de ajutor de integrare profesională 1,5%. Scăderea şomajului indemnizat s-a datorat
diminuării numărului beneficiarilor de ajutor de integrare profesională cu 8 persoane faţă de luna
precedentă.

-persoane-
Şomeri aflaţi din care: după nivelul de ; instruire
în plată
la sfârşitul Liceal şi Primar,
lunii august Universitar postliceal gimnazial,
2008 profesional
TOTAL 1633 150 559 924
-din care: femei 770 70 332 368
• Beneficiari de ajutor
de şomaj 1609 139 549 921
-din care: femei 756 63 327 366
• Beneficiari de ajutor
de integrare
profesională 24 11 10 3
-din care : femei 14 7 5 2
• Beneficiari de alocaţie - - - -
de sprijin
-din care : femei - - - -

Numărul şomerilor neîndemnizati la sfârşitul lunii august 2008 era de 6605 persoane, cu 506
persoane mai mare faţă de luna precedentă. La aceeaşi dată, femeile reprezentau 41,3% din numărul
total de şomeri înregistraţi.
Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18 -62 de ani a fost în luna
august 2008 de 2,5%.
Rata şomajului înregistrat în luna august 2008 a fost de 4,0%, calculată în raport cu
populaţia activă civilă totală (3,8% în luna precedentă). Pentru femei, rata şomajului în luna
august 2008 a fost de 3,4% (3,1% în luna precedentă).

ÎNMATRICULĂRI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE

122
 Numărul societăţilor comerciale cu aport de capital străin (date furnizate de Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului) înmatriculate în perioada 1.1 - 31 VIII. 2008 a fost de 127 cu
un capital investit de 22923 euro.

PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ

în ianuarie 1991, a fost adoptat primul act normativ referitor la problemele legate de forţa de
muncă şi prin acesta, era recunoscuta pentru prima data existenta şomerilor în România. După aprobarea
acestui act normativ au mai apărut o serie de legi, ordonanţe şi hotărâri care au completat cadrul
legislativ necesar noilor probleme de pe piaţa muncii, începând cu anul 1997, urmare a concedierilor
colective ce au survenit din cauza restructurărilor, privatizărilor şi lichidării unor întreprinderi, au apărut o
serie de Ordonanţe care veneau în sprijinul persoanelor disponibilizate.
Complexitatea problemelor apărute pe piaţa muncii in noul context socio-economic, a dus la apariţia
unei noi forme de organizare a Oficiului pentru Şomaj care a devenit prin Legea nr, 145/1998 Agenţia
Naţionala pentru Ocupare şi Formare Profesională.Ca urmare a modificării Legii nr. 145/ 1998, prin
Ordonanţă nr. 294/2001, aceasta instituţie se numeşte astăzi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Foiţei
de Muncă (ANOFM). Prin Hotărârea de Guvern nr. 4/1999 a fost aprobat Statutul Agenţiei Naţionale
pentru Ocuparea Forţei de Muncă, modificat si completat prin Hotărârea Guvernului nr. 260/2001.
Începând cu 1 martie 2002, intră in vigoare noua Lege nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă cu modificările şi completările ulterioare (OUG nr.
124/2002, Legea nr. 107/2004, OUG nr.144/2005, OUG nr 91/2007, OUG nr.126/2008).

1. Situaţia operativă a şomajului în luna octombrie 2008

La sfârşitul lunii octombrie 2008, rata şomajului înregistrat la nivel judeţean a fost de
4,1 %, mai mare cu 0,6 puncte procentuale fata de luna octombrie 2007 şi este similara ca cea din luna
septembrie 2008 (vezi tab 2). În luna octombrie numărul total de şomeri înregistraţi este de 8490
persoane, mai mic cu 30 persoane, faţă de luna anterioară, când a fost de 8520.
Din totalul şomerilor înregistraţi, 1602 sunt şomeri beneficiari de indemnizaţie de şomaj 75%,
443 beneficiari de îndemnizaţie de 50% şi 6445 neîndemnizaţi. Numărul şomerilor îndemnizaţi, a
crescut cu 251 persoane faţă de luna precedentă. Ponderea şomerilor neîndemnizaţi rămâne în
continuare mai ridicată şomerii îndemnizaţi (77,9%), dar a scăzut faţă de luna anterioară cu
(78,9%) cu 3,0 puncte procentuale.
Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, în luna octombrie 2008, rata şomajului masculin a
înregistrat o valoare de 4,4 % cu 0,2 % puncte procentuale mai mare faţă de luna anterioară. Rata
şomajului feminin are o valoare de 3,8 %, crescând faţă de luna anterioara cu 0,2 puncte
procentuale.

