LA CIREŞE
(JOC DE ROL)
Rar cireşe în tot satul
Ca la tuşa Mărioara,
Însă, de mă prinde hârca
“- Bună ziua, mătuşică,
Vărul Ione acasă?
El nu merge la scăldat?
“- Nu. Sumanii să-şi aducă
De-astă noapte e plecat,
“- Rău îmi pare, mătuşică.
S-auzim de sănătate!”
Şi ca un băiat de treabă
Fac stânga-mprejur
“- Ptii, aici ţi-a fost scăldatul?
Dă-te jos, împieliţate,
Ce să te cobori, bădie,
Că e foc şi pară jos!
Unde da dracul de babă
Cade carnea de pe os.
Sar un gard, m-apuc de-o
creangă,
Ochind gardul de sărit.
Dar mătuşa mă ajunge
“- Na, satură-te de cireşe
îmi zicea cu ciudă tata
Multe pozne de-ale tale
Am să plătesc împiliţate?”
Cu bătaia mă omoară. Dar să merg întâi la dânsa
Ah, îmi lasă gura apă, Să vedem ce treabă face!
Trebuie să fur şi gata!
Că afară-I cald şi bine,
Zi frumoasă de scăldat.”
Tocmai la Clodreni, departe
La o stână sub cetate.”
Sar un gard, m-apuc de-o Sânul să mi-l umplu bine,
creangă Şi mătuşa Mărioara
La cireşe-ncep să fur. Cu ojordie în mână.
Dar pe când zoream de frică
Să-ţi arate mătuşica
După faptă şi răsplată.”
Şi o iau la cotigit: Vine ca să-l ia pe tata
Ba la stânga, ba la dreapta, La-ispăşirea poznei mari.
Vrând baba s-o zăpăcesc Se cruci bietul tata
Îi fac cânepa palancă Când văzu ce I-am făcut.
Cât cu ea mă fugăresc. Plăti pozna, vându gloaba
Şi mă luă la bătut.
Către seară , Moş Vasile
Însoţind doi gospodari,
Şi-mi dădu o chelfăneală Drept să spun că n-am mai luat!
S-o ţin minte căt oi fi! Mi-a fost ruşine, bădie,
Chelfăneală ca aceea Că mi-a mers duhul prin sat.