Comuna Batrani

RAPORT DE MEDIU COMUNA BATRÂNI, JUDETUL PRAHOVA
CUPRINS
INFORMATII GENERALE
CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORARE PUG SI A RAPORTULUI DE MEDIU
CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI AOBIECTIVELOR PRINCIPALE

ALE PUG
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG
1.2 Propuneri de organizare urbanistica
1.3 Relatia cu alte planuri si programe
CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ATUALE A MEDIULUI SI ALE

EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului
2.1.1. Descrierea fizico-geografica a comunei Batrani
2.1.2. Factorul de mediu ”Apa”
2.1.3. Factorul de mediu ”Aer”
2.1.4. Factorul de mediu ”Sol”
2.1.5. Schimbări climatice
2.1.6. Factorul de mediu “Biodiversitate”
2.1.7. Zgomotul
2.1.8. Sanatatea populatiei
2.1.9. Monumente istorice şi arhitectura
2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG
CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI

AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G.
CAPITOLUL 4. ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU

PLANUL URBANISTIC GENERAL
CAPITOLUL 5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG
5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel
national, comunitar, international
5.2. Obiective de mediu, tinte, indicatori
CAPITOLUL 6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG
6.1. Metodologia de evaluare utilizata
6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG
6.3. Evaluarea efectelor cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra
obiectivelor de mediu relevante
PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

PROIECTANT SPECIALITATE: ING. IOAN ENACHE 1
CAPITOLUL 7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

INCLUSIV ASUPRA SANATATII IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
CAPITOLUL 8. MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE A

EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG
8.1. Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului
8.2. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei
8.3. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului
8.4. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei
8.5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii, vegetatiei, peisajului
8.6. Masuri de protectie a patrimoniului cultural
CAPITOLUL 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTEREA

VARIANTEI OPTIME
CAPITOLUL 10. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG
CAPITOLUL 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Bibliografie
ANEXE
- Plan de incadrare in teritoriu
- Plan de incadrare in zona
- Atestatele (conf. Registru National) ale elaboratorilor Raportului de Mediu

INFORMATII GENERALE
Denumirea proiectului: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA BATRÂNI – JUDEŢUL PRAHOVA
Amplasamentul zonei studiate: Comuna Batrani, Judetul Prahova
Proiectant general P.U.G.: S.C. BLOM ROMÂNIA S.R.L. TÂRGOVISTE
Proiectant de specialitate: Birou Individual de Arhitectura Jelea Aurora Elena
Beneficiarul proiectului: PRIMĂRIA COMUNEI BATRÂNI
Amplasare:
Comuna Batrâni se situează în partea de nord a judeţului Prahova, la cca. 55

km spre nord de reşedinţa de judeţ oraşul Ploieşti şi cca. 17 Km faţă de oraşul
Văleni de Munte. Teritoriul administrativ al comunei este limitat de:
• comuna Starchiojd, la nord şi est;
• comuna Posesti, la sud şi sud vest;
• comuna Ceraşu, la vest;
Fig. 1 Amplasament

CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. SI A

RAPORTULUI DE MEDIU
Planul Urbanistic General al comunei Batrani a fost elaborat de S.C. BLOM

ROMÂNIA Târgovişte, în conformitate cu prevederile legale:
Legea nr. 350 din 06/07/2001 -privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

Legea nr. 351 din 06/07/2001 - privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi;
Ordin nr. 13 din 10/03/1999 - pentru aprobarea reglementării tehnice
"Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului
urbanistic general", indicativ GP038/99;
Lege nr. 50 din 29/07/1991 - privind autorizarea executării construcţiilor şi
unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;
Ordin nr. 91 din 25/10/1991 - pentru aprobarea formularelor, a procedurii
de autorizare şi a conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea nr.
50/199;
Hotărâre nr. 525 din 27/06/1996 - pentru aprobarea Regulamentului
general de urbanism;
Alte acte legislative şi normative apărute, cu implicatii directe asupra
domeniului urbanismului;
Surse de documentare:
PUG comuna Starchiojd elaborat de Consproiect Ploieşti;
Plan de amenajarea Teritoriului Judeţean Prahova – INCD Urbanproiect
Bucureşti;
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional. Secţiunea IV – reţeaua de
localităţi;
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional. Secţiunea III – protejarea
patrimoniului; natural şi construit şi Lista Monumentelor Istorice 2004;
Fişa localităţii;
Date şi informaţii puse la dispoziţie de Primăria Comunei Bătrâni.
Raportul de mediu s-a realizat în baza cerinţelor Directivei SEA

(Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor
planuri şi programe asupra mediului transpusă în legislaţia românească de
Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluarii de mediu pentru planuri şi programe.
Conţinutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004,
anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri şi programe. Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include

şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului
şi Gospodăriei Apelor şi Agenţia Naţionala de Protecţie a Mediului, aprobat
prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi
programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD, 2007).
1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

PUG
1.1. Scopul si obiectivele principale ale PUG
Prezentul Plan Urbanistic General îsi propune conturarea unor directii de

dezvoltare în politica de construire si amenajarea teritoriului comunei, pe o
perioadă de 5 - 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor
functionale, potentialul uman si sursele de muncă, populatia si aspectele sociale,
fondul construit, organizare circulatiei, echiparea edilitară si conservarea si
protectia mediului.
PUG a fost elaborat în scopul:

Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a
teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor;
Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor
urbanistice;
Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia în
folosul localitatii;
Cresterea calitatii vietii, cu precadere în domeniile locuirii, dotarilor
aferente locuirii si serviciilor;
Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica;
Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea
certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire;
Corelarii intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului.
Obiectivele PUG constau în:

Transpunerea în plan spaţial a obiectivelor dezvoltării promovate de
administraţia locală în corelare cu principiile dezvoltării durabile;
Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul
administrativ al comunei Bătrâni;
Stabilirea modului de utilizare a terenurilor;

Delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare;
Precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite,
amenajate şi plantate;
Obiectivele lucrării
Comuna Bătrâni a luat fiinţă în urma reorganizării comunei Starchiojd în
2005. Astfel, a devenit necesar elaborarea Planului Urbanistic General al Comunei
Bătrâni. Planul Urbanistic General este un instrument operaţional al politicii de
dezvoltare urbană a administraţiei locale. Obiectivele lucrării constau în stabilirea
priorităţilor de intervenţie, reglementărilor şi servituţilor de urbanism ce vor fi
aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din comuna Bătrâni, judeţul
Prahova în perioada următorilor 5 - 10 ani.
În cadrul Planului Urbanistic General al Comunei Bătrâni s-a urmărit rezolvarea
următoarelor categorii de probleme:
• analiza situaţiei existente şi determinarea priorităţilor de intervenţie în
teritoriu şi în cadrul localităţilor componente ale comunei;
• zonificarea funcţională a terenurilor din intravilan şi indicarea posibilităţilor
de intervenţie prin reglementări corespunzătoare;
• condiţiile şi posibilităţile de realizare a obiectivelor de utilitate publică.
Politica de dezvoltare în plan spaţial a administraţiei comunei aduc ca date de temă
implementarea următoarelor probleme:
• modernizarea drumurilor de pe raza comunei;
• realizarea a patru poduri carosabile peste pârâul Bătâneni;
• dezvoltarea infrastructurii edilitare:
- realizarea reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă,
- realizarea unei staţii de epurarea apelor uzate,
• reabilitarea pârâului Bătrâneanca;
• reabilitarea căminului cultural;
• modernizare şi extindere Primăria Bătrâni;
• construirea unei locuinţe pentru situaţii de urgenţă;
• realizarea unui dispensar veterinar lângă şcoala de la Poiana Mare;
• atragerea de investitori pentru crearea a noi locuri de muncă:
- dezvoltarea sectorului zootehnic;
- dezvoltarea dotărilor în cadrul comunei;
- rezervarea unor terenuri pentru viitoare investiţii îmbunătăţirea
condiţiilor de transport.

1.2. Propuneri de organizare urbanistica
Actualizarea Planului Urbanistic General al Comunei Batrâni urmareste, prin

introducerea în cadrul documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si
permisivitatilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea
conditiilor de autorizare a noilor constructii, crearea premiselor spatiale pentru
desfasurarea activitatilor economice si sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare
judetene. De asemenea vor fi accentuate implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra
sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura edilitara, fiind conturate
masurile pentru dezvoltarea armonioasa a localitatii.
Situatia existenta
Comuna Batrâni se situează în partea de nord a judeţului Prahova, la cca. 55

km spre nord de reşedinţa de judeţ, oraşul Ploieşti şi cca. 17 Km faţă de oraşul
Văleni de Munte. Teritoriul administrativ al comunei este limitat de:
• comuna Starchiojd la nord şi est;
• comuna Posesti, la sud şi sud vest;
• comuna Ceraşu, la vest;
Suprafaţa totală a teritoriului administrativ este de 4.524 ha, din care

intravilan 220 ha. Accesul în comună se realizează prin drumul comunal DC 34, care
se desprinde din drumul judeţean DJ 102L în dreptul km 7. Satele sunt dezvoltate în
cea mai mare parte de-alungul văii Bătrâneanca şi parţial pe zonele de la baza
versanţilor.
Comuna Bătrâni, cu satele componente Bătrâni şi Poiana Mare, a fost
desfiinţată abuziv în 1968, când a fost încorporată în comuna Starchiojd, reşedinţa
comunei fiind stabilită în satul Starchiojd. Comuna Bătrâni a luat fiinţă în 2005, prin
legea nr. 401/27.12.2005, o dată cu reorganizarea comunei Starchiojd. Comuna are
în componenţă satele Bătrâni şi Poiana Mare, satul de reşedinţă este Bătrâni.
Conform Legii nr.351din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, localităţi
rurale de rang IV satul reşedinţă de comună, nivelul de dotare minim obligatoriu
necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei respective sunt:
• sediu de primărie;
• grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială;
• dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;
• poştă, servicii telefonice;
• sediu de poliţie şi de jandarmerie;
• cămin cultural cu bibliotecă;
• magazin general, spaţii pentru servicii;

• teren de sport amenajat;

• parohie;
• cimitir;
• staţie/haltă C.F. sau staţie de transport auto;
• dispensar veterinar;
• sediu al serviciului de pompieri;
• puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor;
• alimentare cu apă prin cişmele stradale.
Comuna nou înfiinţată Bătrâni dispune de toate dotările necesare unei bune
funcţionări, mai puţin de un teren de sport amenajat.
Relatii in teritoriu
Accesul în comună se realizează prin drumul comunal DC 34, care se

desprinde din drumul judeţean DJ 102L la km 7.
Repere istorice
Intr-un document datat 1618 se menţionează că satul Bătrâni face parte din
Judeţul Săcuieni, Plaiul Teleajenului. Din Plaiul Teleajenului mai făceau parte şi
satele Starchiojd, Chiojdul de Bâsca, Ogretin, Drajna şi Păltineni.
Deşi atestarea documentară este ulterioră atestării satului Starchiojd, C.C.
Giurescu arată că satul Bătrâni, deşi înfiinţat anterior satului Starchiojd, este atestat
ulterior datorită dezvoltării sale mai încete, influenţată de condiţiile geografice ale
văii pârâului Bătrâneanca. În anul 1845, prin reforma administrativă a domnitorului
Gheorghe Bibescu, Judeţul Săcele se desfiinţează, iar satul Bătrâni trece în
administrarea Judeţului Prahova, Plaiul Teleajenului.
În 1864 satul devine comună, condusă de: un primar, un ajutor de primar şi
consiliul local, în baza legii administrative a domnitorului Al. I. Cuza. Timp de 104
ani, localitatea îşi păstreză statutul de comună, până în 1968, când este încorporată
în comuna Starchiojd, devenind satul Bătrâni.
Nivel de dezvoltare economic
Comuna Bătrâni cunoaşte o dezvoltare economică bazată pe sectorul primar,

în special pe agricultură, fapt privit prin prisma populaţiei ocupate:

Specificare Număr %
persoane
populaţia ocupată totală, din care: 1.317 100.00
agricultură 1.111 84.36
industrie 119 9.03
servicii 87 6.61
DJS Prahova, Fişa localităţilor
În teritoriul studiat s-au dezvoltat şi activităţi industriale bazate, în special, pe

prelucrarea produselor agricole. Astfel, întâlnim o mică fabrică de brânzeturi şi o
fabrică de săpun. Comerţul, transporturile, serviciile de învăţământ şi sănătate,
precum şi cele legate de administraţie reprezintă principalele activităţii din sectorul
terţiar. Aerul puternic şi ozonat asigură condiţii pentru obţinerea de produse
alimentare ecologice (carne şi produse din carne, brânzeturi şi lactate, miere, etc),
dar şi pentru dezvoltarea turismului, în special a turismului rural şi a
agroturismului, dacă ţinem cont de condiţiile excepţionale oferite de mediul natural
şi antropic.
Principalele activităţi din agricultură sunt specifice zonei montane: creşterea
animalelor, pomicultură, apicultură, producţie vegetală (masă verde) destinată
hranei animalelor, dar şi culturi de legume, în mediu protejat destinat consumului
populaţiei (produse destinate consumului în stare proaspătă sau conservată, cum
sunt: tomatele, castraveţii, dovleceii, vinetele, precum şi alte legume).
Suprafeţele cu păşuni şi fâneţe sunt dominante, ca şi pondere, în suprafaţa
agricolă a comunei, cu 84,84% fapt specific zonei montane. Solurile din acest
teritoriu administrativ sunt argiloase.
Situaţia bilanţului teritorial, în comuna Bătrâni în anul 2005

Suprafaţa Comuna Bătrâni Judeţul Prahova % faţă de jud.
ha % ha % Prahova
AGRICOLA 2124 100.00 275.680 100.00 0.77
45.85 58.46
arabilă 122 5.74 145.116 52.64 0.08
livezi 200 9.42 12.880 4.67 1.55
vii 0 0.00 8.755 3.18 0.00
păşuni 652 30.70 71.836 26.06 0.91
fâneţe 1150 54.14 37.093 13.45 3.10
NEAGRICOLA 2509 100.00 195.907 100.00 1.28
54.15 41.54
păduri 2201 87.22 150.445 76.78 1.46
ape 14 0.56 9.034 4.60 0.15

curţi 136 5.42 - - -

şiconstrucţii
drumuri 13 0.52 - - -
neproductiv 145 5.78 - - -
alte destinaţii - - 36.428 18.62
TOTAL 4633 100.00 471.587 100.00 0.98
sursa: INSSE, Anuarul Statistic; DJS Prahova, Fişa localităţilor
Deosebirile care apar în bilanţul teritorial, între mărimile absolute de

structură, din teritoriul în studiu şi judeţul Prahova, se explică prin faptul că, la nivel
de judeţ întâlnim 3 forme de relief, repartizate uniform la nivel de judeţ.
Se observă că:
• teritoriul administrativ al comunei reprezintă aproape 1% din teritoriul
judeţean;
• 3,10% - suprafaţa ocupată cu fâneţe este foarte importantă în ponderea
judeţului;
• suprafaţa arabilă are o pondere scăzută din teritoriul agricol într-o unitate
administrativ teritorială amplasată la munte;
• suprafeţele ocupate cu livezi, cu păşuni şi păduri se constituie într-un
indicator cantitativ foarte important în economia comunei. Aceste resurse
oferă posibilităţi multiple de valorificare (turism, industria de prelucrare a
materialului lemnos şi a mobilei, turism, etc.).
Suprafaţa intravilanului comunei Bătrâni este de 136 ha, iar extravilanul de
4497 ha. După cum am menţionat anterior, producţia agricolă vegetală este
adaptată condiţiilor pedoclimatice specifice reliefului montan. Se cultivă: porumb,
sfeclă furajeră, cartofi şi legume.
Producţia Producţia medie Suprafaţa

Specificare %
totală (tone) la hectar (Kg/ha) (ha)
porumb 110 2.000 55
cartofi 240 8.000 30
sfeclă furajeră 400 20.000 20
legume 9 530 17
total - - 122 100.00
sursa: DJS Prahova, Fişa localităţilor
Se observă că, producţia dominantă este cea de porumb. Producţia de

cereale/locuitor (de numai 46 kg porumb/locuitor) indică gradul de acoperire cu
resurse de bază din resurse locale. Suprafaţa arabilă ce revine pe locuitor (0,05 ha)
este un indicator ce relevă în bună măsură capacitatea de autosusţinere a populaţiei

unui teritoriu din resurse agricole locale. Peste 90% din suprafaţa cu păşuni se află
în sectorul privat. Primăria administrează cca. 60 ha. Cea mai importantă recoltă
este cea care se obţine de pe păşuni şi fâneţe. Această recoltă este însilozată şi
destinată hranei animalelor. De pe fiecere hectar, se obţin, în medie cca. 10 tone de
masă verde. Livezile din comună însumează 200 ha. Acestea sunt compuse din:
• 65 hectare cu meri, din care rezultă 140 tone mere;
• 135 hectare cu pruni, ce asigură o producţie medie de 1.000 kg/ha.
Creşterea animalelor
Creşterea animalelor reprezintă principala ocupaţie din comuna Bătrâni.
Animalele sunt crescute exclusiv în sistem privat. Sectorul zootehnic beneficiază de
un fond natural predilect. Condiţiile pedoclimatice şi de relief au favorizat
extinderea suprafeţelor cu păşuni şi fâneţe. În sectorul zootehnic productivitatea
este ridicată, după cum se observă din indicatorii specificii:
• producţia medie/animal;
• producţia pe locuitor;
• încărcătura de animale la 100 ha.
Efectivele de animale şi producţia agricolă animală, din comuna Bătrâni

Specificare Nr. Producţia Producţie Producţia
animale carne carne % medie/animal
(t.greutate vie)
bovine 390 43 23,00 Lapte = 3.000 l/cap vacă
porcine 790 110 58,82 Carne porc = 110 tone
ovine 2.040 18 9,62 Lână = 2 kg/cap oaie
păsări 8.500 16 8,56 Ouă = 150 ouă/găină
TOTAL - 187 100,00
sursa: DJS Prahova, Fişa localităţilor; Primăria comunei Bătrâni
Conform indicatorului producţiei medii/animal, putem spune că subsectorul

de creştere o ovinelor este cel mai bine reprezentat.
Încărcătura animalelor la 100 ha teren în comuna Bătrâni

Specificare Bovine Porcine Ovine Păsări
Com. Bătrâni 20,27 647,54 106,02 400,18
Jud. Prahova 12,86 134,25 48,19 88,89
sursa: DJS Prahova, Fişa localităţilor
Mediile obţinute la indicatorul încărcătura animalelor la 100 ha sunt de

câteva ori mai mari la nivel de comună faţă de media judeţului Prahova la toate

speciile de animale. Totuşi, la specia bovine rezultatele sunt la nivelul mediei

naţionale.
Producţiile agricole animale pe locuitor au fost următoarele:
• 395,5 litri lapte vacă/locuitor;
• 1,65 kg lână/locuitor;
• 525 ouă/locuitor;
• 77,27 kg. carne/locuitor.
În concluzie, producţia vegetală contribuie la dezvoltarea sectorului zootehnic

şi la hrana locuitorilor din cele două sate ale comunei Bătrâni şi Poiana Mare, însă
mijloacele de subzistenţă din resurse locale sunt asigurate de producţia animală.
Cei mai importanţi agenţi economici sunt:
• Albina Carpatica (fabrică de brânzeturi şi de lactate);
• Enmallo (comerţ);
• Lavandula (comerţ-farmacie);
• Gildaf (comerţ)
• Wodrago Grup (servicii pentru pretipărire).
Industria, construcţiile şi serviciile vor avea un rol important, pe termen

mediu şi lung, astfel încât dintr-o comună agrară, comuna Bătrâni să se transforme
într-o comună terţial-industrială, cu o pondere a populaţiei salariate importantă.
POPULAŢIE – EVOLUŢIE ŞI POTENŢIAL DEMOGRAFIC
Descrierea potenţialului demografic al comunei Bătrâni din judeţul Prahova

este realizată folosind datele furnizate de Primăria comunei, precum şi cele
furnizate de Baza Tempo on-line a INSSE. Pentru comuna Bătrâni înfiinţată la
sfârşitul anului 2005 prin Legea 401/27.12.2005 nu poate fi realizată o analiză a
evoluţiei demografice pe termen mediu dat fiind faptul că sunt disponibile în acest
moment date statistice privind volumul populaţiei numai pentru anii 2006 şi 2007.
Conform datelor furnizate de Baza Tempo a INSSE volumul populaţiei stabile a
comunei nou înfiinţate care are în componenţă satele Bătrâni şi Poiana Mare era la 1
ianuarie 2006 de 2171 persoane.
Pentru sfârşitul anului 2007 datele statistice puse la dispoziţie de către
Primăria comunei Bătrâni înregistrau o populaţie totală de 2420 persoane,
repartizate pe satele componente ale comunei astfel: 2230 persoane în satul
reşedinţă de comună Bătrâni, 190 persoane în satul Poiana Mare.

Volumul şi densitatea populaţiei comunei Bătrâni

An Densitatea Populaţie Populaţie Populaţie
populaţiei totală feminină masculina
1 ianuarie 2006 46,86 loc/km2 2171 1066 1105
1 iulie 2006 46,75 loc/km2 2166 1064 1102
1 ianuarie 2007 46,21 loc/km 2 2141 1057 1084
1 iulie 2007 46,49 loc/km2 2154 1056 1098
Sursa datelor: Baza TEMPO on-line a INSSE 2008
Densitatea populaţiei
Densitatea populaţiei comunei Bătrâni fluctuează în perioada 1 ianuarie 2006
– 1 iulie 2007 între 46 – 47 locuitori/km2 . Pentru sfârşitul anului 2007 valoarea
înregistrată de densitatea populaţiei calculată pe baza datelor furnizate de Primăria
comunei depăşeşte 52 locuitori/km2. Valoarea se găseşte mult sub cea înregistrată
de acelaşi indicator la nivelul judeţului Prahova, aceasta fiind de aproximativ 174
locuitori/km².
Structura pe sexe
Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei Bătrâni la 1 iulie 2007 reflectă un
relativ echilibru între ponderea populaţiei feminine 49% - 1056 femei şi a celei
masculine 51% - 1098 bărbaţi, situaţia fiind inversă celei observate în mediul rural
la nivelul judeţului Prahova în 2007 – populaţie feminină (50,54%) şi populaţie
masculină (49,46%), putându-se vorbi de diferenţe semnificative reflectate prin
raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) care are la nivelul
comunei studiate valoarea de 104, ceea ce înseamnă că acesta este superior celui
calculat la nivelul judeţului Prahova – mediul rural - care indică 97,9 bărbaţi la 100
de femei.
Mişcarea naturală şi migratorie

Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca
importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele
două fenomene pe care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea
migratorie.
Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care
reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă
determinată (un an calendaristic). În anul 2006, conform datelor furnizate de Baza
Tempo on-line a INSSE rata natalităţii avea valoarea de 5,54‰.
Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul
celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an
calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el
este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici

precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori

ecologici. Rata mortalităţii în comuna Bătrâni avea în 2006 valoarea de 6,93‰.
Mişcarea naturală a populaţiei comunei Bătrâni (2002, 2006)

Unitate administrativ - Rata Rata Spor
teritorială natalităţii mortalităţii natural
Comuna Bătrâni (2006) 5,54‰ 6,93‰ -1,39‰
Judeţul Prahova (2006) 9,63‰ 12,27‰ -2,64‰
Sursa datelor: Baza TEMPO on-line a INSSE 2008
Comparând aceste valori cu cele disponibile la nivelul judeţului Prahova

pentru anul 2006 se observă că rata natalităţii în comuna Bătrâni este sub cea
înregistrată în judeţul de provenienţă (9,63‰), iar rata mortalităţii înregistrează o
valoare situată mult sub media judeţeană (12,27‰).
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele
două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei
populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care
au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Pentru Comuna Bătrâni
sporul natural are valori negative în 2006 (-1,39‰).
Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a
acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi
plecărilor cu domiciliu (inclusiv din şi în străinătate) înregistrate la nivelul unei
unităţi administrativ-teritoriale.
Mişcarea migratorie a populaţiei comunei Bătrâni

Anul Persoane Sold La 1000 de locuitori
stabilite plecate migratoriu stabilite plecate sold
2006 25 31 -6 11,54‰ 14,31‰ -2,77‰
Sursa: INSSE, Baza TEMPO on-line a INSSE 2008
Analiza datelor la nivelul anului 2006 configurează o tendinţă migratorie

negativă, soldul migratoriu având o valoare de -2,77‰. Deşi anii 2000 sunt
caracterizaţi de orientarea fluxurilor migratorii dinspre oraş spre sat, totuşi la
nivelul comunei Bătrâni numărul stabiliţilor cu domiciliul este devansat de cel al
plecărilor cu domiciliul, fapt la care contribuie şi migraţia externă.
Resursele umane şi forţa de muncă

Datele puse la dispoziţie de Primăria Comunei Bătrâni arată că salariaţii
comunei reprezintă aproximativ 30% din populaţia comunei fiind ocupaţi în
principal în activităţi de agricultură şi creşterea animalelor, precum şi în servicii

precum învăţământ, sănătate, poştă şi telecomunicaţii, comerţ. Numărul locurilor de

muncă ale comunei este de 40.
În ceea ce priveşte infrastructura de învăţământ şi resursele umane, comuna
dispune de trei unităţi de învăţământ – o şcoală generală cu clasele I-IV localizată în
satul Poiana Mare şi două şcoli cu clasele I - VIII în satul Bătrâni dotate cu 9 de săli
de clasă şi cabinete şcolare. În acestea îşi desfăşoară activitatea 243 de elevi înscrişi
în învăţământul primar şi gimnazial, precum şi salariaţii din învăţământ. În comună
îşi desfăşoară activitatea şi o grădiniţă la care sunt înscrişi 70 de copii, aceasta
funcţionând momentan în spaţiul Căminului Cultural până la finalizarea clădirii
dedicate ei.
Infrastructura pentru sănătate este constituită dintr-un singur dispensar
medical aflat în faza de proiectare care dispune de un singur angajat permanent
care este personal mediu sanitar şi un punct farmaceutic. Fiind o comună „tânără”,
este de presupus că va fi preocupată pe termen mediu de dezvoltarea infrastructurii
de învăţământ şi sănătate care au un rol deosebit în dezvoltarea socio-demografică
a comunei. Potenţialul demografic de care comuna dispune trebuie exploatat într-un
mod care să asigure o dezvoltare socio-economică a acesteia. De aceea, comuna
trebuie să fie preocupată de încadrarea în muncă a tuturor persoanelor în vârstă de
muncă, dar şi a celor care, deşi au depăşit limita superioară a vîrstei de muncă, sunt
doritori să îşi păstreze statutul de persoane active economic, iar acest lucru poate fi
realizat numai diversificând oferta privind locurile de muncă prin atragerea de
investiţii locale.
Concluzii:
• creştere a volumului populaţiei cu circa 10% în perioada 2006 – 2010;
• densitatea populaţiei înregistrează o valoare inferioară mediei judeţene fiind
de aproximativ 46,5 loc/km2;
• distribuţia populaţiei pe sexe este relativ echilibrată - populaţie feminină
49%; populaţie masculină 51%; raport de masculinitate cu o valoare de 104;
• sporul natural negativ de - 1,4‰;
• sold migratoriu negativ de - 2,8‰;
• salariaţii reprezintă aproximativ 30% din populaţia comunei;
• populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară este deservită de trei unităţi şcolare -
243 elevi înscrişi şi o grădiniţă - 70 de copii înscrişi;
Circulaţie şi transporturi
Comuna Bătrâni situată în partea estică a judeţului, este o localitate izolată din
punctul de vedere al căilor de comunicaţie, deşi regiunea Sud (din care face parte
Prahova) se situează pe locul trei pe ţară în privinţa reţelei rutiere locale.

Comuna este străbătută de la vest la est de drumul judeţean DJ 102 L, unul

dintre cele 73 de drumuri judeţene ale Prahovei, care face legătura, prin intermediul
drumului DJ 102 B, cu judeţul învecinat, Buzău. Din acesta se desprinde DC 34 ce
constituie axa majoră de circulaţie a celor două sate componente ale comunei,
Bătrâni şi Poiana Mare, ce se dezvoltă de-a lungul acestei căi de comunicaţie.
Oraşele cele mai apropiate sunt: Nehoiu, în est, la 20 km şi Vălenii de Munte,
în sud, la 25 km, în partea de vest comuna fiind total izolată (punct terminus);
distanţa până la reşedinţa de judeţ este de cca 65 km; cele mai apropiate localităţi
sunt comunele: Starchiojd, în nord-est, la 5 km distanţă, şi Poseştii Pământeni, la 8
km. Reţeaua stradală are formă ramificată şi neregulată, având ca origine axa
majoră de circulaţie. Drumul comunal DC 34 este corespunzător din punct de
vedere al profilului stradal şi este asfaltat. În cadrul comunei circulaţia se realizează
pe drumuri asfaltate în mică parte (DC 34), în rest balastate sau din pământ.
Caracteristicile, asemănătoare de altfel cu majoritatea localităţilor rurale, în
general, şi a comunelor din zona subcarpatică în special sunt următoarele:
• străzile, cu excepţia axei majore, DC 34 (care este asfaltat, în stare bună)sunt
din pământ;
• prezintă declivităţi foarte mari, cuprinse între 12-16%;
• au trasee deficitare ca elemente geometrice, sinuoase;
• au curbe neamenajate;
• nu au şanţuri de scurge a apelor pluviale;
• nu au trotuare;
• profilurile transversale nu corespund din punct de vedere tehnic noilor
reglementări;
• intersecţii sunt neamenajate;
• iluminat stradal este insuficient;
• traficul este eterogen (căruţe, tractoare, biciclete, pietoni);
• nu sunt parcaje amenajate pentru dotările principale ale comunei.
Actualul Plan Urbanistic General menţine aceeaşi tramă stradală majoră care
corespunde condiţiilor viitoare de circulaţie, propunându-se în principal
reabilitarea şi modernizarea acesteia.
Servicii postale
Serviciile poştale sunt asigurate de un oficiu poştal.

Intravilan existent. Zone functionale. Bilant teritorial.
Suprafaţa totală a teritoriului administrativ este de 4.633 ha. Cea mai mare
parte a teritoriului administrativ este destinat agriculturii. Datorită climatului
specific, o bună parte din acesta este ocupat cu pomi fructiferi (200 ha), păşuni (652
ha) şi fâneţe (1150 ha). Terenurile agricole deţin o pondere de 55,90% din
suprafaţa comunei.
Teritoriul administrativ este dominat de terenurile cu destinaţie forestieră –
40,66%.
SUPRAFAŢA Comuna Bătrâni

ha %
AGRICOLĂ 2124 100.00
45.85
arabilă 122 5.74
livezi 200 9.42
vii 0 0.00
păşuni 652 30.70
fâneţe 1150 54.14
NEAGRICOLĂ 2509 100.00
54.15
păduri 2201 87.22
ape 14 0.56
curţi şi 136 5.42
construcţii
drumuri 13 0.52
neproductiv 145 5.78
alte destinaţii - -
TOTAL 4633 100.00
Sursa: fişa localităţii
Zona funţională cu cea mai mare pondere este cea a locuinţelor. Majoritatea
locuiţelor din comună sunt case cu un nivel sau două şi sunt construite din
materiale locale. Reprezintă 82,38% din teritoriul intravilan. O bună parte din
locuiţele existente fac obiectul protejării din punct de vedere al monumentelor
istorice. Există trei ansambluri de arhitectură, unul în Poiana Mare şi două în
Bătrâni, alături de numeroase case, cu valoare de patrimoniu. Instituţiile şi
serviciiile sunt reprezentate de: primărie, poliţie, oficiu poştal, cămin cultural,
grădiniţe şi şcoli, lăcaşe de cult, comerţ, birouri, cabinet medical, centru de
diagnostic şi îngrijiri medicale. Acestea au o pondere de 2,92% din teritoriul

intravilan şi sunt concentrate în lungul drumului principal al comunei. Unităţile

productive sunt reprezentate de mica industrie şi creşterea animalelor. Au o
pondere de doar 3,76% din intravilanul existent. Gospodăria comunală cuprinde
gospodăria de apă şi forajele pentru alimentarea cu apă potabilă a comunei. Se află
la nord de satul Poiana Mare si reprezintă 0,67% din intravilanul existent. Cimitirul
comunei are o suprafaţăde 0,32 ha, reprezentând 0,14% din intravilan.
Spaţiile verzi, sport, agrement, au fost considerate cele publice procentul ar
putea fi mult îmbunătăţit dacă s-ar considera şi cele plantate din godpodăriile
oamenilor. Pădurea care mărgineşte localităţile aduce şi ea un aport semnificativ în
ponderea spaţiilor verzi în peisajul comun.
Bilanţul teritoriului intravian existent al comunei Bătrâni

Batrâni şi Poiana
ZONA FUNCTIONALA Mare
ha %
locuinte 181.86 82.38
institutii si servicii publice 6.45 2.92
unitati productive 8.31 3.76
drumuri 22.03 9.98
gospodarie comunala 1.49 0.67
cimitire 0.32 0.14
spatii verzi, sport, agrement 0.30 0.14
TOTAL intravilan existent 220.76 100.00
Surse: studiul topografic şi PUG comuna Starchiojd
Turism
În zonarea turistică a României, care este privită ca o modalitate de
valorificare superioară a resurselor turistice Prahova-Bucegi ocupă locul zece,
aceasta privit prin prisma a nouă grupe de criterii: resurse turistice naturale,
resurse turistice antropice, căi şi mijloace de comunicaţie, baza tehnico-materială
turistică, activităţile turistice, potenţialul demografic, potenţialul economic,
localităţi urbane şi rurale, gradul de poluare şi de degradare a mediului
(sursa:Minciu R., Amenajarea turistică a teritoriului, Editura ASE, 1996). Această
zonă este susceptibilă de dezvoltare datorită condiţiilor naturale, poziţiei sale faţă
de câteva mari aglomerări urbane (Bucureşti, Ploieşti, Braşov), precum şi căilor de
acces existente, însă cu evitarea supraglomerării. În viitorul apropiat se impune
modernizarea bazei materiale şi corelarea acesteia cu dotările pentru sporturile de
iarnă. Pe subzone, prioritar se cer dezvoltate/amenajate pentru sporturi de iarnă
(săniuş, schii fond), drumeţie montană, alpinism, zone din Munţii Ciucaş – Zăganu

odihnă şi tratament, sporturi de iarnă, drumeţie şi zona subcarpatică - tratament şi

odihnă, turism ştiinţific, turism de sfârşit de săptămână.
În plus, zona Padina Peştera-Valea Ialomiţei, zona Valea Superioară a
Teleajenului-staţiunea Cheia era inclusă în prima fază a Programului Superski în
Carpaţi, ce este încadrat în legea 526/2003 şi modificată printr-un proiect de lege
din 3 mai 2006. (sursa: Erdeli G., Gheorghilaş A., Amenajări turistice, Editura
Universitară, Bucureşti, 2006).
După litoralul românesc, Valea Prahovei şi judeţul Prahova sunt printre cele
mai căutate şi mai cunoscute şi mai apreciate zone turistice din ţară. În acest judeţ
mai există încă zone de o frumuseţe sălbatecă, cu vechi tradiţii ale comunităţilor,
dar care sunt încă necunoscute turiştilor. Unul dintre aceste locuri este comuna
Bătrâni. Zona în sine mai cuprinde comunele Starchiojd, Slon, Poseşti, Ceraşu şi
Măneciu, dar şi staţiunile Slănic Prahova, Cheia, Vălenii de Munte, care ascund
adevărate comori.
Din comuna Bătrâni se pot face excursii, pe un traseu greu accesibil, până în
munţii Tabla Butii, locul era fosta graniţă dintre Austro-Ungaria şi România. Pe
vârful acestor munţi se află un cimitir militar în care sunt îngropaţi soldaţii care au
murit în Primul Război mondial, în luptele purtate chiar în acel loc.
Alte locuri de interes sunt:
• Valea Stânii, Biserica de Lemn ce datează din secolul al VII-lea, construită din
lemn de gorun care nu conţine nici un cui;
• Piatra Rotarii, o stâncă din Starchiojd, care a servit drept adăpost împotriva
populaţiilor migratoare;
• Mănăstirea Crasna, Mina de Sare, Grota Miresei de la Slănic Prahova.
Aceste destinaţii reprezintă atracţii pentru turiştii străini, care vor să vadă
locuri exotice, locuri neamenajate încă pentru turism. Aceşti turişti sunt interesaţi
de turismul rural şi cultural.
Construcţii
În comună există circa 8.000 clădiri de locuinţe aflate în stare bună şi foarte
bună, multe dintre acestea având o valoare estetică deosebită, peste 30 de obiective
sunt declarate situri, ansambluri şi monumente de artă şi de arhitectură. În viitorul
apropiat va exista în întreaga comună o reţea de alimentare cu apă potabilă şi se va
construi o staţie de epurare.
Toate locuinţele din comună sunt electrificate. Trei poduri sunt în curs de
reconstruire.

Învăţămant
Pe plan local, în comuna Bătrâni, există 3 unităţi de învăţământ, cu 9 săli de

curs, distribuite după cum urmează:
• şcoală generală în satul Poiana Mare, cu 13 elevi şi 1 sală de curs, pentru
clasele I-IV;
• două scoli generale în satul Bătrâni, cu 230 elevi şi 8 săli de curs.
În comună se află în faza de proiectare o grădiniţă cu 70 locuri.
Sănătate
Cauzele care pot afecta sănătatea umană sunt în principal:

• venituri mici, în unele cazuri sub pragul de sărăcie care nu asigură un nivel de
trai corespunzător;
• calitatea apei potabile;
• gestionarea necorespunzătoare a deseurilor;
În comuna Bătrâni există cabinet medical deservit de un medic şi o asistentă şi un
punct farmaceutic.
Transporturi
Transportul public de pasageri se realizează în sistem privat. Există curse

regulate spre principalele destinaţii: Ploieşti cca. 52 km şi către Vălenii de Munte 25
km. Condiţiile de transport sunt influienţate de starea drumurilor. În teritoriul de
studiu există numai 3 km de drum asfaltat.
Zone cu riscuri naturale si antropice
Pericolele naturale sunt acele elemente ale mediului înconjurător,

dăunătoare omului si cauzate în general de fortele exterioare lui. În conditiile în
care pericolul reprezintă cauza, iar riscul - posibilitatea de producere a
respectivului pericol, dezastrul este definit ca un eveniment ce produce mari
pierderi materiale si umane si prejudicii aduse mediului. În sensul prezentei
documentatii prin riscuri naturale se întelege: alunecări de teren, terenuri
mlăstinoase, scurgeri de torenti, eroziuni de maluri, zone inundabile si altele.

Risc seismic
În timpul seismelor pot avea loc deformaţii rupturale şi reactivări de falii.