2008 lan. Feb. Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct
intrări 1769 1988 2873 698 1908 1462 1664 1739 1675 1732
ieşiri 2744 2171 1437 1233 1556 1179 1370 1241 1393 1762

123
 1762
1732
septembrie 13931675
1241 1739
Iulie 13701664
11791462 iesiri
Mai 1556 1908 intrari
698 1233
Martie 1437 2873
2171
1988
Ianuarie 1769 2744

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Reprezentarea grafică a intrărilor şi ieşirilor în anul 2008.

1.EVOLUŢIA RATEI ŞOMAJULUI ÎN PERIOADA 2007-2008

tab.2
lan Feb Mart Apr Mai tun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
2007 Total 9554 10175 9736 9008 8340 8136 7669 7102 6724 7292 7371 7068
şomeri
Rata 4,6 4,8 4,6 4,3 4,0 3,9 3,7 3,4 3,2 3,5 3,5 3,4
şomajului
2008 Total 6093 5910 7346 6811 7163 7446 7740 8238 8520 8490
şomeri
Rata 3.0 2.9 3.6 3.3 3.4 3,6 3.7 4,0 4,1 4,1
şomajului
2008- -1,6 -1,9 -1,0 -1,0 -0,6 -0,3 0 +0,6 +0,9 +0,6
2007

124
 In graficul următor este prezentată evoluţia ratei şomajului 2007 si până în luna octombrie 2008

6.0
5.5
5.0
4.8
4.5 4.6 4.6
4.3 2007
4.0 4 4 4.1 4.1
3.9 2008
3.6 3.6 3.7
3.5 3.4 3.4 3.5 3.5 3.4
3.3 3.2
3.0 3 2.9
2.5
2.0
Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi dec

1.1 Intrări în şomaj

Indicatori ian feb mar apr mai iun iul aug sep

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Şomeri înregistraţi - total 1769 1988 2873 698 1908 1462 1664 1739 167
a. Beneficiari de indemnizaţii 296 621 160 97 266 256 206 197 36
indemnizaţie de şomaj (75%) 271 611 155 91 264 255 205 186 22
indemnizaţie de şomaj (50%) 25 10 5 6 2 1 1 11 14
b. Alte categorii (şomeri 1473 1367 2713 601 1642 1206 1458 1542 131
neindemnizati) 4

1.2 ieşiri din şomaj

Indicatori ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Şomeri inregistrati - total 2744 2171 1437 1233 1556 1179 1370 1241 1393 17
a. Beneficiari de 1180 810 350 249 364 212 243 205 200 2
indemnizaţii
- indemnizaţie de şomaj (75%) 1159 783 221 207 293 192 229 186 194 2
- indemnizaţie de şomaj (50%) 21 27 129 42 71 20 14 19 6
b. Alte categorii 1564 1361 1087 987 1192 967 1127 1036 1193 15

125
 1.3 Stocul şomerilor pe categorii de beneficiari- 2008:

Indicatori ian feb mar apr mai iun iul aug sep

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Şomeri înregistraţi - total 6093 5910 7346 6944 7226 7446 7740 8238 8520
- din care femei 2637 2643 2713 2503 2652 2835 3059 3406 3562
a. Beneficiari de 2263 2074 1884 1732 1634 1678 1641 1633 1794
indemnizaţii
- indemnizaţie de şomaj (75%) 1953 1781 1715 1599 1570 1633 1609 1609 1635
- indemnizaţie de şomaj (50%) 310 293 169 133 64 45 32 24 159
b. Alte categorii 3830 3836 5462 5079 5529 5768 6099 6605 6726
2.RATA ŞOMAJULUI PE JUDEŢ 3.0 2.9 3.6 3.3 3.4 3.6 3.7 4,0 4,1
2.1 rata şomajului la femei 2.7 2.7 2.7 2.5 2.4 2.9 3.0 3,4 3,6
2,2 rata şomajului la bărbaţi 3.2 3.2 4.4 4.0 4.5 4.3 4.4 4,5 4,6

2.Cursuri de calificare/recalificare

La sfârşitul anului 2007, au fost organizate un nr. de 66 cursuri cu participarea a 1244

persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.
În anul 2008, până la sfârşitul lunii octombrie au fost organizate 56 cursuri cu participarea a
1374 persoane

