Colegiul National Pedagogic

„Stefan cel Mare”

Bacău

Lucrare atestat

Elev
Negru Andreea – Iulia

Profesor Coordonator

2015
 Web Design
Proiectarea site-ului
„ UNGHII CU GEL ”
 IMPORTANŢA LUCRĂRII

Ca tema pentru acest atestat am ales sa vorbesc despre hobbu-ul

meu.

Am ales aceasta tema ,,Unghii cu gel” deoarece ma pasioneaza si in

acelasi timp fac ceea ce-mi place in timpul meu liber.

In creerea paginii web am folosit imagini cu diferite modele si cativa

pasi utili in finalizarea lor.

Am ales aceasta tema deoarece vreau sa-mi promovez site-ul si sa-mi

fac cunoscute modelele mele de unghii. Consider ca le va fi de
folos doamnelor/domnisoarelor care vor sa aiba o manechiura
deosebita.
 MEMORIU JUSTIFICATIV

Lucrarea urmăreşte prezentarea şi explicarea detaliată a METODEI

DE CREAREA A UNEI PAGINI WEB cu ajutorul programului Abode
Dreamweaver

Capitolul I este chiar prezenta pagină care este mândră că pe ea au

trecut ochii dumneavostră.

În Capitolul II se urmăreşte Crearea şi actualizarea site-urilor web

în care întâlim metodele de proiectare a paginilor Web. Subcapitolele sunt
conceperea conţinutului, structura site-ului, informaţii despre prima
pagină şi nu ezită să vă ajute să evitaţi abordările deficitare.

Capitolul III prezintă tehnologii utilizate în proiectarea şi designul

site-urilor Web cum ar fi: HTML, XHTML, CSS, XSL, XSLT,
JAVASCRIPT etc., fiecare dintre aceste tehnologii având câte o mică
prezentare.

În capitolul IV se enumeră etapele proiectării unui site web

profesional,paşii de urmat în campania de proiectare a site-urilor web,
etapele ulterioare proiectării, promovarea site-urilor web şi nu în ultimul
rând despre paşii de urmat în Campania de promovare a site-urilor,
derulată în continuarea Campaniei de proiectare

În capitolul V se vorbeşte despre proiectarea şi promovarea site-

urilor web.

Cel mai complex capitol al acestei lucrări este capitolul VI care

descrie principalul program de creare şi gestionare a site-urilor Web din
Microsoft Office care conţine caracteristici şi controale performante care
ne ajută să proiectăm site-uri Web mai bune, să generam coduri mai rapid
şi să ne extindem posibilităţile de publicare pe Web.
Capitolul VII este destinat concluziilor, urmat de bibliografie şi
cuprins!
 CAPITOLUL I.
CREARE SI ACTUALIZARE SITE-URILOR
WEB
Crearea unui site web este o sarcina a carei dificultate variaza in functie
de complexitatea site-ului vizat. Putem alege sa ne cream singuri propriul site
web sau sa apelam la serviciile unui profesionist (web designer). Prima varianta
prezinta avantajul ca este foarte ieftina - tinand totusi cont de achizitionarea in
prealabil, intr-o forma sau alta, a cunostintelor necesare unei proiectari eficiente
si de calitate, luand in considerare totodata munca de rutina depusa pe cont
propriu. Aceasta varianta permite actualizarea la timp a continutului si
modificarea design-ului dupa dorinta. Cea de-a doua varianta ne scuteste de
efortul, uneori destul de mare, de creare si intretinere a unui site web dar
diminueaza controlul asupra elementelor de rafinament, actualizarii la orice ora
din zi si din noapte, introducerii tacite de catre proiectant (neinteresat de afacere)
a unor elemente de posibil sabotaj (caz real!).

1.1. Proiectare site-uri web - conţinutul,

structura şi aspectul grafic
Pe web-urile internaţional se vehiculează tot mai des ideea "Content is
king". Mai concret, un site trebuie în primul rând să aibă un conţinut original,
bogat, interesant şi actualizat periodic pentru a deveni popular în rândul
navigatorilor web. Un astfel de site va fi revizitat frecvent, chiar dacă aspectul
său grafic nu se ridică neapărat la cel mai înalt n4el. Materialele informat4e
trebuie să fie redactate într-un stil direct, simplu şi clar, uşor de citit şi fără fraze
exces4 de lungi şi complicate. Ele trebuie să fie verificate pentru a nu conţine
greşeli de ortografie.