Alunecările de teren şi prăbuşirile de roci sunt fenomene asociate frecvent
seismelor, în zonele unde există potenţial ridicat şi mediu de instabilitate. În timpul
cutremurelor din ultimii 30 ani s-au produs avarii la unele locuinţe sub formă de
crăpături. Deoarece construcţiile existente sunt uşoare, nu s-au semnalat distrugeri
ale acestora.
Comuna Batrâni se situează conform stasurilor şi normativelor în vigoare
într-o zonă cu intensitate seismică foarte mare astfel:
Conform SR 11100-1/93, comuna Batrâni se încadrează zonei macroseismice
de gradul 92 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade de revenire de
100 ani(minimum), iar conform reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică -
Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100/1 – 2006, prezintă
o valoare de vârf a acceleraţiei terenului ag = 0.32 g, pentru cutremure cu intervalul
mediu de recurenţă IMR = 100 ani cu perioada de control (colţ) a spectrului de
răspuns Tc = 1.6 sec.
Valoarea de varf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure

avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani

Perioada de control (colt), TC pentru proiectare
Risc de inundabilitate
Panta mare a versanţilor şi a talvegurilor văilor permit scurgerea rapidă a

apelor din pecipitaţii dar favorizează eroziunea malurilor. Eroziuni ale malurilor se
observă de-alungul reţelelor hidrografice pe tot teritoriul comunei.
În comuna Batrâni datorită energiei mari de relief, apa din precipitaţii se
scurge repede pe versanţi. Din această cauză nu s-au semnalat fenomene de
inundabilitate. Cu toate acestea prin depozitarea deseurilor menajere şi agricole pe
cursul apei se pot produce obturări ale albiei, rezultând inundarea unor zone mai
joase.

Eroziuni ale malurilor pe partea dreapta a paraului Batraneanca
Risc de instabilitate
Zonele de versant sunt cele mai expuse factorului de risc geomorfologic prin
panta mare corelată cu anumite condiţii legate de litologia zonei (preponderenţa
rocilor pelitice), despădurirea versanţilor, schimbarea pantei versanţilor prin
eroziunea bazală, împreună cu factorul climatic (variaţii de umiditate şi de
temperatură), factorul hidrogeologic, prezenta apei subterane, factorul fizico-chimic
(alterarea rocilor) si factorul seismic (cutremure de pamânt) se produc fenomene de
instabilitate cu efecte distructive cu impact asupra lucrarilor de infrastructură a
construcţiilor civile si industriale şi a terenurilor agricole şi silvice.
De asemenea alunecarile de teren produc modificari ale microclimatului şi
influenteaza regimul hidrologic si calitatea apelor de suprafaţă si subterane. Pe raza
comunei Batrâni, pe zonele de versant aceste fenomene se produc de sute de ani,
astfel încât relieful prezintă un aspect specific vălurit, cu trepte şi bombamente,
abrupturi înierbate (vechi râpe de desprindere), zone umede. Fenomenele de
instabilitate continuă până la realizarea unui echilibru pe care-l dau relieful în
trepte şi gradul de acoperire cu vegetaţie arborescentă. Acest echilibru este
perturbat pe alocuri funcţie de evoluţia unor factori (factorul climatic care
determină precipitaţiile excesive ce duc la viituri şi eroziuni la baza versanţilor,

factorul antropic prin lucrări la baza versanţilor, construcţii pe versanţi, defrişări,

etc). Zonele defrişate devenite instabile capătă un aspect selenar.
De asemenea fenomenele de instabilitate se produc frecvent în timpul
cutremurelor de pământ şi sunt favorizate de prezenţa liniilor tectonice. Culmile
muntoase apar ca zone stabile, dar pe alocuri sunt mult îngustate de prezenţa
râpelor de desprindere a alunecărilor cu caracter regresiv. Alunecările de teren
afectează zone locuite, şi pun în pericol frecvent stabilitatea drumurilor. De
asemenea sunt degradate terenurile cu livezi, fâneţe şi păşuni
A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potenţialului şi
probabilităţii de producere a alunecărilor de teren conform „Ghid pentru
identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de
intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor acestora în
vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere şi
protecţie a mediului”, indicativ GT006-97, caseta 17. Suportul legislativ pentru
întocmirea harţilor de risc natural, îl constitue „Legea nr. 575 din 22 octombrie
2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a –
V – a Zone de risc natural. Metodologia de întocmire a harţiilor de risc la alunecari
de teren este reglementată prin „Norme Metodologice din 10 aprilie 2003-privind
modul de elaborare si conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren”.
Alunecare de teren activa pe partea dreapta a paraului Batraneanca

Au fost conturate următoarele zone:

• Zona cu potenţial de producere a alunecărilor scăzut cu probabilitatea practic
“0” este identificată pe zona depresionară din partea de sud a comunei,
precum şi zonele de culme muntoasă ce au aspect de platou.
• Zona cu potenţial de producere a alunecărilor mediu cuprinde zona culmilor
muntoase în zona de racord cu versantul cu pantă mică şi zonele de versant
cu pantă medie.
• Zona cu potenţial de producere a alunecărilor ridicat cuprinde versanţii, văile
torenţiale cu pantă mare, cu litologie predominant din roci pelitice şi
tectonică complicată de falii.
Riscul geotehnic
Conform normativului privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării

geotehnice, indicativ NP 074/2002, funcţie de relieful zonei, pe baza prospecţiunii
geologo – geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar următoarele condiţii
geotehnice şi a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor construcţii
de categoria de importanţă redusă astfel:
• Culmile muntoase
Pentru construcţii cu categoria de importanţă redusă, riscul geotehnic este evaluat
conform următoarelor criterii:
- teren bun – dificil de fundare, 2 – 6 puncte;
- la săparea gropilor pentru realizarea fundaţiilor, nu sunt necesare
epuismente, 1 punct;
- categoria de importanţă a construcţiilor - redusă, 2 puncte;
- din punct de vedere al vecinătăţilor nu există construcţii sau reţele ce ar
putea fi afectate, 1 punct;
- zona seismică ag = 0.32g, 2 puncte.
Categoria geotehnică rezultată din corelarea elementelor de mai sus este 1 - 2, cu

risc geotehnic redus - moderat.
• Zonele de versant
Pentru construcţii cu categoria de importanţă redusă, riscul geotehnic este evaluat
conform următoarelor criterii:
- teren dificil de fundare, 6 puncte;
- la săparea gropilor pentru realizarea fundaţiilor, nu sunt necesare
epuismente, 1 punct;
- categoria de importanţă a construcţiei redusă, 2 puncte;

- zona seismică ag = 0.32 g, 2 puncte.
Categoria geotehnică rezultată din corelarea elementelor de mai sus este 2, cu risc
geotehnic moderat.
• Zona depresionară
Pentru această zonă riscul geotehnic al execuţiei lucrărilor a fost evaluat pe baza
următoarelor criterii:
- teren bun de fundare, 2puncte;
- la săparea gropilor pentru realizarea fundaţiilor, sunt necesare
epuismente normale, 2 puncte;
- categoria de importanţă a construcţiei redusă, 2 puncte;
- zona seismică ag = 0.28g, 2 puncte.
Categoria geotehnică rezultată din corelarea elementelor de mai sus este 1, cu risc
geotehnic redus.
• Zone improprii de construit reprezentate prin:

- zonele de curs ale reţelei hidrografice;
- zonele de versant cu pantă mare cu potenţial ridicat de instabilitate şi
probabilitate mare – foarte mare de producere a alunecărilor de teren;
• Zone bune de construit cu amenajări speciale în care sunt cuprinse zonele

de culme deluroasă înguste, versanţii cu pantă medie afectaţi de alunecări de
teren stabilizate sau active dar superificiale cu adâncimi ale planului de
alunecare mai mici de 2.00 m.
La proiectarea şi executarea construcţiilor, măsurile speciale şi lucrările de
amenajare ce sunt necesare constau din:
- amenajarea suprafeţei şi realizarea unor platforme;
- lucrări de susţinere (ziduri de sprijin, banchete, ranforţi cu bolţi de
sprijin, ancoraje);
- lucrări de drenare a apei subterane;
Amenajarea suprafeţei versanţilor se va face prin lucrări de combatere a
eroziunii solului (lucrări de colectare a apelor de scurgere, cleionaje, înierbare şi
împădurire) evitarea excavaţiilor la baza versanţilor. Se va evita crearea unor
suprasarcini în partea superioară a acestora, se vor mata cu ciment crăpăturile de
pe suprafeţele alterate ale rocilor stancoase. Nivelarea suprafeţei şi asigurarea
scurgerii rapide a apelor de precipitaţii, descărcarea versanţilor la partea
superioară, combinată cu realizarea unor banchete de sprijin la bază, pot constitui
de asemenea lucrari de amenajare a versanţilor. Lucrări de susţinere pentru

stabilizarea alunecărilor constau din ziduri de sprijin, ranforţi cu bolţi de sprijin,

susţineri cu piloţi, coloane şi barete, susţinerea prin ancoraje.
Drenarea apei subterane. Soluţiile de drenare a apei subterane sunt variate, în
funcţie de caracteristicile alunecărilor. Lucrările necesare eliminării excesului de
umiditate sunt drenurile superficiale, sub formă de şanţuri umplute cu balast, reţele
de puţuri cu drenuri de legătură, drenajul prin foraje orizontale în formă de spic.
• Zone bune de construit fără amenajări sunt pe zonele de culme muntoasă

cu pantă mică şi extindere mare precum şi de zona depresionară creată de
pârâul Bătrâneanca.
Echipari tehnico – edilitare
Gospodărirea apelor
Comuna Bătrâni are în prezent o populaţie de 2500 locuitori. Aceştia se

alimentează cu apă din pânza freatică a pârâului Bătrâneanca sau din cele câteva
izvoare situate în amonte de sat, izvoare care au însă un debit mic. Apele uzate sunt
evacuate la suprafaţa terenului, situaţie care produce poluarea apei de suprafaţă şi a
celei subterane, care constituie sursa de apă a locuitorilor.
Conform aquis-ului comunitar privind capitolul 22 (protectia mediului
inconjurator) semnat la aderarea in U.E., Romania a solicitat o perioada de tranzitie
de 15 ani, pana in anul 2022 privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EEC).
Alimantarea cu apa
În prezent se realizează lucrări de alimentare cu apă în sistem centralizat.

Soluţia alimentării cu apă este propusă în proiectul nr. 300.5/2006, faza PT + DE.
Alimentarea cu apă şi pod peste pârâul Bătrâneanca pe DC 34, km 3+400, „punctul
Negoiţă”, elaborat de SC ACVAL SRL Ploieşti. Alimentarea cu apă propusă asigură
apă potabilă pentru o populaţie estimată la 2700 de locuitori (nivelul anului 2015).
Pentru nevoile gospodăreşti este necesar un debit de 616m3/zi de apă. Pentru
confirmarea asigurării la sursă a acestuia s-a întocmit un studiu hidrogeologic, de
către INMH Bucureşti, care a determinat debitele minime şi maxime ale pârâului
Bătrâneanca, rezultând că debitele naturale ale cursului de apă pot acoperi
necesarul de apă calculat pentru alimentarea cu apă a locuitorilor.
Soluţia de alimentare cu apă propune ca sursă de apă cursul superior al pr.
Bătrânenca, curs de apă încadrat în categoria I de calitate. Este realizată o captare a
apei, amplasată la cota 677, asigurând astfel diferenţa de nivel care să permită
transportul gravitaţional al apei la staţia de tratare. Aducţiunea apei captate la staţia

de tratare este de 1235m lungime, iar traseul ei urmăreşte, în mare parte, drumul
comunal existent. Staţia de tratare, situată în satul Poiana Mare, cuprinde un
rezervor de 500m3, o staţie de filtre şi una de clorinare a apei. Rezervorul a fost
construit într-o fază anterioară, în prezent necesitând numai lucrări de izolaţii. De
asemenea, celelalte construcţii au fost şi ele executate anterior, fiind prevăzute în
proiect numai lucrări de finisaje. Apa tratată este distribuită consumatorilor prin
cişmele stradale, montate pe conducta amplasată numai pe drumul comunal, drum
principal care străbate comuna. Conducta este din polietilenă de înaltă densitate, cu
diametre de 100 şi 150mm. În momentul întocmirii Raportului de Mediu pentru
PUG comuna Bătrâni lucrarile la alimentarea cu apa în sistem centralizat este
realizata in proportie de 70%.
Conform aquis-ului comunitar privind capitolul 22 (protectia mediului
înconjutator) semnat la aderarea în U.E., România a solicitat o perioada de tranzitie
de 15 ani, pâna în anul 2022 privind calitatea apei destinate consumului uman
(Directiva 98/83/EC).
Gospodărie comunală
Comuna deţine un cimitir în satul Bătrâni este cimitir parohial şi în prezent nu

necesită extinderi.
In momentul intocmirii Raportului de Mediu mentionam ca cei mai multi
locuitorii ai comunei cat si agentii economici au incheiate contracte individuale cu
un operator de salubritate (S.C. TERMOELECTRICA S.A.) în vederea colectarii
gunoiului menajer. Gunoiul menajer este transportat si depozitat de operatorul de
salubritate la depozitul ecologic Boldesti-Scaieni.
Spatiile vechi in care au fost depuse resturile menajere în comuna Bătrâni au
fost salubrizate si ecologizate conform H.G.349/2005.
Din pacate practicile vechi de depozitare necontrolata a deseurilor se mai
practica înca în comuna Bătrâni.
Dejecţiile animale din gospodăriile oamenilor sunt depozitate pe sol şi apoi
folosite pe câmp ca îngăşământ natural.
Alimentare cu căldură
Comuna Bătrâni din judeţul Prahova are în componenţă localităţile Bătrâni şi

Poiana Mare, actuala comună fiind rezultată din separarea de comuna Starchiojd.
Amplasată la circa 18 km de Vălenii de Munte şi la circa 10 km de Drajna,
comuna Bătrâni nu dispune de distribuţie de gaze naturale, în comuna Drajna
distribuţia de gaze naturale fiind înfiinţată în anul 2006. Aflându-se într-o zonă cu
exploatări forestiere, lemnul este principalul combustibil utilizat. Atât locuinţele, cât
şi clădirile din sectorul terţiar folosesc pentru încălzire şi prepararea apei calde

menajere sistemele locale, sursele de căldură fiind sobele şi, respectiv, cazanele de
baie funcţionând pe combustibil solid (lemne şi, într-o mica proporţie, cărbuni).
Pentru prepararea locală a apei calde menajere sunt folosite şi încălzitoarele
instantanee sau cu acumulare care folosesc energia electrică. Din punct de vedere al
zonării climatice, comuna este amplasată în zona climatică III, temperatura
exterioară de calcul pentru perioada de încălzire fiind de - 18oC, iar din punct de
vedere al zonării eoliene, în zona IV, viteza de calcul a vântului fiind de 4 m/s
(conform SR 1907/1-1997).
Cea mai importantă disfuncţionalitate din punct de vedere al alimentării cu
căldură o constituie faptul că utilizarea lemnului pentru încălzire se face cu
randament scăzut şi cu pericol de incendiu în special la clădirile de utilitate publică.
Marele avantaj al incalzirii locuintelor cu lemne îl reprezinta aprovizionarea
usoara deoarece comuna se afla în zona cu exploatari forestiere.
Alimentare cu energie electrică
Comuna Batrani din judetul Prahova, compusa din satele Batrani si Poiana
Mare, este alimentata cu energie electrica prin axa de tensiune LEA 20 kV racordata
la statia de transformare Valenii de Munte (110/20 kV). Reteaua aeriana de medie
tensiune (20 kV) care deserveste comuna este pozata pe stalpi de beton armat
precomprimat (tip CONEL), specifici pentru aceasta tensiune. Traseul ei este partial
prin intravilanul localitatii, partial prin extravilan. Reteaua locala de distributie de
joasa tensiune (0,4 kV) de tip aerian, este pozata pe stalpi de beton armat
precomprimat (tip CONEL) si urmareste trama stradala a localitatii. In zonele unde
coexista retele de medie tensiune si joasa tensiune sunt utilizati pentru sustinerea
acestora stalpii specifici retelei de medie tensiune. Pe celelalte artere ale localitatii
reteaua de joasa tensiune este instalata pe stalpi de beton armat specifici retelelor
de joasa tensiune.
Alimentarea ei se face din reteaua de medie tensiune prin intermediul a 3
posturi de transformare aeriene de 250 kVA. Gradul lor de incarcare este de 70 %.
Aceste posturi sunt de tip abonat la unitatile economice si de tip retea pentru
consumatorii casnici, cei din sectorul tertiar, iluminat public, etc.
Retelele de joasa tensiune sunt alimentate radial din posturile de
transformare prin conductoare de aluminiu cu sectiunea de 35-95 mmp. Comuna
Batrani este in intregime electrificata. Iluminatul public este prezent pe majoritatea
arterelor din localitate . Sunt utilizate lampi cu vapori de mercur sau sodiu. Pentru
sustinerea instalatiilor de iluminat public sunt folositi stalpii retelei de joasa
tensiune.

Disfunctionalitati
Dupa 1990 dinamica si structura consumului de energie electrica s-a schimbat

considerabil, micii consumatori particulari, cu diverse activitati productive sau de
comert, precum si numarul crescut al consumatorilor casnici necesitand un spor
considerabil de energie. Ca urmare a acestor schimbari, retelele de medie si joasa
tensiune au ramas necorespunzatoare. Starea tehnica a acestora nu este
satisfacatoare intrucat in ultimul timp nu s-au realizat reparatiile capitale necesare.
Datorita acestui fapt sunt zone unde incarcarea retelelor de joasa tensiune este prea
mare, ceea ce duce la caderi de tensiune. Transformatoarele din posturile de
transformare au ciclul de functionare depasit.
Frecventele suprasolicitari si intreruperi in functionarea posturilor de
transformare ar putea fi rezolvate prin introducerea disjunctoarelor de bransament
cu limitare de putere la nivelul puterii stipulate in contractul de furnizare a energiei
electrice. La nivelul consumatorilor disfunctionalitea cea mai frecventa este legata
de starea de imbatranire, uzura fizica si morala a echipamentelor de bransament. Se
impune reproiectarea si reactualizarea bransamentelor in conformitate cu legislatia
in vigoare.
Cu acest prilej este de dorit sa se realizeze unele bransamente moderne care
sa permita trecerea la sisteme moderne de management energetic prin sisteme
informationale si tehnica de calcul. Reteaua de joasa tensiune este partial echipata
cu conductoare izolate torsadate (in zona centrala), in rest fiind de tip clasic, cu
conductoare neizolate. Retelele de joasa tensiune existente, utilizate pentru
iluminatul public nu asigura nivelurile de iluminare prevazute in normative.
Telefonie
Comuna Batrani, judetul Prahova, este deservita de o centrala telefonica

digitala (arondata la Centrul de Telecomunicatii Valenii de Munte), ce asigura
serviciile de telecomunicatii pentru o parte din locuitori. În prezent sunt cca 300
abonati telefonici.
Reteaua telefonica este de tip aerian, pozata pe stalpii retelei electrice de
joasa tensiune. Comuna are acoperire GSM (telefonie mobila).
Probleme de mediu
Pe teritoriul localităţii Bătrâni nu există în prezent surse importante de

poluare care să acţioneze asupra factorilor de mediu: sol, aer, apă.
În comuna Bătrâni cadrul natural nu a fost foarte mult afectat de acţiunea
omului sau de alte acuze aceasta datorându-se exploatării raţionale a pădurilor.

Totuşi, se remarcă unele surse de poluare datorate activităţilor umane sau lipsei de
preocupare pentru protecţia mediului:
• poluarea cu deşeuri menajere şi dejecţii animaliere;
• poluarea generată de circulaţia auto;
• alte forme de poluare.
Deversarea apelor reziduale neepurate în văi şi viroage, folosirea latrinelor
uscate cu fose nebetonate, reprezintă o agresiune asupra factorilor de mediu,
remediabilă prin realizarea reţelei de canalizare şi a unei staţii de epurare.
Alte forme de poluare cu impact asupra mediului natural asupra localităţii
sunt:
• degradarea solului datorită lipsei lucrărilor de regularizare a văilor torenţiale
şi a cursurilor de apă cu caracter permanent;
• practicarea drumeţiilor montane în afara traseelor turistice marcate creează
poteci în zone în care solul, alături de celelalte elemente ale cadrului natural,
ar trebui protejat;
• camparea neorganizată practicată de turişti duce la degradarea solului şi a
calităţii apelor de suprafaţă;
• eroziunea solului prin păşunat necontrolat;
• agresivitatea şi rapacitatea asupra unor elemente rare şi importante de floră,
manifestate de unii turişti, punând în pericol chiar de dispariţie unele specii.
Disfunctionalitati pe domenii:
Fondul construit si utilizarea terenurilor

• lipsa unui cabinet stomatologic;
• valorificarea ineficienta a unor zone cu concentrare foarte mare a
patrimoniului construit;
• nedefinirea zonelor de protectie a monumentelor istorice conform legii;
• existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte, slab construite si cu
disfunctionalitati din punct de vedere al sistemului de circulatii local;
• existenta unor terenuri destinate activitatilor productive care in prezent sunt
neutilizate;
• lipsa masurilor de protectie pentru zonele naturale cu valoare ecologica
deosebita;
• lipsa masurilor de protectie si procesul avansat de degradare al unor
obiective construite si patrimoniul arhitectural si istoric;
• lipsa de modernizare, degradarea bazei materiale si deficite de capacitate la
principalele categorii de dotari publice.

Spatii plantate, agrement si sport

• instalarea unor fenomene de degradare a fondului forestier ca urmare a
insuficientei lucrarilor de intretinere si al accesului necontrolat al populatiei
in paduri;
• lipsa dotarilor si zonelor de sport agrement pentru turisti.
Cai de comunicatie si transport

• străzile, cu excepţia axei majore, DC 34 (care este asfaltat, în stare bună) sunt
din pământ;
• prezintă declivităţi foarte mari, cuprinse între 12-16%;
• au trasee deficitare ca elemente geometrice, sinuoase;
• au curbe neamenajate;
• nu au şanţuri de scurge a apelor pluviale;
• nu au trotuare;
• profilurile transversale nu corespund din punct de vedere tehnic noilor
reglementări;
• intersecţiile sunt neamenajate;
• iluminat stradal este insuficient;
• traficul este eterogen (căruţe, tractoare, biciclete, pietoni);
• nu sunt parcaje amenajate pentru dotările principale ale comunei.
Echipare edilitară
• alimentarea cu apă se face din pânza freatică a pârâului Bătrâneanca sau din
cele câteva izvoare situate în amonte de sat, izvoare cu debit mic;
• apele uzate sunt evacuate la suprafaţa terenului, situaţie care produce
poluarea apei de suprafaţă şi a celei subterane (sursa de apă a locuitorilor);
• dinamica si structura consumului de energie electrica s-a schimbat: micii
consumatori cu activitati productive sau de comert si numarul crescut al
consumatorilor casnici au sporit considerabil, retelele de medie si joasa
tensiune au ramas necorespunzatoare;
• starea tehnica a acestora nu este satisfacatoare intrucat in ultimul timp nu s-
au realizat reparatiile capitale necesare;
• sunt zone unde incarcarea retelelor de joasa tensiune este prea mare, ceea ce
duce la caderi de tensiune;
• transformatoarele din posturile de transformare au ciclul de functionare
deposit;
• la nivelul consumatorilor disfunctionalitea cea mai frecventa este legata de
starea de imbatranire, uzura fizica si morala a echipamentelor de bransament;
• retelele de joasa tensiune existente, utilizate pentru iluminatul public nu
asigura nivelurile de iluminare prevazute in normative;

• utilizarea lemnului pentru încălzire se face cu randament scăzut şi cu pericol

de incendiu în special la clădirile de utilitate publică;
• dificultăţi în aprovizionarea cu butelii de aragaz, în special în perioada de
iarnă.
Probleme de mediu
• poluarea cu deşeuri menajere şi dejecţii animaliere
• deversarea apelor reziduale neepurate în văi şi viroage, folosirea latrinelor
uscate cu fose nebetonate;
• degradarea solului datorită lipsei lucrărilor de regularizare a văilor torenţiale şi
a cursurilor de apă cu caracter permanent;
• eroziunea solului prin păşunat necontrolat;
• degradarea solului datorită cursurilor de apă fără lucrări de regularizare
(eroziuni de mal);
• prezenţa fenomenului de alunecarea terenului în unele zone de văi şi viroage
neregularizate;
• idem, în unele zone care au suferit defrişări (terenuri cu pante, în zona de
pădure);
• inexistenţa reţelelor de canalizare menajeră la nivelul localităţii;
• inexistenţa staţiei de epurare aferente canalizării;
• poluarea solului, aerului şi cursurilor de apă datorită deşeurilor menajere şi a
dejecţiilor animaliere;
• lipsa unor puncte de colectare de tranzit pentru gunoiul menajer până la
transportarea acestuia la rampa ecologică;
• existenţa unor zone de depozitare necontrolată a deşeurilor menajere rurale;
• existenţa posibilităţii de a se produce poluare acidentală a solului şi apelor de
suprafaţă şi freatice datorită unor deversări accidentale de ape menajere;
• lipsa unui sitem de alimentare cu apă potabilă a populaţiei;
• nu exista sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu la nivelul
comunei.
Dezvoltare economică
• număr redus de fermieri înscrişi în asociaţii de profil;
• productivitate scăzută la producţia de lapte;
• productivitate scăzută la producţia de fructe;
• un grad redus de prelucrare al produselor de origine animală, al fructelor;
• slaba valorificare a produselor pădurilor în industrie, turism, etc;
• lipsa unor mici unităţi de prelucrare a produselor rezultate din agricultură şi
silvicultură;
• existenţa unui comerţ slab diversificat şi redus numeric;
• slaba promovare a acestei zone turistice;

• lipsa unităţilor de cazare, masă şi agrement;

• slabe posibilităţi de comunicare;
• lipsesc deocamdată firmele care asigură servicii financiar bancare.
Evolutie demografica
• creştere a volumului populaţiei cu circa 10% în perioada 2006 – 2008;
• densitatea populaţiei înregistrează o valoare inferioară mediei judeţene fiind
de aproximativ 46,5 loc/km2;
• distribuţia populaţiei pe sexe este relativ echilibrată - populaţie feminină
49%, populaţie masculină 51%, raport de masculinitate cu o valoare de 104;
• sporul natural negativ de -1,4‰;
• sold migratoriu negativ de -2,8‰;
• salariaţii reprezintă aproximativ 30% din populaţia comunei;
• populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară este deservită de trei unităţi şcolare -
243 elevi înscrişi şi o grădiniţă - 70 de copii înscrişi;
• infrastructura pentru sănătate constă într-un singur dispensar medical şi un
punct farmaceutic.
VARIANTA PROPUSA IN PUG
Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei
Propunerile privind organizarea viitoare social-economică şi urbanistică a

comunei Bătrâni au ţinut seamă de necesităţile şi opţiunile populaţiei în contextul
îmbunătăţirii condiţiilor de trai, cu precădere în completarea dotărilor sociale şi a
echipării edilitare, a domeniile drumurilor şi transporturilor, imbunătăţirea
condiţiilor de mediu.
Au fost consultate autorităţilor locale şi analizate propunerile pentru
dezvoltarea comunei şi creare noi locuri de muncă, precum şi alte sugestii făcute pe
parcursul consultărilor din perioada elaborării Planului Urbanistic General.
Propuneri de organizare urbanistică
Elemente urmărite de PATJ PRAHOVA în plan economic şi social, şi preluate în

cadrul prezentei documentaţii:
• Restructurarea şi modernizarea cu prioritate a activităţilor tradiţionale în
economia teritoriului, care valorifică resursele naturale şi umane locale;
• Ameliorarea calităţii vieţii populaţiei;

• Realizarea unei infrastructuri tehnice moderne care să asigure legături rapide

în teritoriul judeţean şi naţional, precum şi modernizarea şi dezvoltarea
echipării tehnico- edilitare a localităţilor;
• Protecţia şi valorificarea durabilă a resurselor naturale;
• Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Prahova cuprinde măsuri de
dezvoltare pentru comuna Bătrăni în contextul dezvoltării judeţene. În
domeniul asigurării creşterii eficienţei serviciilor în agricultură şi trecerii de
la o politică exclusiv agricolă la cea de dezvoltare rurală, se impune :
• acordarea de consultanţă de specialitate agenţilor economici din agricultură şi
industrie alimentară pentru întocmirea de proiecte în cadrul Programului
Special de Asistenţă pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD)
(măsura 1.1.” Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole
şi piscicole.”);
• soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru adaptarea durabilă a
sectorului agricol şi zonelor rurale.
• îmbunătăţirea infrastructurii în agricultura judeţului;
• iniţierea de programe de dezvoltare pe baza zonării producţiei agricole şi a
notelor de bonitare pe categorii de folosinţe şi culturi în cadrul celor 11 zone:
1 - Băicoi,
2 - Măgurele,
3 - Urlaţi,
4 - Mizil,
5 - Ciorani,
6 - Drăgăneşti,
7 - Puchenii Mari,
8 - Poienarii Burchii,
9 - Ploieşti,
10 - Vălenii de Munte în care este cuprinsă şi comuna Bătrâni,
11 - Câmpina.
În ceea ce priveşte diversificarea ofertei turistice în raport cu potenţialul

turistic al fiecărei zone se prevede identificarea, modernizarea şi/sau construirea
unor pensiuni sau ferme agroturistice din localităţile propuse pentru turism rural.
O importanţă deosebită se acordă reabilitării infrastructurii tehnice a zonelor
cu potenţial turistic prin asigurarea căilor de acces către principalele puncte de
interes turistic prin modernizarea drumurilor locale şi a echipării edilitare a
localităţilor rurale propuse pentru agroturism (introducerea sau extinderea
reţelelor de alimentare cu apă, canalizare, telecomunicaţii, eventual transport în
comun).
Este necesară îmbunătăţirea sistemului de comunicare în domeniul
turismului prin realizarea unei informări corespunzătoare prin materiale

promoţionale (publicaţii, pliante, reclame, etc.) şi organizarea unor centre de

informare turistică pentru crearea unei imagini cât mai reprezentative a
obiectivelor şi ofertei turistice din judeţ şi corelarea acţiunilor de dezvoltare a
infrastructurii turistice cu a celor de conservare şi protejare a valorilor de
patrimoniu. Se impune elaborarea unor studii de specialitate pentru determinarea
capacităţii de suport a zonelor cu potenţial turistic pentru a preveni degradarea
valorilor de patrimoniu natural şi cultural sub presiunea turistică.
Din punct de vedere al dezvoltării şi modernizării fondului de locuinţe,
crearea pieţei imobiliare şi valorificarea eficientă a spaţiului rezidenţial se propune:
• Îmbunătăţirea calităţii locuirii prin creşterea gradului de echipare cu instalaţii
de alimentare cu apă şi canalizare, încălzire.
• Valorificarea eficientă a spaţiului urban şi al intravilanului localităţilor rurale:
- Evitarea dispersiei şi extinderii zonelor de locuit de-a lungul
principalelor artere de penetraţie;
- Renovarea în mediul rural a locuinţelor cu grad avansat de uzură şi
încurajarea, susţinerea construirii de locuinţe noi în stil tradiţional;
- Acordarea facilităţilor bancare pentru consolidarea locuinţelor
proprietate privată.
Pentru reabilitarea reţelei locale de transport rutier se propun lucrări de
îmbunătăţirea condiţiilor de trafic pe reţeaua de drumuri judeţene şi comunale –
pietruire drumuri comunale.
Un domeniu prioritar este protejarea zonelor cu valori de patrimoniu cultural
construit – monumente istorice şi fond etnografic, pentru punerea în valoare a
acestuia sunt prevăzute:
• Delimitarea zonelor de protecţie pentru monumentele istorice din unităţile
administrativ teritoriale (U.T.R.) cu concentrare foarte mare a valorilor de
patrimoniu cultural (conf. anexa III/II la Legea nr. 5/2000) precum şi
evaluarea şi conservarea fondului etnografic autentic cuprins în unele dintre
acestea: oraşele Azuga, Buşteni, Comarnic, Slănic, comunele Brebu, Cornu,
Drajna, Izvoarele, Măneciu, Poseşti, Starchiojd - Bătrâni, Teişani;
• Întocmirea documentaţiilor de urbanism (PUZ) şi regulamentele aferente în
vederea instituirii zonelor protejate pentru monumentele din U.T.R - urile
menţionate anterior, care vor cuprinde măsurile necesare de protecţie şi
conservare a acestora;
• Delimitarea zonelor de protecţie pentru restul monumentelor aflate pe Lista
monumentelor istorice (DMASI), restructurată conform Legii nr. 422/2001;
• Se recomandă ca pentru unităţile teritorial-administrative care deţin mai
multe monumente istorice (peste 10), studiile de fundamentare pentru
delimitarea zonelor de protecţie ale acestora să fie elaborate într-o singură
etapă, astfel încât să se poată defini exigenţele pentru întreg teritoriul studiat
prin delimitarea zonelor protejate din localitate (oraşele Azuga, Urlaţi,

comunele Aluniş, Bertea, Călugăreni, Ceraşu, Cosminele, Drăgăneşti, Poseşti,

Starchiojd - Bătrâni, Şotrile, Telega);
Includerea în documentaţiile de urbanism a unor prevederi care să asigure
protecţia şi integritatea monumentelor istorice, respectiv:
- tipul de activităţi care se pot desfăşura în zonele de protecţie (lucrări de
renovare, refuncţionalizare, restaurare, reabilitare urbană, turism,
lucrări tehnico-edilitare, amenajare de spaţii verzi, etc.);
- condiţiile în care să se autorizeze lucrările şi amenajările din zona de
protecţie (turistice, de punere în valoare a monumentelor, de stopare a
riscurilor naturale, etc.);
- realizarea lucrărilor de conservare, restructurare, renovare,
refuncţionalizare se va face numai pe baza unor documentaţii de
specialitate, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor;
- servituţile impuse imobilelor din zona de protecţie a monumentelor
istorice, cu referire la: compatibilitatea funcţiunilor, înălţimea
construcţiilor, volumetria, forma, aspectul exterior al clădirilor, P.O.T. şi
C.U.T., circulaţia, accesele, staţionările;
- cooperarea cu organele competente locale la stabilirea traseelor
turistice;
- interdicţii permanente etc.
• Protejarea valorilor arheologice prin descărcarea de sarcină istorică a
terenurilor pe care urmează să se amplaseze investiţii (căi de comunicaţie,
gospodărie comunală, industrie, agricultură, turism, echipare tehnico-
edilitară, etc.);
• Urgentarea confirmării de către Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a
Listei monumentelor istorice clasate în grupa A (valoare naţională şi
universală) propusă de Direcţia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu
naţional;
• Integrarea peisajului în politica de amenajare a teritoriului, în conformitate cu
cerinţele Legii nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a
peisajului, în principal prin elaborarea unor studii de specialitate care să
identifice şi să evalueze, conform definiţiilor din Convenţia europeană a
peisajului, diferitele categorii de peisaje de pe întreg teritoriul judeţului;
• Etapizarea realizării documentaţiilor cerute de legislaţie în funcţie de
importanţa obiectivelor;
• Conservarea şi reabilitarea zonelor construite;
• PATJ propune pentru Comuna Bătrâni la lucrări de combaterea eroziunii
solurilor şi de stabilizare a terenurilor, alunecări de teren active pentru care
se propun lucrări de menţinere sau refacere a stabilităţii versanţilor prin:
modificarea geometriei terenurilor, lucrări de drenaj, lucrări de susţinere, de
ranforsare internă, împăduriri.

Evoluţie posibilă, priorităţi
Comuna Bătrâni face parte din zona cu profil dominant turistic şi

silvopastoral situată în jumătatea de nord a judeţului Prahova. Comuna este izolată
faţă de traseele majore ale căilor de comunicaţie, ceea ce face ca dezvoltarea sa să
fie mai înceată, dar beneficiază de un peisaj natural şi cultural ce poate fi pus în
valoare. O posibilă evoluţie are ca obiective prioritare:
• protejarea ecosistemelor naturale şi a monumentelor istorice;
• reabilitarea infrastructurii de transport şi comunicaţii;
• modernizarea serviciilor de utilitate publică aceasta urmând a răspunde
nevoilor populaţiei;
• modernizareaşi completarea infrastructurii edilitare;
• completarea şi modernizarea dotărilor – crearea unei oferte culturale;
• programe pentru valorificarea cu prioritate a resurselor turistice;
Aceste obiective se pot atinge prin realizarea unor proiecte privind:
• modernizarea drumurilor de pe raza comunei;
• realizarea a patru poduri carosabile peste pârâul Bătâneanca;
• realizarea reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă;
• realizarea unei staţii de epurarea apelor uzate;
• reabilitarea malurilor pârâului Bătrâneanca;
• reabilitarea căminului cultural;
• modernizare şi extindere Primăria Bătrâni;
• construirea unei locuinţe pentru situaţii de urgenţă;
• realizarea unui dispensar veterinar lângă şcoala de la Poiana Mare;
• atragerea de investitori pentru crearea a noi locuri de muncă;
• dezvoltarea sectorului zootehnic;
• dezvoltarea dotărilor în cadrul comunei;
• rezervarea unor terenuri pentru viitoare investiţii;
• îmbunătăţirea condiţiilor de transport;

Zonificarea teritoriului. Intravilan propus. Bilanţ teritorial

Batrâni şi Poiana Mare
ZONA
ha %
locuinte 200,80 76,62
institutii si servicii publice 7,00 2,67
unitati productive 10,70 4,08
drumuri 23,73 9,05
gospodarie comunala 2,50 0,95
cimitire 0,32 0,12
spatii verzi, sport, agrement 17,03 6,50
TOTAL intravilan propus 262,08 100,00
Suprafaţa intravilanului propus cuprinde intravilanul existent desprins din

vechea comuna Starchiojd şi zonele de dezvoltare stabilite împreună cu conducerea
Primărie Bătrâni. Zona de locuinţe, zona cu funcţiunea predominantă cuprinde
locuinţele din vechea vatră a satelor Bătrâni şi Poiana Mare, cu zonele cu valoare
clasate şi protejate, noile locuinţe în curs de realizare şi zone de dezvoltare a
construcţiei de locuinţe. Cea mai mare zonă de dezvoltare se află în nordul comunei,
zonă ce va fi destinată construirii de locuinţe de vacanţă şi pensiuni agroturistice.
Instituţiile şi serviciile publice, reprezentate conform Legii 351/2001 privind reţeua
de localităţi, este în principal comasată în centrul comunei. Pentru dezvoltarea
serviciilor, comuna propune terenurile aflate în sudul comunei, în lungul drumului
judeţean DJ 102 L, într-o zonă în care accesul este mai uşor.
Tot în această zonă, se menţin terenurile destinate activităţilor productive. Se
urmăreşte promovarea investiţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii a căror
activitate are un grad redus de poluare. Intravilanul creşte cu 41.32 ha, ceea ce
reprezintă o creştere de 18,7%.
Dezvoltarea activităţilor economice
Agricultura şi silvicultură
• înfinţarea unor asociaţii pe produs pentru a se putea accesa mai uşor fonduri
europene, pentru marketingul produselor agricole, pentru producţie,
procesare, vânzare;
• înscrierea fermierilor în Registrul Agricol pentru a putea primi subvenţia pe
produs, teren, etc.;
• aducerea unor puieţi de pomi fructiferi, adaptaţi condiţiilor pedoclimatice de
mare productivitate, rezistenţi la dăunători;
• dezvoltarea de stupine şi producerea de miere ecologică;

• dezvoltarea de pensiuni agroturistice (20% din consumul de produse

alimentare trebuie să fie obligatoriu din gospodăria respectivă);
• aducerea unor rase de animale de mare productivitate, crescute pentru carne
şi/sau lapte;
• valorificarea prin turism a produselor pădurilor (ecoturism, birdwatching,
vânătoare şi pescuit, silvoturism, sporturi extreme, raliuri, etc.);
• valorificarea florei spontane şi înfinţarea unei mici unităţii de produs ceaiuri.
Industrie
• înfinţarea unor mici unităţi industriale pe plan local (abator, caramangerie,
distilerie, moară, fabrică de ţesături din lână, fabrică de sucuri,etc.);
• dezvoltarea unei industrii verzi.
Construcţii
Investiţiile principale ce urmează să se realizeze în sat sunt:
• grădiniţă pentru copii cu 70 locuri;
• lucrări de infrastructură tehnico-edilitară (asfaltarea drumurilor judeţene
judeţene şi comunale, introducerea de apă potabilă în toată comuna şi
construirea unei staţii de epurare si a retelelor de canalizare pentru ape
manajere);
• construirea de pensiuni şi case de vacanţă;
• construirea unui nou dispensar;
• lucrări de reparaţii, consolidării la construcţiile existente.
Comerţ
• dezvoltarea reţelei comerciale existente, cu puncte comerciale non-stop,
magazine generale şi de materiale de construcţii, magazine de vânzare cu
ridicata.
Servicii financiare
• înfinţarea în viitorul apropiat a unui punct bancar în comună;
• aducerea unui operator de credit în comună;
• dezvoltarea unor puncte de asigurări în comună.
Sănătate
• înfinţarea unui cabinet stomatologic, absolut necesar în comună.
Învăţământ
• dotarea şcolilor cu material didactic de ultimă generaţie, cu calculatoare,
precum şi înfinţarea de laboratoare şcolare;
• îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii şcolare;

• înfinţarea unui centru de îndrumare profesională pentru absolvenţii de clasa

a VIII-a, pentru ca aceştia în funcţie de deprinderi, să urmeze o şcoală
vocaţională, o şcoală de arte şi meserii, apoi să-şi găsească un loc de muncă pe
plan local, în sevicii sau în industrie.
Turism
• dezvoltarea unui turism de graniţă între judeţele Prahova şi Buzău (acţiuni ce
trebuie coordonate de Consiile Judeţene Prahova şi Buzău), ce trebuie să
includă zonele cu real potenţial natural şi antropic (zona de nord est a
judeţului Prahova şi zona de nord vest a judeţului Buzău), zone mai puţin
promovate, este vorba despre Valea Teleajenului cu staţiunile Slănic Prahova,
Cheia, Vălenii de Munte, Ceraşu şi comunele Starchiojd, Bătrâni, Măneciu,
Poseşti, Cărbuneşti şi zona Nehoiu din judeţul Buzău. Concret, în cazul de faţă,
turiştii care vin la Staschiojd şi Bătrâni pot vizita obiective turistice din
Chiojdu (Barajul Bâsca, Pădurea cu tisă, Centrul Etnografic) şi Cătina (Biserica
Veche, Valea Cătinei, Casa Popescu, Moara cu Apă) şi Siriu (barajul de la Siriu,
băile termale, etc.);
• dezvoltarea unor pensiuni turistice în Poiana Mare;
• organizarea unor evenimente la Căminul Cultural şi la Salonul se Dans din
satul Bătrâni;
• dezvoltarea unor trasee turistice şi a unor cabane montane de creastă;
• dezvoltarea posibilităţilor de agrement (plimbări cu sania/trăsura, posibilităţi
de vînătoare şi pescuit, baruri şi restaurante, valorificarea traditiilor şi
obiceiurilor de sărbători);
• conform definiţiei date de profesorul Puiu Nistoreanu ecoturismului,
apreciem că această formă de turism are posibilităţi reale de manifestare în
comuna Bătrâni:”este o formă de turism desfăşurată în arii naturale, al cărui
scop îl reprezintă cunoaşterea şi aprecierea naturii şi culturii locale, care
presupune măsuri de conservare şi care asigură o implicare activă
generatoare de beneficii pentru populaţia locală”(sursa: Ecoturism şi turism
rural, Editura ASE, 2003).
Ca şi forme de manifestare ale ecoturismului, autorul include: turismul rural,
turismul în ariile naturale şi turismul cultural. Ecoturismul se adresează în special
vizitatorilor individuali, grupurilor organizate de mici dimensiuni;
• valorificarea tradiţiilor gastronomice şi de băuturi(Cârciuma din Bătrâni este
renumită pentru calitatea băuturilor. Se pot organiza trasee tematice-drumul
ţuicii, al brânzei, al sarii, etc.);
• înscrierea pensiunilor turistice în asociaţiile de profil;
• de asemenea pe şoseaua ce leagă Vălenii de Munte de comuna Bătrâni, se pot
amenaja piste pentru biciclişti.