Principalele meserii pentru care s-au organizat cursuri de recalificare : lucrător în

tâmplărie, lucrător în structuri pentru construcţii, administrator pensiune turistică, bucătar, comerciant
vânzător mărfuri nealimentare, lucrător în comerţ, operator calculator, web designer, comerciant
vânzător mărfuri alimentare, cofetar patiser, lucrător în cultura plantelor, lucrător în creşterea
animalelor, coafor, ospătar, manager de proiect, operator introducere date

3.Bursa locurilor de muncă

În anul 2008 au fost programate următoarele burse a locurilor de muncă/Bursa

generala locurilor de muncă-78 aprilie 2008

Bursa locurilor de muncă pentru persoanele de etnie rromă până în data de 30 iunie 2008,
Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţii de învăţământ -26 septembrie 2008 ;

126
 Bursa locurilor de muncă pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului până în data
de 30 octombrie 2008,
Burse ale locurilor de muncă, atât pentru categorii de persoane defavorizate (altele decât
cele menţionate mai sus), cât şi pentru meserii cerute pe piaţa muncii de către agenţii economici la
nivel local, ori de câte ori există o solicitare foarte bine fundamentată.
Până în prezent, au avut loc următoarele burse:
-Bursa generală a locurilor de muncă din data de 18 aprilie 2008.
-Bursa locurilor de munca pt. tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului din
data de 13 iunie 2008,
-Bursa locurilor de munca pt. pers de etnie roma din data de 27 iunie 2008;
- Bursa locurilor de munca pentru absolvenţi din data de 26 sept 2008

Nr.crt Denumirea acţiunii Nr.agenti Nr.agenti Nr.locuri de Nr.persoan e Nr.total

economic economici munca participante persoane
contactaţi participant oferite incadrat
e
0 1 2 3 4 5 6
1 BURSA GENERALA A 329 64 457 685 1
LOCURILOR DE 6
MUNCA 18 APRILIE 5
2008
2 BURSA LOCURILOR 45 5 37 25 2
DE MUNCA PT.
TINERII CARE
PĂRĂSESC
SISTEMUL DE
PROTECŢIE A
COPILULUI 13 IUNIE
2008
3 BURSA LOCURILOR 28 7158 158 113 1
DE MUNCA PT. PERS 2
DE ETNIE ROMA 27
IUNIE 2008

4 BURSA LOCURILOR 332 52 409 545 8

DE MUNCA PT 0
ABSOLVENŢI 26
SEPT 2008

127
 Au fost
selectate in
vederea
incdrarii 21
de persoane
participante.
Timp de 1
luna de zile
BURSA LOCURILOR se
DE MUNCA PT. monitorizea
TINERII CARE az aceste
PĂRĂSESC persoane
SISTEMUL DE daca au fost
PROTECŢIE A încadrate
COPILULUI sau
nu.
5 13 IUNIE 2008 99 24 75 6
0

4. EURES (EUROPEAN EMPLOYMENT SERVICES) Serviciul

Public de Ocupare din Spaţiul Economic European

EURES s-a înfiinţat in România la 1 ianuarie 2007 si reprezintă o reţea de cooperare între
serviciile publice de ocupare europene şi a fost creata pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în
cadrul Spaţiului European şi Elveţia. Parteneri ai serviciilor publice de ocupare în cadrul acestei reţele
sunt sindicatele, organizaţiile patronale şi alţi actori implicaţi în piaţa muncii. Reţeaua este coordonată
de Comisia Europeană.
Începând cu aceeaşi data in cadrul AJOFM Maramureş a fost desemnat un consilier EURES
care are următoarele sarcini : promovează EURES în rândul angajatorilor, al căutătorilor de locuri de
muncă, al organizaţiilor partenere şi a altor grupuri ţintă; oferă informaţii asupra condiţiilor de
muncă şi de viaţa din Statele Membre; oferă informaţii referitoare la piaţa naţională/regională a
muncii, monitorizează locurile de muncă vacante destinate recrutării internaţionale.

Perspective 2009
- persoane informate 200;
- persoane înregistrate 100-150;
- participanţi la selecţii şi CV trimise 100;
- persoane angajate în urma selecţiilor şi a CV trimise 50-100.