1.1.1. Conceperea conţinutului

Un întreprinzător (în cazul de faţă webmaster) poate scrie singur
conţinutul propriului site web sau poate prelua cu nota de copyright conţinut
deja existent în cadrul altor surse de informaţie în domeniu. Cu cât vom scrie
mai mult, cu atât vom progresa în domeniul expunerii ideilor şi experienţei
acumulate. Dacă socotim că "nu ne pricepem la scris" sau pur şi simplu nu avem
timp pentru a scrie materiale noi sau revizui materialele existente, putem apela,
evident, la serviciile unor specialişti (filologi sau jurnalişti spre exemplu) ori pur
şi simplu la baza de cunoştinţe în domeniu a unor ind4izi cu experienţă. În
primul caz se vor furniza redactorilor informaţiile, iar ei se vor îngriji de partea
stilistică a compoziţiei. În cel de-al doilea caz, un erudit având o solidă bază de
cunoştinţe într-un anumit domeniu (segment de piaţă) va avea întotdeauna ceva
de spus şi o va spune bine.

1.1.2. Structurarea site-ului

Modalitatea de structurare a site-ului se referă la navigarea în cadrul
acestuia. O navigare intuit4ă şi uşoara între pagini presupune prezenţa unui
meniu de navigare în care să fie prezente printre altele un link permanent către
pagina principală (de index) şi link-uri către paginile cele mai importante. Toate
secţiunile unui site trebuie să se integreze armonios în structura per ansamblu,
permiţând astfel trecerea uşoara de la o secţiune la alta în perfectă armonie cu
tematica site-ului şi modalitatea de expunere general utilizată.

1.1.3. Pagina principală

Pagina principală (Index sau HomePage) trebuie să constituie rampa de
lansare a vizitatorului către oricare dintre secţiunile componente ale site-ului,
fiind comparabilă cu vitrina unui magazin prin faţa căreia se perindă zilnic o
mulţime de oameni. Pentru acest prim moment de vizualizare, dincolo de o
capacitate de sinteză excelentă de care proiectantul trebuie să dea dovadă, se
impune şi un aspect grafic deosebit, obţinut prin combinarea elementelor de
design într-o gamă de culori adecvată. Cum se spune, prima impresie contează!
Spre exemplu, toate textele de pe site trebuie să fie uşor de citit, adică să aibă un
corp de literă adecvat, să fie scrise pe un fundal plăcut şi odihnitor pentru ochi,
să fie formatate corespunzător (împărţite în paragrafe, evidenţiate, etc.), special
pentru o citire uşoară. De asemenea trebuie luată în calcul adăugarea de imagini
şi eventuale tabele dacă acest lucru este necesar.

1.1.4. Evitarea abordărilor deficitare

Trebuie evitată cu orice preţ supraîncărcarea cu elemente grafice, afişarea
putând deveni în acest caz greoaie. Navigatorii pe Internet din toată lumea au
drept trăsătură comună lipsa de răbdare şi ca urmare este foarte probabil să nu
dorească să aştepte descărcarea completă a paginii, preferând mai degrabă
vizitarea unui alt site. Elementele grafice cu dimensiuni in KB importante (de
tipul Flash sau imagini mari) trebuie folosite moderat si doar dacă este necesar.
Pe de altă parte, autorul unui site web dedicat prezentărilor de grafică poate să
pună pe site-ul sau oricâte animaţii Flash şi imagini doreşte pentru că site-ul este
cartea sa de vizită şi îi pune în evidenţa talentul.
 CAPITOLUL II.
TEHNOLOGII UTILIZATE IN
PROIECTAREA ŞI DESIGNUL SITE-
URILOR WEB: HTML, XHTML, CSS,
XML, XSL, XSLT, JAVASCRIPT, DHTML,
JAVA, PHP, JSP, ASP

2.1. HTML
Origini

Unul din primele elemente, fundamentale de altfel, ale WWW (World

Wide Web) este HTML (HyperText Markup Language), standard ce descrie
formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din
trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii
si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele
Internet si Web. Primele specificatii de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP
si URL.

Menire si semnificatii

HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989.

HTML este un limbaj bazat pe SGML (Standard Generalized Markup
Language), o asa-numita aplicatie a acestuia. SGML este un standard
international (ISO-8879) aprobat în 1986. HTML a fost initial vazut ca o
posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite sa schimbe intre ei
informatie prin mijlocirea Internetului. Erau prin urmare necesare cateva conditii
esentiale: independenta de platforma, posibilitati hipertext si structurarea
documentelor. Independenta de platforma semnifica faptul ca un document poate
fi afisat in mod asemanator (sau aproape identic) de computere diferite (deci cu
font, grafica si culori aidoma), lucru vital pentru o audienta numeroasa si extrem
de variata. Hipertext se traduce prin faptul ca orice cuvint, fraza, imagine sau
element al documentului vazut de un utilizator (client) poate face referinta la un
alt document sau chiar la paragrafe din interiorul aceluiasi document, ceea ce
usureaza mult navigarea intre partile componente ale unui document sau intre
multiple documente. Structurarea riguroasa a documentelor permite convertirea
acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze de date
ingloband aceste documente.
 Inceputurile