Masuri în zonele cu riscuri naturale
Zone afectate de cutremure de pământ

Condiţiile de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de
seismicitate, distanţele dintre clădiri, regimul de înălţime, sistemul tehnic
constructiv, tipul fundaţiilor şi adâncimea de fundare sunt diferite de la o zonă la
alta şi ele se stabilesc pe baza proiectelor executate de către specialişti atestaţi.
Funcţie de condiţiile geotehnice specifice pe zone, proiectarea construcţiilor
ce urmează a se executa sau a construcţiilor existente ce necesită lucrări de
consolidare se va face în conformitate cu prevedrile normativului P 100/2006 şi a
OG.nr. 20/1994.
Zone ocupate de terenuri dificile de fundare

Proiectarea şi executarea construcţiilor se va face în conformitate cu soluţiile
studiilor de specialitate (studii geotehnice) cu respectarea măsurilor speciale
impuse de prevederile normativului şi reglementări tehnice „Normativ pentru
proiectarea structurilor de fundare directă”.
Zone afectate de fenomene de instabilitate

Stabilirea limitei intravilanului se va face pe baza hărţilor cu probabilitatea de
producere a alunecărilor de teren şi a zonării geotehnice. Prin lucrări de
îmbunătăţiri funciare se poate remedia şi preveni efectul alunecărilor de teren.
Aceste lucrări se vor face pe bază de studii geotehnice, proiecte executate de
specialişti în domeniu (îmbunătăţiri funciare, geologie).
Pentru zonele cu potenţial mediu de instabilitate, pentru a preveni
fenomenele de risc ce apar la amplasarea construcţiilor se vor avea în vedere
următoarele recomandări:
• amenajarea terenului prin nivelare şi drenare a apelor se va face pentru
întreaga zonă afectată;
• amplasarea construcţiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul
stabilităţii versantului la încărcările suplimentare create de construcţii;
• se vor proiecta construcţii uşoare;
• nu se vor executa lucrări de săpătură de anvergură pe versant (şanţuri adânci,
platforme, taluze verticale, umpluturi etc);
• se vor executa numai săpături locale pentru fundaţii izolate sau ziduri de
sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura;
• se vor lua măsuri pentru a preântâmpina pătrunderea apei în săpătură;
• se vor dirija apele din precipitaţii prin rigole bine dimensionate şi dirijate
astfel încât să nu producă eroziuni pe suprafaţa versantului;
• depozitarea pământului sau a materialelor pentru construcţie se va face în aşa
fel încât să nu înlăture vegetaţia actuală fixată pe sol;

• talpa fundaţiilor să se aşeze pe roca de bază sau imediat sub o posibilă

suprafaţă de alunecare calculată;
• se vor planta copaci.
Pentru zonele cu potenţial ridicat de instabilitate:
• se recomandă să fie interzisă amplasarea de construcţii de orice fel, sau
acestea vor fi făcute pe răspundere proprie;
• alocarea de fonduri pentru reconstrucţia vegetala si redarea în circuitul agro-
silvic – ecologic a suprafetelor afectate;
• eliminarea efectului de eroziune la baza versantului prin lucrări hidrotehnice
pe cursul pâraielor şi torenţilor din zonă;
• executarea de lucrări de stabilizare a zonei (ziduri de sprijin, drenuri, etc);
• informare prin certificatul de urbanism despre posibilitatea unor exproprieri
pentru cauza de utilitate publică.
Pentru amenajarea teritoriului comunei Batrâni, în vederea introducerii în
circuitul agro – turistic şi pentru prevenirea şi remedierea efectelor alunecărilor de
teren sunt necesare a se executa următoarele studii:
• Studii de fezabilitate privind amenajarea hidrotehnică a reţelei hidrografice
cu caracter torenţial, pentru diminuarea eroziunii malurilor şi a talvegului
văii.
• Studii geotehnice de evaluare a stabilităţii versanţilor ce urmează a se mobila
cu construcţii.
Prezenta documentaţie nu poate fi folosită la proiectarea infrastructurii
pentru viitoarele construcţii. Fiecare locaţie, mai ales cele de pe zonele de versant
prezintă caracteristici morfologice, geotehnice şi geo-tectonice diferite, de aceea
sunt necesare studii geotehnice întocmite de specialişti atestaţi în domeniu.
Dezvoltarea echiparii edilitare. Propuneri
Gospodărirea apelor
Pentru asigurarea unor condiţii de trai apropiate de cerinţele europene este

necesară alimentarea cu apă a locuitorilor, canalizarea şi epurarea apelor uzate
rezultate din acest consum, la nivelul normelor şi normativelor existente, aliniate la
directivele europene.
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă a locuitorilor comunei, estimată la 3000 de consumatori

incluzând şi consumatorii casnici şi publici din extinderea propusă în prezenta
documentaţie, se face prin cişmele amplasate pe străzi (54%), cişmele amplasate în

curţi (43%) şi prin instalaţii de apă rece, caldă şi canalizare cu prepararea locală a
apei calde (3%). Necesarul de apă pentru nevoi publice şi gospodăreşti, calculat
conform SR 1343-1/2006 - standard aliniat normelor europene, care prevăd
consumuri specifice mai mici decât standardele anterioare, este de 241,6m3/zi
(2,8l/s) debit maxim zilnic şi 50m3/h (14l/s) debit maxim orar.
Volumul de apă necesar pentru stingerea incendiului este de 160,5m3, luând
în considerare un incendiu interior şi unul exterior, precum şi un consum de apă pe
perioada incendiului de 105m3. acest volum de apă reprezentând rezerva
intangibilă de incendiu. Cantitatea de apă necesară pentru incendiu, 160,5m3 şi cea
pentru compensarea variaţiei consumului, 120,8m3 (total 281,3m3) se
înmagazinează în rezervorul existent în staţia de tratare a apei. Cerinţa de apă la
sursă este de 495m3/zi (5,7l/s), considerând şi suplimentarea cantităţii de apă
pentru acoperirea pierderilor de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă,
precum şi acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de apă (spălare rezervoare
şi reţea de apă, utilizare în staţia de tratare, ş.a.). Reţeaua de distribuţie a apei
potabile este amplasată pe toate străzile din comună, fiind executată din polietilenă
de înaltă densitate cu diametre de 100-150mm. Este echipată cu cişmele stradale,
hidranţi supraterani pentru stins incendiu exterior, cămine pentru vane de aerisire
şi golire.
Canalizarea apelor uzate
Canalizarea apelor uzate se va realiza în sistem divizor. Apele uzate menajere,

apreciate la 193,3m3/zi (2,2l/s) sunt colectate printr-o reţea de canale din PVC, cu
diametrul de 30 - 40cm. Acestea sunt dirijate prin scurgere gravitaţională către o
staţie de epurare compactă. Efluentul staţiei se poate evacua în pârâul Bătrâneanca
din apropiere, conform normativelor în vigoare.
Apele meteorice se scurg la suprafaţa terenului către şanţurile şi rigolele
drumurilor şi sunt evacuate în receptorii naturali din arealul comunei.
Soluţia de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate respectă normativele
în vigoare din domeniu, normative aliniate cerinţelor europene, şi anume:
• SR 1343-1/2006 Alimentare cu apă. Determinarea cantităţilor de apă potabilă
pentru localităţile urbane şi rurale;
• STAS1478-1990 Alimentarea cu apă la construcţiile civile şi industriale;
• STAS 4165-88 Rezervoare de beton armat şi precomprimat;
• STAS 1846-90 Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de
canalizare;
• STAS 9470/73 Ploi maxime. Intensităţi, durate, frecvenţe;
• HG 325/2005 privind modificarea şi completarea HG 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic al
apelor uzate;

• HG930/2005 Norme specifice privind caracterul şi mărimea zonelor de

protecţie sanitară şi hidrogeologică;
• NP 089/2003 Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de
epurare a apelor uzate orăşeneşti. Partea a III-a - Staţii de epurare de
capacitate mică şi foarte mică.
Autoritatile locale ale comunei trebuie sa respecte termenul privind epurarea
apelor uzate (Directiva 91/271/EEC) pe care Romania si l -a asumat la aderarea in
U.E. conform aquis-ului comunitar privind capitolul 22(protectia mediului
inconjurator).
Gospodărire comunală
Se propune colectarea deseurilor menajere de la toti locuitorii si toti agentii

economici, in baza contractelor individuale cu un operator de salubritate si
transportul acestora la depozitul ecologic Boldesti-Scaieni. Trebuie respectate
termenele prevazute in PRGD Regiunea 3Sud Muntenia si in PJGD Prahova.
Deasemenea se propune ca in viitorul apropiat sa se treaca la colectarea selectiva a
deseurilor direct la sursa astfel incat termenele prevazute in planurile regionale si
judetene sa fie respectate.
În cazul cimitirelor, se propune asigurarea zonelor de protecţie necesare, în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Odata cu actualizarea PUG autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere si
urmatoarele aspecte:
• conform PRGD – Regiunnea 3 Sud Muntenia coeficientul de colectare selectiva
a deseurilor va fi de 20% in mediu rural pana in anul 2012;
• conform PJGD - Prahova pana cel tarziu in anul 2013 rata de racordare la
serviciile de salubrizare in mediul rural va fi de 100%;
• conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din
mediul rural trebuie sa ajunga la 55% in perioada 2008-2038;
• conform PJGD – Prahova, recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie
facuta pana in anul 2013;
• colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in
anul 2017 conform PJGD – Prahova;
• colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova;
• deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din
constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie
specifica pentru aceste tipuri de deseuri);

Alimentare cu energie electrică
Eliminarea disfunctionalitatilor. SDFEE Ploiesti are ca prioritate o serie de

obiective legate de o mai buna distributie si furnizare a energiei electrice catre
consumatori. O atentie deosebita se acorda mentinerii functionarii instalatiilor in
conditii de siguranta si securitate, cu incadrarea in indicatorii stabiliti prin
standardul de performanta prin:
• reabilitarea retelelor de distributie;
• construirea de noi posturi de transformare in zonele cu consumuri de energie
electrica in crestere;
• efectuarea unor lucrari de modernizare a echipamentelor din statiile de
transformare;
In comuna Batrani se impun o serie de lucrari de reparatii capitale ale
retelelor de alimentare cu energie electrica. In acest sens sunt necesare modernizari
ale posturilor de transformare (prin inlocuirea transformatoarelor vechi cu altele
noi din punct de vedere tehnologic, de puteri mai mari), ale retelelor aeriene de
joasa tensiune (prin generalizarea conductoarelor izolate torsadate) si ale
bransamentelor.
Retelele subdimensionate in raport cu consumul real de energie, se propun a
fi reviziute in concordanta cu consumatori existenti cat si cu cei propusi prin
prezenta dezvoltare. Extunderea retelelor si retehnologizarea celor existente
urmareste asigurarea unui nivel de fiabilitate ridicat, un cost al lucrarilor competitiv
si o exploatare de buna calitate, concomitent cu respectarea criteriului economic. In
zona centrala a localitatii Batrani se propune rea lizarea retelelor subterane, traseul
acestora se propune a fi realizat sub trotuare si in spatiile verzi adiacente cailor de
comunicatii.
Bransamentele existente se propun a fi refacute prin:
• inlocuirea bransamentelor vechi cu conductoare torsadate tip TYIR ;
• montare firidelor de bachelita, cu sigurante automate;
• inlocuirea stalpilor de lemn cu stalpi de beton;
• amplasarea instalatiilor energetice pe traseu usor accesibil in cadrul
lucrarilor de interventie in caz de avarie sau corelate cu celelalte retele din
zona.
Iluminatul public existent se recomanda sa fie pus in concordanta cu prevederile
normativelor in vigoare (SR 13433 - Iluminatul cailor de circulatie). Pentru noile
zone propuse se vor utiliza corpuri de iluminat tip PVB, montate pe stalpi de beton,
in functie de nivelul de iluminare necesar si configuratia cailor de comunicatie se
propune comanda automata a conectarii circuitelor aferente iluminatului public, cu
ajutorul dispozitivului fotoreleu RFC 1 – 2-4 lx. Realizarea bazei energetice a

comunei se va face treptat, corelat cu constructiile aferente noilor consumatori. Prin

actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, ceea ce va conduce la
construirea de noi locuinte. Acest fapt va determina o crestere a necesarului de
putere electrica si ca urmare va fi necesara o crestere a capacitatilor energetice.
Alimentarea noilor consumatori se va face prin intermediul:
• posturilor de transformare existente, acolo unde gradul de incarcare al
acestora permite preluarea consumatorilor noi;
• posturi noi de transformare 20/0,4 kV, amplasate in centrul de greutate al
consumatorilor.
Pentru stabilirea necesarului de putere alimentarii cu energie electrica a noilor
consumatori din zona se vor avea in vedere urmatoarele considerente:
• incalzirea cladirilor se va face prin centrale proprii cu combustibil lichid sau
gaze (exclus incalzit electric);
• energia electrica va fi utilizata pentru iluminatul interior si exterior (inclusiv
decorativ);
• pentru utilizari casnice obisnuite, instalatii de aer conditionat, aparatura
TI&C, etc.;
• unitatile de alimentatie publica vor prepara hrana in instalatii alimentate cu
gaze.
Pe baza criteriilor de mai sus s-a intocmit tabele in care sunt cuprinse puterile
instalate si absorbite pentru o lociunta cu 3 camere pentru comuna Batrani.
Gradul de dotare considerat pentru o locuinta cu 3 camere

Nr. DENUMIRE CONSUMATORI PUTERE
crt. INSTALATA (W)
1 Iluminat electric 500
2 Fier de calcat -1 1000
3 Televizoare -1 200
4 Aparate radio (combina) -1 150
5 Frigidere -1 220
6 Congelator -1 220
7 Aspirator praf -1 1500
8 Masina spalat rufe -1 2700
9 Robot bucatarie -1 1000
10 Hota electrica -1 250
11 Uscator de par -1 350
12 Cuptor microunde -1 1000
13 Instalatie protectie 100
14 TOTAL PUTERE INSTALATA (Pi) 9190

Locuinte individuale nou construite (100), pe o suprafata de 10ha, in partea de sud

a localitatii.
• Puterea maxim simultan absorbita de noile locuinte la nivelul posturilor de
transformare:
Pmsa= Nx KcxKs1xPi =100 x 0,25 x 0,26 x 9,19 = 60 kW
unde: N - numarul de locuinte (N = 100)
Kc - factorul de cerere kc = 0,25;
Ks-coeficient de simultaneitate intre consumatori; Ks = 0,26; (conf PE 132)
Pi-puterea instalata pe o locuinta (Pa=9,19 kW)
• Putera aparenta Sn necesara a fi livrata de posturile de transformare pentru
alimentarea locuintelor :
1,1xPmsa 1,1 x 60
Sn = -------------- = ---------------- = 73 kVA
cos φ 0,9
unde: 1,1 – factor ce tine seama de caderea de tensiune pe linie
cos φ – factorul de putere admisibil (cos φ = 0,9).
Acest necesar de putere va fi asigurat de un nou post de transfomare de 100 kVA.

Amplasrea definitiva a obiectivelor energetice (posturi de transformare, linii
electrice) se va stabili de catre proiectantul de specialitate de la S.C. “Electrica” S.A. -
Muntenia Nord SDFEE Ploiesti prin lucrarea care i se va comanda.
In proiectarea si executarea retelelor de alimentare cu energie electrica se vor
respecta urmatoarele standarde si prescriptii CONEL in vigoare:
STAS 234 - Bransamente electrice. Conditii de proiecatare si executie
PE 107 - Normativ pentru proiectarea retelelor de cabluri electrice.
PE 132 - Normativ pentru proiectarea retelelor de distributie publica.
PE 155 - Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor pentru cladiri
civile
SR 13433 - Iluminatul cailor de circulatie
Telecomunicaţii
In comuna Batrâni este necesara o extindere a retelei existente si in zonele in

prezent netelefonizate. Avand in vedere ca prin actualul PUG se prevede o extindere
a intravilanului, vor fi necesare instalari de noi posturi telefonice in zonele destinate
locuirii.
Directia de Telecomunicatii Ploiesti va stabili solutiile optime de racordare a
noilor abonati.

Alimentarea cu căldură
Asigurarea cu căldură a clădirior de locuit, precum şi a clădirilor de utilitate

publică din comuna Bătrâni presupune asigurarea confortului locatarilor şi
utilizatorilor, dar şi o utilizare economică a combustibililor – indiferent care ar fi
aceştia – precum şi păstrarea unui grad de poluare cât mai redus al zonei.
Aceste deziderate se pot asigura şi prin folosirea judicioasă a lemnului drept
combustibil, cu randamentul cel mai ridicat la ora actuală fiind folosirea încălzirii
centrale care utilizează ca sursă de energie termică cazanele cu gazeificarea
lemnului.
Cazanele care folosesc acest sistem prezintă o serie de avantaje faţă de
arderea lemnului în sistem clasic, cele mai importante fiind:
• Sistem de injecţie a aerului pentru combustie care asigură arderea timp de 6-
8 ore, în funcţie de natura lemnului;
• Utilizarea unui ventilator pentru injecţia aerului permite ca, în momentul
opririi alimentării cu energie electrică a ventilatorului, arderea să se oprească
şi temperatura să scadă, evitându-se astfel pericolul fierberii apei în cazan şi
chiar al exploziei;
• Posibilitatea montării unei pompe de siguranţă alimentate de la un
acumulator de 12 V care să permită circulaţia apei la un debit redus o
perioadă de timp pentru reducerea temperaturii din cazan prin transmiterea
căldurii la instalaţie;
• Existenţa la modelele mai moderne a unui panou de comandă care
controlează temperatura apei din cazan, viteza ventilatorului şi pompa de
încălzire;
• Panoul de comandă prezintă un sistem de protecţie electronică la
supraâncălzire, astfel că atunci când temperatura depaşeşte 940C termostatul
de siguranţă va întrerupe alimentarea cu energie electrică pentru panoul de
comandă şi pompa va funcţiona în continuare pentru a transmite toată
căldura din cazan în instalaţie;
• Randament până la circa 85%.
Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept
combustibil peleţii de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de
lemn cu un liant care este şi acesta combustibil. Este un sistem care, pe de o parte,
găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care aruncat
în râuri le distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de altă parte,
evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în
cazane. Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice
ridicate şi al depozitării unor cantităţi pentru perioade mai lungi de timp.

Alimentarea cu combustibili de calitate superioară, reglarea corespunzătoare

a sistemului arzător – cazan - coş şi chiar montarea unor filtre permit o reducere la
minim a noxelor aeriene emise (în special eliminarea fumului). De asemenea, prin
montarea rezervoarelor cu pereţi dubli cu detectare de pierderi de combustibil, se
poate elimina poluarea solului cu produse petroliere.
In ceea ce priveşte utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea
prezintă avantajul că, dacă este cazul, instalaţia de ardere poate fi trecută uşor pe
gaze naturale, pot fi utilizate şi pentru prepararea hranei, nu este poluantă şi de
asemenea, rezervorul poate fi recuperat de către firma care livrează GPL (BUTAN
GAS ROMANIA, SHELL GAS, etc.) fără a apărea problemele care apar la
postutilizarea rezervoarelor de combustibil lichid şi de poluare a mediului.
Dezavantajele GPL constă în faptul că nu se utilizează decât circa 60% din
capacitatea rezervoarelor şi la temperaturi exterioare scăzute, debitul de
combustibil care poate fi livrat scade dacă nu sunt luate măsuri suplimentare de
încălzire pentru vaporizarea acestuia.
In tabel sunt indicate distanţele minime de siguranţă între depozitele de GPL
cu recipiente fixe supraterane şi obiectivele învecinate în conformitate cu
prevederile Normativului I 31 – 1999 pentru proiectarea şi executarea sistemelor
de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL),
Distanţe în metri, capacităţi în litri
Nr. ≤3000 3001… 5001… 15001..
crt Obiective 5000 15000 30000
1. Autocisternă 3 3 5 7,5
2. Clădiri de locuit şi anexe, spaţii de 5 7,5 10 15
producţie, ateliere, depozite (altele
decât cele cu regim special)
3. Clădiri publice: săli de spectacole, 15 15 20 30
hoteluri, şcoli, spitale, biserici, birouri,
clădiri administrative, inclusiv prizele
de aer ale acestora, canalizări, alte
obiective cu destinaţie similară
4. Linii electrice de joasă şi medie 15 20 30 35
tensiune (măsurarea se face de la
proiecţia în plan a acestora),
5. Linii electrice de înaltă tensiune 20 20 25 30
(măsurarea se face de la proiecţia în
plan a acestora)
6. Limita de proprietate 3 5 10 15
NOTA: Distanţele menţionate la punctele 2,3 şi 6 pot fi micşorate cu 50% în cazul

construirii unui zid antifoc, rezistent la explozie, la limita împrejmuirii depozitului,
pe direcţia obiectivului considerat.

Pentru toate clădirile la care este realizată alimentarea cu apă din surse
centralizate sau din surse proprii trebuie studiată şi soluţia preparării apei calde
menajere utilizând energia solară prin intermediul panourilor solare înglobate sau
montate pe acoperişul clădirilor sau pe terase în concordanţă cu adoptarea unei
orientări şi unui unghi favorabile captării cu maximum de eficienţă a energiei
solare. Aceste posibilităţi sunt favorabile având în vedere regimul redus de înălţime
pentru clădirile din mediul rural.
Elementele de construcţie exterioare ale noilor clădiri sau care se reabilitează
trebuie să fie executate astfel încât să se realizeze un coeficient global de transmisie
a căldurii conform Normativului C 107/2005 privind calculul termotehnic al
elementelor de construcţie ale clădirilor şi respectând prevederile Legii 372/2005
privind performanţa energetică a clădirilor, obţinându-se un consum scăzut de
combustibil, un confort termic corespunzător şi reducerea degajărilor de noxe
datorate arderii combustibililor.
Pe lângă utilizarea lemnelor pentru ardere în sobe, care va rămâne şi pe viitor,
sistemul de încălzire cel mai răspândit la locuinţele din comuna Bătrâni, este
necesar ca la clădirile de utilitate publică sau cu aglomerări de persoane să se
monteze sisteme de încălzire centrală alimentate de la surse sigure, cu randament
ridicat, cu grad redus de poluare şi care să utilizeze în cât mai mare măsură
deşeurile lemnoase din zonă.
De asemenea, o dată cu introducerea alimentării cu apă şi canalizării care să
asigure presiunea necesară, precum şi evacuarea apelor uzate se vor putea monta
panouri solare pentru prepararea apei calde menajere.
Izolarea termică suplimentară a pereţilor exteriori şi montarea tâmplăriei cu
geam termoizolant tip termopan la clădirile de utilitate publică, împreună cu
montarea unor centrale termice pe lemne sau pe deşeuri lemnoase va contribui la
reducerea cheltuielilor de întreţinere pentru aceste clădiri.
Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi sociale
În contextul societăţii contemporane, când dezvoltarea cunoaşte un ritm

accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasă datorită implicaţiilor
evoluţiei populaţiei şi implicit ale fenomenelor demografice în evoluţia vieţii socio-
economice a societăţii. Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor
demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza, prin proiectare
demografică determinându-se volumul unei populaţii plecând de la structura pe
vârste şi sexe la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a
celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei:
mortalitate, fertilitate şi migraţie. Distingem două mari tipuri de abordare a
evoluţiei probabile:
• Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat
evoluţiile trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens;
• Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în

societăţi mai puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural
vor urma, cu un decalaj în timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-
au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare populaţiile din societăţile avansate.
Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în
trei categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a
populaţiei funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a
indicilor de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a
mortalităţii, de comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate, de numărul
de copii dorit etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu
locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot
oferi acestea; gradul de atractivitate al comunei ca o consecinţă directă a numărului
şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a
localităţii.
Raportat la elementele descrise mai sus prognoza demografică pentru
comuna Bătrâni a fost realizată dintr-o perspectivă tendenţială care presupune
constanta mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei, în sensul menţinerii aceloraşi tendinţe
specifice perioadei 1992 – 2007, cu menţiunea că pentru anul 1992 populaţia totală
a fost obţinută prin însumarea populaţiilor satelor componente Bătrâni şi Poiana
Mare, dat fiind că această comună a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2005 prin
reorganizarea comunei Starchiojd, iar tendinţele specifice care sunt considerate că
s-au menţinut sunt cele manifestate în cei doi ani de la înfiinţarea comunei.
Prognoza demografică realizată în această variantă pentru zona studiată este redată
în tabelul de mai jos:
Populaţie 2008 2011 2015 2019 2023

2420 2169 2184 2198 2213
După cum se observă populaţia totală a zonei urmează, conform prognozei, un

trend descrescător cu un volum de 207 persoane până în 2023, ceea ce reprezintă o
scădere de aproximativ 8,5%. Această tendinţă de scădere a volumului populaţiei
susţine orientarea politicilor locale spre populaţia tânără prin măsuri care să
sprijine creşterea natalităţii:
• acordarea unor facilităţi de ordin economico-financiar şi privind locuirea
orientate spre tinerele familii;
• stimularea încadrării în muncă a tinerilor, diversificarea ofertei privind
locurile de muncă prin atragerea de investiţii locale;
• creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor cu copii –
învăţământ, sănătate, consiliere familială;

• susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile

tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a
unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor;
• dar şi spre populaţia vârstnică prin măsuri care să conducă la creşterea
speranţei de viaţă a populaţiei comunei şi la creşterea calităţii vieţii acestora,
precum:
• asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea
serviciilor de asistenţă socială;
• încurajarea persoanelor aflate în preajma vârstei de pensionare sau care au
depăşit vârsta de pensionare să rămână active, în câmpul muncii sau
desfăşurând activităţi individuale, suplinindu-şi astfel veniturile familiale;
• creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor destinate persoanelor vârstnice.
Organizarea circulaţiei
În urma analizei situaţiei existente şi a disfuncţionalităţile semnalate, propunerile

sunt determinate de:
• posibilităţile reduse de optimizare din cauza lipsei de spaţiu;
• relieful cu declivitate mare;
• intensitatea redusă a traficului;
Propuneri şi reglementări vizează:
• modernizarea şi viabilizarea străzilor, prin:
• aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere sau cel puţin împietruiri;
• amenajări de profil conform noilor STAS-uri;
• amenajarea curbelor;
• amenajarea circulaţiei pietonale (prin amenajarea de trotuare cu lăţime de
minim 1,00 m, cel puţin de o parte a străzii);
• amenajarea intersecţiilor;
• extinderea în viitor a reţelei de drumuri – în conformitate cu planuri
urbanistice de detaliu pentru zona de dezvoltare (extindere a intravilanului)
propusă în zona estică, de o parte şi de alta a drumului judeţean DJ 102 L;
• iluminarea stradală corespunzătoare;
• amenajarea parcărilor în zonele comerciale, culturale şi de servicii.
Pentru trama stradală majoră s-a propus (în conformitate cu STAS 10144/90
şi cu Normele tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile
rurale), parte carosabilă de 7.00 m (2 benzi de circulaţie), acostamente de 0.75 m,
şanţuri de 0.75 m pentru scurgerea apelor pluviale, şi trotuare de minim 1.00 m pe
ambele părţi. Acolo unde spaţiul nu permite amenajări mai ample de profil se poate

adopta profilul redus, cu parte carosabilă de 5.50 – 6.00 m, lăţimea acostamentelor,

a şanţurilor şi trotuarelor rămânând însă aceeaşi, conform prescripţiilor în vigoare.
Pentru străzile secundare - din cele două sate - profilul propus este cel cu 5.00
m parte carosabilă, acostamente de 0.75 m, şanţ de 0.5 m şi trotuar de minim 1.00 m
cel puţin pe o parte a străzii.
Soluţiile propuse sunt în strictă corelare cu obiectivele majore ale Planului
Urbanistic, cu normele tehnice în vigoare pentru proiectarea străzilor, intersecţiilor,
profilurilor caracteristice etc., şi cu discuţiile cu factorii locali de specialitate,
urmărindu-se satisfacerea condiţiilor de încadrare rurală, în vederea stabilirii şi
realizării strategiei de dezvoltare şi analizându-se, totodată, în ce măsură căile de
comunicaţie aferente localităţii corespund condiţiei majore de funcţionalitate
individuală şi în corelare. S-a ţinut cont de Planul Urbanistic General precedent al
comunei, elaborat în 1996 şi de legislaţia în vigoare (cum ar fi, printre altele: Legea
Drumurilor, Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor,
aprobată prin Legea nr. 82/1998, republicată şi modificată prin O.G. 79/2001, noile
STAS-uri şi normative pentru proiectarea drumurilor şi străzilor, Ordinul M.T.nr.
45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi
modernizarea drumurilor, Ordinul M.T. nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, Ordinul M.T. nr.
49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea
străzilor în localităţile rurale, PATJ Prahova).
Reglementari urbanistice
Prevederilor Planului Urbanistic General se aplică în baza planşelor de

folosinţă a terenurilor a planşelor de reglemetări - zonificare funcţională şi a
Regulamentului Local de Urbanism (RLU) aferent.
Prevederile din piesele desenate cât şi cele din RLU se aplică pe tot teritoriului
administrativ al comunei, atât la teritoriul intravilan, cât şi în extravilan.
RLU reglementează modul de amplasare a construcţiilor şi utilizare a
terenurilor şi este format din reglementări comune şi reglementări specifice pe
fiecare Unitate Teritorială de Referinţă (UTR - determinat de zonificarea funcţională
şi morfologia urbană).
RLU este structurat conform reglementărilor în vigoare privind structura
regulamentului local de urbanism. Este compus din trei părţi:
• partea I priveste dispoziţiile generale de aplicare a regulamentului;
• partea a- II-a priveşte prescripţiile generale comune unităţilor teritoriale de
referinta şi cuprinde reguli de baza privind modul de ocupare a terenului şi
reguli de amplasare şi conformare a construcţiilor;
• partea a-III-apriveşte reglementările specifice UTR-urilor şi sunt structurate
astfel:

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

- utilizări admise
- utilizări admise cu condiţionări
- utilizări interzise
SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE ECHIPARE ŞI CONFORMARE A

CLĂDIRILOR
- caracteristici ale parcelelor (suprafeţe,forme, dimensiuni)
- amplasarea clădirilor faţă de aliniament
- amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale
parcelelor
- amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă.
- circulaţii şi accese
- staţionarea autovehiculelor
- înălţimea maximă admisibilă a clădirilor
- aspectul exterior al clădirilor
- condiţii de echipare edilitară
- spaţii plantate
- împrejmuiri
SECTIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.

- procent maxim de ocupare a terenului (POT).
- coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT).
Sunt prevăzute zone pentru care se vor întocmi Planuri Urbanistice Zonale.
Acestea privesc zonele de dezvoltare sau zone care nu îndeplinesc toate condiţiile
de construibilitate din regulament (accese, parcelar etc.)
Pentru zonele cu servituţi de urbanism, zone protejate sau zone de protecţie
s-au instaurat interdicţii sau condiţionări de utilizare a terenurilor, conform
reglementărilor în vigoare.
Obiective de utilitate publică
Pentru asigurarea condiţiilor realizării obiectivelor pentru utilitate publică,

Consiliul Local al Comunei Bătrâni trebuie să aibă în vedere crearea rezervei de
teren necesară.
Sunt de utilitate publică:
• modernizarea căilor de comunicaţie rutieră, amenajarea intersecţiilor,
modificarea traseelor unor circulatii datorată declivităţii terenului, realizarea
de noi circulatii în zonele de dezvoltare si realizarea de parcaje publice;

• lucrările de infrastructură legate de îmbunătăţirea şi dezvoltarea reţelelor

tehnico – edilitare;
• regularizarea cursului de apa a Pârâului Bătrâneanca;
• amenajarea de spaţii plantate cu rol de protecţie şi agreement;
• dezvoltarea institutiilor administrative (Sediul Primariei) si a dotarilor (teren
sport, cabinet veterinar, grădiniţă, etc.).
Masuri/interventii pe domenii
Fondul construit si utilizarea terenurilor

• delimitarea zonelor de protectie a monumentelor istorice conform legii;
• stabilirea măsurilor de intevenţie în cazul celor două şcoli monument istoric,
aflate într-o avansată stare de degradare;
• lotizarea unor noi terenuri destinate construirii de locuinţe, indeosebi pentru
familiile tinere;
• respectarea regulamentelor de construire în vigoare şi a codului civil;
• echiparea fondului construit cu utilităţi de strictă necesitate: apă şi canal;
• infiinţarea unor spaţii plantate perimetrale zonei de activităţi agro –
zootehnice pentru protejarea locuinţelor;
• realizarea unor planuri topografice pe baza cărora să se realizeze
sistematizarea verticală pentru dirijarea apelor pluviale în exces.
Spatii plantate, sport

• dezvoltarea şi protejarea spaţiilor plantate la nivelul întregii localitaţi;
• amenajarea unui teren de sport.
Cai de comunicatie si transport

• amenajarea corespunzătoare a trotuarelor, cu lăţime de minim 1.00 m;
• modernizarea profilurile transversale ale străzilor, corespunzător noilor
normative din punct de vedere tehnic;
• modernizarea structurii străzilor şi amenajarea intesecţiilor;
• dezvoltarea iluminatului stradal;
• amenajarea de parcaje aferente principalelor dotări ale comunei, înclusiv
zonele de interes social şi comercial;
• amenajarea refugiilor pentru călători în staţiile de transport auto.