128
 5. Tendinţele pieţei muncii în judeţul Maramureş în perioada 2008 - 2009

În anii trecuţi în judeţul Maramureş industria miniera şi subramurile care au derivat

din aceasta , era majoritară. Datorită disponibilizărilor din sectorul minier care au avut loc în
acest sector în perioada 1997- decembrie 2007, toată această forţă muncă care a fost
disponibilizată, s-a orientat spre alte domenii de activitate.
Marea majoritate a persoanelor s-au recalificat şi angajat în domeniul confecţiilor de
îmbrăcăminte, serviciilor, industriei alimentare, industria şi prelucrarea lemnului, şi al
construcţiilor.

Începând cu anul 2008, piaţa forţei de munca din judeţ s-a înregistrat o modificare în
ceea ce priveşte cererea şi oferta forţei de muncă, astfel:
• Cererea de forţa de muncă a fost mai mare decât oferta de forţa
de muncă;
• Se observă, că există o cerere foarte mare din partea agenţilor
economici pentru forţa de muncă, calificată în domeniul construcţiilor
(ingineri în construcţii, ingineri instalaţii, tehnicieni şi maiştri constructori,
dulgheri, tâmplari etc) tendinţă care se va amplifica în anul 2009;
• Exista o cerere crescătoare din partea agenţilor care au ca şi
obiect de activitate „piaţa asigurărilor”, tendinţa care va avea un trend
crescător şi în anul 2009;
• Altă caracteristică a pieţei muncii semnalată in anul 2008 şi cu
continuitate în anul 2009 este dezvoltarea meseriilor din domeniul
vânzărilor. Se poate vorbi de ,,o creştere a pretenţiilor” din partea
angajatorilor. Viitorul angajat trebuie sa aibă abilităţi reale de comunicare,
sa cunoască o limbă străina foarte bine - de preferat limba engleză, să aibă
permis de conducere;
• Un alt domeniu de activitate cu o reală dezvoltare şi în anul 2009
este -turismul. Judeţul Maramureş are un potenţial uriaş, cunoscut pe plan
naţional şi internaţional. în acest sens şi domeniul calificărilor respectiv al
recalificărilor şomerilor care au domiciliul în zone turistice ale judeţului a fost
orientat înspre acest domeniu -administrator pensiune turistică, bucătar;
• La sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009 s-au înregistrat
comunicări din partea agenţilor economici care urmează să disponibilizeze
în jur de 350 salariaţi. Domeniile economice afectate de reduceri de
personal sunt:
• confecţii piele şi înlocuitori, construcţii hidrotehnice, activităţi de
arhitectură şi consultanţă tehnică, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, şi
construcţii

129
 6. PROIECTE CONTRACTATE Şl FINANŢATE DIN FONDURI EUROPENE

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş, în parteneriat cu Uniunea

Judeţeană a Sindicatelor CNSLR Frăţia filiala Maramureş, Patronatul întreprinderilor Mici şi
Mijlocii Maramureş, Asociaţia culturală „Unirea" Sighetul Marmaţiei, Consiliul Local Strîmtura
(Hlebokei Potic), Asociaţia Culturală George Coşbuc Solotvino, având ca asociaţi de proiect SC Patry
Club din Câmpulung la Tisa şi Dilovi Initsiatyvy Ivano Frankivsk, lansează proiectul „Reţea
transfrontalieră de centre de informare, consiliere, instruire, calificare şi plasare a forţei de
muncă, Maramureş - Teceu" pe scurt „JobNet", cod perseus RO-2005/017-539.01.01.26, finanţat
prin programul Phare 2005, Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina.

Proiectul are o durată de implementare de 12 luni şi a început în noiembrie 2007 iar bugetul
total al proiectului este de 139.460 E.

Număr proiecte avute in vedere a fi finanţate din FSE in anul 2008 si

sumele aferente acestora

Denumirea proiectului Sumele aferente (buget

estimat)
1 "WORKING 54.700 EUR
TOGETHER"

Scopul proiectului

Nivel sporit al dezvoltării socio-economice a zonei de graniţă româno-ucrainiene a

judeţului Maramureş.
Dezvoltarea de politici regionale sustenabile în zona transfrontalieră româno-ucraineană a
judeţului Maramureş.
Proiectul îşi propune sa realizeze îmbunătăţirea integrării transfrontaliere dintre
regiunile de graniţă, informarea populaţiei asupra realităţilor din cele 2 zone ale acţiunii proiectului
şi edificarea, în acelaşi timp, a unor baze solide pentru dezvoltarea economică durabilă

Gonczi Stefan

130