Nascut în urma cu aproximat4 30 de ani, intr-o tentat4a de a rezolva unele

probleme 4ite la transportul documentelor intre diferite computere, limbajul
hipertext a evoluat incet. In primii ani de evolutie HTML a demarat lent in
principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a reda publicatii electronice
profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fonturilor dar nu permitea
inserarea graficii. In 1993, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite
inserarea graficii si a construit primul navigator grafic: Mosaic. Au urmat apoi
contributii ad hoc ale d4erselor firme care au adus tot felul de adaugiri
limbajului HTML astfel incat, in 1994, limbajul parea scapat de sub control.
Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW de la Geneva (Elvetia) s-a
constituit un grup de specialisti (HTML Working Group) a carui prima misiune a
fost formalizarea HTML, lucru care s-a concretizat in HTML 2.0. Importanta
actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul a putut fi
apoi extins intr-un mod mai controlat la alte n4ele.

Standardizarea

Standardul oficial HTML este dat de World Wide Web Consortium

(W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a
enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0,
HTML 3.0, HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi
timp, autorii de browsere cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea
propriile "extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in
browserele lor. In unele cazuri (cum ar fi tagul Netscape), aceste extensii au
devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere. Cînd navigatorul
incarca un document HTML, el "citeste" documentul în cautarea tag-urilor
HTML, formateaza textul si imaginea si le afiseaza pe ecran. Este mot4ul pentru
care acelasi document HTML apare usor diferit cînd este pr4it utilizand
navigatoare diferite. Stadiile prin care trece un standard elaborat de W3C sînt:

1. Orice standard isi incepe aventura ca W3C Note.

2. De aici este preluat de catre un grup particular de lucru (Working Group)
si este discutat pana cand se ajunge la un consens.

3. In acest moment este publicat ca propunere (Working Draft) si in acest

stadiu oricine poate face comentarii.

4. In momentul în care se obtine o sustinere si un consens suficient de larg,

directorul W3C decide daca specificatia este gata sa devina propunere
oficiala de recomandare (Proposed Recommendation).
 5. Urmeaza o perioada de 6 saptamîni în care toti membrii W3C au sansa sa
voteze aceasta propunere de recomandare; votul nu este obligatoriu,
putandu-se vota în 4 moduri diferite:

o da;

o da, sub rezerva unor imbunatatiri;

o nu, pana cînd anumite sarcini nu sunt indeplinite;

o nu, specificatia trebuie abandonata.

6. Charta W3C stipuleaza necesitatea obtinerii consensului complet, astfel ca

fiecare vot trebuie sa fie un da fara rezerve.

7. Daca toti pasii anteriori au fost indepliniti, specificatia trebuie aprobata in

final de Director si se publica sub forma unui standard (W3C
Recommendation).

De ce HTML?

Dar de ce a fost preferat HTML pentru publicaţii pe Web, cînd pentru

realizarea publicaţiilor electronice există multe alte tehnologii? Primul mot4 este
simplitatea. Al doilea este ca permite formatarea textului ASCII cu tag-uri în
format ASCII. Rezultă de aici o compresie buna, suport pentru legaturi hipertext
si usurinta in a scrie navigatoare pentru vizualizarea documentelor.

Varianta 2.0

HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l
suporte toate browserele curente - inclus4 cele in mod text. HTML 2.0 reflecta
conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele
existente, focalizandu-se pe asezarea lor in pagina, in loc de a specfica exact
cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor
vedea paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.

Varianta 3.0

Specificatia HTML 3.0, enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML

2.0 prin adaugarea unor facilitati precum tabelele si un mai mare control asupra
textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau deja
folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca oficializate. In unele cazuri,
taguri asemanatoare implementate de autorii de browsere au devenit mai
raspandite decat tagurile "oficiale". Specificatia HTML 3.0 a expirat repede, deci
nu mai este un standard oficial in prezent.

Varianta 3.2

In Mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2 , care era
proiectata sa reflecte si sa standardizeze practicile acceptate la scara larga. Deci
HTML 3.2 include tagurile HTML 3.0 care erau adoptate de autorii de browsere
precum Netscape si Microsoft plus noi extensii HTML.