Echipare edilitară
• realizarea unui sistem de canalizare a apei uzate menajere;
• realizarea unei staţii de epurare a apei şi a unui bazin de retenţie ape pluviale;
• realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, sistem care
este executat in proportie de 70% la intocmirea Raportului de Mediu;
• decolmatarea celor două canale de sub calea ferată de scurgerea a apelor în
exces şi realizarea scurgerii apelor pluviale prin sistematizarea pe verticală;
• reproiectarea si reactualizarea bransamentelor in conformitate cu legislatia in
vigoare;
• introducerea disjunctoarelor de bransament cu limitare de putere la nivelul
puterii stipulate in contractul de furnizare a energiei electrice;
• inlocuirea stalpilor de lemn cu stalpi de beton;
• amplasarea instalatiilor energetice pe traseu usor accesibil in cadrul
lucrarilor de interventie în caz de avarie sau corelate cu celelalte retele din
zona.
Probleme de mediu
• monitorizarea anuală a calităţii factorilor de mediu, prin efectuarea de
măsurători şi determinarea calităţii la nivelul fiecărui element component al
mediului;
• limitarea utilizării produselor chimice şi excluderea celor dăunătoare pentru
om sau mediul înconjurător prin acumularea de reziduuri în sol;
• educarea în spirit ecologic a membrilor comunităţii;
• se va avea în vedere monitorizarea teritoriului comunei astfel în cât să se
evite existenţa depozitelor spontane şi necontrolate de deşeuri menajere
provenite de la gospodăriile individuale;
• decolmatarea şanţurilor şi rigolelor de la profilele iniţiale ale strazilor;
• interzicerea şi sancţionarea drastică a acţiunilor reprobabile de depozitare
întâmplătoare a gunoiului;
Elaborarea de catre Consiliul Locale a programelor privind:
• dotarea căilor de comunicaţii şi a locurilor de colectare a deşeurilor cu număr
suficient de recipienţi pentru colectarea selectivă a acestora;
• colectarea selectivă şi transportul la timp a întregii cantităţi de deşeuri
produse pe teritoriul localităţilor;
• existenţa unui contract cu firme specializate în vederea transportului spre
depozite finale pentru deşeurile colectate selectiv, dimensionate şi amenajate
corespunzător pentru asigurarea sănătăţii populaţiei, mediului;
• interzicerea depozitării de deşeuri în alte locuri decât cele destinate prin
documentaţie urbanistică;
• toate cele aratate la punctele de mai sus trebuie sa respecte termenele
cuprinse in PRGD Regiunea 3 Sud Muntenia si PJGD Prahova;

• retehnologizarea unităţilor agricole în scopul reducerii emisiilor de noxe în

atmosferă;
• reabilitarea şi extinderea zonelor împădurite în teritoriu şi a spaţiilor plantate
• amenajarea bazinelor hidrografice in scopul diminuarii inundatiilor constituie
un obiectiv important atat pentru autoritatile publice locale cat si pentru
organismele de specialitate;
Dezvoltare economică
• înscrierea micilor producători agricoli în registrul Fermelor, astfel încât să
poată beneficia de subvenţii pe produs şi cel mai important asocierea acestora
în cooperative pentru a se putea reduce cheltuielile de producţie, prelucra şi
valorifica producţia în comun;
• dezvoltarea pomiculturii şi a apiculturii;
• dezvoltarea de pensiuni agroturistice şi valorificarea prin turism a produselor
pădurilor (ecoturism, birdwatching, vânătoare şi pescuit, silvoturism, sporturi
extreme, raliuri, etc.);
• aducerea unor rase de animale de mare productivitate;
• valorificarea florei spontane şi înfinţarea unei mici unităţii de produs ceaiuri;
• înfinţarea unor mici unităţi industriale pe plan local (abator, caramangerie,
distilerie, moară, fabrică de ţesături din lână, fabrică de sucuri,etc.);
• aducerea unui operator de credit în comună;
• dezvoltarea unor puncte de asigurări în comună.
Evolutie demografica
• acordarea unor facilităţi de ordin economico-financiar şi privind locuirea
orientate spre tinerele familii;
• stimularea încadrării în muncă a tinerilor, diversificarea ofertei privind
locurile de muncă prin atragerea de investiţii locale;
• creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor cu copii –
învăţământ, sănătate, consiliere familială;
• susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile
tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a
unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor;
• dar şi spre populaţia vârstnică prin măsuri care să conducă la creşterea
speranţei de viaţă a populaţiei comunei şi la creşterea calităţii vieţii acestora,
precum:
• asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea
serviciilor de asistenţă socială;
• încurajarea persoanelor aflate în preajma vârstei de pensionare sau care au
depăşit vârsta de pensionare să rămână active, în câmpul muncii sau
desfăşurând activităţi individuale, suplinindu-şi astfel veniturile familiale;

• creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor destinate persoanelor vârstnice.
1.3. Relaţia cu alte planuri şi programe
Planul Urbanistic General al comunei Batrani a fost elaborat având în vedere

Strategia Judeteana, precum si prevederile POS Mediu, care reprezinta unul din cele
mai importante documente de programare si care contribuie la implementarea
strategiilor nationale si sectoriale de mediu, cu respectarea prioritatilor de
dezvoltare nationale dupa cum au fost stabilite în Planul National de Dezvoltare
2007-2013 (PND) si a prioritatilor strategice pentru fondurile structurale si de
coeziune stabilite în Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR). Planul
Urbanistic General se bazeaza pe obiectivele si prioritatile strategice stabilite în
documentele/strategiile judetene si nationale:
• Planul National de Actiune pentru Mediu;
• Planul Local de Actiune pentru Mediu Prahova;
• Strategia de Dezvoltare Durabila a României orizont 2025;
• Planul de Dezvoltare Durabila a Judetului Prahova în perioada 2007-2013;
• Master plan judetul Prahova privind apa-apa uzata;
• Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor;
• Planul Regional de Gestionare a Deseurilor - Regiunea 3 Sud Muntenia;
• Planul National de Gestiune a Deseurilor 2007 - 2013;
• Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor – Prahova (2006 -2013);
• Istemul de Management Integrat al Deseurilor. Plan de Investitii pe Termen
Lung Judetul Prahova (iulie 2009);
• POS Mediu 2007-2013. Obiectivele POS sunt:
- Îmbunatatirea accesului la infrastructura de apa prin asigurarea
serviciilor de alimentare cu apa si canalizare în majoritatea zonelor
urbane pâna în 2015;
- Ameliorarea calitatii solului prin îmbunatatirea managementului
deseurilor si reducereanumarului de zone poluate istoric în minimum
30 de judete pâna în 2015;
- Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de
termoficare vechi cu cele noi preluate de localitati pâna în 2015;
- Protectia si îmbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin
sprijinirea implementarii retelei NATURA 2000;
- Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea masurilor
preventive în cele mai vulnerabile zone pâna în 2015;
- Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a
localitatilor prin sisteme de producere si distributie centralizate;

- Strategia cu privire la serviciile publice de încalzire urbana; Strategia de

dezvoltare durabila a serviciilor publice de salubrizare si a
managementului integrat al deseurilor solide;
- Strategia Nationala pentru accelerarea dezvoltarii serviciilor
comunitare de utilitati publice;
- Strategia Nationala pentru protectia impotriva inundatiilor;
- Strategia Nationala pentru protectia atmosferei.
2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE ALE MEDIULUI SI ALE

EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLENENTARII PUG
2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului
Evaluarea starii actuale a mediului s-a facut pe baza informatiilor si a datelor

disponibile în momentul elaborarii Raportului de mediu. Conform HG nr.
1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avuti
în vedere în cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt:
biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului,
apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul
arhitectural si arheologic, peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera.
2.1.1. Descrierea fizico-geografică a comunei Batrani
Comuna este situată în partea central sud-estică a ţării. Teritoriul

administrativ al comunei se incadrează între urmatoarele coordonate:
• colţul cel mai vestic, meridianul de 26°4’6,7”longitudine estică;
• cel mai estic punct, meridianul de 26°10’43,53” longitudine estică;
• cel mai nordic punct paralela de 45°26’14,7” latitudine nordica;
• cel mai sudic punct paralela de 45°17’47,2” latitudine nordica.
Suprafata totala a teritoriului administrative este 4524 ha, din care intravilan
220ha. Accesul in comuna se realizeaza prin drumul communal DC34, care se
desprinde din drumul judetean DJ 102L in dreptul km7. Satele sunt dezvoltate în
cea mai mare parte de-alungul văii Bătrâneanca şi parţial pe zonele de la baza
versanţilor.

Relieful
Din punct de vedere morfologic teritoriul comunei se situează în zona
munţilor Buzăului la limita cu zona dealurilor subcarpatice, subzona interna a
dealurilor înalte.
Limita dintre zona muntoasă şi Subcarpaţi se caracaterizează printr-o
complexitate structurală şi morfologică şi un mare grad de fragmentare.
Pe baza datelor geomorfologice pe teritoriul administrativ al comunei Batrâni
s-au identificat următoarele forme de relief:
• zona muntoasă (culmi muntoase şi versanţi);
• zone depresionare – depresiunea Starchiojd.
Zona muntoasă ocupă cea mai mare parte a comunei şi este reprezentată
prin culmi muntoase cu vârfuri cu înălţimi cuprinse între 1202,5 m (vârful Poiana
Condrea) şi 649,4 m (vf. Păltinişul).
Culmea muntoasă ce limitează la vest comuna Bătrâni reprezintă interfluviul
dintre bazinul de recepţie al râului Buzău şi bazinul de recepţie al râului Teleajen.
Această culme are o direcţie de la nord-vest la sud-est şi este marcată de vârful
Schiaului, vârful Jiganului (1080,8 m), varful Lazului (945,4 m) şi Păltinişul (849,4
m). La est, zona este limitată de o culme muntoasă întreruptă de eroziunea reţelei
hidrografice din zonă reprezentată de la nord la sud prin dealul Stănila, plaiul lui
Ioan, vârful Zmeuretului (1136.2 m), muchia Serbeşti (805,4 m).
Zona este marcată şi de culmi muntoase izolate de reţeaua hidrografică
(vârful Gămăliei) (1018,0 m). Din culmile muntoase principale se desprind culmi
secundare înguste ce coboară către valea Bătrâneanca (muchea Movilei, muchea
Pleşei ) sau culmi cu pante domoale (plaiul Gămăliei, dealul Bâlbâitoarea, plaiul
Corboaica).
zone de versant si culme muntoasa

Zonele de versant prezintă un relief cu pante variabile, adesea afectate de

fenomene de instabilitate şi de eroziune ale apelor din precipitaţii, cu râpe abrupte
sau pante domoale, bombamente, trepte şi zone depresionare umede.
Zona depresionară creată de eroziunea pârâului Bătrâneanca are o

dezvoltare discontinuă şi lăţimi variabile destul de reduse pornind din dreptul
satului Poiana Mare şi până la confluenţa cu valea Stâmnicului. În partea de sud se
dezvoltă depresiunea Strachiojd. Aceasta a luat naştere datorită confluenţei cu 3
pâraie cu dispoziţie radiară (valea Stâmnicului, valea Plopului şi valea Screzii) se
dezvoltă o largă zonă depresionară cu relief aproximativ plan şi lăţimi de cca. 200
m.
zona depresionara
Morfometria
Altitudinea maximă existentă pe teritoriul administrativ al comunei Batrâni

este atinsă în Vârful Poiana Condrea (1202.5 m), iar cea minimă este de 450 m pe
valea Batrâneanca în colţul sud estic al teritoriului comunei, astfel diferenţa
altimetrică înregistrată este de 753 m. Trăsăturile morfologice actuale ale
teritoriului analizat sunt rezultatul acţiunii combinate a factorilor interni (tectonică,
structură, litologie) şi a celor externi (climatici, biologici, hidrologici).

Conform litologiei şi tectonicii zonei, direcţia structurilor principale este de la

nord, nord est – sud, sud-vest transversală pe direcţia reţelei hidrografice principală
din zonă. Rocile stâncoase dure ocupă culmile muntoase proeminente, iar cele
marnoase şi argiloase, formează zone depresionare.
Versanţii constituiţi predominant din roci marnoase, sau roci stâncoase
puternic tectonizate, sunt în cea mai mare parte afectaţi de alunecări de teren active
sau stabilizate cu un relief specific, vălurit, în trepte cu zone depresionare şi
bombamente.
Hidrografia
Reteaua hidrografica de pe teritoriul comunei Batrâni apartine sistemului

hidrografic al râului Buzăului prin afluentul său pârâul Bâsca Chiojdului. Pârâul
Bâsca Chiojdului îsi are izvoarele în zona de nord a comunei Bătrâni unde pârâul
Bâsca cu Cale traversează de la vest la est teritoriul. În zona mediană teritoriul
administrativ al comunei este traversat de pârâul Bâsca fără Cale care se formează
prin confluenţa pâraielor Bâscioara, Grohotişului şi Porcarul. Valea are un curs
sinuos la început nord vest – sud est, apoi către est.
Din dreptul vârfului Ţiganului şi plaiul Corboaica se formează valea
Bătrâneanca cu afluentul pe partea stângă, valea Corboaica. Valea Bătrâneanca are
un curs de la nord vest la sud est şi debite mici dependente de precipitaţii. În
perioadele secetoase pârâul seacă.
Văile de pe teritoriul comunei au caracter torenţial sunt adânci cu profil în
forma literei “V”. Fiind în cursul superior unde energia de relief este mare acestea
nu prezintă potenţial de risc cu privire la fenomenele de inundabilitate.
Hidrogeologie
Apele subterane din cuprinsul teritoriului comunei Batrâni depind de distanţa

faţă de apele curgătoare, altitudine, litologia şi structura rocilor, gradul de fisuraţie
şi prezenţa liniilor tectonice.
Zona depresionară suprapusă sinclinalului de Drajna, din partea de sud a
comunei alcătuită din depozite proluviale de pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos
constituie un colector al apelor din precipitaţii. Este posibilă şi o alimentare din
subteran, din structurile sinclinale sau prin circulaţia apei pe fisuri şi linii tectonice.
Formaţiunile cretacice grezoase sau conglomeratice permit circulaţia apelor
meteorice pe fisuri şi linii tectonice. Marnele şi argilele sunt roci impermeabile, iar
circulaţia apelor este dificil de realizat. Cea mai mare parte a comunei se
alimentează din puţuri rurale cu apă nepotabilă, alimentate doar din precipitaţii. În
perioadele secetoase, aceste puţuri seacă.

Structura, tectonica si geologia
Teritoriul administrative al comunei Batrani se situeaza in zona flisului ce se

caracterizeaza prin prezenta panzelor de sariaj si a cuverturilor posttectonice.
Succesiunea unitatilor structural de la nord la sud este urmatoarea:
• Panza flisului curbicortical;
• Panza de Macla-Zagon;
• Panza sisturilor negre;
• Cuvertura posttectonica – sinclinalul de Slanic;
• Panza de Tarcau;
• Cuvertura posttectonica – sinclinalul de Drajna.
Geologia
Cretacicul apare in cadrul panzelor flisului curbicortical si a panzei de Macla - Zagon.
• Panza flisului curbicortical sau seria de Teleajen, apare la limita de nord a comunei
si este reprezentata prin depozite ce apartin intervalului Albjan - Vraconian (al - vr).
Acest interval este reprezentat prin flis sisto - grezos cu intercalatii de gresii masive.
Fondul petrografic al acestei serii il constituie o alternanta ritmica de gresii calcaroase
sau marnoase, curbicorticale de cele mai multe ori bogat muscovitice pe fetele de
stratificatie, cu marne sistoase verzui si cenusii.
• Panza de Macla - Zagon, apare in continuarea panzei de Teleajen pe o suprafata
redusa, reprezentata prin depozite de varsta Albian – Turoniana (al - tu), constituite
dintr-o stiva cu caractere mixte de trecere intre seria flisului curbicortical si
orizonturile superioare ale sisturilor negre. Este alcatuita dintr-o alternanta ritmica
de gresii curbicorticale si sisturi verzi si cenusii in care se intercaleaza sisturi rosii sau
vargate, rosii si verzi, arcoze cu granodiorite, argilite negre si uneori gresii subtiri
glauconitice.
• Panza de Tarcau. Ocupa zona mediana din cadrul comunei si este reprezentata
prin depozite de varsta Paleocen - Lutetian (Pg1 - lt) care cuprinde:
- faciesul gresiei de Tarcau cu flis grezos si intercalatii de flis argilo-grezos de tipul
stratelor cu hieroglife;
- faciesul intermediar cu pachete de grosimi diferite de flis grezos de tipul gresiei
de Tarcau ce alterneaza cu pachete formate dintr-o alternanta de argile, marne
si gresiii calcaroase subtiri de tipul stratelor cu hieroglife;
Priabonian (pr) Priabonianul imbraca doua faciesuri:
- stratele de Podul Secu alcatuite dintr-o alternanta deasa de gresii calcaroase,
adesea diaclazate, marne si argile cenusii si verzi, uneori cu fucoide. Adesea apar
intercalatii de marnocalcare cenusii;
- stratele de Plopu reprezentate de un flis argilo-grezos de tipul stratelor cu
hieroglife cu intercalatii de sisturi rosii spre partea inferioara.

Cuvertura post-tectonica a unitetilor cu tectogeneza cretacic superior, ocupa o mare

parte din suprafata comunei Batrani si este reprezentata prin:
Lattorfian-Chattian (lf-ch) care formeaza umplutura sinclinalului de Slanic si este
reprezentat prin faciesul de Pucioasa Fusaru, impartit intr-o serie de orizonturi
litologice asfel:
- Menilitele inferioare si sisturile disodilice inferioare;
- Gresia de Fusaru si statele de Puciaosa reprezentate prin gresii micacee
calcaroase, in bancuri groase de 1-3 m, marne si argile cenusii cu intercalatii de
gresii calcaroase subtiri, sisturi disodilice si calcare sideritice;
- Statele de Vinetisu reprezentate prin depozite de flis sistos grezos;
- Menilitele superioare reprezentate printr-un orizont relativ subtire de menilite si
sisturi disodilice in care se intercaleaza bentonite in strate de la 10 cm pana la 2
m grosime.
Faciesul de Slon
Elementul caracteristic al acestui facies il constituie prezenta unor brecii ce
inglobeaza klippe sedimntare de dimensiuni variabile ce ajung pana la cateva sute de
metrii. Klippele sedimentare din breciile de Slon sunt alcatuite din depozite cretacice
(gresii din seria de Macla - Zagon, marne rosii senoniene) sau paleogene (gresii,
marnocalcare din eocenul de Sotriile) ce au fost antrenate gravitational in timpul
sedimentarii breciilor de pe zone situate mai la interior (N-V).
Acvitanian - Burdigalian (aq-bd) este reprezentat prin stratele de Cornu in succesiunea
carora se disting doi termeni:
- Gipsurile inferioare cu unele intercalatii de sisturi disodiliforme;
- Orizont de sisturi argiloase si marnoase, cenusii sau negricioase, deseori
bituminoase, uneori disodiliform cu intercalatii sporadice de gresii in
lespezi, local cu gresii glauconitice, conglomerate cenusii cu elemente de
sisturi cristaline si argile sau marne cu dezvoltare lenticulara.

Depozite de varsta Acvitanian – Burdigalia
Helvetianul (he) in cadrul depozitelor helvetiene s-au distins pe baze litologice doua
orizonturi: orizontul conglomeratelor de Brebu si orizontul cu gipsuri.
• Conglomeratu de Brebu sunt constitute din elemente rulate de sisturi
cristaline (porfire rosii, diabaze, calcare urgoniene rosii, calcare senoniene
prinse intr-o matrice grezoasa, putin consistenta, cenusie sau roscata;
• Orizontul cu gipsuri constituit gresii si depozite argilo - marnoase ce contin gresii
in bancuri putin consistente, uneori aproape nisipuri, cenusii sau roseate, separate
prin diasteme, jointuri argiloase sau strate de argila marnoasa si nisipoasa, cu
intercalatii de tufuri dacitice, gisuri, sisturi carbonatate cu textura laminara.
Tortonian(to) ce cuprinde urmatorii termeni:
• Tufuri si marne albe sau verzui cu globigerine;
• Brecie salifera si masive de sare gema, brecia are o matrice argiloasa marnoasa,
de obicei bituminoasa si sarata cu fragmente de gipsuri; sarea are forma de
zacamant de tip "strat" intercalata, in depozite argiloase marnoase;
• Sisturi argiloase cu radiolari, local cu intercalatii de gips si de gresie galbuie,
friabila;
• Marne cu Spinalis, local cu intercalatii de gresii si nisipuri sau de cinerit urmate
uneori de sisturi cu radiolari.
Cuaternarul este reprezentat prin etajul Holocen superior (qh2). Acesta cuprinde

zonele cu aluviuni recente ale retelei hidrografice din zona si depozitele ce apartin
conului aluvionar al valor Stimnic si Batraneanca situate in partea de sud a comunei.
Depozite holocen superior
Tectonica
Din punct de vedere tectonic se disting:

• Zonele panzelor de sariaj cu o tectonica complicate, cutata (anticlinalul
Homoraciu) si foarte tectonizata afectata de linii de sariaj, digitatii, falii
inverse si verticale sau subverticale;
• Cuverturi posttectonice antrenate in structuri sinclinale majore (sinclinalul Slanic,
sinclinalul Drajna afectate de asemenea de falii.
Clima
Condiţiile climatice sunt diferenţiate în cadrul teritoriului, fiind de tip continental

moderat pentru zona muntoasă şi de tranziţie între tipul continental moderat şi cel
continental pentru zona deluroasă.
• temperatura medie anualã este de 9° C;
• temperatura medie în luna ianuarie -2° C;
• temperatura medie în luna iulie 19 ° C;

• precipitaţii medii anuale 700 - 800 mm;

• adâncimea maximă de îngheţ este 1.00 m (STAS 6054/77 ).
Conform „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra
construcţiilor NP-082-04, în zona comunei Bătrâni presiunea de referinţă a
vântului la înălţimea de 10 m este de 0.4 kPa, mediată pe 10 minute, având 50 de ani
interval mediu de recurenţă. Viteza mediată pe 1 min., la 10 m, este v = 31 m/sec
având un interval mediu de recurenţă de 50 de ani. Direcţia predominantă a
vânturilor este NV şi SE canalizată de-alungul reţelei hidrografice principale din
zonă şi anume parâul Bătrâneanca. Cu privire la încărcarea dată de zăpadă (STAS
10101/21 - 92) teritoriul studiat aparţine zonei B, cu o încărcare de referinţă gz =
1,2 kN/m2 cu perioada de revenire de 10 ani şi gz = 2,0 kN/m2 cu o perioadă de
revenire de 50 ani.
2.1.2. Factorul de mediu “Apa”
Poluarea apei se poate produce în mod accidental, dar de cele mai multe ori
datorită îndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau
solide. Sursele de poluare a apei sunt multiple, cel mai frecvent însă ele sunt
reprezentate de reziduurile comunale, industriale şi agrozootehnice. Factorii care
au condus la poluarea apei pot fi grupaţi în:
• factori demografici, reprezentaţi, de numărul populaţiei dintr-o anumit zonă;
• factori urbanistici, corespunzători dezvoltării aşezărilor umane care utilizează
cantităţi mari de apă, pe care le deversează în natură sub formă de ape uzate
intens impurificate;
• factori industriali reprezentaţi de nivelul de dezvoltare economică şi
industrială.
Poluarea apelor, deşi este un fenomen general, poate fi grupată în mai multe tipuri,
astfel:
• poluarea fizică, cu precădere cea termică sau cea determinată de elemente
insolubile plutitoare sau sedimentabile. Acest tip de poluare este caracteristic,
în general zonelor dezvoltate din punct de vedere industrial;
• poluarea chimică, este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanţe
chimice diverse, de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu
persistenţă îndelungată;
• poluarea biologică – bacteriologică, legată în mod direct de prezenţa si
activitatea omului.

Starea factorului de mediu Apa
Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calităţii apei. Poluarea

chimică, este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanţe chimice diverse,
de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu persistenţă îndelungată;
poluarea biologică – bacteriologică, legată în mod direct de prezenţa si activitatea
omului.
În zona comunei Batrani, apele de suprafata si subterane freatice sunt afectate
de două categorii majore de factori de stres fizici şi chimici:
• evacuarea în mediul natural a unor ape uzate menajere;
• tipul de mineralizaţie al zonei.
Sub aspectul reglementarilor actuale apele uzate menajere de la gospodariile
individuale trebuie colectate in fose septice impermeabilizate care se vor vidanja
periodic in statii de epurare autorizate.
Analiza situatiei reale arata ca in situatia actuala cea mai mare parte a apelor
uzate rezultate in gospodariile individuale este evacuata necontrolat in viroage, in
sol, sau in cursurile de apa.
Evacuările necontrolate de ape uzate menajere sunt surse punctiforme de
poluare a apei provenite de la locuinţele colective sau individuale. De asemenea,
există o serie de surse difuze de poluare a apelor asociate activităţilor agricole şi de
creştere a animalelor.
Tipul de mineralizaţie al zonei conduce la apariţia unor elemente în
concentraţii peste limitele admise de reglementările în vigoare privind calitatea
apelor de suprafaţă sau subterane, constituind aşa-numitele niveluri de
concentraţie de fond.
Privitor la cursurile de apa ca unitati hidrologice trebuie mentionat ca albiile
acestora sunt in cea mai mare parte neamenajate, manifestandu-se eroziunile
laterale care dau nastere la prabusiri locale ale malurilor, unele cursuri de apa
(paraul Batraneanca si afluientii acestuia) au pante de curgere foarte accentuate.
Afluientii paraului Batraneanca au cursuri nepermanente si curgeri torentiale.
Vaile acestora sunt erodate, cele mai frecvente eroziuni sunt cele de grad II si III
reprezentate de ogase si ravene.
Trebuie mentionat ca in comuna Batrani nu exista retea de canalizare
centralizata, apele menajere sunt colectate prin fose vidanjabile, puturi absorbante
sau latrine uscate.

2.1.3 Factorul de mediu “Aer”
Aerul este una dintre cele mai importante resurse naturale de care depinde viata pe
planeta noastra. Deoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul cel
mai rapid al poluantilor în mediul înconjurator, ale caror efecte sunt resimtite în
mod direct si indirect de om si de catre celelalte componente ale mediului,
prevenirea poluarii atmosferei reprezinta o problema de interes public, national si
international.
Starea factorului de mediu Aer
Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului atorită
capacităţii sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate
continuu de activităţi umane. Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil
de controlat, deoarece poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi
nu mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi-trataţi. Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot
reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu alţi poluanţi prezenţi rezultând
astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra omului sau
mediului. Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului,
emisiile de noxe gazoase, pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu,
ca: poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei.
Sursele de poluarea ale mediului ambiant se împart în două mari categorii:
• surse de impurificare cu particule solide;
• surse de impurificare cu gaze şi vapori.
Acestea pot fi surse naturale şi surse artificiale.
Sursele naturale de poluare a aerului nu provoacă decât în mod excepţional
poluări importante ale atmosferei. Cea mai comună dintre poluările naturale este
poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului,
ridicate de vânt până la o anumită altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori
factori de poluare care pot influenţa şi sănătatea populaţiei, în apropierea unor zone
aride sau de deşert. În anumite condiţii meteorologice s-au semnalat transporturi
masive de praf până la distanţe apreciabile de locul de producere.
Poluarea atmosferei produce în primul rând afecţiuni la nivelul aparatului
respirator. Nu au fost înregistrate cazuri de mortalitate prin boli respiratorii,
morbiditate specifica prin boli ale aparatului respirator.
Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calităţii aerului,
Având în vedere specificul localitătii, capacitătile productive industriale si ocupatia
majoritătii populatiei, în principal în sectorul agricol, principalele surse antropice
de poluare a aerului care pot fi luate în consideratie sunt:
• activitătile de crestere a păsărilor si animalelor în gospodăriile populatiei, de
la care se emană amoniac si metan prin fermentarea dejectiilor.

• arderea combustibililor pentru prepararea hranei si încălzirea locuintelor

(dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);
• surse mobile (autoturisme, masini de trasport si utilaje agricole) generatoare
de oxizi de carbon, oxizi de sulf si oxizi de azot;
• depozitările necontrolate de deșeuri, generatoare de oxizi de carbon si metan.
Nivelul zgomotului
Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului
din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt
precizate în STAS 10009 - 88 si prevad, la limita unei incinte industriale, valoarea
maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS - ul amintit), iar ceea ce priveste
amplasarea cladirilor de locuit (tabelul 2.5 din acelasi STAS), aceasta se va face în
asa fel încât sa nu depaeasca valoarea maxima de 50 dB(A) pentru nivelul de
zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m în fatada acesteia în conformitate cu STAS
6161/1 - 79. De asemenea, tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANA - Limitele
admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale
nivelului de zgomot exterior al strazii, masurate la bordura trotuarului ce
margineste partea carosabila, stabilite în functie de categoria tehnica a strazilor
(respectiv de intensitatea traficului).
Din evaluarile efectuate rezulta urmatoarele aspecte:
• principala sursa de zgomot este reprezentata de traficul rutier, de
basculantele de mare tonaj care tranziteaza localitatea;
• activitatea economica (comert) contribuie într-o mai mica masura la
poluarea sonora directa, dar indirect (prin transporturi mai ales cu vehicule
grele) îsi aduce contributia sa.
2.1.4. Factorul de mediu “Sol”
Solul, prin pozitia, natura si rolul sau este un component al biosferei si

produs al interactiunii dintre mediul biotic si abiotic, reprezentând un organism
viu, în care se desfasoara o viata intensa si în care s-a stabilit un anumit echilibru
ecologic.
Solul este o resursa naturala practic neregenerabila. El joaca un rol
crucial pentru activitatile umane si supravietuirea ecosistemelor. Costurile
degradarii solului sunt foarte ridicate si generate, în principal, de catre societate, nu
de catre cei care folosesc terenul. Solurile determina productia agricola si starea
padurilor, conditioneaza învelisul vegetal, precum si calitatea apei, în special a
râurilor, lacurilor si a apelor subterane, regleaza scurgerea lichida si solida în

bazinele hidrografice si actioneaza ca o geomembrana pentru diminuarea

poluarii aerului si a apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea poluantilor,
cum sunt substantele chimice folosite în agricultura, deseurile si reziduurile
organice si alte substante chimice. Solurile, prin proprietatile lor de a întretine
si a dezvolta viata si de a se regenera, filtreaza poluantii, îi absorb si îi transforma.
Din punct de vedere pedologic, judeţul dispune de soluri cu potenţial de producţie
ridicat, cu fertilitate naturală bună, mai ales în zona de sud, unde se regăsesc soluri
de tip cernoziom.
Poluarea solului
Activităile economice productive sau gestionarea activităilor de colectare,

transport si eliminare a deseurilor, prezinta deficiente, astfel încât atât calitatea
factorilor de mediu cât si impactul asupra sanatatii populatiei sunt supuse unor
riscuri majore. Efectuarea lucrarilor asupra solului conform cerintelor tehnice
(tehnologiilor specifice) poate avea un impact negativ asupra mediului, cum ar fi
fenomenele de tasare secundara sunt datorate actiunii traficului mecanic al
tractoarelor si masinilor agricole, mai ales pe solurile cu texturi grele.
Aplicarea de ingrasaminte chimice, produse industrial, fara suport autorizat
(cartarea agrochimica), poate produce acidifierea solului, datorita folosirii
ingrasamintelor cu reactie fiziologic acida in doze mari si repetate (azotat si sulfat
de amoniu). O sursa de poluare a solului cu metale grele, o constitue gazele de
esapament de la motoarele autovehiculelor ce folosesc drept combustibil benzina
si motorina al carui efect se remarca, mai ales, pe o fâsie de 0 – 7 m latime de-a
lungul ambelor parti carosabile ale soselelor.
Printre cauzele potentiale de poluare a solului din arealul studiat mentionam:
• fertilizarea solului timp indelungat cu produse chimice cu continut de:
compusi azotici – NH4, NO2, NO3, fosfati, pesticide;
• combaterea daunatorilor cu produse chimice aplicate in toate etapele
vegetatiei;
• manipularea si depozitarea defectuasa a substantelor chimice;
• manipularea si depozitarea defectuasa a combustibililor lichizi, lubrifianti,
folositi la alimentarea utilajelor agricole(tractoare, combine, etc.);
• depozitarea defectuoasa a deseurilor menajere.
Starea factorului de mediu sol
Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale

provenite de la societăţile comerciale porductive sau provenite de la gospodăriile
rurale individuale şi prin exloatare agricolă neraţională.

Societăţile productive sunt prevăzute cu containere metalice pentru

colectarea temporară a deşeurilor menajere şi asimilabile, în vederea eliminarii lor
finale la groapa de gunoi. Societăţile sunt prevăzute cu puţ sec pentru depozitarea
definitivă a cadavrelor de animale, platformă betonată pentru depozitarea
temporară a deşeurilor metalice reciclabile, astfel încât să nu influenţeze calitatea
soului în zonă. Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calitătii
solurilor.
2.1.5. Schimbari climatice
Schimbarile climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de

activitatile umane care determina schimbarea compozitiei atmosferei globale si
care se adauga la variabilitatea naturala a climei observate pe o perioada de timp
comparabila.
Majoritatea comunitatii stiintifice a lumii este de acord ca pot fi deja
observate schimbari climatice determinate de activitatile antropice ce produc emisii
de GHG (gaze cu efect de sera) prevazute de protocolul de la Kyoto sunt: dioxid de
carbon (CO2), metan (CH4), peroxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HCF-uri),
perfluorocarburi (PCF-uri), si (hexafluorura de sulf) SF6.
Efectele sunt vizibile mai ales cu cresterea temperaturii medii globale cu
0,6 ± 0,2 0C de la momentul când a început sa fie monitorizata (anul 1860).
Alti indicatori care evidentiaza schimbarile climatice sunt topirea accelerata a
ghetarilor în timpul verii si o crestere cu 10 – 20 m a nivelului marii în secolul al XX-
lea.
Desi aceste fenomene pot parea nesemnificative la prima vedere, efectele lor
asupra vietii pot deveni extrem de grave. Se considera ca schimbarile climatice vor
determina intensificarea frecventei aparitiei evenimentelor meteorologice extreme
si modificarea modelelor precipitatiilor la scara globala ducând la inundatii si
secete. Mai mult, datorita conditiilor meteorologice, pot aparea modificari ale
ecosistemelor locale si chiar ciclurile globale ale apei pot fi tulburate.
Efecte asupra agriculturii

În ultimul deceniu, perioadele de seceta si inundatii au devenit mai frecvente,
cu efecte negative asupra productivitatii agricole, în special la grâu si porumb.
Efecte asupra silviculturii

Aproape un sfert din suprafata României este reprezentata de zone împadurite,
care adapostesc un numar mare de specii si ecosisteme. Impactul schimbarilor
climatice asupra padurilor din România a fost analizat cu ajutorul mai multor

modele climatice globale. În zonele împadurite joase si deluroase se preconizeaza o

scadere considerabila a productivitatii padurilor dupa anul 2040 datorita cresterii
temperaturilor si scaderii volumului precipitatiilor.
Efecte asupra gospodăririi apelor

Consecintele hidrologice ale cresterii concentratie de CO2 în atmosfera sunt
semnificative. Modelarea acestora a fost realizata în România, punându-se
accent pe principalele bazine hidrografice. Rezultatele arata efectele probabile ale
modificarilor în volumul precipitatiilor si în evapo-transpiratie.
Efecte asupra aşezărilor umane

Sectoarele industrial, comercial, rezidential, tertiar si de infrastructura (inclusiv
alimentari cu energie si apa, transporturi si depozitarea deseurilor) sunt
vulnerabile la schimbarile climatice în diferite moduri. Aceste sectoare sunt
direct afectate de modificarea temperaturii si precipitatiilor, sau indirect prin
impactul general asupra mediului, resurselor naturale si productiei agricole.
Sectoarele cele mai vulnerabile fata de efectele schimbarilor climatice sunt:
constructiile, transporturile, exploatarile de petrol si gaze; turismul si industriile
aflate în zone costiere. Alte sectoare potential afectate sunt: industria alimentara,
prelucrarea lemnului, industria extila, productia de biomasa si de energie
regenerabila.
Efecte asupra sanatatii umane

Monoxidul de carbon (CO). Studiile epidimiologice au pus in evidenta patru tipuri
de efecte asupra sanatatii asociate cu expunerile la monoxidul de carbon (in special
cele care produc niveluri ale carboxihemoglobinei COHb sub 10%.
- efecte cardiovasculare
- efecte neurocomportamentale
- efecte asupra fibrinolizei
- efecte perinatale.
Hipoxia cauzata de CO determina deficiente in functiile organelor senzoriale si
tesuturilor. In ceea ce priveste efectele cardiovasculare, si anume, o scadere a
capacitatii de preluare a oxigenului si scaderea rezultanta a capacitatii de munca,
acestea s-au pus clar in evidenta, incepand de la o concentratie de 5% a COHb.
Unele studii raporteaza aceste efecte chiar de la 3,3 – 4,3% COHb.
Efectele cardiovasculare pot avea implicatii asupra sanatatii populatiei largi
sub aspectul reducerii potentialului fizic in timpul activitatilor profesionale sau
recreative. Un segment important al populatiei asupra caruia se manifesta efecte
cardiovasculare ale expunerii la CO este reprezentat de bolnavii de angina
pectorala. La acestia, agravarea anginei apare la 2,9 – 4,5% COHb, iar uneori chiar
sub 2% COHb.

Niveluri ridicate de COHb determina si efecte secundare, ca de exemplu schimbari

in pH-ul sangelui si in fibrinoliza, reducerea greutatii fatului la nastere si
dezvoltarea postnatala intarziata. Alte segmente ale populatiei supuse unui risc
crescut sunt:
- femei insarcinate si copii mici;
- varstnicii;
- bolnavii de bronsita cronica si enfizem pulmonar;
- tinerii cu tulburari cardiace sau respiratorii grave;
- persoane cu tulburari hematologice;
- persoane cu forme genetice neuzuale ale hemoglobinei asociate cu reducerea
capacitatii de oxigenare;
- persoane tratate cu medicamenta depresive.
Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un nivel de 2,5 – 3%COHb pentru

protectia sanatatii populatiei, incluzand si grupurile sensibile. Pentru aceasta,
concentratiile de CO in aer nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori
(recomandate ca valori ghid pentru protectia sanatatii populatiei):
- 60mg/mc pentru 30min;
- 30mg/mc pentru o ora;
- 10mg/mc pentru 8ore.
Standardul romanesc (STAS 12574-87) prevede urmatoarele limite sanitare:
- 6mg/mc pentru 30minute;
- 2mg/mc pentru 24 ore.
Plumbul. Intrucat organismul uman are proprietatea de a acumula plumbul,

efectele asupra populatiei au fost studiate pentru expuneri pe termen lung la
niveluri scazute ale concentratiilor de plumb in atmosfera.
Aceste efecte se clasifica in trei categorii:
- asupra biosintezei hemoglobinei;
- asupra sistemului nervos
- asupra presiunii sangelui.
Pragurile de Pb in sange sub care nu apare prima categorie de efecte sunt:
- 0,2 μg/ml la adulti;
- 0,1 μg/ml la copii.
Pragul pentru a doua categorie de efecte se situeaza la 0,3 μg/ml.

Pentru a treia categorie de efecte nu s-a putut stabili un prag, dar intrucat
populatia din centrele urbane si industriale prezinta, intr-o proportie ridicata,
hipertensiune arteriala, iar studiile au dovedit ca reducerea nivelului de plumb in
sange reduce numarul hipertensibililor, pentru protejarea populatiei se recomanda
pe cat posibil reducerea emisiilor de plumb.

Este de mentionat ca aportul de plumb in organismele umane este adus nu

numai de aerul atmosferic, prin inhalare, ci si de ingurgitarea, prin alimente si din
apa. La populatia adulta, circa 40% din Pb introdus in organism provine din aer, in
timp ce la copii acest raport scade la 6%. Aportul mult mai mare de Pb prin
ingurgitare, la copii, se datoreaza urmatoarelor cauze:
• copii mananca si beau mai mult, pe unitatea de greutate corporala, decat
adultii;
• inghitirea prafului incarcat cu Pb de pe maini;
• absortia plumbului pe tractul intestinal este de circa 50%, fata de 10% la
adulti;
• printre copii prevaleaza deficientele nutritionale care favorizeaza absorbtia
de Pb;
• caracteristicile comportamentale (nepastrarea igienei, joaca in afara casei) ale
copilului cresc riscul expunerii.
Segmentul de populatie care prezinta cel mai ridicat risc de expunere la Pb il
reprezinta copii de 6 ani.
Cauzele principale ale acestui risc sunt:
- bariera sange-creier nu este complet dezvoltata;
- efectele hematologice si neurologice apar la praguri mai coborate.
Al doilea segment cu grad ridicat de risc sunt femeile insarcinate, intrucat
placenta nu reprezinta o bariera in expunerea fatului la Pb. Organizatia Mondiala a
Sanatatii (OMS) recomanda ca valoare ghid concentratia de 0,5 - 1 μg/mc de Pb in
aer, pentru un timp de mediere de un an. Esta de mentionat ca o concentratie medie
anuala de Pb intre limitele 0,5 – 1 μg/mc este bazata pe presupunerea ca pentru
98% di populatie se va mentine concentratia de plumb in sange sub 0,2 μg/ml, in
plus, este recunoscut faptul ca pot apare unele efecte pentru care nu se poate stabili
o limita, deci in mod normal Pb ar trebui sa nu existe.
De asemenea, limitele de 0,5 - 1 μg/mc nu asigura protectia suficienta a
copiilor ceea ce conduce la necesitatea luarii unor masuri drastice de limitare si de
eliminare a emisiilor de Pb. STAS 12574-87 prevede valoarea de 0,7 μg/mc ca
norma sanitara pentru un timp de mediere de 24 ore, neprevazand o norma pentru
timp lung de expunere (an).
Ozonul. Este un oxidant puternic si deci poate reactiona, in mod virtual, cu

fiecare clasa de substante biologice, in general ozonul isi exercita actiunea in
principal prin doua mecanisme:
- oxidarea grupurilor sulfhidril si a aminoacizilor enzimelor, co-enzimelor,
proteinelor si peptidelor;
- oxidarea acizilor grasi polinesaturati in acizi grasi peroxidici.
Intrucat membranele sunt compuse din proteine si din lipide, acestea sunt supuse
atacului ozonului. Celulele sau organele cu suprafata specifica mare pot fi extrem de

vulnerabile. Studiile au evidentiat urmatoarele efecte ale expunerii la ozon si la alti

oxidanti fotochimici:
- afectarea semnificativa a functiei respiratorii (volumul expirat fortat,
existenta cailor de patrundere a aerlui, capacitatea vitala fortata, frecventa
respiratorie);
- iritarea ochilor, nasului si laringelui;
- disconfort al cutiei toracice;
- tuse si dureri de cap;
- favorizarea infectiilor bacteriale.
OMS recomanda o valoare-ghid pentru mediere pe o ora de 150-200μg/mc si pentru
mediere de 8 ore 100-120 μg/mc. STAS 12574-87 prevede urmatoarele norme
sanitare:
- 100 μg/mc pentru 30 minute
- 30 μg/mc pentru 24 ore.
Bioxidul de sulf. Calea de patrundere in organism este tractul respirator.