Revolutia HTML 4.0, HTML 4.01

In acest moment, HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja publicate
specificatiile HTML 4.01. Limbajul HTML da proiectantilor de pagini web
posibilitatea:

 sa publice documente cu headere, texte, tabele, liste, fotografii, etc...

 sa regaseasca on-line informatii prin intermediul hiperlink-urilor accesate
printr-un simplu click de mouse

 sa proiecteze formulare pentru realizarea tranzactiilor cu servere aflate la

distanta, pentru cautari de informatie sau pentru act4itati specifice
comertului

 sa includa foi de calcul tabelar, clipuri video, sunete si alte aplicatii direct
în documente.

Elementul esential diferit adus de versiunea 4.0 si mai ales 4.01 fata de
versiunea 3.2 este posibilitatea separarii structurii unui document de prezentarea
lui prin introducerea „stilurilor de documente“ (style sheet). Utilizînd limbajul
HTML pentru structurarea unui document si style sheet-urile pentru a stiliza
prezentarea acestuia, proiectantii pot obtine mult mai usor independenta de
periferic/ computer/ platforma hard-soft, lucru care a facut HTML-ul atît de
popular. Un document cu o structura complexa poate fi prezentat in diferite
moduri pe medii diferite, permitand documentului insusi sa se adapteze mai usor
noilor tehnologii.

In plus, separarea continutului de partea de prezentare permite

modificarea infatisarii chiar a unui intreg site doar prin modificarea unui style-
sheet (a unui document care descrie stilul). Experienta a demonstrat ca o astfel
de abordare poate reduce dramatic costurile de deservire a unui spectru larg de
platforme si probleme, facilitînd si o intretinere ulterioara si modificari mult mai
usoare.
2.2. CSS
Ce este un fişier CSS? În primul rând CSS reprezintă prescurtarea de la
Cascading Style Sheets (denumirea oficială a standardului). Un fişier CSS este
un fisier text cu extensia ".css" definind stiluri pentru paginile HTML. Stilurile
indică într-un mod mult mai riguros decât atributele HTML cum să afişeze
browserul elementele componente ale unui document HTML (text, grafică,
formulare, etc...), oferind posibilitati mult superioare standardului HTML.
Fisierele CSS permit stilizarea in bloc a documentelor HTML cu un efort
semnificat4 mai mic decat in cazul stilizarii elementelor de pagină în cadrul
fiecărui document HTML în parte, prin intermediul atributelor tagurilor.

2.3. XML
Ce este un fişier XML? În primul rând XML reprezintă prescurtarea de
la Extensible Markup Language (denumirea oficială a standardului). A fost
proiectat pentru a manipula date în mod riguros. Ineditul pe care îl aduce
limbajul XML este faptul că nu conţine taguri standard (predefinite). Practic,
tagurile XML sunt definite (construite) exclus4 de utilizator (proiectant). Este
aşadar un limbaj extensibil. Trebuie menţionat faptul că standardul XML nu este
decât într-un mod foarte general asemănător cu HTML. In timp ce standardul
HTML urmareşte afişarea datelor având ca obiect4 central modul în care acestea
arată în browser, scopul XML este acela de a structura, stoca şi transmite date
sub forma de informaţii utilizator, având ca obiect4 central semnificaţia
profundă a acestora. Intr-un cuvânt, HTML afişează informaţii, în timp ce XML
descrie şi manipulează informaţiile în mod riguros. Atenţie: XML nu este un
înlocuitor pentru HTML. O evoluţie previzibilă a web-ului sugerează o
completare reciprocă a celor două standarde prin utilizarea împreună în cadrul
aceloraşi documente XML va fi utilizat pentru a descrie date, în timp ce HTML
va formata şi afişa corespunzător aceste date.

2.4.XSL

Ce este un fişier XSL? In primul rând XSL reprezintă prescurtarea de la

EXtensible Style Language (denumirea oficiala a standardului). Practic, XSL
reprezintă pentru documentul XML ceea ce reprezintă CSS pentru HTML, adică
o foaie de stiluri. Diferenţa dintre CSS (HTML Style Sheets) şi XSL (XML Style
Sheets) este foarte mare. HTML utilizează taguri (marcaje) predefinite şi
semnificaţia acestora este de la bun început cunoscută şi inţeleasă de browser.
Spre exemplu, tagul <TABLE> defineşte un tabel, iar browserul ştie ce este
acesta şi cum trebuie afişat. Adăugând stiluri fişierului HTML vom indica
browserului să afişeze un element de pagina (precum tabelul exemplificat mai
sus) într-un anumit mod, uzând de data aceasta de atribute CSS predefinite -
indicând, spre exemplu, margine de dimensiune 1 şi culoare albastră. In schimb
XML ştim deja că nu lucrează cu taguri predefinite (am văzut că putem defini
câte taguri personalizate dorim). Aşadar, semnificaţia tagurilor XML utilizate de
proiectant nu este cunoscută browser-ului. Tagul <TABLE> în XML poate
desemna, într-adevăr, un tabel, la fel de bine ca şi un formular sau un obiect
abstract, iar browserul nu va şti cum să-l afişeze. De aceea trebuia să existe o
componenta adiţională documentelor XML care sa traduca browserului modul in
care un document XML va fi afişat. Şi aceasta este XSL. Totuşi, XSL este mai
mult decât un standard de stiluri pentru documentele XML. Practic, XSL se
constituie din 3 părţi componente: XSLT, care este un limbaj menit să
transforme documentele XML în documente XHTML; XPath care este un limbaj
menit să definească şi să izoleze porţiuni din documentele XML; XSL-FO,
practic un limbaj de formatare (structurare) superioară a documentelor XML.

2.5.XHTML

Ce este un fişier XHTML? În primul rând XHTML reprezintă

prescurtarea de la Extensible HyperText Markup Language (denumirea oficială a
standardului). Practic este un înlocuitor modern al celui mai vechi limbaj
HTML, fiind aproape identic cu standardul HTML 4.01, o versiune imbunătăţită,
mult mai strictă şi mai curată a standardului HTML 4.0. Abstractizând puţin,
afirmăm că XHTML reprezintă o definire de tip XML a unui document HTML,
pe scurt o combinaţie între HTML şi XML. Avantajele unei aplicaţii XHTML
sunt multiple: pot fi citite de toate dispozit4ele XML, în timp ce păstrează
compatibilitatea cu toate browserele de Internet mai vechi sau mai noi fără a
necesita specificaţii suplimentare.

2.6.Java Script
JavaScript reprezintă un limbaj de script utilizat la ora actuală de
majoritatea paginilor web din Internet pentru a imbunătăţi design-ul general,
valida datele utilizator din formulare, adăuga interacţiune cu utilizatorul prin
efecte speciale aplicabile elementelor de pagină in funcţie de evenimentele
generate de utilizator. La ora actuală este cel mai important limbaj de script de
pe Internet.

2.7.DHTML

Ce este DHTML? In primul rând, DHTML nu reprezintă, cum s-ar putea

crede, prescurtarea de la Dinamic HyperText Markup Language (o aşa zisă
denumire oficială a standardului). Practic DHTML nu este un standard (nu există
fişiere cu extensia DHTML)! DHTML este o denumire generică adoptată în
unanimitate de proiectanţii de pagini web, desemnând arta de a combina
tehnologiile HTML, CSS şi JavaScript pentru a realiza sit-uri web cu adevărat
interact4e, adăugând o puternică notă de impact cu utilizatorul şi efecte vizuale
dintre cele mai spectaculoase.

2.8.Java

Java este la ora actuală una dintre cele mai puternice platforme de
dezvoltare software - limbaj de programare independent, aducând în spectrul
web posibilităţi excepţionale de interacţiune client-server, cu mult dincolo de
binecunoscutele formulare, animaţii, jocuri sau efecte vizuale interact4e. Practic
tehnologiile Java (de multe ori combinate cu alte standarde sau tehnologii cum
ar fi XML spre exemplu), reprezintă o modalitate foarte apropiată de natural
pentru implementarea de aplicaţii manipulând cu succes mai toate tipurile de
generatori si consumatori de informaţie, de la telefoane mobile până la sisteme
de gestionare a tranzacţiilor online. Portabilitatea si extensibilitatea celor doua
tehnologii (Java si XML) face din acestea alegerea ideala pentru satisfacerea
unei impresionante game de cerinte ale Internetului, de la cele mai simple
programe până la aplicaţii rulând pe diferite platforme interconectate si
solicitând n4ele dintre cele mai performante de securitate, stabilitate si
portabilitate.

2.9.PHP

Pentru un site de prezentare de produse, în cazul căruia un calcul

preliminar ne poate indica lesne că se impune construirea a cca. 500 de pagini de
conţinut şi 2000 de poze, trebuie să ştiţi că există o alternat4ă facilă la muncă
ştiiţifică de actualizare şi întreţinere a lui. Doar Yahoo şi Amazon nu au angajat
mii de oameni pentru a face zilnic modificările în paginile lor, nu? Ca să adaugi
sau să modifici o pagina HTML a unui site trebuie să o descarci de pe server, să
aplici modificările, să găseşti şi celelalte pagini care ar urma să aibă de suferit de
pe urma schimbării link-urilor şi să aplici şi la acestea modificările de rigoare,
iar apoi să transferi totul înapoi pe server. Dacă site-ul de 500 de pagini
actualizabil în acest mod în fiecare zi a săptămânii mai trebuie să şi poată vinde
produsele online, să ofere facilităţi avansate de căutare în paginile de produse şi
în plus să poată înregistra şi o evidenţa exactă vânzărilor, stocurilor şi clienţilor,
atunci perspect4a unei astfel de munci nu poate decât să sperie până şi pe cel
mai tenace creator de site-uri web. Utilizând însa o bază de date legata la o
pagină web prin intermediul unui limbaj "server-side" (pe parte de server), web
designer-ul nu mai are nevoie de ajustări în codul paginilor pentru a schimba
periodic conţinutul acestora sau pentru a oferi facilităţile amintite mai devreme.
Crearea de site-uri web dinamice şi interact4e folosind tehnologia PHP
combinată cu bazele de date operate în MySQL, totul utilizând un server
Apache, este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le puteţi învăţa.