Efectele atat la expunerea pe termen scurt (10-30minute), cat si la expunerea
pe termen mediu (24ore) si lung (an) sunt legate de alterarea functiei respiratorii.
In concentratii peste 1000 μg/mc (apar, in general, numai la locul de munca) timp
de 10 minute, pot apare efecte severe ca: bronhoconstrictie, bronsite si traheite
chimice. La concentratii de 2600-2700 μg/mc pe 10 minute creste riscul aparitiei
spasmului bronsic la asmatici.
De remarcat ca exista o mare variabilitate a sensibilitatii la SO2 a subiectilor
umani. Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt combinata cu
expunerea pe termen lung la concentratii mai mici creste riscul aparitiei bronsitelor
cronice, in special la fumatori. Expunerea pe termen lung la concentratii mici
conduce la efecte in special asupra subiectilor sensibili (asmatici, copii, oameni in
varsta). Bioxidul de sulf si particulele in suspensie au efect sinergic, asocierea
acestor poluanti (prezenti simultan in gazele de ardere de la centrale termice)
conduce la cresterea mortalitatii, morbiditatii prin afectiuni cardiorespiratorii si a
deficientelor functiei pulmonare. La copii care traiesc in zone industrializate s-a
remarcat scaderea capacitatii vitale. Efectul sinergic apare atat la expunerea pe
termen scurt, cat si la cea pe termen lung.
Aerosolii acizi (acid sulfuric si sulfati). Expunerea la aerosoli de acid

sulfuric si la aerosoli de sulfat conduce la cresterea morbiditatii prin afectiunu
pulmonare ca; bronsite asmatice alergice si bronsite cronice.
Bioxidul de azot. Expuneri pe termen scurt conduc la schimbari in functia

respiratorie atat la subiecti normali, cat si la cei cu bronsita. In amestec cu ozonul
are efecte sinergice, ca si in prezenta pulberilor in suspensie. Expuneri pe termen

lung conduc la efecte asupra plamanului, splinei, ficatului si sangelui. Efectele

asupra plamanului pot fi reversibile si ireversibile.
S-au observat: aparitia enfizemelor, alterarea celulelor pulmonare, cresterea
susceptibilitatii la infectii bacteriologice ale plamanului.
Particule in suspensie. In cadrul acestui poluant se inscriu partuculele solide

netoxice cu diametru pana la 20 μm. Dintre acestea, cele cu diametre micronice si
submicronice patrund prin tractul respirator in plaman, unde se depun. Atunci cand
cantitatea inhalata intr-un interval de timp depaseste cantitatea ce poate fi
eliminata in mod natural, apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea
capacitatii respiratorii si a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste
fenomene favorizaza instalarea sau cronicizarea afectiunilor cardiorespiratorii, in
cazul in care particulele contin substante toxice, ca de exemplu metale grele in cazul
cenusii de carbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea in plasma si in sange a
ionilor metalici conducand, in functie de metal si de doza, la tulburari foarte
serioase.
Formaldehida. Este un compus cu efecte iritante. S-au evidentiat efecte

cancerigene la animale, dar testele pe subiecti umani un au condus la concluzii
certe. Formaldehida face parte din grupa 2B a substantelor cancerigene (conform
IARC). Concentratia la care apare iritatia este de 100 μg/mc pe 30minute, dar
efectele semnificative apar de la 300 μg/mc.
Ceilalti VOC. Efecte asupra sanatatii omului apar la concentratii mari de

compusi organici volatili, concentratii ce caracterizeaza de regula, locurile de
munca. De remarcat ca di arderea carbunelui si a produselor petroliere pot aparea
si: benz-pyrenul, compusi aromatici heterociclici (carbazol, acridina) si
hidrocarburile cu gruparea NO2 (nitro-HAP). Studiile au pus in evidenta efectele
mutagene si cancerigene ale acestor compusi, dintre care benz-pyrenul detine un
rol primar.
Efecte asupra vegetatiei
Bioxidul de sulf. Efectele fitotoxice ale SO2 sunt puternic influientate de

abilitarea tesuturilor plantei de a converti SO2 in forme relativ netoxice. Sulfitul
(SO3) si acidul sulfitic (HSO3) sunt principalii compusi formati prin dizolvarea SO2 in
solutii apoase. Efectele fitotoxie sunt micsorate prin convertirea lor prin mecanisme
enzimatice sineenzimatice in sulfat, care este mult mai toxic decat sulfitul. In functie
de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, apar efecte
biochimice si fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cresterea
ratei respiratorii, schimbari in metabolismul proteinelor, in bilantul lipidelor si al
apei si in activitatea enzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea

cresterii plantelor, cresterea sensebilitatii la agenti patogeni si la conditii climatice

excesive.
In comunitatile de plante apar schimbari ale echilibrului intre specii:
reducerea varietatilor sensibile determina alterarea structurii si functiilor intregii
comunitati. Uniunea Internationala a Organizatiilor pentru Cercetarea Padurilor
recomanda urmatoarele concentratii ca valori – ghid pentru protectia plantelor.
- media anuala - 50μg/mc pentru a se mentine intreaga productie in cele mai
multe locuri si 25 μg/mc pentru a mentine intreaga productie si a proteja
mediul;
- medie pe 30minute - 150 μg/mc si respectiv, 75 μg/mc pentru cele doua
situatii de mai sus (se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala
de maxim2,5%).
Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30 μg/mc ca medie anuala.
Oxizii de azot. Pana la anumite concentratii oxizii de azot au efect benefic

asupra plantelor, contribuind la cresterea acestora, totusi s-a constatat ca in aceste
cazuri creste sensibilitatea la atacul insectelor si la conditiile de mediu (de exemplu
la geruri). Peste pragurile toxice, oxizii de azot au actiune fitotoxica foarte clara.
Marimea daunelor suferite de plante este functie de concentratia poluanrului,
timpul de expunere, varsta plantei, factori edafici, lumini si umezeala.Sintomele se
clasifica in “vizibile” si “invizibile”. Cele invizibile constau in reducerea fotosintezei
si a transpiratiei. Cele vizibile apar numai la concentratii mari si constau in ciroze si
necroze. Ca valori-ghid de protectie la actiunea NO2 sw recomanda 95 μg/mc pe
interval de 4 ore.
Oxizii de azot in combinatie cu alti poluanti. Studiile au pus in evidenta
efectul sinergic al bioxidului de azot si al bioxidului de sulf, precum si al acestor
doua gaze cu ozonul.
Pe baza acestor studii se recomanda ca valorile – ghid de protectie anuala
pentru NO2 - 30 μg/mc, in prezenta unor niveluri maxime de 30 μg/mc pentru SO2 si
de 60 μg/mc pentru O3.
Efecte asupra materialelor de constructie
Problema efectelor poluantilor atmosferici asupra constructiilor si

materialelor trebuie sa-si focalizeze raspunsurile in trei directii:
- identificarea si definirea a ceea ce constituie dauna;
- atribuirea cauzelor daunelor;
- estimarea costurilor atribuite poluantilor atmosferici.
Principala arie de interes in politica mediului este ultima dintre cele trei
directii. Totusi pentru a face o generalizare completa a efectelor poluantilor asupra
materialelor si a costurilor economice asociate, trebuie luat in considerare efectul
reducerii in emisiile de poluanti asupra ratelor de degradare ale diferitelor tipuri

de materiale si trebuie estimat factorul total de risc. Aceste efecte trebuie privite
fata de o baza de degradare naturala care insa nu este o constanta pentru toate
constructiile si materialele. Deci este necesar sa se cunoasca, de asemenea, ratele de
degradare ale materialelor in absenta poluantilor si cum anume concentratii de
poluanti pot afecta aceste rate (acesta este adesea numit “efectul memorie”.
Gama de poluanti care pot afecta direct sau indirect materialele de constructie
este foarte larga, in special deoarece unii dintre ei, ca de exemplu compusii organici
volatili (VOC), pot fi precursorii altor poluanti activi, ca de exemplu ozonul. Totusi,
in principal, de interese directe sunt SO2 si sulfatii, NOx si azotatii, clorurile,bioxidul
de carbon, ozonul. Redam mai jos tabelul principalilor poluanti di atmosfera libera
si tipurile de daune asupra diferitelor materiale (Yocum and Baer,1984).
Nr. MATERIALUL DAUNA POLUANTI

crt.
1. Piatra de Eroziunea suprafetei SOX si alte gaze acide, H+
constructie Murdarie, formare crusta
2. Metale Coroziune, matuire, SOx , H2S si alte gaze acide
gaurire
3. Vopsea si alte Decolorare, murdarie, SOx , H2S, aerosoli alcalini,
acoperiri organice cojire, crapare, umflare H+, oxidanti
4. Ceramica si sticla Eroziunea suprafetei, Gaze acide, in special cu
formare crusta continut de fluoruri
5. Cauciuc Crapare Ozon
Poluantii acizi sunt depusi pe suprafete prin depunere uscata si prin depunere
umeda.Prin depunere uscata gazele si aerosolii sunt absorbite pe suprafete (inclusiv
suprafete umede). In faza umeda, poluantii sunt fie incorporati in precipitatii
intimpul proceselor de formare a lor (fenomenul de rain-out), fie absorbiti prin
caderea precipitatiilor prin atmosfera poluata (fenomenul de wash-out).
Alaturi de cele doua forme de depunere de mai sus exista si o a treia forma,
depunerea cetii si a vaporilor de apa (prin condensare), mult mai acida decat
picaturile din precipitatii. Prezentarea poluantilor pe suprafete este, independent
de procesul de depunere, afectata de mai multi factori: parametrii
micrometeorologici, viteza vantului si rugozitatea suprafetei. Alaturi de poluanti, in
degradarea constructiilor si materialelor intervin si factori naturale ca: viteza si
directia vantului, temperatura si umezeala relativa a aerului, frecventa si
intensitatea precipitatiilor. Ratele de fand ale degradarii sunt dificil de apreciat, in
primul rand datorita efectelor puternic localizate. Whalley si Mc Greevy (1985) au
sintetizat fenomenele de degradare a rocilor.

Rolul poluantilor in trecut in determinarea degradarii observate este greu de

apreciat. Materialele poroase absorbante, ca piatra de var, au putut fi afectate pe
perioade lungi de produsii de reactie care s-au format cand concentratiile unor
poluanti atmosferici au fost mult mai mari decat inperioada de observatie, De aceea
este dificil de separat ratele de fond ale degradarii constructiilor vechi si ale
monumentelor din cele doua rate de degradare, istorica si actuala, unde efectul de
histerezis sau “memorie” poate inca afecta comportarea suprafetelor constructiilor.
Pana in prezent nu s-au facut aproape de loc cercetari asupra efectelor reziduale ale
poluarii trecute. O aproximatie poate fi facuta luand in considerare inventarul
emisiilor din trecut (daca el exista) si din el sa se estimeze concentratiile de SO2 si
de fum din trecut.
Materiale supuse riscului

Bonarie (1986) a definit dauna (degradarea) ca “orice pierdere sau castig de
substanta sau chiar o schimbare fizica”. Degradarea poate include pierderea sau
castigul de masa, schimbari in porozitate, modificari ale proprietatilor optice ale
suprafetei, schimbari de culoare, etc. Bonarie a indicat ca pentru ca o definitie a
degradarii sa poata fi aplicata diferitelor materiale, trebuie sa fie cuantificabila si
aplicabila atat suprafetelor mari, cat si detaliilor si astfel, degradarea poate fi
monitorata in pasi de circa o decada.
Evidenta degradarii poate fi determinata din insasi cladirile studiate sau prin
expunerea unor probe de materiale in conditii in care sunt monitorati simultan,
luand in considerare poluantii si alti parametrii ai mediului. Cercetarile au condus la
un consens in privinta celor mai sensibile materiale la atacul poluantilor, acestea
fiind rocile calcaroase si dolomitice si materialele feroase.
In tabelul de mai jos se prezinta o sinteza a informatiilor in acest domeniu:
• Rate de coroziune masurate in mediul rural si urban
Metalul Rata de coroziune (μm/an)

Rural Urban
Lingou otel 48 173
Otel cuprat 36 109
Otel cuprat - 62
Otel cuprat - 36
Zinc 1 10
Cupru 0,2-0,6 0,9-2,2
Aluminiu - 2-5(suprafata) 250 500(gaurire)
Cositor 0,05 0,125-0,175
Magneziu - 76
Nichel 0,25 1,75

• Clasificarea calitativa a sensibilitatii materialelor
Materialul Reactivitatea Utilizarea Sensibilitatea

relativa
Zinc,Otel galvanizat mare Imprejmuiri sarma mare
Marmura, pavaje mare Fatade, sculpturi medie
Beton mare Pavaje mica
Vopsea medie la mica Vopsire lemn mica
Cupru mica Cladiri, jgheaburi mica
Rocile. Literatura de specialitate contine foarte multe informetii referitoare

la forma, degradarea si mecanismele atacului poluantilor asupra unei game largi de
roci. Cele mai multe isi concentreaza insa atentia asupra rocilor calcaroase si a
marmorei, deoarece rocile granitice si o parte din gresii (altele decat formele
dolomitice si calcaroase) sunt relativ insensibile la atacul poluantilor.
Exista multe exemple de degradare a rocilor, in special in cazul cladirilor
vechi. Ele includ disparitia detaliiilor din partea cioplita sau sculptata in portiunile
spalate de precipitatii si formarea “crustei de gips negru” in portiunile afectate.
Portiunile spalate de ploaie ale cladirilor din roci calcaroase si gresie par
adesea a fi intr-o stare mai buna decat cele adapostite, dar aceasta numai pentru ca
materialul degradat este indepartat depe suprafete de ploaie. Crustele se formeaza
in portiunile aparate prin combinarea unei acoperiri cristaline de sulfat de calciu
(gips) care provine din roca cu compusi de baza de carbon negru.
Betonul. Knofel (1989) a confirmat faptul ca bioxidul de carbon este

principalul gaz atmosferic raspunzator de degradarea betonului impreuna cu o
contributie mica a SO2 si NOx. Totusi, Webater si Kukacka (1986),discutand
posibilele mecanisme ale atacului poluantilor, au sugerat o anumita accelerare a
atacului care poate fi datorata unei mari contributii a SO2, NOx si HCl. Concentratiile
mult mai mari de CO2 din atmosfera decat cele de SO2 conduc la faptul ca principala
forma a atacului poluantilor asupra betonului este carbonatarea.
Sticla. Se pare ca sticla moderna nu este afectata de poluanti, acestia afectand

insa sticla medieval. Durabilitatea sticlei este functie de compozitia sa. Cea mai mare
parte a sticlei medieval contine concentratii mari de potasiu si calciu care scad
continutul de siliciu. Aceasta compozitie este asociata cu o structura slabita si ca
urmare, aceatsa sticla mai putin durabila este sensibila la atacul apei.
Coroziunea sticlei poate fi atributia schimbului intre ionii alcalini (Na+, K+)
cun ionii de calciu care migreaza la suprafata formand un strat de hidroxid de calciu

care poate fi apoi carbonatat si sufatat cu formarea sarurilor higroscopice solubile.

Fitz(1989) a remarcat existent crustelor care se degradeaza si deci, coroziunea sau
matuirea ferestrelor de sticla colorata.
Zidarie. Charola si Zazzarini (1986) au studiat mecanismele posibile ale

atacului ploilor acide asupra materialelor de zidarie, inclusive mortarurile cu
diferite formule, incluzand si rolul apei in acest proces.
Metale. Corodarea fierului si a otelului este in primul rand determinata de

oxigen si de umezeala, fiind accelerate prin contaminarea cu SO2 si cu cloruri.
Adaugarea de Cu, Ni sau Cr reduce coroziunea. S-a demonstrat ca absorbtia SO2, in
perioadele uscate, de catre oxizii de fier formati prin coroziunea otelului, are efecte
semnificative in procesele de coroziune.
Lemn. In afara degradarii biologice, factorii principali in degradarea

atmosferica a lemnului sunt radiatiile UV, umezeala si ozonul. Acidifierea poate
conduce la hidroliza in componentele celulozice sau la mici cresteri in ratele
degradarii. SO2 si NOx pot conduce la oxidarea si ruperea structurii celulozei, ceea ce
determina pierderea proprietatilor mecanice. In contextul depunerilor acide,
tratamentele de prezervare a durabilitatii trebuie sa stea cu prioritate in atentia
producatorului si utilizatorului.
Vopsele. Vopseaua este folosita pentru a asigura o acoperire de protectie si

pentru a conferi calitati estetice. Degradarea stratului de material sub vopsea, in
special cand acesta este metallic, poate conduce la degradarea si/sau detasarea
filmului de vopsea. Nu exista dovezi certe ca SO2 este implicat in acest proces,
degradarea parand a fi legata de incidenta radiatiilor UV si a ozonului care ataca
vopselele bazate pe polimeri.
NOx si posibilele interactii sinergice. Livingston(1985) a studiat efectele

NOx asupra coroziunii rocilor in relatie cu cele ale SO2. Analizele de roci expuse au
indicat predominanta sulfatilor fata de nitrati. Totusi, experimentele lui Johansson
(1986) indica o complexitate a reactiilor care afecteaza rocile calcaroase intr-o
atmosfera care contine un amestec de poluanti (SO2, NOX) si diferite umezeli. El a
gasit un efect sinergic intre NO2 si SO2 la umezeli mari.
Pentru metale (otel, Cu, Zn si Al) expuse la aer umed care contin SO2 si NO2,
Johanssen a gasit ca NO2 in prezenta SO2 creste ratele de coroziune ale otelului la
umezeala relativa mai mare de 30%; la cupru cresterea ratelor este detectabila la
umezeli peste 90%.

Particulele si crustele de gips. Crustele de gips negru se formeaza pe partile

nespalate de ploaie ale cladirilor. Ele constau din gips, format prin reactia SO2 cu
carbonatul de calciu, in care sunt incorporate particule provenite din arderea
combustibilului lichid si a carbunelui, precum si din absorbtia pe suprafata cladirii a
murdariei si a depozitelor carbonice provenite de la particulele emise de
autovehicule (in special cu motoare diesel).
Este bine cunoscut faptul ca particulele solide produc coroziunea si
degradarea materialelor (Novakov etal., 1974). Materialul carbonic poate include
particule provenite din arderea combustibililor fosili in surse fixe si mobile,
particule care contin urme de vanadium, crom etc. si care sunt potentiali
catalizatori. Amoroza si Fassina (1983) sugereaza ca aceste particule pot cataliza
oxidarea SO2 in sulfati, determinand sulfatarea constructiilor urbane.
Particulele constituie, de asemenea, agenti de corodare a metalelor. Daunele
provocate sunt functie de natura particulelor si de suprafata metalului (straturile de
oxid, hidroxid, carbonate pot oferi o oarecare protectie). Studiile asupra efectelor
sulfatului de amoniu si a altor particule prezente in atmosfera urbana asupra
otelului, in absenta SO2, au demonstrat initierea coroziunii si crestrea agresivitatii
SO2 (Walton et al. 1982). Studiile asupra aluminiului, magneziului si a aliajelor lor
(Mazurkiewicz et al. 1976, Al-Ismail 1981, Olimsted 1982) indica faptul ca
particulele cu continut de clor conduc la coroziunea localizata, in timp ce particulele
cu sulfati determina coroziunea nelocalizata. Hidrocarburile volatile reduc
corozivitatea aerului umed “curat” asupra otelului.
Degradarea biologica. Degradarea constructiilor este adesea atribuita,

alaturi de factori abiotici, factorilor biologici (biodeteriorarea) – cel mai adesea
cresterii lichenilor (simbioza intre alge si fungi). Studiile au pus in evidenta faptul ca
degradarea biologica are acelasi ordin de marime cu cea datorata factorilor abiotici.
Poluarea atmosferei cu substante abiotice poate potenta dezvoltarea unor tipuri de
bacterii care determina degradarea constructiilor. Astfel, May si Lewis fac referiri la
doua clase de bacterii:
• autotrofe, bacteria care oxideaza sulful si azotul si se dezvolta pe substraturi
anorganice;
• heterotrofe, care se dezvolta pe substraturi organice.
Daunele provocate de acestea se datoreaza produsilor lor acizi care reactioneaza cu
carbonatul de calciu.
Poluarea aerului interior

Concentratiile de poluanti din interiorul cladirilor, desi de regula putin mai
mici decat cele din exterior, reflecta pe cele din atmosfera libera. Pentru unii
poluanti, insa, concentratiile din interior pot depasi pe cele din exterior. Poluantii
implicati cel mai adesea in impurificarea aerului din interioare sunt monoxidul de

carbon, acidul azotic, bioxidul de sulf, ozonul, formaldehida, vaporii organic,

radonul, particulele in suspensie, acizii volatile, aldehidele, cetone si altii.
Uneori, concentratiile de SO2 si de NO2 din interior pot fi mai mari decat cele
din exterior, atunci cand acesti poluanti sunt generate de surse interne: sisteme de
incalzire (sobe) proprie si masini de gatit. Prezenta umezelii din interior (in mod
obisnuit umezeala relative este 60%) determina absorbtia poluantilor de catre
suprafetele poroase. Poluantii mentionati, specifici zonelor urbane, avand un ridicat
potential coroziv, sunt capabili sa produca daune asupra patrimoniului cultural din
muzee, galerii de arta, biblioteci, arhive, precum si asupra zugravelilor si
suprafetelor vopsite si a obiectelor din locuinte.
In tabelul de mai jos se prezinta principalii poluanti din aerul interioarelor si tipul
de daune asupra diferitelor material.
MATERIALUL DAUNA POLUANTUL

Hartie Decolorare, acidifiere, Oxizi de sulf
fragilizare
Textile Reducerea rezistentei, Oxizi de sulf, Oxizi de
patare chimica azot
Coloranti textili Decolorare, schimbarea Oxizi de azot, Ozon
culotii
Materiale Micropete, sulfizare Oxizi de sulf, hidrogen
fotografice sulfurat
Vopsele si Decolorare, murdarire Oxizi de sulf, hidrogen
acoperiri organice sulfurat, aerosoli alcalini
pielarie Pierderea elasticitatii, Oxizi de sulf
pudrarea suprafetei
Metale Corodare, matuire Oxizi de sulf si alte gaze
acide, hidrogen sulfurat
Pentru protejarea materialelor din interioare trebuie sa se utilizeze sisteme

de ventilatie, filtrare si climatizare. Intrucat insa nu sunt bine cuantificate relatiile
concentratie poluant – timp expunere – dauna, sunt necesare cercetarii in domeniu
care sa se finalizeze cu stabilirea de standarde pentru protectia materialelor.
Predictia degradarii. Functia degradarii si relatiile doza-raspuns sunt

termini care pot fi utilizati cand se caracterizeaza cantitativ relatiile intre
concentratiile poluantilor in atmosfera si dauna datorata lor in diferite conditii
meteorologice.
O analiza a functiilor degradarii exsitente (Berg 1989) a ajuns la concluzia ca
ele nu sunt suficient de bune atunci cand se incearca predictia si, in cele mai multe
cazuri ele sunt nesatisfacatoare deoarece sunt bazate pe data de slaba calitate,

incomplete si nu iau in consideratie interrelatiile complexe cu variabilele

meteorologice (de exmplu: clorurile, sinergismul NO2/SO2, intensitatea
precipitatiilor). De asemenea ele nu au suportul unei cunoasteri detaliate a celor
mai importante mecanisme care intervin.
Predictia daunelor metalelor. Benerie si Lipfert (1986) au dezvoltat o

functie generala a coroziunii pentru coroziunea zincului in aer: ea este legata de
concentratia SO2 si de clorurile din apa, ca si de durata umezirii suprafetei. Desi
erorile predictiilor folosind ecuatia lor sunt mai mici de +/- 20%, in 50% de cazuri,
si de +/- 50% pentru cele ramase, compararile cu alte functii ale daunelor zincului
arata ca functia Benarie si Lipfert este aplicabila numai datelor proprii.
Ei au dezvoltat o serie complexa de functii pentru coroziunea metalelor care includ
din termen dependent de timp. Forma generala a acestor functii este:
M=Atwb
unde: M – pierderea de metal in timpul t de expunere (g/mp)
tw – perioada de umezire in ani
A – factor de multiplicare in care durata umezirii suprafetei tw este
exprimata ca o fractie a timpului de expunere t si este legata prin functii lineare de
SO2 si CI
b – termen exponential intre 0,5 (daca rata este controlata in intregime
prin difuzia poluantului printr-un produs de coroziune) si 1 (pentru reactii
neefectuate de produs).
Perioada de umezire este puternic corelata cu numarul de zile cu precipitatii
si cu umezeala medie anuala.
Predictia daunelor materialelor nemetalice. Exista putine functii ale

daunei relative la roci, vopsele si alte materiale expuse in mediu urban. Lipfert
(1989) a sintetizat ratele pierderii de masa pentru roci calcaroase si a dedus
relatiile intre cauza si efect folosind procedure statistice. El a identificat o functie a
daunei care leaga pierderea de material pe unitatea de ploaie cu o serie de termeni
legati de dizolvarea cacitului in apa curata (pH=5,6), dizolvarea suplimentara fiind
atribuita precipitatiilor acide si pierderile, prin conversie in sari solubile, care
rezulta din depunerea uscata a SO2 si/sau a altor poluanti acizi. Raman inca de
cuantificat influenta naturii fizice a rocilor si rolul acizilor organic, acidului azotic si
particulelor. Stabilirea metodelor matematice care sa descrie coroziunea
materialelor in atmosfera poluata este, pentru doua motive, inca incipienta: intai
datorita lacunelor in intelegerea proceselor fizice si chimice implicate, si apoi
datorita dificultatilor in cuantificarea climatologiei poluarii urbane.
Cantitati critice si concentratii. Exista multe definitii ale cantitatilor critice

si ale concentratiilor, fiecare depinzand de receptor (cladiri, material sau
ecosisteme terestre sau acvtice), In general o concentratie critica este definita ca

acea concentratie a poluantului in atmosfera peste care pot apare efecte adverse
asupra receptorului. O cantitate critica este o estimare cantitativa a unei expuneri la
unul sau mai multi poluanti sub care nu apar efecte semnificative.
Pentru materiale nu este posibila definirea cantitatilor critice “per se”, deoarece nu
exista nici o concentratie a poluantului sub care sa nu apara deteriorarea
materialului. In locul acesteia, se sugereaza ca scopul stabilirii unor concentratii
critic ear trebui sa fie asigurarea unei durate de viata acceptabila pentru diferite
material, sisteme sau obiecte. Pentru mostenirea culturala, stabilirea unor
concentratii in scopul reducerii efectelor poluarii actuale asupra celor mai sensibile
dintre ele trebuie sa asigure o serioasa protectie a mediului natural si artificial.
Totusi, trebuie amintit ca unele daune pot apare datorita efectului – memorie.
Aceste efecte sunt specific locului.
Pentru stabilirea zonarii din punct de vedere al cantitatilor/concentratiilor
critice este necesar sa se identifice existenta structurilor mostenite construite din
materiale sensibile ca piatra calcaroasa. Pentru locurile cu cladiri semnificative este
necesara si zonarea din punct de vedere climatologic.
Cerinte pentru dezvoltarea cercetarii. In Europa de Vest este neindoielnic

faptul ca nivelul de poluare cu SO2 este in continua scadere, ceea ce are efecte
benefice asupra materialelor. In prezent atentia este indreptata spre: concentratia
emisiilor de la autovehicule la concentratii de poluanti, posibilele efecte sinergice
ale NOx asupra atacului SO2 asupra materialelor, efectul cresterii nivelului de NOx in
generarea O3 in zonele urbane, efectele fumului de la motoarele Diesel, in
degradarea si desfigurarea fatadelor cladirilor. De asemenea se reinnoieste
interesul pentru degradarea materialelor organice prezente pe/in cladiri (vopsele,
material plastice) ca urmare a posibilelor cresteri ale O3, asociate cu schimbarile
climatic pe termen lung.
Cuantificarea importantei relative a depunerilor umede si uscate in
degradarea materialelor trebuie rafinata in vederea crearii posibilitatilor de
utilizare a datelor existente si a formularii unor cerinte suplimentare pentru retele
nationale si internationale de supraveghere a poluarii aerului si a calitatii
prcipitatiilor.
In Romania au fost elaborate o clasificare a mediilor atmosferice agresive
asupra elementelor supraterane de beton armat si beton precomprimat, precum si
instructiuni tehnice pentru protectia acestora (Buletinul constructiilor nr.6/1987,
indicative C 170-87). In functie de natura si concentratia gazelor agresive care pot
exista in atmosfera se stabilesc trei grupe de concentratii: A, B, C. Mai jos se prezinta
aceste grupe pentru poluantii aflati in atmosfera perimetrului studiat.

Grupa de concentratie a Gazul Concentratia gazului in

gazelor agresive medie pe termen lung
(sezon, an) μg/mc
A SO2 100
Cl2 50
NOx 50
B SO2 100-5000
Cl2 50-500
NOx 50-1000
C SO2 5100-50000
Cl2 510-2000
NOx 1100-10000
In functie de aceste concentratii si de umezeala relativa a aerului, mediul atmosferic

se clasifica in patru clase de agresivitate.
Clasa Umezeala relativa Caracterizarea

% gazelor agresive
Agresivitate foarte 61-75 -fara gaze agresive
slaba 60 - gaze grupa A
Agresivitate slaba intemperii si umezeala - fara gaze agresive
predominant peste
75% - gaze grupa A
61-75 - gaze grupa B
60
Agresivitate medie 75 - gaze grupa A
61-75 - gaze grupa B
60 - gaze grupa C
Agresivitate 75 - gaze grupa D
puternica 61-75 -gaze grupa C
- pulberi agresive
(saruri ale acizilor
sulfuric, clorhidric,
azotic si carbonic)

2.1.6. Factorul de mediu “Biodiversitate”
Prin biodiversitate înţelegem varietatea de expresie a lumii vii, specii de

plante (floră), animale (faună), microorganisme.
Valorile biodiversităţii fac parte integrantă din patrimoniul natural care,
în contextul dezvoltării durabile, trebuie folosit de generaţiile actuale fără a
mai periclita şansa generaţiilor viitoare de a se bucura de aceleaşi condiţii de viaţă.
Biodiversitatea reprezintă o particularitate specifică a planetei noastre, care
asigură funcţionalitatea optimă a ecosistemelor, existenţa şi dezvoltarea
biosferei în general. De aceea, biodiversitatea este „o poliţă de asigurare a
mediului” ce favorizează capacitatea de adaptare a acestuia la schimbările cauzate
de orice activitate umană distructivă.
Conservarea biodiversităţii reprezintă în perioada actuală una din
problemele importante la nivel internaţional. Însă, în ultimul timp, problema
conservării biodiversităţii la nivel de ecosisteme, specii, populaţii şi chiar la nivel de
gene devine din ce în ce mai acută din cauza intensificării impactului uman
asupra biosferei. În acest context, menţinerea biodiversităţii este necesară nu
numai pentru asigurarea vieţii în prezent, dar şi pentru generaţiile viitoare,
deoarece ea păstrează echilibrul ecologic regional şi global, garantează regenerarea
resurselor biologice şi menţinerea unei calităţi a mediului necesare societăţii.
Fauna si flora
Se intalnesc paduri de foioase, conifere, arbusti, diferite ierburi, plante
medicinale. Animale: soareci, serpi, broaste, vipere, pasari(vulturi, uliu, mierla,
cicarlan) ursi, lupi, iepuri, mistreti, caprioare, viezure, veverita.
Starea vegetaţiei
Starea factorului de mediu vegetaţie nu suferă modificări majore şi nu este
afectată de surse de poluare majore. Vegetaţia poate fi afectată local in cadrul
gospodăriilor particulare prin deversare accidentală de ape menajere sau
depozitare necontrolată de gunoaie menajere.
Arii de interes comunitar

Pe parcursul anului 2008 a fost confirmat statutul acordat propunerilor de
situri Natura 2000, fiind declarat arie naturala protejata prin Ordinul 1964/2008,
următoarea zona:
SCI Lacul Bâlbâitoarea (com.Bǎtrâni) – 2,6 ha.

Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului
Principalele actiuni antropice asupra pădurii sunt: poluarea, sub toate formele ei,
tăierile ilegale si păşunatul, şi in special modul defectuos de administrare a
pădurilor particulare.
In anul 2009, sensibilizarea publicului pentru conştientizarea importanţei
pădurii, ca parametru al ecosistemului vital pentru menţinerea echilibrului ecologic,
s-a realizat prin:
• prezentarea de articole în presa, legate de functiile de protecţie a pădurii,
efortul făcut de sivicultori pentru gospodărirea terenurilor forestiere cu
respectarea regimului silvic, realizări şi probleme ce caracterizeaza munca
depusă de specialiştii in domeniu;
• prezentarea, cu ocazia unor interviuri la televiziunea locală, a problemelor cu
care se confruntă silvicultorii in realizarea sarcinilor de gospodărire a
fondului forestier;
• popularizarea, prin presă, a faptelor la adresa pădurii, sancţionate ca şi
contravenţii sau infracţiuni, pentru descurajarea acţiunilor ce duc la
degradarea fondului forestier;
• angrenarea tinerilor din şcoli la acţiuni specifice sectorului silvic, în special la
lucrări de impăduriri, si participarea la întilniri cu aceştia, prezentănd locul si
rolul pădurii in menţinerea echilibrului ecologic la solicitarea acestora, cu
ocazia «Lunii pădurii» sau a «Zilei silvicultorului».
Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
Datorită impactului antropic (construcţii de case şi complexe hoteliere, turism

dezorganizat, lipsa educaţiei ecologice, defrişări), arealul de răspândire a multor
specii care sunt endemice, rare sau periclitate s-a restrâns comparativ cu alţi ani,
unele fiind ameninţate cu dispariţia, deşi sunt ocrotite la nivel naţional şi
internaţional. O serie de animale sunt vânate în formă autorizată deşi sunt ocrotite
prin numeroase legi şi convenţii la care a aderat şi ţara noastră. Este cazul
urmatoarelor: râsul (Lynx lynx), ursul brun (Ursus arctos) sau al lupului (Canis
lupus).
Menţionăm că pe teritoriul judeţului Prahova şi al ţării, populaţiile de
carnivore mari se află încă la un nivel acceptabil, în timp ce în restul Europei speciile
respective au fost decimate încă de acum 100 de ani, cu excepţia câtorva zone.
Principala ameninţare la adresa acestor animale este totuşi pierderea habitatului, în
special prin defrişare. Extinderea necontrolată a unor localităţi din zona montană a
dus la apariţia situaţiilor conflictuale om-animal, legate de posibilitatea, mai ales a
urşilor, de a accesa spaţiul intravilan şi de a profita de resursele de hrană din acest
mediu.

Un alt motiv al acestei expansiuni economice spre zona activităţilor turistice îl

constituie necesitatea ocupării forţei de muncă disponibilizate, precum şi beneficiile
rapide ce rezultă din acest sector, cu posibilitatea reinvestirii în modernizarea
localităţilor respective. Ca urmare sunt încurajate activităţile cu impact mare asupra
mediului dar care aduc rapid beneficii, în detrimentul activităţilor tradiţionale mai
puţin intrusive şi cu efecte economice pe termen lung. Oferta săracă în locuri de
muncă şi lipsa terenurilor agricole face ca în zona montană a judeţului să se
perpetueze ca activitate de bază creşterea animalelor, cu efecte devastatoare asupra
ecosistemelor alpine şi subalpine. Obţinerea de teren pentru păşunat sau pentru
stâne s-a făcut prin arderea vegetaţiei, mai ales a jnepenişului. Au rezultat astfel
suprafeţe cu pantă relativ mare, dezgolite şi supuse în consecinţă destabilizării prin
spălarea solului de către precipitaţii.
Un alt aspect îl reprezintă faptul că, deşi administraţiile publice locale au
cunoştinţă şi sunt conştiente de importanţa existenţei pe teritoriul lor a unor arii
protejate de interes naţional, nu posedă fondurile, dotările şi personalul necesar
pentru ocrotirea efectivă a patrimoniului natural. Este de remarcat faptul că, deşi la
sediul APM Prahova există o listă de 134 de arii naturale de interes local, propuse
pentru protejare chiar de către autorităţile locale, pe teren se constată o lipsă totală
a măsurilor efective întreprinse pentru conservarea acestui patrimoniu, începând
chiar cu simpla colectare a deşeurilor.
Necesitatea obţinerii unor venituri suplimentare pentru unele categorii de
populaţie, mai sărace, din zona montană, este motivul pentru care, în perioada de
vegetaţie, sunt recoltate şi comercializate plante ocrotite prin lege cum ar fi floarea
de colţ, bulbucii de munte, narcisele (uneori plantele sunt scoase cu tot cu bulbi din
pământ). În perioada sărbătorilor de iarnă se înregistreză comerţul ilegal cu brazi şi
molizi, efectuat de către persoane particulare, în cantităţi mici, dar care au efect
cumulativ.
Proprietarii de păduri exploateză iraţional masa lemnoasă, urmărind câştigul
imediat şi nu perpetuarea fondului forestier pe care îl deţin. Regularizarea şi
curăţarea albiilor râurilor de vegetaţie, în special în cursul superior, are ca efect
defrişarea pâlcurilor de arin, habitat prioritar ce necesită acţiuni de conservare. In
vestul Europei s-a ajuns la concluzia că această măsură este ineficientă, declanşând
o serie de efecte secundare şi se depun eforturi pentru renaturalizarea cursurilor de
apă. În concluzie, se poate aprecia că, la nivelul judeţului Prahova, presiunea
antropică exercitată asupra mediului înconjurător se situează la un nivel
îngrijorător, diminuarea sa neputându-se realiza numai printr-o educaţie ecologică
adecvată, ci mai ales printr-un management socio-economic adaptat principiilor
dezvoltării durabile.