2.10.JSP
Este o tehnologie alternat4ă la PHP, utilizată în acelaşi scop şi anume
implementarea site-urilor web dinamice şi interact4e. Când a devenit clar că
folosirea Java pe parte de server era o idee foarte bună, s-a propus dezvoltarea
unei interfeţe API Java Servlet care a fost adoptată de mulţi programatori de
Java care lucrau la extinderea funcţionalităţii serverelor web. Interfaţa API Java
Servlet trata în mod elegant multe dintre problemele cărora trebuiau să le facă
faţă programatorii Java pe partea de server şi oferea un standard pe baza căruia
furnizorii de aplicaţii puteau construi motoare de servlet-uri. Toate dispuneau de
facilitati de rulare şi zone de izolare pentru securitate, ceea ce a simplificat mult
programarea servlet-urilor pentru dezvoltatorii de aplicaţii Java. Servlet-urile
aveau însă şi câteva dezavantaje: trebuia să scrii instrucţiuni de ieşire speciale
pentru fiecare bucată de cod HTML care voiai să fie afişată clientului; trebuia să
ai cunostinţe de Java; în plus, existau şi alte tehnologii concurente pe piaţa, ca de
exemplu ASP (de la Act4e Server Pages, produs marca MicroSoft), care le
permiteau programatorilor să creeze mai uşor conţinut dinamic pentru web. Era
de dorit ca puterea servlet-urilor Java să fie pusă la dispoziţia celor care se
ocupau de dezvoltare web, fără a-i obliga să înveţe Java. Aşa s-a născut
specificaţia Java Server Pages (JSP) lansată de firma Sun la începutul anului
1998. Combinând puterea şi extensibilitatea limbajului Java cu simplitatea şi
uşurinţa de folosire a scriptarii pe baza de etichete, Java Server Pages a devenit
rapid limbajul preferat de mulţi programatori profesionişti pentru dezvoltarea
aplicaţiilor bazate pe web.
 CAPITOLUL III. PROIECTAREA SITE-
URILOR WEB
Vom enumera în cele ce urmează etapele proiectării unui site web
profesional (de la studiul de fezabilitate până la validarea codului sursă), urmând
să dezbatem mai pe larg în cadrul acestei secţiuni (Proiectare Site Web)
aspectele prezentate schematic mai jos.

3.1. Paşii de urmat în campania de

proiectare a site-urilor web

1. Inţelege
 obiect4ele propriei afaceri pe termen scurt, mediu şi lung
 rolul site-ului web ca parte a strategiei globale de afaceri

 contextul concurenţial online şi offline în care se plaseaza afacerea

2. Identifică
 piaţa şi audienţa;
 competiţia în cadrul segmentului de piaţa vizat;

 modul în care competitorii abordează drumul spre succes, atât online cât
şi offline;

 tendinţele de evoluţie a pieţei şi audienţei;

 tehnologiile de utilizat în munca de implementare;

 punctele tari şi punctele slabe ale viitoarei oferte;

 timpul, efortul şi bugetul alocat etapelor de proiectare, promovare şi

intreţinere a site-ului;

3. Proiectează
 conţinutul propriu-zis al site-ului web, în acord cu toate standardele unei
prezentări profesionale;
  structura site-ului web, în aşa fel incât navigarea să fie uşoara, clară şi a
tot cuprinzătoare;

 design-ul site-ului, de aşa natura încât elementele grafice să nu lipsească,

dar nici să nu abunde, totul în armonie;

4. Validează
 corectitudinea sintactică şi morfologică a textelor (validare gramaticală);
 structura semantică a întregului conţinut

 alcătuirea codului (HTML, CSS, JavaScript, Java, XML, PHP, ASP, etc...)

 linia generală de prezentare şi ofertare

 dreptul de autor asupra produsului finit obţinut, ofertei în cauza, numelui

de brand (mărcii) şi logoului întrebuinţat.

3.2. Etapele ulterioare proiectării

In pagina principală a secţiunii Promovare Site Web ai ocazia să

analizezi etapele caracteristice campaniei de promovare şi intreţinere/dezvoltare
ulterioară a site-ului în acord cu strategiile de marketing abordate. Etapele
campaniei de promovare se vor înlănţui în mod firesc etapelor de proiectare:

5. Defineşte

6. Investighează

7. Dezvoltă

8. Subscrie

9. Întreţine

10. Analizează

11. Revino (asupra oricăreia dintre etapele anterioare) în cazul în care se impun
modificări.

3.3. Promovarea site-urilor web

Ca o continuare firească a etapelor de proiectare a unui site web, prezentate
structurat în pagina principală a secţiunii Proiectare Site Web, vom enunţa în
cele ce urmează etapele necesare campaniei de promovare a site-ului,
menţionând fiecare amănunt care trebuie luat în considerare.

3.4. Paşii de urmat în Campania de

promovare a site-urilor web, derulată in
continuarea Campaniei de Proiectare

5. Defineşte
 coodonatele generale ale campaniei de promovare (marketing);
 elemente de măsură a performanţei;

 alocarea bugetului şi atribuirea proporţionată a acestuia;

6. Investighează
 gradul de interes al audienţei vizate faţă de oferta proprie în comparaţie cu
ofertele concurente;
 volumul căutărilor online zilnice/ săptămânale/ lunare ale utilizatorilor de
Internet după cuvintele şi expresiile cheie caracteristice segmentului de
piaţa vizat;

 volumul căutărilor cu subiect tangenţial sau complementar;

 tendinţele actuale de evoluţie a pieţei şi audienţei;

 punctele forte şi punctele slabe ale ofertei actuale;

7. Dezvoltă
 conţinutul existent;
 cuvinte şi expresii cheie noi, în cazul în care sensul acestora este relevant
pentru oferta curentă sau tematică generală a site-ului;
 conţinut nou şi atract4 în vederea integrării armonioase de noi cuvinte şi
expresii cheie în strucura semantică a site-ului;

 oferta (ca d4ersitate şi mod de prezentare), dacă acest lucru este necesar şi
posibil;

 o campanie de popularizare intensă bazată pe colectare de legături

externe;

8. Subscrie
 site-ul (URL-ul) în directoare web gratuite, în mod manual;
 site-ul (URL-ul) în motoare de căutare gratuite, în mod manual;

 site-ul (URL-ul) în directoare web cu plată (dacă se pretează);

 site-ul (URL-ul) în motoare de căutare cu plată (dacă se pretează);

9. Intreţine
 subscrierea în mod repetat şi periodic a site-ului în motoare şi directoare;
 revizuirea constantă a potenţialului diferitelor cuvinte şi expresii cheie
aferente pieţei şi tendinţelor acesteia;

 conţinutul site-ului pentru a susţine optim integrarea în structura sintactică

şi semantică a noilor cuvinte şi expresii cheie;

 campanii intense de colectare de linkuri (creşterea popularităţii linkurilor);

10.Analizează
 eficienţa derulării afacerii online atât generalizat cât şi particularizând pe
domenii de interes (recuperarea investiţiei, necesitatea şi posibilitatea
efectuării de noi investiţii mai mari sau mai mici, poziţionarea lunară în
clasamentele motoarelor de căutare şi directoarelor web, volumul,
calitatea şi provenienţa traficului de vizitatori, rata de conversie vizitatori-
clienţi, oportunităţi noi de dezvoltare a afacerii). În funcţie de rezulatele
analizelor şi rapoartelor obţinute, se va proceda sau nu la reluarea de la un
anumit pas din cei 10 (aferenţi proiectării şi promovării) a intregului
proces.
 CAPITOLUL IV. PROIECTARE SI
PROMOVARE SITE-URI WEB - CONTEXT
SI PREMISE
Cauză şi efect
Orice posesor de site web ar vrea, indiferent că o recunoaşte sau nu, ca
site-ul său să fie vizitat de cât mai mulţi utilizatori de servicii Internet (şi dacă se
poate, cât mai des), iar în cazul în care site-ul vizează obţinerea unui profit,
apare în plus necesitatea vehiculării şi menţinerii unui trafic de calitate (ţinta).
Se evidenţiază deci şi în cazul afacerilor implementate online eterna
problematică a cantităţii şi calităţii, atât în ceea ce pr4eşte traficul de vizitatori
cât şi oferta comercială sau informatională. Această nevoie acută de cantitate şi
calitate (ce ţine de considerenţe financiare, de ego sau de profesionalism pur şi
simplu) nu este însă satisfiabilă decât dacă posesorul site-ului şi toţi ceilalţi
implicaţi în crearea, administrarea şi promovarea site-ului web depun un efort
suficient de mare pentru a menţine conţinutul, aspectul şi credibilitatea ofertei
cât mai aproape de cerinţele potenţialilor clienţi, la cele mai competit4e
standarde.