2.1.7. Zgomotul
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, jumatate din populatia

europeana traieste într-un mediu poluat fonic. In acelasi timp, o treime din
populatia Europei este deranjata de nivelurile de sunet in timpul somnului.
Expunerea prelungita la zgomot poate conduce la probleme serioase de sanatate
culminând chiar cu boli cardiovasculare sau ale aparatului endocrin. De
asemenea, expunerea prelungita la zgomot poate provoca dificultati de
concentrare si comunicare, stres, tulburari ale somnului, irascibilitatate
conducând la scaderea productivitatii muncii sau la aparitia unor probleme
comportamentale. Nu în ultimul rând, zgomotul poate cauza si deprecieri sau
aprecieri nerealiste ale valorii proprietatilor, prin încurajarea migratiei dinspre
zonele centrale aglomerate si poluate fonic catre zonele rezidentiale.
Conform Ordinului nr. 536/iulie 1997 al Ministrului Sanatatii, limitele
maxime pentru nivelurile de zgomot în cartierele de locuinte sunt:
- 50 dB(A), în timpul zilei (între orele 6.00. si 22.00) valoare masurata la 2
metri distanta de fata de cladirii;
- 40 dB(A) în timpul noptii (între orele 22.00 – 6.00), valoare masurata la 2
metri distanta de fatada cladirii.
Valorile maxime ale zgomotului pentru strazi sunt stabilite prin Standardul
STAS 10009-88 "Acustica urbana", în conformitate cu intensitatea traficului
corespunzatoare fiecarei strazi.
2.1.8. Sanatatea populatiei
Bolile cronice au o multitudine de factori favorizanti si declansatori, nu pot fi

incriminati numai factorii de mediu (aer, apa, sol) si nici nu se poate determina în ce
masura acestia sunt responsabili de producerea si agravarea bolilor. Evaluarea
starii de sanatate a populatiei consta în identificarea factorilor de risc, care tin de :
• calitatea aerului,
• alimentarea cu apa potabila,
• colectarea si îndepartarea reziduurilor lichide si solide de orice natura,
• zgomot,
• habitatul - conditii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populationala
etc.),
• calitatea serviciilor oferite populatiei.

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate
Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului

respirator. Efectele asupra sanatatii dupa expunerea la poluantii iritanti sunt
diferite functie de perioada de expunere si de natura poluantului. Astfel pot aparea
efecte acute sau acutizari ale bolilor cronice, dupa expunere de scurta durata, pâna
la efecte cronice dupa expuneri de lunga durata la nivelele de poluare iritativ
moderata. În functie de impactul asupra sanatatii umane, se disting urmatoarele
tipuri de poluanti: iritanti, asfixianti toxici specifici, alergizanti, cancerigeni chimici
si fibrozonanti. Poluantii cancerigeni organici si anorganici prezinta un mecanism
de actiune insuficient descifrat. Exista însa suficiente elemente de certitudine
pentru unii dintre ei pentru a-i considera substante cu pericol mare pentru sanatate,
substante fara prag (care în orice cantitate constituie pericol cancerigen).
În cazul poluarii aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul)
care este afectat. Este de mentionat faptul ca morbiditatea prin afectiuni ale
aparatului respirator la copii ridica în prezent o serie de aspecte epidemiologice
particulare cu consecinte importante asupra capacitatii lor biologice. Populatia
infantila reprezinta categoria cu risc la îmbolnaviri mai crescut datorita
particularitatilor biologice (organism în crestere, sistem imunitar insuficient
dezvoltat). Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli
posibil asociate poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din
aer- pot fi puse in evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele
comparatiei si corelatiei statistice.
Efectele poluării apei asupra stării de sănătate
În functie de impactul asupra sanatatii umane, se disting urmatoarele tipuri

de poluantii:
• compusi organohalogenati si substante care pot forma astfel de compusi în
mediu acvatic;
• compusi organofosforici;
• compusi organostanici;
• substante si preparate sau produsi de degradare ai acestora, care s-a dovedit
ca au proprietati cancerigene sau mutagene sau proprietati care pot afecta
tiroida, reproductia sau alte functii endocrine în/sau prin mediu acvatic;
• hidrocarburi persistente si substante toxice organice persistente sau care se
pot bioacumula;
• cianuri;
• metale si compusii lor;
• arsenic si compusii lor;
• biocide si produse de protectia plantelor;
• materii în suspensie;

• substante care contribuie la eutrofizare (nitrati si fosfati);

• substante care au o influenta nefavorabila asupra bilantului de oxigen (care
poate fi masurat folosind parametri ca CBO5, CCO-Cr).
Sursele de poluare a apei pot genera maladii infectioase si maladii neinfectioase
datorita prezentei în apa a unor poluanti biologici, respectiv poluanti chimici:
• maladiile infectioase transmise prin apa de bacterii pot fi: holera, febra
tifoida, dizenteria;
• maladii infectioase transmise de virusi: poliomielita, hepatita virala,
conjunctivita de bazine de îmbaiere;
• paraziti care genereaza amibiaza, cea mai raspândita parazitoza de natura
hidrica, lambliaza, tricomoniaza.
Maladiile care se datoreaza unor substante chimice existente în apa (minerale,
toxice, radioactive) pot fi:
• gusa endemica, întâlnita în regiunile submontane si care da nastere la
complicatii nervoase si endocrine, boli cardiovasculare, datorate lipsei de
calciu si magneziu din apa potabila;
• intoxicarea cu nitrati si nitriti prezenti în apa din ce în ce mai mult datorita
industrializarii si chimizarii agriculturii; nitritii patrund în sânge si în
combinatie cu hemoglobina formeaza methemoglobina, rezultând un deficit
de oxigen. Maladia, cunoscuta sub numele de cianoza infantila este des
întâlnita la copii;
• alte substante toxice ca plumbul, mercurul, cadmiul, pesticidele, pot avea
efecte grave asupra sanatatii umane.
Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate
Problema deseurilor a devenit tot mai acuta datorita gestionarii deficitare si

impactului negativ tot mai pronuntat asupra sanatatii populatiei si asupra mediului
înconjurator. Impactul depozitarii deseurilor menajere sau a celor industriale
asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresati fiind solul, aerul, apele
(de suprafata si subterane). Aceste probleme sunt create datorita unei gestionari
necorespunzatoare a deseurilor. Deseurile constituie surse de risc pentru sanatate
si mediu datorita continutului lor în substante toxice care contribuie la eutroficare
(în special nitrati si fosfati) si au o influenta nefavorabila asupra bilantului de
oxigen, precum si metale grele (plumb, cadmiu, mercur), pesticide, solventi, uleiuri
uzate, PBC. Deseurile de tip sanitar si veterinar au continut de agenti patogeni.
Deseurile pot fi vectori importanti în raspândirea infectiilor. Deseurile
provenite din diferite surse contin foarte des o gama variata de microorganisme
printre care si agenti patogeni raspânditori de boli infectioase (virusi, bacterii, ouale
diversilor helminti etc.). În conditii prielnice, agentii patogeni pot trai în deseuri

timp îndelungat (zile, luni) de unde patrund în sol, apa, putând provoca astfel
infectii si prin contact direct.
În conditii naturale, fara o neutralizare, unii agenti patogeni din deseuri
ramân în viata timp îndelungat (luni si chiar peste un an) în special ouale diversilor
helminti si sporozoare. Agentii patogeni semnaleaza în deseuri numai posibilitatea
infectiilor, iar deseurile respective sunt considerate ca medii de propagare a
infectiilor. Pentru aparitia îmbolnavirilor si în special a epidemiilor, în afara
patrunderii în organismului uman a agentilor patogeni, sunt necesari si alti factori
cum ar fi receptivitatea organismului, numarul suficient al agentilor patogeni.
Gospodarirea deseurilor în general si a deseurilor menajere în special
constituie una din problemele majore de mediu cu care se confrunta autoritatile
locale. Se considera ca impactul asupra sanatatii umane este semnificativ datorita
pericolului de producere a unor boli infectioase prin consumul de apa potabila
provenita din stratul freatic afectat de infiltrari ale levigatului. Gradul de
contaminare microbiologica a factorilor de mediu: apa, aer, sol în zona depozitelor
de deseuri genereaza riscuri pentru sanatatea umana, cu precadere în cazul celor
amplasate în zona limitrofe localitatilor si cursurilor de apa. Îmbunatatirea calitatii
vietii presupune si o strategie de gestionare a deseurilor conform normelor
europene, care sa presupuna un grad ridicat de reciclare si valorificare a deseurilor.
2.1.9. Monumente istorice si arhitectura
In lista monumentelor istorice 2004, în comuna Bătrâni şi în satul component

Poiana Mare se găsesc 30 poziţii cu ansambluri şi monumente de arhitectură.
Evoluţia în timp a localităţii, a păstrat unele monumente intacte, altele sunt utilizate
curent ca gospodărie în continuare, ceea ce le-a adus intervenţii defavorizante, iar
unele au dispărut fizic. Ansamblurile de arhitectură, aşa cum reiese din comparaţia
cu PUG Starchiojd, unde erau sate componente până în 2005, în timp, au evoluat
pierzând din caracterul iniţial al ansamblului de arhitectură. Aceste monumente
trebuie reinventariate, deoarece unele au dispărut, altele se află într-o stare
avansată de degradare, iar altele au suferit intervenţii improprii. Zonele de protecţie
a monumentelor acoperă o bună parte din teritoriul intravilan, ceea ce ar impune o
monitorizare mai atentă a autorizaţiilor de construire.
Patrimoniul construit protejat, conform Legii 422/2001 şi a Listei
Monumentelor Istorice 2004, este constituit din situri, ansambluri şi monumente
istorice. LMI 2004 cuprinde 30 poziţii în vederea protejării unor valori moşneneşti,
bine conservate cu peisaj cultural specific:

Nr. Cod LMI

Denumire Localitate Adresă Datare
crt. 2004
62 PH-I-s-B-16151 Situl arheologic de sat BĂTRÂNI "Coada
la Bătrâni Malului”
63 PH-I-m-B- Aşezare sat BĂTRÂNI "Coada sec. IV - VI
16151.01 Malului” Epoca migraţiilor
64 PH-I-m-B- Aşezare sat BĂTRÂNI "Coada sec. IV - I a.
16151.02 Malului” Chr.Latène
65 PH-I-s-B-16152 Aşezare sat BĂTRÂNI "Slobozia sec. V Epoca
” dacoromană
362 PH-II-a-B-16332 Ansamblu rural I sat BĂTRÂNI Delimitar
e cf. PUG
avizat
363 PH-II-a-B-16333 Ansamblu rural II sat BĂTRÂNI Delimitar
e cf. PUG
avizat
364 PH-II-a-B-16334 Ansamblu rural III sat BĂTRÂNI Delimitar
e cf. PUG
avizat
365 PH-II-m-B-16335 Ziduri de sprijin din sat BĂTRÂNI 226 -231 înc. sec. XX
piatră
366 PH-II-m-B-16336 Casa Ion sat BĂTRÂNI 255 mijl. sec. XIX
Dumitrache Soare
367 PH-II-m-B-16337 Casa Dumitru Ene sat BĂTRÂNI 364
368 PH-II-m-B-16338 Casa Nicolae Goicea sat BĂTRÂNI 371 înc. sec. XX
369 PH-II-m-A-16339 Casa Ion Fâţu sat BĂTRÂNI 376 sf. sec. XIX
370 PH-II-m-B-16340 Casa Profira Burlan sat BĂTRÂNI 385 sf. sec. XIX
371 PH-II-m-B-16341 Casa Anastasia sat BĂTRÂNI 470 înc. sec. XX
Panait
372 PH-II-m-B-16342 Casa Răducu sat BĂTRÂNI 534 sf. sec. XIX
Constantin
373 PH-II-m-B-16343 Casă sat BĂTRÂNI 571 sf. sec. XIX
374 PH-II-m-B-16344 Casa Constanţa sat BĂTRÂNI 579 înc. sec. XIX
Diaconu
375 PH-II-m-B-16345 Casa Dobriţa sat BĂTRÂNI 582 1900
Răducu
376 PH-II-m-B-16346 Casa Constantin sat BĂTRÂNI 593 înc. sec. XX
Palavescu
377 PH-II-m-B-16347 Casa Dumitru Ene sat BĂTRÂNI 594 înc. sec. XX
661 PH-II-m-B-16579 Casa Sultana sat POIANA 6 înc. sec. XX
Palavescu MARE
662 PH-II-m-B-16580 Casa Stelian Ceapă sat POIANA 9 înc. sec. XX
MARE
663 PH-II-m-B-16581 Casa Vasile Ţin sat POIANA 38 înc. sec. XX
MARE

664 PH-II-m-B-16582 Casa Ion Mâzgoiu sat POIANA 43 înc. sec. XX

MARE
665 PH-II-m-B-16583 Casa Smaranda sat POIANA 44 înc. sec. XX
Palavescu MARE
666 PH-II-m-B-16584 Casa Aurel sat POIANA 67 înc. sec. XX
Palavescu MARE
667 PH-II-m-B-16585 Casa Gheorghe N. sat POIANA 68 sf. sec. XIX
Pancă MARE
668 PH-II-m-B-16586 Casa Maria Gh. sat POIANA 69 înc. sec. XX
Mihai MARE
669 PH-II-m-B-16587 Ziduri de sprijin din sat POIANA 71 -73 În înc. sec. XX
piatră MARE dreptul
lotului
Miha
Bejgu
670 PH-II-m-B-16588 Casa Cleopatra sat POIANA 695 mijl. sec. XIX
Goicea MARE
2.2. Evolutia probabila în situatia neimplementarii masurilor din

Planul Urbanistic General
Analiza alternativei ”0” (neimplementarea planului) se bazeaza pe gradul

actual de cunoastere si reliefeaza efectele asupra mediului pe care le va avea
nerealizarea masurilor propuse prin plan.
Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare
necontrolata, haotica a comunei Batrani relevand o serie de efecte negative:
• ocuparea dezordonata a spatiilor libere neconstruite, pentru construire de
imobile cu functiune de locuinte;
• construirea de locuinte punctuale fara legatura asigurata la infrastructura
hidro-edilitara;
• existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu
specific de gospodarie comunala;
• proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate
propuse;
• nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie
comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite;
• neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru
amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul

lor potenteaza circulatiile, respectiv activitatile de comert, servicii de tranzit,

si depozitari;
• neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate
de tipul zone verzi de protectie, agrement, sport, parcuri;
• mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate
pe cele 4 mari categorii de factori:
- cauzate de factori de natura fizico-geografica;
- cauzate de factori de natura spatial-ecologica;
- cauzate de factori de natura spatial-functionala;
- cauzate de factori de natura socio-spatiala.
Disfunctionalitatile cauzate de factorii de natura fizico – geografica

relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cel geografic de la niveluri
care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla decat cea a teritoriului
administrativ, de asemenea relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu
cadrul geografic din insumarea efectelor negative ale unor interventii anterioare
care au ignorat necesitatile protejarii mediului cat si din directia riscurilor naturale.
Dintre disfunctionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:
• disproportii intre diferitele tipuri de utilizari a terenului urban si potentialul
cadrului natural;
• autorizarea ridicata a ecosistemelor naturale si cresterea gradului de
fragilitate a zonelor sensibile;
• lipsa de continuitate dintre masivele plantate in exterior si exclavele de spatii
publice plantate in intravilan si a celor de pe malurile lacurilor;
• ocultarea valorilor reliefului, a cursurilor de apa sau a oglinzilor de apa a
raurilor si a padurilor.
Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – ecologica

rezulta din scaderi in capacitatea de interventie a societatii de la zonele naturale
pana la cele construite.
Printre disfuntionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:
• dezechilibre in dezvoltarea teritoriala la scara regionala;
• dezechilibre cauzate de atitudinea fata de potentialul industrial natural si fata
de potentialul industrial construit si amenajat;
• conflicte intre interesul public si cel privat, cu sub-evaluarea celui public si a
rolului acestuia in cresterea valorii fiecarei proprietati si a bugetului local;
• dezechilibre prin defazari in realizarea infrastructurii tehnice;
• absenta unor programe importante de investitii din fonduri publice;
• dezvoltari limitate ale extinderii/modernizarii infrastructurii tehnice.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – functionala

apartin sferei urbanismului si amenajarii teritoriului si provin dintr-o evolutie
urbanistica divergenta fata de necesitatile actuale.
Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam:
• absenta infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zona;
• absenta sau insuficienta unor forme complexe de servicii purtatoare de
dezvoltare;
• perturbari in utilizarea terenului agricol;
• disfunctionalitatile privind circulatiile;
• disfunctionalitatile privind alimentarea cu apa si canalizarea;
• disfunctionalitatile privind gospodarirea apelor;
• insuficienta diversificare a zonelor de productie pentru bunuri si servicii;
• agresarea spatiilor plantate publice si reducerea spatiilor plantate private.
Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura socio – spatiala

constituie o rezultanta a unei evolutii in context istoric cat si un factor de
conditionare a ritmului unei dezvoltari viitoare.
Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam:
• un nivel deficitar de asigurare cu infrastructura si servicii publice;
• conturarea modesta a centrelor populate in absenta activitatilor specifice;
• situatie nefavorabila a fenomenelor demografice cu tendinte de agravare in
viitor;
• nivel scazut al veniturilor.

Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general
Factori de Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte in cazul
mediu neimplementarii propunerii
Apa Alimentarea cu apa se În prezent se realizează lucrări de Se va deteriora calitatea apelor
realizeaza din panza freatica alimentare cu apă în sistem de suprafata si se va
prin fantani satesti, foraje centralizat. Soluţia alimentării cu compromite calitatea
proprii. apă este propusă în proiectul nr. freaticului
300.5/2006, faza PT+DE,
Alimentarea cu apă şi pod peste
pârâul Bătrâneanca pe DC 34, km
3+400, „punctul Negoiţă”, elaborat
de SC ACVAL SRL Ploieşti.
Aer - activitati de crestere a Modernizarea infrastructurii Gradul de degradare al
animalelor in gospodariile rutiere; drumurilor va creşte;
populatiei; Înlocuirea combustibililor Relatiile de comunicare dintre
- treficul rutier; traditionali cu putere calorica mica localităti se vor restrânge;
- instalatii de incalzit pentru cu acelasi tip de combustibil dar cu Consumul de combustibil va
locuinta; putere calorica mare; creste si implicit emisiile de
- depozitarile necontrolate de Utilizarea energiilor gaze cu efect de seră;
deseuri generatoare de oxizi neconventionale – panouri solare; Nemultumirea populatiei si
de carbon, metan; Propunerile din P.U.G. referitoare cresterea fenomenului
- nu exista surse antropice la constructia sau modernizarea migrator.
majore de poluare a aerului. drumurilor, realizarea retelelor de
apă, realizarea canalizării pot
afecta pe termen scurt (pe durata
executiei) calitatea aerului.
Sol - Eroziunea solurilor; Colectarea deseurilor de la toti Degradarea solului si a pânzei

- Epurarea apelor uzate locuitorii comunei si de la agentii freatice din zona;

menajere este inexistenta; economici; Depozitare necontrolata de
- Canalizare inexistenta; Monitorizarea modului de utilizare deseuri în special pe cursuri
- Colectarea deseurilor a fertilizantilor; de apa, terenuri în intravilan
menajere nu se realizeaza de Stimularea combaterii eroziunii sau extravilan, cu pericolul
la toti locuitorii comunei. solurilor. degradarii solului, afectarea
Realizarea de studii de specialitate calitatii apei din pânza freatica
pentru lucrari hidrotehnice cu rol sau de suprafata, aspect
de aparare a malurilor împotriva dezagreabil.
eroziunii, a inundatiilor;
Realizarea retelei de canalizare si
executia unei statii de epurare ape
uzate;
Sanatatea Apa potabila - din subteran Realizarea unei retele de Confort al locuitorilor scazut;
populatiei (fântâni) pentru populatia nu alimentare cu apa potabila Conditii igenico-sanitare
îndeplineste parametrii conforma cu standardele in precare – aparitia unor focare
sanitari; vigoare; de infectii;
Apa menajera – retea de Realizarea retelei de canalizare si Stagnare economica si sociala ;
canalizare inexistenta, statia executia unei statii de epurare ape Scaderea numarului
de epurare inexistenta; menajere conforma cu standardele locuitorilor prin migrare spre
Gestionarea deseurilor. în vigoare. urban;
Puncte de colectare la gospodariile Poluarea pânzei freatice si a
populatiei si atingerea pragului de solului;
colectare a deseurilor de 100% Deseurile se vor arunca
pana in 2013 conform PJDG arbitrar pe cursuri de apa,
Prahova; terenuri în intravilan sau
Colectarea selectiva a deseurilor extravilan cu pericolul

direct la sursa conform PJGD degradarii solului, afectarea

Prahova. calitatii apei din pânza
freatica sau de suprafata.
Riscuri Riscul de producere a Interzicerea săpăturilor de pe Drumuri degradate sau

naturale alunecărilor este ridicat versanţi sau la baza lor; întrerupte;
cuprinde versanţii, văile Interzicerea defrişărilor de pe Pierderi materiale în
torenţiale cu pantă mare, cu versanţi; gospodăriile populatiei;
litologie predominant din Amenajarea versanţilor pentru Mărirea suprafetelor
roci pelitice şi tectonică scurgerea controlată a apelor degradate.
complicată de falii cat si meteorice;
datorita defrisarilor Reducerea eroziunilor prin
necontrolate de padure; amenajarea la baza versanţilor;
Eroziune de mal de-a lungul Interzicerea depunerii de materiale
paraului Batraneanca. diverse la baza versanţilor;
Amenajarea la baza versanţilor a
şanţurilor (rigolelor) pentru
colectarea şi transportul apelor
meteorice, pluviale, etc.
Schimbari Sursele de emisii cu efect de Nu se fac propuneri Nu sunt efecte
climatice sera sunt minore.
Nu sunt identificate utilizari
ale substantelor interzise
prin Protocolul de la
Montreal.

Conservarea Utilizarea de materiale Eficientizarea energetica prin: Mentinerea chiar cresterea

resurselor necorespunzatoare, cu - reabilitarea termica a cladirilor; emisiilor de gaze de ardere in
naturale coeficienti de transfer termic - modernizarea echipamentelor de perioada de timp friguros.
mare. producere a energiei termice; Asigurarea combustibililor
Utilizare combustibili cu - folosirea de echipamente de pentru prepararea hranei si
putere calorifica mica si producere a energiei din surse incalzire prin taieri de
surse de producere a neconventionale (solara,eoliana) vegetatie forestiera.
energiei termice cu
randamente mici.
Biodiversitate Nu sunt arii protejate Nu sunt propuneri Nu sunt efecte
Patrimoniu Pe teritoriul comunei Batrani Instituirea zonelor de protectie a Pericol de degradare fizica a
cultural se gasesc nenumarate siturilor si interdictia de a se monumentelor istorice;
monumente istorice de construi fără consimtământul Schimbarea aspectului
interes local. institutiilor cu atributii stabilite traditional, architectural cu
prin lege. pierderea valorii
monumentelor.
Zonarea Se introduce o suprafata Cresterea suprafetei de intravilan Dezvoltarea nerationala a
teritoriala mare in intravilan cu 41.32 ha fata de suprafata teritoriului;
existenta Nu se pot asigura serviciile de
gospodarire comunala
(alimentare cu apa,
canalizare).
Constientizare PUG elaborat dupa Supunerea spre dezbatere a PUG si Degradarea factorilor de
a publicului in consultarea administratiei si a studiilor pentru extinderea sau mediu;
luarea a cererilor cetatenilor. înfiintarea de noi servicii. Regres economic si social.
deciziilor Hotararile Consiliului Local
privind mediu sunt aduse la cunostinta

cetatenilor.
Din analiza alternativei ”0” rezulta ca neaplicarea masurilor din Planul de Urbanism General al comunei
Batrani nu creaza premise pentru dezvoltare urbana moderna; se vor mentine si accentua presiuni asupra
factorilor de mediu a caror calitate va fi în scadere, se va perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice si
sociale al localitatii si a fenomenului de migratie sau naveta a fortei de munca active cea ce va crea nemultumire
în rândul populatiei.

Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al comunei Batrani.
Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezinta neimplementarea masurilor din

PUG asupra factorilor de mediu rezulta riscul la care sunt expusi (nesemnificativ = 0,
minor = 1, major = 2, catastrofal = 3)
Masura prevazuta in EFECTUL

PUG nesemnificativ minor major catastrofal
Apa X
Aer X
Sol X
Sanatatea X
Riscuri naturale X
Schimbari climatice X
Conservarea X
resurselor
Biodiversitate X
Patrimoniu cultural X
si istoric
Zonarea teritoriala X
Constientizarea X
populatiei
0 -- 18 0
Având în vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor

(alternativa”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii
acestora este mare. Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate ca s-a încadrat efectul ca
major, poate sa capete caracter catastrofic, cu poluarea grava a pânzei de apa din
subteran daca nu se rezolva problema canalizarii si epurarii apelor uzate menajere,
precum si alimentarea cu apa potabila a locuitorilor in sistem centralizat.
Rezulta din aceasta încadrare ca implementarea masurilor prevazute în
PUG este imperios necesara.

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI

AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G.
Din analiza obiectivelor prevazute în Planul Urbanistic General al comunei
Batrani se poate aprecia ca toate propunerile sunt în corelare cu prevederile
legislatiei sectoriale (sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei în
domeniul protectiei mediului si nu aduc atingere acestuia.
Calitatea aerului la nivelul comunei Batrani
În zonele de locuinte este influentata negativ de arderea combustibililor

solizi (lemn si carbune), în sobe realizate dupa solutii locale, fara o baza tehnica
corecta, cu implicatii asupra randamentului si sigurantei în exploatare. Amenajarea
unor noi spatii verzi pe terenurile degradate si libere si completarea plantatiilor
defrisate vor contribui la îmbunatatirea calitatii aerului în comuna. La nivelul
comunei Batrani mai exista inca locuitori care nu au incheiat contracte individuale cu
operatorul de salubritate, situatie care trebuie rezolvata pentru a nu fi la nivelul
comunei depozitari necontrolate de gunoi menajer. Aceasta situatie trebuie sa se
rezolva pana in 2013 conform PJGD Prahova.
Calitatea apei la nivelul comunei Batrani
Apele uzate menajere de la locuinţele şi obiectivele social-culturale se

evacuează in bazine vidanjabile, locuitorii folosind latrine uscate. Unii locuitori
folosesc bazine vidanjabile dar dispunerea construcţiilor de colectare a apelor
reziduale în incinta proprietăţilor, respectiv în spaţiile imobiliare face dificil accesul
utilajelor de vidanjare ceea ce conduce deseori la situaţii de deversare a dejecţiilor la
suprafaţa terenului pe proprietăţi.
Dispunerea latrinelor în incinta proprietatilor conduce mai ales în perioadele
cu precipitatii abundente la deversari ale materiilor fecale si ale dejectiilor de la
animale, atât în incinta proprietatilor, cât si pe arterele de circulatie, situatia
respectiva generând un puternic impact negativ asupra conditiilor de viata ale
comunitatii. În urma implementarii PUG calitatea apelor va fi îmbunatatita prin
racordarea comunei la retelele de apa si canalizare.

Riscuri
Stabilirea functiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritoriala

creaza posibilitatea îmbinarii activitatilor economice cu masuri de protectia
mediului si a populatiei. Totusi, deoarece Planul Urbanistic General creaza numai
cadrul organizatoric al zonarii teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra
mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati economice. În Plan se face referire la
specificul activitatii economice care se poate dezvolta în comuna Batrani în
domeniul agriculturii si cresterii animalelor precum si a micilor industrii,
serviciilor si turismului. De acest aspect se va tine seama la emiterea acordurilor de
mediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice în
zonele acceptate prin PUG ca avînd aceasta destinatie se vor impune conditiile pe
care trebuie sa le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sanatate
a populatiei si confortul locuirii. Aplicarea masurilor prevazute în PUG limiteaza
fenomenele de poluare si asigura baza dezvoltarii durabile a localitatii.
4. ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU

PLANUL URBANISTIC GENERAL
În urma analizei starii actuale a mediului au fost identificate aspectele
caracteristice si problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul
Planului urbanistic general. Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avuti în
vedere în cadrul evaluarii de mediu conform prevederilor HG nr. 1076/2004 si ale
Anexei I la Directiva 2001/42/CE, pentru planuri si programe, au fost considerati
relevanti urmatorii:
• populaţia;
• sănătatea umană;
• solul/utilizarea terenului;
• apa;
• aerul;
• valorile materiale;
• patrimoniul cultural;
• patrimoniul arhitectonic şi arheologic;
• fauna;
• flora;

• peisajul.
• biodiversitatea;
Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru
comuna Batrani sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Factor/Aspect Probleme actuale de mediu relevante pentru PUG

de mediu
Populatia si Densitatea populatiei aferenta intravilanului actual in comuna
sanatatea umana Batrani este de 46,5 locuitori/Km2;
Populaţia este îmbătrânită;
Infrastructură edilitară şi de mediu dezvoltată insuficient.
Apa Alimentarea cu apa a locuitorilor comunei se realizeaza din
fantani proprii care capteaza apa din stratul freatic de
suprafata;
Comuna nu dispune de sistem centralizat de canalizare,
locuitorii utilizand latrine uscate, iar institutiile publice si
agentii economici bazine vidanjabile.
Aer Din observatiile evaluatorului de mediu calitatea aerului este
relativ buna;
Singurele surse de poluare sunt gospodariile populatiei(mai
ales in timpul rece datorita surselor de incalzire a locuintelor),
gestionarea a deseurilor si starea necorespunzatoare a
drumurilor din intravilanul comunei.
Sol/utilizarea Managementul necorespunzator al apelor uzate din
terenului gospodariile individuale din comuna;
Posibilitatea afectarii solului prin poluarea cu azotati si fosfati
in unele perimetre de pe terenurile cultivate, ca urmare a
utilizarii ingrasamintelor chimice si cu nitriti ca urmare a
depozitarii direct pe sol a dejectiilor provenite din cresterea
animalelor;
Depozitarea necontrolata a deseurilor.
Solurile sunt predominant imature, cu conţinut redus în humus
şi cu o grosime a stratului fertil, mică;
Invelişul de sol al zonei este slab sau mediu populat cu
microfloră fungică sau bacteriană;
Solul are o favorabilitate moderată pentru păşuni şi pentru
fâneţe şi mică pentru pomi fructiferi;

Terenurile, cu exceptia „podurilor” pentru locuint, sunt in cea

mai mare parte dispuse pe versanti cu inclinare mare, expuse la
procese geodinamice de degradare;
Relieful impune restricţii asupra producţiei agricole care se
limitează la păşunat şi la producerea fânului, mai ales pe
versanţii abrupţi ai văilor;
Accesul maşinilor agricole este sever limitat datorită reliefului
accidentat: cele mai multe activităţi sunt realizate manual, iar
transportul este efectuat cel mai adesea de care trase de cai.
Riscuri naturale Datorita formei de relief se produc inundatii foarte rar datorita
depozitarii deseurilor pe malurile apei si obturarea albiei;
Alunecarile de teren afecteaza zonele locuite, si pun in pericol
frecvent stabilitatea drumurilor.
Conservarea Majoritatea cladirilor de utilitate publica sunt alimentate cu
resurselor caldura de la sursele termice proprii, dotate cu echipamente
naturale neperformate si cu randament scazut.
Consumatorii din locuintele individuale folosesc în general
pentru încalzire sobe alimentate cu combustibil solid (lemne si
carbuni).
Valorile Resursele materiale ale zonei sunt reprezentate în primul rand
materiale de terenuri vandute prin prisma pozitiei fata de orasul Slanic,
calitatea aerului, microclimat, trend in relatie cu construirea
caselor de vacanta, etc;
Alte resurse sunt reprezentate de fanete, pasuni si paduri, care
ocupă cea mai mare parte a extravilanului.
Patrimoniu Comuna Batrani are in LMI un numar de 30 pozitii in vederea
cultural, istoric protejarii:
PH-I-s-B-16151 Situl arheologic de la

Bătrâni
PH-I-m-B-16151.01 Aşezare sec. IV - VI Epoca
migraţiilor
PH-I-m-B-16151.02 Aşezare sec. IV - I a. Chr.Latène
PH-I-s-B-16152 Aşezare sec. V Epoca
dacoromană
PH-II-a-B-16332 Ansamblu rural I
PH-II-a-B-16333 Ansamblu rural II
PH-II-a-B-16334 Ansamblu rural III
PH-II-m-B-16335 Ziduri de sprijin din piatră înc. sec. XX

PH-II-m-B-16336 Casa Ion Dumitrache mijl. sec. XIX

Soare
PH-II-m-B-16337 Casa Dumitru Ene
PH-II-m-B-16338 Casa Nicolae Goicea înc. sec. XX
PH-II-m-A-16339 Casa Ion Fâţu sf. sec. XIX
PH-II-m-B-16340 Casa Profira Burlan sf. sec. XIX
PH-II-m-B-16341 Casa Anastasia Panait înc. sec. XX
PH-II-m-B-16342 Casa Răducu Constantin sf. sec. XIX
PH-II-m-B-16343 Casă sf. sec. XIX
PH-II-m-B-16344 Casa Constanţa Diaconu înc. sec. XIX
PH-II-m-B-16345 Casa Dobriţa Răducu 1900
PH-II-m-B-16346 Casa Constantin Palavescu înc. sec. XX
PH-II-m-B-16347 Casa Dumitru Ene înc. sec. XX
PH-II-m-B-16579 Casa Sultana Palavescu înc. sec. XX
PH-II-m-B-16580 Casa Stelian Ceapă înc. sec. XX
PH-II-m-B-16581 Casa Vasile Ţin înc. sec. XX
PH-II-m-B-16582 Casa Ion Mâzgoiu înc. sec. XX
PH-II-m-B-16583 Casa Smaranda Palavescu înc. sec. XX
PH-II-m-B-16584 Casa Aurel Palavescu înc. sec. XX
PH-II-m-B-16585 Casa Gheorghe N. Pancă sf. sec. XIX
PH-II-m-B-16586 Casa Maria Gh. Mihai înc. sec. XX
PH-II-m-B-16587 Ziduri de sprijin din piatră înc. sec. XX
PH-II-m-B-16588 Casa Cleopatra Goicea mijl. sec. XIX
Flora, fauna, Ca urmare a dezvoltării vetrelor celor doua sate în paralel cu
biodiversitate, activităţile agricole şi cu exploatarea pădurilor, zona analizată
peisajul este afectata sub aspectul diversitatii plantelor si animalelor;
Perimetrul se găseşte într-o zonă lipsită de interes major din
punct de vedere al biodiversităţii;
In perimetrul in care se propune extinderea intravilanului
comunei Batrani vegetaţia este in cea mai mare parte
antropomorfizată, ca urmare a despaduririlor facute, fie in sine
pentru formarea pasunilor si fanetelor, fie indirect prin
exploatarea lemnului pentru constructii si foc;
In prezent fanetele din vecinatatea intravilanului contin palcuri
de arbusti tipici etajului foioaselor (alun, catina, maces, etc) si
numeroase specii de arbori (nuci, tei, plopi, fagi, frasini, corni,
arini, ulmi), o consecinta a interventiei antropice intr-un areal
cu multe valente date de expunere sudica sau nordica, in vai sau
pe culmi, in zone mai umede (mici depresiuni datorate
alunecarilor de teren) sau mai uscate;
Vegetatia ierboasa este tipica zonei de deal pe soluri argiloase.
In locurile cu exces de umiditate se intalnesc stuful, papura si

rogozul;
Structura peisajului şi a ecosistemelor initiale (naturale) a fost
profund influenţată de activităţile antropice, neexistand
habitate de interes din punct de vedere al conservării. Este
extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat o oarecare
integritate naturală, unde să se mai regăsească echilibre
naturale funcţionale.
In cursurile apelor din zonă, paraul Batraneanca si afluientii,
trăiesc peşti fara o importanta ecologica deosebita;
Conform OM nr. 1198/2005 - Tipuri de habitate naturale a căror
conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare, nici
unul dintre habitatele identificate în zona de influenţă a
proiectului nu are statutul de „habitat prioritar";
Dat fiind faptul că nu s-au pus în evidenţă habitate unice, cheie,
pentru menţinerea unor specii valoroase din punct de vedere
eco-economic, ştiinţific, etc., nu se justifică luarea unor măsuri
de protecţie în scopul conservării unor specii.
Zonarea Teritoriul administrativ este diferentiat în functie de
teritoriala destinatia principala a terenurilor si în conformitate cu
necesitatile populatiei;
Zonarea propusa asigura un acces mai bun la infrastructura de
servicii a localitatii.
Constientizarea Implementarea legislatiei de mediu europene se realizeaza
publicului prin campanii de informare a populatiei, a tuturor
asupra categoriilor de vârsta sau pregatire, privind obligatiile
problemelor de administratiei publice locale, a persoanelor fizice si juridice de
mediu a mentine un mediu curat, nepoluat. Populatia trebuie implicata
în actiuni de protectie a mediului.

5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU
PUG
5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite

la nivel national, comunitar, international
Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia română a

aquis–ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice.
Politica Uniunii Europene si actiunea sa asupra mediului pot fi schitate prin
programele sale de actiune asupra mediului începute în 1973.
Planul National pentru aderarea României la Uniunea Europeană
În conformitate cu Planul National pentru Aderarea României la Uniunea

Europeană si a prevederilor Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a
fost elaborat în luna octombrie 1999 Planul National de Dezvoltare al României,
care a fost revizuit la jumătatea anului 2000.
Acest document corelează si integrează următoarele documente:
• Planul Regional de Dezvoltare;
• Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala;
• Planul National pentru Transport;
• Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului;
• Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.
Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a României va tine
seama de considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia
propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: îmbunătătirea calitătii
apei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizi de sulf si azot),
reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor municipale în conditii ecologice.
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat

în 1995 (ultima dată fiind revizuit în 1999) si a fost actualizat în concordanta cu
Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării
unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare
europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte

sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate). In

luna noiembrie 1999 a fost pregătită noua versiune a PNAPM; selectarea, analiza si
implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordantă cu
următoarele criterii:
• domenii majore de activitate;
• abordarea pe anumite nivele (local, regional, national);
• perioada de implementare: termen scurt si mediu;
• problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii
aerului si a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii,
silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;
• legislatie si reglementări, dezvoltare institutională.
Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor
În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr.

75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat
prin hotărâre a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu
scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui
sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si
economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de
gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul
“poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul
“responsabilitatea producătorului”.
Planul National de Gestionare a Deseurilor
Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind

elaborat pentru perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislatiei europene si
nationale în domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si
implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale,
eficient din punct de vedere ecologic si economic. Planul cuprinde obiective
strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, tinte si măsuri pe
termen scurt si mediu în domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni
cu termen pentru anul 2020.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 3 Sud Muntenia

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Prahova
Colectarea, transportul si gestionarea deşeurilor menajere din zona Batrani, se

va incadra in prevederule proiectului „Managementul Deşeurilor în judetul Prahova”.
Odată cu actualizarea PUG-ului propus autoritătile locale trebuie să aibă în vedere
următoarele aspecte:
• Conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia, coeficientul de colectare selective a
deseurilor va fi de 20% in mediul rural, pana in anul 2012;
• Conform PJGD – Prahova, fractia biodegradabila din deseurile menajere din
mediul rural trebuie sa ajunga la 55% in perioada 2008 – 2038;
• Respectarea termenelor de colectare in proportie de 100% a deşeurilor solide
din mediul rural, până în anul 2013 conform PJGD Prahova;
• Recuperarea şi reciclarea tuturor deşeurilor de ambalaje până în anul 2013
conform PJGD Prahova;
• Colectarea tuturor deşeurilor periculoase şi similare pâna in anul 2017
conform PJGD Prahova;
• Colectarea tuturor DEEE conform PJGD Prahova;
• Colectarea tuturor deşeurilor provenite din constructii şi demolari (in
momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de
deseuri).
Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea

legislatiei de mediu
In Planul de Urbanism General al comunei sunt prevăzute măsuri si lucrări

referitoare la:
• Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente sau reparcelare
în cadrul zonelor de locuit;
• Retehnologizarea si diversificarea locurilor de muncă;
• Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea
apelor pluviale din zonele de locuit;
• Reabilitarea podetelor care necesită interventie;
• Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie între unitătile
economice poluante si vecinătăti;
• Realizarea alimentarii cu apa in sistem centralizat pentru toata comuna;
• Realizarea retelei de canalizare si statie de epurare.

Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu

stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a
obligatiilor asumate de România în capitolul 22. Mediu a tratatului de aderare la U.E.
Referitor la implementarea prevederilor legislatiei nationale si a directivelor
comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură implementarea prevederilor următoarelor
acte normative:
• Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului,
aprobată prin Legea 265/2006;
• H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;
• Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor,
aprobată prin Legea nr. 426/2001, ordonantă modificată prin O.U.G. nr.
61/2006, aprobată cu completări prin Legea nr. 27/2007, act normativ care
transpune Directiva Cadru privind Deseurile nr. 75/442/EEC, amendată de
Directiva nr. 91/156/EEC si Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile
periculoase;
• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile modificată prin Legea
nr. 311/2004 si Ordonanata 11/2007
• OUG nr.3/2010 pentru modificarea si completarea Legii apelor 107/1996,
modificată si completată de Legea 310/2004;
• Hotărârea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind
conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin
Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 si prin HG 210/2007;
• O.U.G. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea
655/2001 modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007;
• Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de
igienă si a recomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat si
completat cu Ordinul Ministerului Sănătătii 1028/2004; Ordinul M.A.P.P.M.
756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării
mediului.

5.2.Obiective de mediu, tinte si indicatori

Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale(strategice)sau
particulare (specifice).
• obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel

national, comunitar sau international;
• obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru
plan, derivate din obiectivele strategice, precum si obiectivele la nivel local si
regional.
Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de

reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute în planurile
de management. Sintezele au fost realizate astfel încât sa prezinte imaginea cât mai
completa a masurilor mentionate. Indicatorii au fost identificati astfel încât sa
permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii
planului asupra mediului. Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare
obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în
considerare. În tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice, obiectivele
specifice, tintele si indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanti pentru
evaluarea de mediu.
Factor/aspec Obiective de Tinte Indicatori

t de mediu mediu
Apa Limitarea -Realizarea retelei de Modul de respectare a
poluarii la canalizare si a statiei de razei spatiilor de
nivelul la care epurare a apelor uzate protectie;
sa nu produca din comuna; Modul de functionare al
impact -Realizarea retelei de retelei de canalizare si
semnificativ alimentare cu apa; statiei de epurare a
asupra calitatii - Realizarea de apelor uzate;
apelor. perimetre de protectie Indicatori de calitate a
la retelele de apei potabile;
Combaterea alimentare cu apa si Indicatori de calitate a
degradarii canalizare fata de apelor evacuate de la
malurilor cimitir; statia de epurare care sa
cursurilor de - Indicatorii de calitate permita evaluarea
apa datorita a apelor uzate se vor calitatii acestora in
eroziunilor incadra in limitele raport cu prevederile

laterale la impuse de legale;

debite mari. NTPA001/2005. Numar verificari.
-Regularizarea
cursurilor de apa acolo
unde se impun lucrari
de stopare a degradarii
malurilor.
Aer Limitarea - Reducerea nivelelor Numar proiecte de
emisiilor de de poluare a aerului in modernizare a
poluanti in aer perimetrele adiacente drumurilor in perimetru
la niveluri care arterelor de trafic; comunei;
sa nu genereze - Solicitarea avizelor de Numar avize de mediu
impact mediu la eliberarea solicitate;
semnificativ autorizatiilor de Indicatorii pentru
asupra calitatii construire ale unitatilor monitorizarea calitatii
aerului. economice. aerului.
Sol Limitarea - Realizarea retelei de Nu exista sistem de
impactului canalizare comunala; canalizare in comuna
negativ asupra - Managementul Sistemul de
solului corespunzator al management al
deseurilor; deseurilor in relatia cu
- Respectarea prevederile legale;
prevederilor PUG cu Modul de respectare a
privire la zonificarea prevederilor PUG cu
teritoriului. privire la zonificare.
Sanatatea Imbunatatirea Asigurarea calitativa si Lipsa sistemului de
populatiei conditiilor de cantitativa a apei alimentare cu apa in
viata ale potabile in toate comuna;
populatiei, perimetrele locuite; Lipsa sistemului de
protejarea - Asigurarea colectarii canalizare din comuna;
sanatatii umane folosind canalizarea Depozitarea necontrolata
apelor uzate menajere a deseurilor;
in toata comuna; Indicatori specifici
- Asigurarea pentru calitatea
managementului factorilor de mediu (apa,
instituit prin colectarea aer, sol).
deseurilor;
- Mentinerea calitatii

factorilor de mediu in
limita prevederilor
legale pentru protectia
sanatatii populatiei.
Zgomot si Limitarea - Reducerea nivelurilor Niveluri de zgomot la
vibratii poluarii fonice de poluare fonica si de receptori
si a nivelurilor vibratii in perimetrele Niveluri de vibratii la
de vibratii in adiacente obiectivelor receptori
zonele cu sensibile: unitati
receptori scolare, gradinite,
sensibili la dispensar medical.
aceasta
Factori Limitarea - Regularizarea Cursuri de apa
climatici efectelor cursurilor de apa si regularizate si lucrari de
vanturilor aparari de mal; aparari de maluri
puternice si - Salubrizarea vailor realizate, localizarea
ploilor cursurilor de apa, a acestora;
torentiale santurilor si rigolelor Numar actiuni de
stradale pentru salubrizare.
prevenirea
inundatiilor.
Flora si fauna Limitarea - Respectarea legislatieiModul de respectare a
impactului privind fondul forestier legislatiei privind fondul
negativ asupra si agricol; forestier si agricol,
faunei si florei - Respectarea numar proiecte;
restrictiilor de Modul de respectare a
construire. razei spatiilor de
protectie.
Patrimoniu Protectia - Respectarea legislatiei Instituirea unor zone
cultural peisajului referitoare la de protectie a
natural, cultural mentinerea si monumentelor;
si istoric ameliorarea fondului Se recomanda
peisagistic natural si restaurarea acestora
antropic, de refacere numai cu avizul
peisagistica a zonelor institutiilor abilitate, cu
de interes turistic sau responsabilitati în
de agrement, de domeniu.
protejare a

monumentelor istorice.
Mediul urban Imbunatatirea - Delimitarea zonelor Numar planuri zonale
si calitatii si pentru extinderea aprobate, obiectivele
infrastructur functionalitatii dezvoltarii localitatilor; acestora, modul de
a rutiera componentelor - Imbunatatirea respectare a
mediului urban, conditiilor privind prevederilor PUG si a
creearea traficul rutier prin legislatiei de protectie a
conditiilor modernizarea mediului. Numar
urbanistice drumurilor comunale; proiecte de dezvoltare
pentru - Imbunatatirea calitatii elaborate si
atingerea locuirii si a conditiilor implementate,
obiectivelor sociale; obiectivele acestora,
strategice de - Protectia si punerea in modul de respactare a
dezvoltare a valoare a prevederilor PUG si a
comunei monumentelor istorice, legislatiei de protectie a
dezvoltarea turismului mediului;
si agrementului; Numar si tipuri de
- Punerea in valoare, echipamente edilitare
protectia peisajului si noi sau modernizate
asigurarea rezervelor /reabilitate, anvergura
de teren pentru acestora;
amplasarea Lucrari de modernizare
obiectivelor propuse; a infrastructurii, numar
- Reglementarea de drumuri;
utilizarii terenului; Plantatii de protectie si
- Reglementarea de reabilitare
modului de construire. peisagistica;
Modul de asigurare a
utilitatilor in
perimetrele construite;
Modul de respectare a
interdictiilor de
construire;
Numar locuinte
reabilitate termic.
Mediul Crearea - Rezervarea unor zone Numar proiecte noi
economic si conditiilor pentru dezvoltarea implementate pe
social pentrudezvoltar activitatilor industrial- domenii de activitate

ea economica a agrare; Modul de respectare a

comunei si - Crearea unei zone prevederilor PUG si ale
pentru creearea mixte coerente care sa legislatiei pentru
de locuri de ofere conditii pentru protectia mediului
munca dezvoltarea
activitatilor comerciale
si de servicii pentru
diferite domenii.
Constientizar Cresterea - Implicarea populatiei PUG-ul contine
ea publicului responsabilitati în pastrarea calitatii propuneri rezultate în
i publicului fata surselor de apa urma consultarii
de mediu (respectarea zonelor de populatiei privind
protectie a surselor de directiile de dezvoltare
apa); a localitatii;
- Se elimina poluarea Primaria aduce la
din surse difuze de la cunostinta publicului
gospodariile populatiei, tematica si continutul
creste grija fata de hotarârilor adoptate de
cantitatea de deseuri consiliul local;
produsa; Regulamentul local de
- Grija fata de urbanism impune
integritatea procedurile pentru
infrastructurii rutiere; aprobarea obiectivelor
- Constientizarea de investitii cu
populatia asupra valorii respectarea protectiei
terenurilor si o mediului;
implicare în utilizarea PUG stabileste zonele
lor optima; de protectie pentru,
- Creste aportul monumente istorice,
populatiei în captari apa, statii de
economisirea de epurare, etc.
resurse energetice;
- Implica populatia în
pastrarea
patrimoniului cultural
si istoric.

6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN

CAZUL IMPLEMENTARII PUG
6.1. Metodologia de evaluare utilizata
În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a guvernului 195/2005

privind protecţia mediului aprobată prin Legea 265/2005 modificată si completată
prin OUG nr. 114/2007, obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la
atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau
internaţional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localităţii.
Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Batrani trebuie
să fie un instrument care să vină în sprijinul administraţiei publice în alegerea
priorităţilor si etapizarea intervenţiilor în teritoriul administrat. Pentru a se face o
evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în
analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) va influienţa
calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. Se foloseste
o scală cu 5 nivele:
Nivel Tip impact

+2 impact pozitiv semnificativ
+1 impact pozitiv nesemnificativ
0 fara impact
-1 impact negativ nesemnificativ
-2 impact negativ semnificativ
Notele de bonitate au fost acordate pentru impactul prognozat atat in lipsa

aplicarii masurilor specifice de prevenire, reducere sau compensare, cat si pentru
impactul prognozat in cazul aplicarii acestor masuri propuse. Principalele obiective
din PUG prezentate în Raport sunt:

1. Realizarea reţelei de alimentare cu apă;

2. Realizarea retelei de canalizare si statiei de epurare
3. Depozitarea deseurilor;
4. Modernizarea infrastructurii rutiere;
5. Zonarea teritorială;
6. Reducerea/eliminarea riscurilor naturale;
7. Eficientizarea energetică utilizand combustibil solid de calitate superioara,
cu putere calorica mare si reabilitarea termică a clădirilor;
8. Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului
natural;
9. Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.

6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin P.U.G.
Măsura din P.U.G. –Realizarea reţelei de alimentare cu apă

Factor de Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii
mediu relevante impact
Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra calităţii
aerului.
Temporar, pe perioada
executării lucrărilor pot să
apară emisii de praf.
Apa Asigurarea calitatii apelor 0 Nu are efect asupra calitatii apei
de suprafata si subterane
Sol Protectia solului si 0 Nu are impact
reducerea suprafetei
afectate de depozitari
necontrolate
Sanatatea Imbunatatirea calitatii +2 Asigurarea apei curente
populatiei vietii, cresterea contribuie la imbunatatirea
confortului confortului si a igienei
Fenomene sau Protecţia populaţiei prin 0 Nu are impact
riscuri naturale diminuarea/
eliminarea efectelor
alunecărilor de teren si a
inundaţiilor
Patrimoniu Asigurarea protectiei 0 Nu are impact asupra
cultural peisajului natural, cultural patrimoniului
si istoric
Zonarea Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv, permite
teritoriala unitatilor teritoriale de dezvoltarea urbana a economiei
referinta si serviciilor
Conservarea si Conservarea resurselor +1 Consumul rational de apa
utilizarea
resurselor
Constientizarea Cresterea +1 Implicarea populatiei in
populatiei responsabilitatii pastrarea calitatii resurselor de
publicului fata de mediu apa(respectarea zonelor de
protectie a resurselor de apa)
TOTAL +5
NOTA: La data intocmirii Raporului de Mediu(Aprilie 2011) reteaua de alimentare cu

apa in sistem centralizat in comuna Batrani era realizata in proportie de 70%.

Măsura din P.U.G. – Realizarea retelei de canalizare si statiei de epurare

Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra calităţii
aerului.
Temporar, pe perioada
executării lucrărilor pot să
apară emisii de praf.
Apa Asigurarea calitatii apelor +2 Evacuarea de ape uzate corect
de suprafata si subterane epurate contribuie la
menţinerea calităţii bune a
apelor de suprafaţă si elimină
poluarea pânzei freatice.
Sol Protectia solului si +2 Se elimina contaminarea solului
reducerea suprafetei prin deversari necontrolate de
afectate de depozitari ape menajere uzate.
necontrolate
Sanatatea Imbunatatirea calitatii +2 Contribuie la imbunatatirea
populatiei vietii, cresterea confortului si a igienei.
confortului
riscuri naturale diminuarea/eliminarea
efectelor alunecărilor de
teren si a inundaţiilor
cultural peisajului natural, cultural patrimoniului.
si istoric
Zonarea Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv, permite
teritoriala unitatilor teritoriale de dezvoltarea economica si
referinta sociala durabila a comunei.
Conservarea si Conservarea resurselor 0 Nu are impact
utilizarea
resurselor
Constientizarea Cresterea +1 Implicarea populatiei in
populatiei responsabilitatii managementul apelor uzate
publicului fata de mediu
TOTAL +8

Măsura din P.U.G. – Depozitarea deseurilor

Aer Protectia calitatii aerului +1 Se elimina sursele de miros
degradabil
Apa Asigurarea calitatii apelor +2 Se elimina aruncarea gunoaelor
de suprafata si subterane pe malurile apelor curgatoare si
astfel poluarea apelor de
suprafata
Sol Protectia solului si +1 Se elimina suprafetele de teren
reducerea suprafetei afectate de depozitarile
afectate de depozitari necontrolate
necontrolate
Sanatatea Imbunatatirea calitatii +1 Se imbunatatesc conditiile de
populatiei vietii, cresterea igiena
confortului
cultural peisajului natural, cultural patrimoniului
si istoric
Zonarea Stabilirea functiunilor 0 Nu are impact
teritoriala unitatilor teritoriale de
referinta
Conservarea si Conservarea resurselor +2 Permite valorificarea materiilor
utilizarea reciclabile din deseuri
resurselor
Constientizarea Cresterea +1 Se elimina poluarea din surse
populatiei responsabilitatii difuze de la gospodariile
publicului fata de mediu populatiei;
Creste grija fata de cantitatea
de deseuri produsa de fiecare
locuitor.
TOTAL +8
NOTA: Se vor respecta termenele prevazute in PRGD Regiunea 3 Sud Muntenia si in

PJGD Prahova, termene prevazute de evaluator in acest Raport de Mediu.

Măsura din P.U.G. – Modernizarea infrastructurii rutiere

Aer Protectia calitatii aerului +2 Fluidizeaza traficul, se reduc
emisiile de gaze prin reducerea
consumului de carburant
Apa Asigurarea calitatii apelor 0 Nu are impact
Sol Protectia solului si +1 Se reduce poluarea solului de-a
reducerea suprafetei lungul drumului
necontrolate
Sanatatea Imbunatatirea calitatii +1 Creste siguranta in trafic,
populatiei vietii, cresterea confortul deplasarilor si
confortului posibilitatile de comunicare
Patrimoniu Asigurarea protectiei 0 Nu are impact
cultural peisajului natural, cultural
si istoric
Zonarea Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv, se asigura
teritoriala unitatilor teritoriale de suprafetele necesare dezvoltarii
referinta infrastructurii rutiere
Conservarea si Conservarea resurselor +1 Se reduc emisiile de GES prin
utilizarea reducerea cantitatii de
resurselor combustibil
Constientizarea Cresterea +1 Creste grija fata de intrgritatea
populatiei responsabilitatii infrastructurii rutiere
TOTAL +7

Măsura din P.U.G. – Zonarea teritorială

Aer Protectia calitatii aerului +1 Separarea funcţiunilor în
intravilan protejează zonele de
locuit de activităţile economice la
care se pot genera emisii de gaze.
Apa Asigurarea calitatii apelor 0 Nu afecteaza calitatea apei
Sol Protectia solului si +1 Asigura utilizarea rationala a
reducerea suprafetei terenurilor in intravilan
necontrolate
Sanatatea Imbunatatirea calitatii +1 Asigură confort si protecţie prin
populatiei vietii, cresterea stabilirea activităţilor ce pot fi
confortului dezvoltate într-o unitate
teritorială. Separă activităţile
economice de zonele de locuit si
sfera serviciilor publice (educaţie,
sănătate, cultură, agrement, etc.)
Fenomene sau Protecţia populaţiei prin +1 Creste siguranţa locuirii si a
riscuri naturale diminuarea/eliminarea construcţiilor prin instituirea de
efectelor alunecărilor de interdicţii permenente sau
teren si a inundaţiilor temporare de construire.
Patrimoniu Asigurarea protectiei +1 Asigura perimetre de protectie a
cultural peisajului natural, cultural monumentelor
si istoric
Zonarea Stabilirea functiunilor 0 Obiectivul de mediu corespunde
teritoriala unitatilor teritoriale de cu obiectivul P.U.G.
referinta
utilizarea
resurselor
Constientizarea Cresterea +1 Constientizeaza populatia asupra
populatiei responsabilitatii valorii terenurilor si o implica in
publicului fata de mediu utilizarea lor optima
TOTAL +6

Măsura din P.U.G. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundaţii si alunecări

de teren)
Factor de Obiective de mediu Nivel Justificarea încadrării
Aer Protecţia calităţii 0 Nu are impact
aerului
Apă Asigurarea calităţii 0 Nu are impact
apelor de suprafaţă si
subterane
Sol Protecţia solului si +2 Se elimină degradarea solului.
reducerea suprafeţei Se instituie măsuri pentru protecţia
afectate de depozitări vieţii si a bunurilor populaţiei
necontrolate
Sănătatea Îmbunătăţirea calităţii 0 Nu are impact
populaţiei vieţii, cresterea
confortului
Fenomene sau Protecţia populaţiei prin +2 Protecţia vieţii si a bunurilor
riscuri naturale diminuarea populaţiei
/eliminarea efectelor
alunecărilor de teren si
a inundaţiilor
Patrimoniu Asigurarea protecţiei +1 Protejarea cadrului natural
cultural peisajului natural,
cultural si istoric
Zonarea Stabilirea funcţiunilor 0 Nu are impact
teritorială unităţilor teritoriale de
referinţă
Conservaresi Conservarea resurselor 0 Nu are impact
utilizare resurse
Constientizarea Cresterea +1 Creste responsabilitate publicului
populaţiei responsabilităţii faţă de integritatea lucrărilor de
publicului faţă de mediu amenajare hidrotehnică si a
consolidărilor împotriva alunecărilor
de teren.
TOTAL +6

Măsura din P.U.G. – Eficientizarea energetică utilizand combustibil solid de calitate

superioara cu putere calorica mare si reabilitarea termică a clădirilor
Aer Protectia calitatii +1 Calitatea aerului mai bună prin:
aerului -scade cantitatea de gaze cu efect de
seră;
-reabilitarea termică a clădirilor
reduce necesarul de energie pentru
încălzire;
-se conservă pădurea (consumator
de CO2 din atmosferă).
Apa Asigurarea calitatii 0 Nu are impact
apelor de suprafata si
subterane
necontrolate
Sanatatea Imbunatatirea calitatii +1 Creste confortul locuirii
populatiei vietii, cresterea
confortului
Patrimoniu Asigurarea protectiei 0 Nu are impact
cultural peisajului natural,
cultural si istoric
Zonarea Stabilirea functiunilor 0 Nu are impact
referinta
Conservarea si Conservarea resurselor +1 Se consuma o resursa
utilizarea neregenerabila;
resurselor Scade consumul de combustibil
Constientizarea Cresterea +1 Creste aportul populaţiei în
populatiei responsabilitatii economisirea de resurse energetice
TOTAL +4

Măsura din P.U.G. – Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a

peisajului natural
Aer Protectia calitatii 0 Nu are impact
aerului
Apa Asigurarea calitatii 0 Nu are impact
apelor de suprafata si
subterane
necontrolate
Sanatatea Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact
populatiei vietii, cresterea
confortului
Patrimoniu Asigurarea protectiei 0 Obiectivul de mediu coincide cu
cultural peisajului natural, obiectivul P.U.G.
cultural si istoric Se asigură păstrarea mostenirii
culturare, a tradiţiilor.
Zonarea Stabilirea functiunilor +1 Stabileste zone de protectie
referinta
utilizarea
resurselor
Constientizarea Cresterea +1 Implică populaţia în păstrarea
populatiei responsabilitatii patrimoniului cultural si istoric
TOTAL +2

Măsura din P.U.G. -Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu

Aer Protectia calitatii +1 Implicare constientă în economia de
aerului resurse energetice si energie;
Renunţarea la arderea resturilor
vegetale.
Apa Asigurarea calitatii +1 Respectarea zonelor de protecţie a
apelor de suprafata si surselor de apă;
subterane Respectarea regimului deseurilor
(interdicţia de a mai depozita
dezorganizat pe malurile cursurilor
de apă).
Sol Protectia solului si +1 Implementarea sistemului de
reducerea suprafetei management al deseurilor.
necontrolate
Sanatatea Imbunatatirea calitatii +1 Respectare normelor igienico-
populatiei vietii, cresterea sanitare
confortului
Fenomene sau Protecţia populaţiei prin +1 Participarea voluntară a populaţiei la
riscuri naturale diminuarea/eliminarea implementarea măsurilor de
efectelor alunecărilor de prevenire a efectelor inundaţiilor si
teren si a inundaţiilor alunecărilor de teren.
Patrimoniu Asigurarea protectiei +1 Instituirea si respectarea
cultural peisajului natural, regulamentelor de urbanism în
cultural si istoric zonele de protecţie a monumentelor.
Zonarea Stabilirea functiunilor +1 Cresterea responsabilităţii
teritoriala unitatilor teritoriale de administraţiei si a populaţiei în
referinta respectarea destinaţiei terenurilor si
a regimului de construire.
Conservarea si Conservarea resurselor +1 Cea mai bună resursă energetică este
utilizarea economia de resurse.
resurselor Conservarea fondului forestier.
Promovarea surselor alternative de
producere energie (solară, eoliană)
Constientizarea Cresterea +1 Obiectivul de mediu corespunde cu
populatiei responsabilitatii obiectivul PU.G.
TOTAL +9

6.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra
obiectivelor de mediu relevante
Evaluarea efectului cumulativ al impelemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat
pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.
Obiectivul de Realizare Realizare Deseuri Infrastru Zonare Riscuri Eficienta Pastrarea Constientiza TOTAL
mediu relevant alimentare canalizare ctura teritoriala naturale energetica patrimon rea
obiectivul din cu apa si epurare rutiera iului publicului
PUG ape uzate
Protectia 0 0 +1 +2 +1 0 +1 0 +1 +6
calitatii aerului
Asig. calitatii 0 +2 +1 0 0 0 0 0 +1 +5
apelor de
suprafata si
subterane
Protectia 0 +2 +1 +1 +1 +2 0 0 +1 +8
solului
Imbunatatirea +2 +2 +1 +1 +1 0 +1 0 +1 +9
calitatii vietii
Protectia 0 0 0 0 +1 +2 0 0 +1 +4
populatiei la
riscuri
naturale
Asigurarea 0 0 0 0 +1 +1 0 0 +1 +3
protectiei
peisajului
Stabilirea +1 +1 0 +1 0 0 0 +1 +1 +5
functiunilor
unitatilor
teritoriale
Conservarea +1 0 +2 +1 0 0 +1 0 +1 +6

resurselor
Cresterea +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +9
responsabilitat
ii populatiei
TOTAL +5 +8 +8 +7 +6 +6 +4 +2 +9 +54

Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. s-a
analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării
standardelor de mediu.
Obiectiv de mediu Evaluare cumulativă Există premisele

atingerii obiectivului?
Protecţia calităţii Obiectivele prevăzute în P.U.G.
aerului au influienţă pozitivă asupra DA
calităţii aerului
Asigurarea calităţii Obiectivele prevăzute în P.U.G.
apelor de suprafaţă au influienţă pozitivă asupra DA
si subterane calităţii apelor de suprafaţă si
subteran
Protecţia solului Obiectivele prevăzute în P.U.G.
au influienţă pozitivă asupra DA
solului
Îmbunătăţirea Obiectivele prevăzute în P.U.G.
calităţii vieţii au influienţă pozitivă asupra DA
calităţii vieţii
Protecţia populaţiei Obiectivele prevăzute în P.U.G.
la riscuri naturale au influienţă pozitivă asupra DA
protecţiei populaţiei
Asigurarea Obiectivele prevăzute în P.U.G.
protecţiei au influienţă pozitivă asupra DA
peisajului peisajului
Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.U.G.
au influienţă pozitivă asupra DA
zonării teritoriului
Conservarea Obiectivele prevăzute în P.U.G.
resurselor au efect, în general pozitiv DA
asupra obiectivelor de mediu
desi gazele naturale sunt o
resursă neregenerabilă
Cresterea Educarea, informarea si
responsabilităţii participarea populaţiei la luarea DA
publicului faţă de deciziilor privind mediul
mediu

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P.U.G. Batrani rezultă un

efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea
standardelor de mediu.
Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al comunei Batrani pe termen
mediu si lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu
adoptate de legislaţie pe factori de mediu.
7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA SANATATII ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER
Având în vedere amplasarea localităţii, activităţile economice prezente si

viitoare, precum si faptul că aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un
impact pozitiv asupra mediului si a stării de sănătate a populaţiei, se poate aprecia că
nu vor exista efecte semnificative asupra mediului si sănătăţii în context
transfrontalier.
8. MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSAREA EFECTELOR

ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG
Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de
mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru
compensarea oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive. In
cazul concret al implementarii prevederilor din PUG pentru comuna Batrani se
recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii
proiectului.
8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului

Obiectivele prevazute in PUG, necesare dezvoltarii localitatii, ar putea afecta
calitatea acestuia, in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor
de constructii, realizarea retea de alimentare apa potabila, realizare retea de
canalizare si statie de epurare. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad:
• Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de constructii de
noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua, pana la eliminare a emisiilor
de pulberi, zgomot sau vibratii, materialele de constructii pulverulente se vor
manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi

antrenate de curentii atmosferici, se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de

pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces.
• Deoarece, volumul de transport rutier creste se recomandă mărirea
suprafeţelor din intravilan destinate spaţiilor verzi - măsură prevăzută în
bilanţul teritorial din PUG;
• Depozitarea deseurilor se va face în recipiente închise; operatorul de transport
va trebui să respecte programul de ridicare si transport, pe timp de iarnă sau
de vară, a deseurilor pentru a se evita descompunerea acestora si generarea de
mirosuri sau noxe;
• Pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor
pentru încălzirea locuinţelor se recomandă izolarea termică a construcţiilor și
utilizarea de echipamente de producere a energiei cu randamente ridicate;
• In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara
impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti
atmosferici. Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se situeze
sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru
aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor
metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi
de surse stationare.
8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei

Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de
apa vor fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora. Se
recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii
surselor de apa:
• Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila,
conform Legii apelor nr. 107 cu respectarea distantei de 50 m fata de
posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H.G.
930/2005 (Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrologica);
• Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale
cursurilor de apa;
• Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si
depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora;
• Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare;
• Monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor
uzate epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in

limitele impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de

incarcare cu poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in
receptori naturali;
• Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de
canalizare si a sistemelor de distributie apa potabila;
• In timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea
materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora;
• Deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu
respectarea legislatiei in vigoare;
• Substanţele utilizate în tratarea apei potabile și epurarea apelor uzate se vor
gestiona conform legislaţiei în vigoare, având în vedere caracterul acestora
(periculos / nepericulos);
• Se va implementa un sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de
distribuţie apă si canalizare si de intervenţie rapidă în caz de avarie;
• Eliminarea pierderilor asigură menţinerea stabilităţii terenului si evitarea
contaminării solului, a apelor de suprafaţă si a pânzei freatice;
• In timpul executării lucrărilor de construcţii, indiferent de natura lor sau a
proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor
de apă sau în albiile acestora;
8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului

Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu
constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG. Pe perioada
efectuarii lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale ale
profilului de sol ca urmare a sapaturilor si excavatiilor, insa proiectele
ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri
compensatorii pentru protectia solului si subsolului care diminueaza impactul, cum
ar fi:
• utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu
respectarea conditionarilor pentru drumurile noi de acces;
• utilizarea unor tehnologii avansate de construire;
• lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa
ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale
pe sol si in subsol;
• se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor existente prin
vidanjarea lor periodica, acestea urmand sa fie dezafectate odata cu
racordarea tuturor gospodariilor la sistemul centralizat de canalizare;

• refacerea vegetatiei prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu

organizarea de santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si
refacerea vegetatie specifice habitatelor acolo unde va fi cazul;
• se interzice infiintarea de depozite neamenajate de deseuri pe teritoriul
administrativ al comunei;
• cu toate ca zona Batrani nu este nominalizata ca zona sensibila la nitriti, pentru
protectia apelor de suprafata si in special din subteran se recomanda utilizarea
cu precautie a dejectiilor animaliere ca ingrasamant natural, se vor folosi
numai pe terenuri la care sunt facute analize de sol.
Constructorul are obligatia sa mentina evidenta lunara a producerii, stocarii
provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor. O
parte a acestor deseuri, respectiv cele provenite din excavatii, vor fi reciclate in
umpluturi si nivelari ca material inert, tinand cont de calitatea solului.
8.4.Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei

In PUG comuna Batrani sunt prevazute:
• lucrari pentru realizarea sistemului centralizat de distributie apa potabila
pentru toata comuna;
• construirea retelei de canalizare si a statiei de epurare ape uzate
menajere;
• punerea în functiune a sistemului de colectare a deseurilor menajere în
toata comuna si de la toti locuitorii comunei pe baza unor contracte
individuale de catre un operator de salubritate.
Masurile prevazute au un impact pozitiv asupra sanatatii umane.
Realizarea serviciilor de gospodarie comunala trebuie completate cu o ampla
campanie de constientizare a populatiei privind necesitatea respectarii normelor
de igiena si sanatate asociate cu masuri disciplinare, în temeiul legii, împotriva
acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.
8.5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii,

vegetatiei, peisajului
Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin
acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu
vegetatie specifica. Replantari de exemplare protejate, care au fost sacrificate la

realizarea obiectivelor, daca este cazul, in compensare pe terenuri cu sol care

permite dezvoltarea lor. Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea
peisajului, au fost propuse functiuni urbane noi, reconversia altora si masuri
administrative, tipuri de exploatare a unor zone, tipuri de utilizare a produselor
rezultate, reconformarea circulatiilor majore, lucrari importante pentru ecologizarea
unor zone. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind
imaginea comunei si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei.
Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile
pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de, spatii verzi, spatii
pentru sport. Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie.
8.6. Masuri de protectie a patrimoniului cultural

Monumentele istorice cu valoare de patrimoniu din comuna Batrani vor fi
protejate prin delimitarea unor zone de protectie cu raza de 100 de metri de la
limitele lor. Delimitarea exacta a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe
baza de studii de specialitate. Pana la definitivarea acestora, in zonele mentionate
sunt interzise orice fel de constructii si amenajari, cu exceptia celor specifice de
punere in valoare, restaurare.

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

ALTERNATIVEI ALESE
„Alternativa 0” reprezintă punctul de plecare pentru evaluarea
potenaialelor efecte semnificative, inclusiv a aspectelor pozitive, asupra mediului
produse prin implementarea PUG.
Alternativa „zero" a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de
care se compară celelalte alternative pentru diferitele elemente ale planului de
dezvoltare urbanistica propus.
Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero" sunt:
• continuarea poluării apelor şi solului din zona Batrani prin: neepurarea apelor
uzate menajere inainte de deversarea in apele de suprafata, evacuarea
necorespunzatoare de apa din gospodariile individuale in rigole, viroage sau in
sol;
• pierderea unor oportunităţi majore de crestere a valorii de intrebuintare a
unor terenuri aflate la limita intravilanului actual;
• pierderea oportunităţii de a conserva, sau pune în valoare a unor obiective
inscrise in LMI sau a unor „obiective aflate in curs de clasare”, din zonă;
• pierderea oportunitatilor de implementare a unui regulament complex de
urbanism (in concordanta cu situatia actuala) care sa pastreze si sa puna in
valoare peisajul arhitectural al comunei, ca bun cultural local şi regional, sa
traseze directiile de dezvoltare urbana, sa stabileasca cadrul legal de
amplasare, construire si interventie in raport cu suprafetele existente,
valentele acestora (conditii geotehnice, risc antropic, conditii hidrologice),
restrictiile impuse de existenta sau propunerea de amplasare a unor constructi
si/sau instalatii (statii de epurare, gospodarii de apa, conducte de transport,
linii electrice, etc).
În tabelul de mai jos se prezintă o comparaţie a formelor de impact asupra mediului

corespunzătoare alternativei „zero" sau „nici o actiune” cu cele ale implementării
Planului de Urbanism General propus de BLOM ROMANIA.

Opţiuni
Factor/aspect
implementarea Comentarii
de mediu alternativa „zero”
proiectului
Calitatea apei -continuarea -impact pozitiv -proiectul oferă beneficii
impactului pe termen semnificativ pe termen semnificative pe termen
lung ca urmare a lung ca urmare a lung comparativ cu
deversarii apelor planurilor de gospodărire alternativa „zero";
menajere neepurate; a apelor (deversare in
emisari doar a apelor
epurate, regularizarile
cursurilor de apa,
stingerea torentilor, etc)
Calitatea -condiţiile actuale -impact negativ asupra -extinderile de
aerului persistă pe termen calităţii aerului generat intravilan propuse vor
lung: aer de bună de extinderea avea asociate surse noi
calitate cu anumite intravilanului, de poluanţi atmosferici,
influenţe determinate cresterea numarului de dar acestea vor fi strict
de încălzirea case, marirea controlate prin măsuri
rezidenţială şi de numarului cailor de tehnice şi de
antrenarea particulelor circulatie, inlocuirea management;
de pe suprafeţele unor suprafete ocupate modernizarea
drumurilor; de vegetatie cu spatii drumurilor in
construite (marirea intravilanul actual si o
suprafetei implementarea unei
intravilanului actual cu serii de alte masuri
41,32 ha) (marirea suprafetelor
verzi din intravilan,
impaduriri in extravilan,
infiintarea unor perdele
de vegetatie al DC) vor
avea impact pozitiv
asupra calitatii aerului
Zgomot şi -condiţiile actuale, -infiintarea perdelei de -implementarea
vibraţii specifice unei zone protectie fonica la DC proiectului duce la
semi-rurale, se vor va reduce nivelul reducerea poluarii
menţine pe termen zgomotului la limita fonice si a vibratiilor
lung. locuintelor din produse de cea mai
vecinatateaDC; mare sursa de poluare –
-introducerea unor DC;
restrictii privind -extinderea
circulatia pe DC va duce intravilanului va avea
la diminuarea asociate surse noi de
vibratiilor in zona zgomot şi vibraţii, dar
adiacenta acestuia; acestea vor fi strict

-impactul generat de controlate prin măsuri

zgomotul şi vibraţiile tehnice şi de
aferente extinderii management;
intravilanului propus
va fi menţinut sub
limitele pentru
protecţia receptorilor
sensibili;
Sol/Utilizarea -menţinerea pe termen -impact pe termen lung -ocuparea terenului va
terenului lung a condiţiilor prin ocuparea unei afecta solul dar vor fi
actuale de utilizare parti semnificative din utilizate terenurile
agricolă a solului terenurile localitatii cu functie de clasarea
(agricultură de case si alte constructii geotehnica si se vor lua
subzistenţă, păşunat), gospodaresti; masuri de stabilizare si
fixare a terenurilor
degradabile prin
impaduriri si alte lucrari
specifice.
Biodiversitate -condiţiile actuale vor -impact negativ pe -extinderea
si peisaj prevala pe termen lung termen scurt şi mediu intravilanului va avea
ca urmare a ocupării un impact negativ mai
terenului cu constructii ales în etapele de
si infrastructura construcţie, situaţie care
specifica intravilanului. se va ameliora după
-peisajul se va schimba extinderea spatiilor
ireversibil prin verzi.
extinderea -peisajul actual in zonele
intravilanului pentru care se propune
extinderea
intravilanului nu are o
valoare ecologica
semnificativa
Aspecte socio- -impact negativ asupra -investiţii locale -extinderea
economice locurilor de muncă şi a semnificative, creare intravilanului confera
trendului investiţiilor locuri de muncă, conditii propice pentru
actuale generat de determinând dezvoltarea socio-
epuizarea terenurilor îmbunătăţirea economica a localitatii;
ce pot fi ofertate celor condiţiilor socio-
ce doresc sa-si economice pe termen
construiasca locuinte scurt si mediu
de vacanta
Patrimoniul -continuarea -impune reglementari -implementarea
cultural deteriorării unor specifice in proiectului va contribui
obiective ce pot capata concordanta cu în mod semnificativ la

statut de monumente legislatia actuala si cu conservarea,

istorice determinat de situatia existenta, reabilitarea şi punerea
neinstaurarea unor asigurand protectia în valoare a
zone de protectie si de patrimoniului cultural, monumentelor istorice.
neimplementarea unor istoric, arhitectural,
reguli mai stricte de
construire si amenajare
a terenurilor
Propunerile PUG reglementează zonarea teritoriului comunei Batrani şi tipul

de folosintă a terenului intravilan fără a detalia toate tipurile de activităti ce se vor
desfăşura în aceste zone. La această fază a planului nu se poate spune decât că
obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului.
În fazele ulterioare de planuri – PUZ şi PUD se vor stabili cu exactitate
suprafetele de teren alocate amplasamentelor în urma unor analize a tuturor
variantelor de realizare, concluzia finală fiind luată având la bază criteriile
economice, sociale şi în special cele de mediu.
În cazul planului de fată s-a avut în vedere:
Criterii economice (eficienta). Solutia propusă a PUG prezintă cele mai bune
rezultate din punct de vedere al costurilor, mai mici comparativ cu alte
variante, având în vedere obiectivele din strategia de dezvoltare a comunei; în
mod similar costurile de întretinere sunt mai reduse.
Criterii sociale (acceptabilitatea socială). Propunerile PUG prezintă cele mai
bune rezultate din punct de vedere al protectiei factorului uman; impactul
pozitiv asupra locuitorilor comunei este semnificativ.
Criteriile de mediu (durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG prezintă
efecte negative minime şi medii asupra solului, apei, aerului, peisajului şi
patrimoniul cultural în special pe termen lung, respectiv în perioada de
implementare şi exploatare a obiectivelor ce se intentionează se să
dezvolte în zonele functionale.
Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de
normativele tehnice care reglementează activitatea în domeniu. Diferentele în
potentialele impacturi asupra mediului asociate cu diferitele optiuni de
proiectare ulterioară implementării propunerilor PUG ar putea fi legate de:
Complexitatea lucrărilor. Preferinta pentru lucrări simple, uşor de urmărit,
exploatat şi monitorizat;
Calitatea lucrărilor. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a
tuturor lucrărilor, care să respecte cerintele impuse prin normativele de
calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte;

Fiabilitatea lucrărilor. Preferinta pentru rezistente la solicitări, erori sau

întretinere necorespunzătoare.
Propunerile PUG Batrani satisfac normele tehnice în vigoare.
Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de constructie traditionale, deşi
detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Solutiile tehnice propuse
ulterior vor trebui să tină cont de:
• Conditiile de mediu;
• Tipul şi natura lucrărilor;
• Posibilitatea utilizării materialelor locale;
• Utilitatea tehnică, functională şi securitatea dezvoltării propuse;
• Dotările, caracteristicile functionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice,
institutionale ale zonei;
• Vecinătătile existente.
Prin caietele de sarcini se va solicita constructorului utilizarea de echipamente
şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescriptiile tehnice, precum şi cu normele
europene aplicate în domeniul protectiei mediului.
Se va solicita ca acolo unde spatiile de lucru sunt limitate să fie folosită cu precădere
munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de executie.
Alternativa aleasă a PUG-ului aduce următoarele beneficii mediului:
• Solutia propusă de realizare sistemului de alimentare cu apa şi realizarea
retelei de canalizare are un impact mai scăzut asupra mediului, realizându-
se un volum mai mic de lucrări de constructii şi amenajări, realizându-se
o mai bună protectie a resurselor de apă;
• Faptul ca epurarea apelor se va realiza în comuna reprezintă un beneficiu
pentru protectia mediului în comuna Izvoarele;
• Prin zonarea aleasă se permite o dezvoltare echilibrată a localitătii se
constată o mărire cu cu 41.32 ha fată de suprafata cuprinsă în intravilanul
existent.

10. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE
URBANISM GENERAL
Asa cum reiese din evaluarea potenţialelor efecte asupra mediului

implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte
semnificative negative. În acelaşi timp, implementarea PUG-ului poate sa aducă
importante schimbări de natura economică sau socială comunei Batrani. Relansarea
puterii economice a comunei Batrani se poate realiza prin:
- Reactivarea unităţilor economice existente din industrie şi din agricultură
(unităţi de prestari servicii pentru agricultură - tip AGROMEC, colectarea şi
depozitarea produselor agricole, creşterea animalelor).
- Realizarea unor noi locuri de munca, prin mici întreprinzători.
- Dezvoltarea serviciilor în sectorul public şi privat.
- Valorificarea pe piaţa libera a produselor excedentare ale gospodăriilor
comunei.
Realizarea unor structuri care sa contribuie la relansarea producţiei agricole
constituie o opţiune importantă în strategia de dezvoltare a agriculturii. În acest sens
s-au avut în vedere urmatoarele:
- atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în
sisteme de cooperare şi asociere in scopul aplicării unor tehnologii
moderne;
- diversele forme asociative trebuie să cuprindă treptat şi cea mai mare parte
a producătorilor agricoli; constituirea la nivel judeţean a unor uniuni şi
federatii ale asociatiilor si societatilor agricole care sa apere interesele
producătorilor agricoli;
- organizarea de centre (servicii) agricole puternice care sa aibă în sarcina
rezolvarea operativa a tuturor problemelor agricole;
- intensificarea activitatilor de industrializare casnică a produselor primare,
precum şi dezvoltarea micii industrii de prelucrare în mediul rural,
dezvoltarea spaţiilor de depozitare locală. Condiţiile naturale specifice
comunei Batrani, la care se adaugă resursele antropice (monumente cu
valoare istorică de interes local), constituie atracţii deosebite cu rol esenţial
în dezvoltarea turismului.
Conform Planului de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Prahova 2007-2013 se propune
dezvoltarea uniu turism de granita intre judetele Prahova si Buzau, ce trebuie sa
includa zonele cu real potential natural si antropic, zone mai putin promovate.

Este vorba de Valea Teleajenului cu statiunile Slanic Prahova, Cheia, Valeni de Munte,
Cerasu, comunele Starchiojd, Batrani, Maneciu, Posesti, Carbunesti si zona Nehoiu
din judetul Buzau.
La nivelul comunei Batrani pot fi practicate următoarele forme de turism:
Turism rural – dezvoltarea ofertei specific (pensiuni rurale asociate cu
ferme/microferme) în localitatile din comuna Batrani si in Valenii de Munte.
Concret, turistii care vin la Starghiojd si Batrani pot vizita obiective turistice
din Chiojdu(Barajul Basea, Padurea cu tija, Centrul Etnografic) si Catina(Biserica
Veche, Valea Catinei, Moara de apa) si Siriu(Barajul de la Siriu, Baile termale).
Punerea în valoare a zonei subcarpatice acoperite cu livezi: Drumul Fructelor:
Adunaţi-Breaza-Cornu-Şotrile-Brebu-Aluniş-Ştefeşti-Slănic-Vălenii de Munte-Drajna-
Poseşti-Batrani.
Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica
printr-o consecventa urmarire a aplicarii măsurilor stabilite. Implementarea
obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile. Determinantă in
implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa
fonduri comunitare (judetene, regionale, naţionale sau europene).
Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea următoarelor
măsuri:
1. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER"
Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii

planului sunt surse staţionare de ardere asociate încalzirii spaţiilor rezidenţiale,
comerciale şi institutionale, precum şi surse mobile (trafic rutier, spaţii parcare).
Pentru limitarea emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic se vor lua următoarele
măsuri generale:
• obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor
obtinându-se pentru acestea autorizaţia de mediu, eventual reautorizarea
pentru cele care dispun deja de acest document;
• orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu potenţial redus de
poluare sau nepoluante;
• utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante;
• reducerea emisiilor de aerosoli cu conţinut de carbon, oxizi de carbon, aldehide
şi cetone, prin folosirea de material lemnos cu putere calorica mare;
• reabilitări de drumuri şi modernizarea reţelei rutiere prin asfaltare sau
pietruire;

• realizarea unui program de întreţinere periodică a carosabilului şi a căilor

pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt
generate de traficul intens;
• se vor extinde zonele verzi, în acest scop la eliberarea autorizaţiilor de
construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafeţele minime de
spaţii verzi şi plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general
de urbanism.
2. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA" Alimentare cu apa şi

canalizare
Respectarea Avizului de gospodărire a apelor pentru PUG al comunei Batrani,

emis de ANAR-Direcţia Apelor Prahova. Alte masuri prevăzute pentru protejarea
factorului de mediu apa:
indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii
naturali de pe teritoriul localitatii, se vor încadra in limitele impuse prin HGR.
nr.188/2002, Anexa 3 - NTPA 001/2005, modificata şi completata cu HG
nr.352/2005;
dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu
planul de extindere a zonei;
racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va
realiza numai dupa executia si punerea in funcţiune a sistemelor de canalizare;
se impune instituirea unor zone de protectie în lungul cursurilor de apa
existente si zone cu restrictii de construire;
precizarea în documentatiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului a
restrictiilor la regimul construcţiilor tinându-se cont de limita de inundabilitate
a localităţilor;
amplasarea de lucrări şi constructii în albiile majore inundabile ale cursurilor
de apa, în zonele de protecţie ale cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărirea
apelor şi a altor lucrări hidrotehnice, se va realiza numai dupa delimitarea
zonelor de protecţie şi cu acceptul autorităţii de gospodărirea apelor,
respectându-se normele legale în vigoare;
pentru toate lucrările de investiţii la nivel local al comunei, ce vor avea legatură
cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa, reţele de aducţiune, reţele de
distribuţie a apei potabile, reţele de canalizare, staţii de epurare, lucrări de
aparari de maluri etc), se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a
apelor pe baza unor documentaţii tehnice intocmite conform normativelor in
vigoare; orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza

numai cu asigurarea condiţiilor normale de scurgere a apelor în situaţia unor

debite mari;
pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de
constructii, a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa, precum si
extragerea balastului din albie.
3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE"
se va realiza pentru toate strazile reţele de canalizare pentru evitarea poluarii

freaticului cu ape uzate din gospodăriile individuale;
se va face dimensionarea reţelelor de apa şi canalizare în conformitate cu
planul de extindere a zonei; se va realiza delimitarea exacta a zonelor de
protectie sanitara pentru surse de apa, statii tratare apa, statii de epurare,
cimitire şi urmărirea respectării acestora, conform HG nr.930/2005 pentru
aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de
protecţie sanitara şi hidrogeologică;
se va interzice realizarea construcţiilor de orice fel în albiile minore ale
cursurilor de apa si in zonele inundabile;
se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate;
se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul
administrativ;
se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de
deşeuri de la populaţie, în vederea atingerii obiectivelor naţionale privind
gestiunea deşeurilor respectiv: reducerea cantităţilor de deseuri
biodegradabile, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, reducerea
cantitatilor de deseuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare si
valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si
anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor
legale specifice;
se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la
rampa si educarea cetăţenilor pentru reducerea cantităţilor de deşeuri;
se va realiza colectarea deşeurilor din toate satele componente printr-un
operator de salubritate autorizat, potrivit legii;
consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale
provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor
gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru
care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. 47/2005, modificată şi
aprobată prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin.2.);

consiliile locale au obligaţia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităti de

ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord. nr. 47/2005, modificata si
aprobata prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin. 3.); se va asigura implementarea
la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr.
27/2007 care modifică Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea
OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor).
4.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETAŢIE ŞI ASEZĂRI UMANE"
se va respecta zona de protecţie a monumentelor istorice delimitate prin PUG,

ca urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direcţiei
monumentelor istorice, se interzice realizarea de constructii care prin
funcţiune, configuraţie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul
general al zonei, distrug coerenţa specificului rural existent sau afectează
valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia;
consiliul local va răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale
adecvate, optimizarea densităţii de locuire, concomitent cu menţinerea şi
dezvoltarea spaţiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu funcţie ecologică,
estetică şi recreativă;
se vor realiza perdele verzi de protecţie pentru zonele incompatibile funcţional
şi cimitire;
se va impune amenajarea de spaţii verzi in interiorul zonelor construite;
suprafeţele de spaţiu verde prevăzute prin PUG vor fi amenajate şi întreţinute
corespunzător;
se va menţine în extravilan suprafata de pădure şi se va impune respectarea
zonei de protecţie, conform legislaţiei în vigoare;
se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în
prevederile legislatiei în vigoare, pentru evitarea disconfortului şi a efectelor
negative asupra sănătaţii populaţiei;
se vor respecta distantele de protecţie stabilite conform Ordinului nr.
536/1997 respectiv 50 m faţă de împrejmuirea cimitirelor;
se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a
incintei în proportie de minim 5% din suprafata totală a cimitirului.

5. Masuri in zonele cu riscuri naturale
Măsuri pentru reducerea riscului seismic:

se vor pune în siguranţa construcţiile care prezintă pericol de instabiliate și
care adăpostesc un numar important de oameni;
se vor creea spaţii tampon pentru adapostirea provizorie a locatarilor, în cazul
necesităţii părasirii temporare a locuintelor, pe timpul executarii lucrarilor de
interventie, inundatii sau in caz de cutremur.
se vor inventaria si expertiza cladirile cu risc la un seism de intensitate mare.
se vor completa cadrul organizatoric pentru luarea masurilor de urgenta post
seism.
se vor lua masuri de îmbunătăţire a informarii populaţiei și a factorilor de
decizie la nivele diferite (local si central) asupra principalelor aspecte legate de
riscul seismic si de masurile de reducere a acestuia.
Categoriile de cladiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur de intensitate mare
sau foarte mare o reprezinta:
- constructiile executate intre 1950 si 1976, conform normelor de proiectare in
vigoare in aceea perioada, ce prevedeau forte seismice mai reduse. Unele din
aceste construcii (cu parter flexibil) in 1977 au suferit mai multe avarii.
- cladirile joase din zidarie si alte materiale locale executate traditional fara
control tehnic specializat.
Majoritatea acestor tipuri de cladiri constituie prioritate absoluta la
interventie.
Diminuarea vulnerabilitatii seismice a constructiilor existente se poate realiza
prin actiuni de interventie si consolidare.
In ceea ce priveste modul de utilizare a terenurilor, a amplasarii constructiilor
care urmeaza a fi cuprinse in planurile de urbanism nu sunt identificate reglementari
pe plan international care sa impuna restrictii de autorizare si amplasare a unor
constructii.
Specialistii, prin masuri adecvate de evaluare a efectelor seismelor si prin
estimarea cat mai exacta a efectelor conditiilor locale de amplasament (studii,
investigatii geotehnice si geofizice, investigatii seismice) printr-o proiectare la
standarde internationale, utilizare de materiale de calitate si sisteme moderne, pot
executa toate tipurile de constructii.

Măsuri pentru diminuarea efectelor inundatiilor în zona

Pentru zonele afectate de inundabilitate, precum şi pe cursurile de apă existente în
teritoriul administrativ al comunei Batrani se va respecta zona de protecţie pentru
cursurile de apă impuse de Apele Române. Se vor decolmata cursurile de apă din
zonă. Se vor executa lucrări de drenaj pentru zonele cu drenaj insuficient.
Măsuri pentru zone afectate de alunecări de teren

Pentru zonele cu probabilitate medie de instabilitate, pentru a preveni fenomenele
de risc ce apar la amplasarea construcţiilor se vor avea în vedere următoarele
recomandări:
amplasarea construcţiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul
stabilităţii versantului la încercările suplimentare create de construcţii;
se vor proiecta construcţii uşoare;
nu se vor executa lucrări de săpături de anvergură pe versant (şanţuri adânci,
platforme, taluze verticale, umpluturi etc);
se vor executa numai săpături locale pentru fundaţii izolate sau ziduri de
sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura;
se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea apei în săpături;
se vor dirija apele din precipitaţii prin rigole bine dimensionate şi dirijate astfel
încât să nu producă eroziuni;
se vor planta arbori la o distanţă corespunzătoare faţă de construcţiile ce
urmează se executa.
Pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate şi cele improprii de construit se
va avea în vedere împădurirea lor.
6. Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente
asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, conform legislaţiei în vigoare;

montarea conductelor si a cablurilor electrice, conform normelor in vigoare.
7. Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu
extinderea zonelor verzi şi plantate;

reabilitări şi modernizări de drumuri;
realizarea sistemului centarlizat de alimentare cu apa;
realizarea reţelei de canalizare si a statiei de epurare;
stabilirea de zone de protecţie sanitară;

instaurarea unui regim strict privind destinaţia terenurilor;

interdicţia de construire pe terenuri forestiere;
interdicţia realizării de construcţii care depreciază peisajul;
obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor naturii;
delimitarea prin PUG a zonelor de protecţie a monumentelor istorice şi de
arhitectură şi a siturilor arheologice;
stabilirea de reguli privind realizarea de construcţii în zonele expuse la riscuri
naturale.
Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra
calităţii factorilor de mediu nu va putea sa fie facută, în exclusivitate de titular
datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea în timp a calitatii factorilor de
mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale statului, de profil, cu
personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele
activităţi ce pot fi cuantificabile ca valori, cantităţi şi timp de execuţie.
Primaria comunei Batrani va depune anual, până la sfârşitul primului
trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele "Programului de
monitorizare" la Agentia Regională pentru Protectia Mediului Pitesti.
Plecând de la obiectivele Planului Urbanistic General al comunei Batrani și de
la acţiunile specifice care rezultă din obiectivele PUG, este prezentată o propunere de
monitorizare a modului de aplicare a PUG și a efectelor aferente aplicării acestuia.
Institutiile de profil implicate in monitorizare sunt:
• administraţia publică locală (AL) (Consiliul Local, prin departamente
specializate)
• instituţii publice descentralizate din judeţul Prahova, desemnate prin cadrul
legal de înfiinţare și funcţionare, respectiv:
- Agentia Regională pentru Protectia Mediului Pitesti (ARPM),
- Agentia pentru Protectia Mediului Prahova (APM),
- Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Prahova (GNM),
- Direcţia pentru Sănătate Publică Prahova (DSP)
- Direcţia de Sănătate Veterinară ( DSV)
- AN APELE ROMÂNE: Direcţia APELOR Prahova, Sucursala de Gospodărire a
Apelor Prahova (SGA),
- Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Prahova (DS)
- Directia de cultura, culte și patrimoniu national a judetului Prahova,

- Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA),

- Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Compartimentul de Inspecţie
Teritorială Prahova (IJRM)
- Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Prahova (AJVPS)
• Mediul de Afaceri – Agenti Economici (Ag Ec) cu un rol de solicitant sau
executant a serviciilor, lucrărilor de mediu.
- Administratia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – Sucursala Teritorială -
Judeţul Prahova.
- S.C. Drumuri Poduri Prahova S.A. (DPM)
• Agenţi economici a căror activitate influenţează oricare dintre componentele
de mediu ale zonei studiate prin plan
• Societate Civilă – ONG cu un rol sau interes de mediu în localitate/zonă.

PROGRAM DE MONITORIZARE
Obiective generale Obiective specifice Ţinte Indicatori de monitorizare Competenţă

si evaluare
SOL, SUBSOL SI APA SUBTERANĂ
Reducerea impactului Preventia poluarii Modernizarea si -Surse de emisii necontrolate AL
asupra calitatii solului solului si a apelor exploatarea identificate; APM,
si a apelor subterane freatice în zonele corespunzatoare a -Valoarea investitiilor în ARPM
datorat emisiilor de industriale. instalatiilor tehnologice a echipamente/masuri pentru GNM
poluanti din unitatilor industriale, sau reducerea poluarii solului SGA
activitatile industriale. reducerea activitatii si/sau apelor;
inclusiv închiderea -Evolutia calitatii solului si a
unitatilor neconforme apelor subterane (pe
indicatori
specifici pentru fiecare zona
identificata).
Diminuarea emisiilor Incadrarea concentratiilor -Numar de analize ; AL
de poluanti si de Indicatori de calitate APM
autorizarea emisii de poluanti în urmariti; GNM
agentilor economici normele -Frecventa depasirilor CMA; OSPA
care desfasoara legislatiei de mediu -Numar de autorizatii SGA
activitati cu impact eliberate/revizuite; ONG
semnificativ asupra - Suprafete reabilitate;
mediului. - Evolutia nivelulului;

Remedierea solurilor Incadrarea concentratiilor concentratiilor de poluanti.

si a apelor subterane în de poluanti în limitele
arelele afectate de maxime admise pentru
poluarea rezultata calitatea solurilor si a
emisii de poluanti din apelor subterane
activitatile industriale
Diminuarea gradului Stabilirea si punerea Aplicarea HG 1285/2003 - Cantitati de deseuri AL
de poluare a solului si în aplicare a normelor privind implementarea colectate; APM
apelor subterane cu si conditiilor tehnice Programul national de -Cantitati de deseuri GNM
nitrati si nitriti privind colectarea, restructurare a fermelor reutilizate; OSPA
transportul, avicole; -Cantitati de deseuri ONG
împrastierea si/sau Aplicarea codului celor mai eliminate/tipuri;
valorificarea bune practici agricole. -Valoarea investitiilor.
dejectiilor animaliere
de la fermele
zootehnice
Reducerea impactului Exploatarea balastului Respectarea normelor -mc exploatati în AL
asupra mediului ca cu respectarea tuturor specifice privind conformitate cu normele APM
urmare a exploatarii normelor specifice exploatarea substantelor existente; GNM
balastului din terase. privind exploatarea minerale utile ; -Suprafata reabilitata si OSPA
substantelor minerale Reconstructia ecologica a redata în circuit; SGA
utile. zonelor la finalizarea -Numar de contraventii IJRM
lucrarilor de exploatare a aplicate pentru nerespectarea
balastului conform actelor modului de exploatare sau a
de reglementare emise actelor de reglementare;

si a normelor nationale în -Numar de depasiri ale CMA.

vigoare.
Întretinerea lucrarilor Reabilitarea lucrarilor Aducerea lucrarilor de Lungimi canale decolmatate; SNIF
de îmbunatatiri de îmbunatatiri îmbunatatiri funciare la Valoare investitie. AL
funciare funciare parametrii optimi. SGA
AER
Reducerea poluarii Reducerea nivelului Protectia sanatatii umane Km de retea stadala AL
atmosferei rezultat de poluare a prin reducerea emisiilor de reabilitata; mp plombati si APM
din traficul auto în atmosferei asociat poluanti din traficul rutier. covoare asfaltice ; GNM
mediul rural si urban traficului rutier pe solutii de fluidizare a traficului DSP
arterele principale ale ; % de reducere a
zonelor rurale si concentratiilor imisiilor de
urbane din regiune SOx, NOx, CO si metale grele;
% de reducere aconcentratiilor
imisiilor de Pb ;
Numar de actiuni de
constientizare/cetateni

instruiti.
Îmbunatatirea calitatii Reducerea poluarii Reducerea emisiilor Procente de reducere a AL

aerului în mediul aerului datorit arderii atmosferice din instalatiile concentratiilor de SO2, CO, APM
urban, ardere prin combustibililor solizi de ardere. NOx, CO2; GNM
reducerea emisiilor de în instalatiile de Volum de combustibil ars/tip/ DSP
noxe rezultate din încalzire; zona / an ;
instalatiile de Sume alocate/an;
încalzire. Nr. locuitori deserviti de
sistemul centralizat;
Masuri de reducere (centrale
de bloc, zonale, etc.);
Sume atrase;
Numar de penalitati aplicate/
valoare;
Autorizatii emise/ revizuite;
Date de monitorizare
colectate;
Numar de activitati de

constientizare a populatiei
realizate.
APA
Asigurarea resurselor Realizare sistem Cresterea numarului de Lungime lucrari efectuate; AL
suficiente de apa integrat de alimentare beneficiari ai sistemului Valoarea investitiilor; SGA
potabila în comuna cu apa centralizat de distributie a Lungime retele de distributie; DSP
apei potabile Debit de apa potabil asigurat;
Numar bransamente la
reteaua de distributie apa
potabila;
Cantitati de apa potabila

distribuita;
Indicatori de calitate ai apei.
Asigurarea unui Asigurarea Eliminarea cazurilor de Numar de analize realizate; AL

sistem de parametrilor de îmbolnavire datorate Indicatori fizici calitativi ai SGA
monitorizare a calitatii potabilitate a apei consumului apei din surse apei; DSP
apei din surse provenite din sursele individuale neconforme Indicatori chimici calitativi ai
individuale de individuale. apei;
alimentare. Indicatori bacteriologici ai
apei;
Evolutia în timp a acestor
indicatori.

Asigurarea sistemelor Realizarea sistemelor Epurarea corespunzatoare Valoarea investitiilor; AL

de canalizare si de colectare a apelor a apelor uzate menajere Debite de apa uzat epurata SGA
epurare în localitatile uzate menajere în provenite din aglomerarile Indicatori fizicochimici si DSP
cu peste 2000 aglomerarile umane umane cu peste 2000 bacteriologici ai apelor uzate
locuitori echivalenti. cu peste 2000 locuitori epurate;
locuitori echivalenti Nr. de gospodarii bransate la
sistemul de colectare si
epurare a apelor/an;
Numar de bazine vidanjabile;
Calitatea cursurilor de apa
amonte si aval de sistemele
de epurare calitatea apelor
subterane.
Epurarea Crearea capacitatii de Reducerea cantitatilor de Evolutia volumelor de ape AL
corespunzatoare a epurare a apelor uzate poluanti evacuate în uzate evacuate în emisari; SGA
apelor uzate rezultate provenite din emisari; Evolutia indicatorilor de DSP
din activitatile activitati Protectia utilizatorilor de calitate a apei din emisari. GNM
industriale industriale. apa din aval;
Implementarea unui Accesul publicului la Protejarea starii de Parametrii fizico-chimici si AL
sistem de informare a informatia privind sanatate a populatiei prin bacteriologici de calitate ai DSP
consumatorilor asupra calitatea apei potabile asigurarea calitatii apei apei potabile;
calitatii apei destinate si relatia cu sanatatea potabile Nr de informari a
consumului conform populatiei/luna /an.
Directivei privind
calitatea apei
destinate consumului

uman
Reducerea riscurilor Reducerea riscurilor Realizarea lucrarilor de Numar de lucrari; AL

legate de existenta legate de existenta amenajare si protectie Valoarea lucrarilor; SGA
unor zone posibil a fi unor zone posibil a fi împotriva inundatiilor pe Nr de gospodarii posibil
afectate de inundatii afectate de inundatii, cursurile de apa afectate;
prin amenajarea Nr de gosopdarii protejate în
corespunzatoare a urma lucrarilor realizate.
cursurilor de apa
DESEURI
Managementul Eliminarea riscurilor Implementarea unui sistem Numar de sisteme de AL
integrat al deseurilor pentru mediu si de colectare si transport a colectare selectiva si ARPM
sanatatea umana deseurilor fara riscuri transport a deseurilor APM
datorita gestiunii pentru populatie si mediu implementate ; GNM
deseurilor menajere Evolutia volumului de deseuri AgEc
si urbane menajere depuse în depozitul
nepericuloase. ecologic;
Colectarea selectiva a Evolutia volumului de deseuri
deseurilor; reciclabile colectat/
reutilizat/ eliminat

Reducerea poluarii Aplicarea prevederilor Evolitia vol de ambalaje

factorilor de mediu legale (HG 349/2002, OM colectat/depozitat/reciclat.
datorita gestionarii 1190/2002 referitoare la
necorespunzatoare a gestionarea ambalajelor si
deseurilor de la raportarea datelor
ambalaje. referitoare la ambalaje
Recuperarea Implementarea unui sistem Cantitati de deseuri AL
deseurilor adecvat de gestionare a colectate/valorificate; AgEc
valorificabile rezultate deseurilor rezultate din Numar de statii de sortare a
din demolari. demolari deseurilor rezultate din
demolari evolutia
suprafetelor ocupate cu
deseuri din demolari.
Reducerea poluarii Colectarea, reciclarea Implementarea unui sistem Cantitati de deseuri din AL
factorilor de mediu si eliminarea corespunzator de anvelope colectate si APM
datorita gestionarii corespunzatoare a gestionare a anvelopelor eliminate/ an ;
necorespunzatoare a anvelopelor uzate uzate Numarul agentilor economici
bateriilor uzate, autorizati pentru
anvelopelor uzate, desfasurarea activitatilor de
uleiurilor uzate si depozitare/eliminare a
materialelor anvelopelor uzate.

contaminate cu ulei Colectarea si Respectarea prevederilor Cantitati de deseuri colectate AL

eliminarea legale privind preluarea si eliminate; APM
corespunzatoare a bateriilor/acumulatorilor Numarul agentilor economici Ag Ec
bateriilor si a uzati de catre agentii autorizati pentru
acumulatorilor uzati. economici care desfasurarea activitatilor de
comercializeaza aceste depozitare/eliminare a
produse bateriilor si
acumulatoriloruzati.
Colectarea selectiva a Monitorizarea si Reducerea cantitatii de Cantitate de deseuri colectat AL
deseurilor DEEE; controlul modului de deseuri periculoase /an; APM
eliminarea a Colectarea si eliminarea Cantitate de deseuri eliminat GNM
depozitarii deseurilor DEEEurilor /an. AgEc
(inclusiv deseuri
periculoase si DEEE)
Asigurarea gestionarii Reducerea poluarii Implementarea unui sistem Numar de agenti economici AL
corespunzatoare a factorilor de mediu de gestionare a deseurilor monitorizati; AgEc
cadavrelor de animale datorita gestionarii specifice rezultate din Numar de sisteme de APM
si a deseurilor necorespunzatoare a zootehnie si din activitati gestionare corespunzatoare a GNM
provenite din deseurilor din de procesare a carnii deseurilor animaliere DSP
zootehnie si industria zootehnie si din implementate; DSV
de procesare a carnii. activitati de procesare Nr de penalitati aplicate.
a carnii

Asigurarea gestionarii Reducerea poluarii Implementarea sistemelor % de scadere a AL

corespunzatoare a factorilor de mediu de management a concentratiilor de poluanti APM
deseurilor din datorita gestionarii deseurilor de lemn, la specifici în imisii, fata de AgEc
prelucrarea lemnului. necorespunzatoare a nivelul societatilor concentratiile actuale; GNM
deseurilor provenite producatoare din comuna % de scadere a cantitatilor de Directia
din acvtivitati de deseuri abandonate în Silvica
prelucrare a lemnului. depozite necontrolate. ONG
ZGOMOT
Reducerea poluarii Reducerea poluarii Realizarea unor perdele si km de aliniamente realizate; AL
fonice în lungul cailor fonice în lungul cailor aliniamente de vegetatie km de parapeti antifonici GNM
rutiere rutiere pentru protectie de-a realizati; AgEc
lungul cailor rutiere evolutia valorilor masurate ONG
inainte si dupa
implementarea masurilor
PATRIMONIU NATURAL SI CONSTRUIT
Cresterea gradului de Protejarea si Conservarea identitatii Nr. de obiective arhitectonice AL
implicare a conservarea siturilor arhitectonice unice din care pastreaza identitatea si Directia
comunitatii si a naturale, istorice si comuna Batrani prin specificul locului; Patrimoniu
administratiei publice culturale managementul optim de Nr de masuri de conservare ONG
locale în protejarea si reabilitare si reconsolidare implementate. APM
conservarea siturilor a tututor monumentelor GNM
naturale, istorice si istorice si de cult din DSP
culturale comună

Realizarea unui sistem Examinare floristica Fauna: observare vizuala In functie de habitat sau de AL
integrat de sau faunistica capcane sau sisteme de speciile vizate pe durata ONG
monitorizare a ariilor generala, aparitia sau prindere, studii perioadei de vegetare APM
naturale protejate si a frecventa speciilor de specialitate; (primavara- toamna). AJVPS
siturilor Natura 2000 amenintate Flora: observare vizuala,
studii de specialitate;
Realizarea bazei de Inventarierea speciilor de Numar de specii/habitate ONG
date pentru speciile interes stiintific si a protejate. APM
de interes stiintific habitatelor. GNM
din zonele protejate AL
SĂNĂTATE
Eficientizarea Monitorizarea Realizarea unei baze de Baza de date actualizata;
sistemului de efectelor asupra date privind sanatatea Asigurarea accesului publicului la datele
monitorizare a sanatatii umane a populatiei în relatie cu privind starea de sanatate a populatiei;
efectelor asupra poluarii factorilor de mediul.
sanatatii umane, ca mediu
urmare a expunerii la
poluantii din mediu

11. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de

mediu a Planului Urbanistic General al Comunei Batrani, judeţul Prahova.
Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr.
1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri şi programe.
Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru comuna
Batrani. Titularul planului este Consiliul Local al Comunei Batrani. Scopul PUG îl
reprezintă dezvoltarea comunei corelată cu potenţialul zonei, necesităţile
populatiei şi programe regionale şi nationale.
Continutul şi obiectivele principale al P.U.G.
Memoriul general este structurat pe următoarele capitole:

1. Introducere (date de recunoaştere PUG, obiectivul PUG, surse de
documentare);
2. Stadiul actual al dezvoltării;
3. Propuneri de organizare urbanistică;
4. Concluzii, măsuri în continuare;
5. Anexe
Principalele obiective ale PUG se referă la:

dezvoltarea activităţilor;
intravilan propus, zonificare, bilanţ teritorial;
organizarea circulaţiei;
evoluţia populaţiei;
măsuri în zonele cu riscuri naturale;
dezvoltarea echipării edilitare;
zone protejate şi limitele acestora;
interdicţii temporare şi definitive de construire;
Planul Urbanistic General crează cadru pentru activităţi şi proiecte noi, integrează
prevederi punctuale referitoare la comuna Batrani cu alte planuri şi programe,
după cum urmează:
Planul de amenajare a teritoriului naţional, toate sectiunile aprobate
(Secţiunea 1 — Căi de comunicaţii; Secţiunea 2 — Apa; Secţiunea 3 —
Zone protejate, naturale şi construite; Secţiunea 4 — Reţeaua de
localităţi; Secţiunea 5 — Zone de riscuri naturale);
Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Prahova;
Planul de Dezvoltare Durabilă a judeţului Prahova în perioada 2007-
2013;

Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri judeţene in

perioada 2007 — 2013;
Sistem de Management Integrat al Deşeurile - Plan de Investiţii pe
termen Lung – Judeţul Prahova;
Planul judeţean de gestionare a deşeurilor;
Prevederile legislaţiei priivind monumentele istorice reprezentative
pentru patrimoniul cultural local;
PLAM pentru judetul Prahova este complementar celorlalte activităţi de
planificare ale autorităţilor judeţene şi reflectă opinia publicului în ceea
ce priveşte problemele prioritare de mediu.
Raportul de mediu a urmărit sa evalueze impactul pe care îl va avea
implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului şi de a stabili măsuri de
contracarare a oricarui posibil efect negativ. Pentru factorii de decizie din
administraţia publică a comunei Batrani, Raportul de Mediu este un instrument
care împreună cu Planul Urbanistic General poate să sprijine fundamentarea
deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul
negativ al investitiilor, să întărească şi să accentueze aspectele pozitive ale
dezvoltării urbanistice viitoare ale comunei Batrani.
Evaluarea strategică de mediu creaza bază pentru:
cresterea eficienţei procesului decizional;
realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului;
întărirea sistemului de conducere şi a eficienţei instituţionale;
evaluare mai corectă a proiectelor.
Raportul de mediu, prin evaluarea facută, ajută la limitarea dintr-o faza incipientă
a unor greşeli în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte evitându-se astfel
cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevăzute în PUG au
fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu, s-au stabilit măsuri de
contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea
obiectivelor planului. Evidenţierea riscurilor generate de neimplementarea
măsurilor poate constitui baza pentru administraţia publică în alegerea
priorităţilor în dezvoltarea urbanistică a localităţii.
Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs:
analiza stării actuale a mediului în urma careia s-au stabilit obiectivele de
mediu relevante, evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG
contribuie la atingerea obiectivelor;
s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta "0" şi s-a concluzionat ca
varianta definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru
mediu cât şi din punct de vedere economic.
Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de
mediu şi pe performanţă — se asigură controlul implementării şi eficacităţii
măsurilor prevazute în PUG care işi propun să producă efecte pozitive asupra

mediului. Monitorizarea implementarii PUG va indica dacă sunt necesare măsuri

suplimentare.
În concluzie, se apreciază ca implementarea PUG pentru comuna

Batrani va avea un efect pozitiv asupra mediului, va duce la
dezvoltarea durabilă a localitaţii pe termen mediu şi lung.
Tehnoredactat: Verificat:
Ing. Mihaela Butufei Ing. Ioan Enache

BIBLIOGRAFIE
La elaborarea lucrarii s-au avut în vedere reglementari specifice în domeniul

protectiei mediului din care enumeram:
Ordonanta de urgenta a guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului

aprobata si modificata prin Legea nr. 265/2006 si OUG nr. 114/ 2007;
Hotarârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;
Directiva nr. 2001/42/CE – Directiva SEA;
Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a
teritoriului;
Hotarârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
aprobarea listei cuprinzând deseurile;
Hotarârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea strategiei nationale
de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor
modificate prin Hotarârea de guvern nr. 358 / 2007;
Ordinul comun nr. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului si
Gospodariei Apelor si Ministerul Integrarii Europene de aprobare a
planurilor regionale de gestionare a deseurilor;
Ordonanta de urgenta a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice;
Hotarâre nr. 974 din 15/06/2004 - Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru
aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a
calitatii apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitara a productiei
si distributiei apei potabile;
Legea apelor nr. 107/1996 modificata si completata de Legea nr. 310/2004
si Legea nr. 112/2006;
Hotarârea guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificata si
completata prin Hotarârea guvernului nr. 352/2005;
Hotarârea guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si
hidrogeologica;
Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea
deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu – Conventia de la Aarhus
(1998);
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu
modificarile si completarile ulterioare, republicata în Monitorul Oficial nr.
938/2006;

Ordonanta de urgenta a guvernului nr. 43/2000 privind protectia

patrimoniului arheologic si declararea unor situri arhologice ca zone de
interes national, modificata si completata, republicata în Monitorul Oficial
nr. 951/2006.
Ordinul nr. 35/2007 al Ministerului Mediului Gospodaririi Apelor privind
aprobarea Metodologiei de elaborare si punere în aplicare a planurilor si
programelor de gestionare a calitatii aerului;
Ordin nr. 161 din 16/02/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea
calitatii apelor de suprafata în vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor
de apa;
Ordin nr. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrarii localitatilor din cadrul
Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si
protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si
clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului în
România;
Lege nr. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 152 din
12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national;
Sectiunea a III-a - zone protejate;
Ordin nr. 196 din 10/10/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor si prescriptiilor tehnice
actualizate, specifice zonelor de protectie si zonelor de siguranta aferente;
Sistemului national de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si
etanului;
Hotarâre nr. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele nationale de emisie pentru
anumiti poluanti atmosferici;
Hotarâre nr. 878 din 28/07/2005 - privind accesul publicului la
informatia privind mediu;
Hotarârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate.


Comuna Batrani

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comuna Batrani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT DE MEDIU COMUNA BATRÂNI, JUDETUL PRAHOVA

CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI AOBIECTIVELOR PRINCIPALE

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ATUALE A MEDIULUI SI ALE

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI

CAPITOLUL 4. ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU

CAPITOLUL 5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

CAPITOLUL 6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

CAPITOLUL 7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

CAPITOLUL 8. MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE A

CAPITOLUL 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTEREA

CAPITOLUL 10. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

CAPITOLUL 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

Denumirea proiectului: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

Comuna Batrâni se situează în partea de nord a judeţului Prahova, la cca. 55

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. SI A

Planul Urbanistic General al comunei Batrani a fost elaborat de S.C. BLOM

Legea nr. 350 din 06/07/2001 -privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

Raportul de mediu s-a realizat în baza cerinţelor Directivei SEA

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

1.1. Scopul si obiectivele principale ale PUG

Prezentul Plan Urbanistic General îsi propune conturarea unor directii de

PUG a fost elaborat în scopul:

Obiectivele PUG constau în:

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

Delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

1.2. Propuneri de organizare urbanistica

Actualizarea Planului Urbanistic General al Comunei Batrâni urmareste, prin

Comuna Batrâni se situează în partea de nord a judeţului Prahova, la cca. 55

Suprafaţa totală a teritoriului administrativ este de 4.524 ha, din care

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

• teren de sport amenajat;

Accesul în comună se realizează prin drumul comunal DC 34, care se

Nivel de dezvoltare economic

Comuna Bătrâni cunoaşte o dezvoltare economică bazată pe sectorul primar,

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

În teritoriul studiat s-au dezvoltat şi activităţi industriale bazate, în special, pe

Situaţia bilanţului teritorial, în comuna Bătrâni în anul 2005

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

curţi 136 5.42 - - -

Deosebirile care apar în bilanţul teritorial, între mărimile absolute de

Producţia Producţia medie Suprafaţa

Se observă că, producţia dominantă este cea de porumb. Producţia de

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

Efectivele de animale şi producţia agricolă animală, din comuna Bătrâni

Conform indicatorului producţiei medii/animal, putem spune că subsectorul

Încărcătura animalelor la 100 ha teren în comuna Bătrâni

Mediile obţinute la indicatorul încărcătura animalelor la 100 ha sunt de

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

speciile de animale. Totuşi, la specia bovine rezultatele sunt la nivelul mediei

În concluzie, producţia vegetală contribuie la dezvoltarea sectorului zootehnic

Industria, construcţiile şi serviciile vor avea un rol important, pe termen

POPULAŢIE – EVOLUŢIE ŞI POTENŢIAL DEMOGRAFIC

Descrierea potenţialului demografic al comunei Bătrâni din judeţul Prahova

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA

Volumul şi densitatea populaţiei comunei Bătrâni

Mişcarea naturală şi migratorie

PROIECTANT GENERAL: BLOM ROMÂNIA