Context românesc
 Ţinând cont de faptul ca micii întreprinzători români care deseori sunt în
acelaşi timp şi webmasteri (proiectanţi de site-uri web) vor, la rândul lor, să le
fie vizitate site-urile preferabil in ideea obţinerii unui profit (pentru că trăim într-
o ţară în care a te pune în valoare prin aproape orice mijloace a devenit unica
şansa mai mult sau mai puţin demnă de supravieţuire), ei trebuie să inveţe să-şi
desfăşoare singuri act4itatea de proiectare şi marketing pentru că nu au
mijloacele financiare necesare pentru a apela la specialişti. Multe firme
româneşti care vor să aibă site-uri web de succes sunt în aceeaşi situaţie, din
cauza dificultăţilor financiare neputând fi luată în discuţie cumpărarea de spatiu
publicitar pe Internet sau angajarea unor specialişti în marketing. Greul
promovării site-ului cade astfel tot pe umerii webmasterului, transformat peste
noapte şi în responsabil cu marketingul.

Realitate
O abordare deficitară a structurării site-ului, o utilizare necorespunzătoare
a tehnologiilor de proiectare întrebuinţate, o campanie de promovare desfăşurată
la întâmplare nu vor face altceva decât să vă creeze în timp, mari probleme pe
care, din experienţa acumulată vă putem spune că este foarte posibil să nu le mai
puteţi remedia niciodată. A preveni este cu mult mai usor decât a combate!

V. PROGRAMUL ADOBE DREAMWEAVER CC

Abode Dreamwiver este programul de creare şi gestionare a site-urilor
Web din Adobe. Conţine caracteristici şi controale performante care vă ajută să
proiectaţi site-uri Web mai bune, să generaţi coduri mai rapid şi să vă extindeţi
capacităţile Web prin încorporarea XML şi conectarea la surse externe de date.
Dreamweaver extinde posibilităţile de publicare pe Web de la simple pagini
statice la situri Web complexe, interactive.

CAPITOLUL VI.
PREZENTAREA SITE-ULUI
 Bibliografie
David Plotkin
1. Microsoft FrontPage
2002, David Plotkin Editura Teora
Kovacs Sandor
2. Proiectarea paginilor Web
cu FrontPage, Kovacs Editura Teora
Sandor

3. Microsoft FrontPage 2002 Microsoft press

4. office.microsoft.com/ro-
ro/publisher/
Rick Darnel
5. Totul despre HTML 4
Editura Teora
 Cuprins
IMPORTANŢA LUCRĂRII.................................................................................3
Memoriu justificativ..............................................................................................5
CAPITOLUL I......................................................................................................9
CREARE SI ACTUALIZARE SITE-URILOR WEB..........................................9
1.1. Proiectare site-uri web - conţinutul, structura şi aspectul grafic....................9
1.1.1. Conceperea conţinutului.............................................................................9
1.1.2. Structurarea site-ului.................................................................................11
1.1.3. Pagina principală.......................................................................................11
1.1.4. Evitarea abordărilor deficitare...................................................................11
CAPITOLUL II...................................................................................................13
TEHNOLOGII UTILIZATE IN PROIECTAREA ŞI DESIGNUL SITE-
URILOR WEB: HTML, XHTML, CSS, XML, XSL, XSLT, JAVASCRIPT,
DHTML, JAVA, PHP, JSP, ASP..........................................................................13
2.1. HTML..........................................................................................................13
2.2. CSS...............................................................................................................19
2.3. XML.............................................................................................................21
2.4.XSL...............................................................................................................21
2.5.XHTML........................................................................................................23
2.6.Java Script.....................................................................................................23
2.7.DHTML........................................................................................................23
2.8.Java................................................................................................................25
2.9.PHP...............................................................................................................25
2.10.JSP...............................................................................................................27
CAPITOLUL III. PROIECTAREA SITE-URILOR WEB.................................15

31
3.1. Paşii de urmat în campania de proiectare a site-urilor web.........................29
3.2. Etapele ulterioare proiectării........................................................................31
3.3. Promovarea site-urilor web..........................................................................31
3.4. Paşii de urmat în Campania de promovare a site-urilor web, derulată in
continuarea Campaniei de Proiectare..................................................................33
CAPITOLUL IV. PROIECTARE SI PROMOVARE SITE-URI WEB -
CONTEXT SI PREMISE...................................................................................37
V. PROGRAMUL ADOBE DREAMWEAVER...............................................39
CAPITOLUL VI. Prezentarea Site-ului………………………………………………....…39
Bibliografie........................................................................................................51
Cuprins...............................................................................................................53

32