Etapa1.

LANSAREA IN FABRICATIE
1.1. Prezentarea produsului

Cartofii prăjiţi tip “chips”, reprezintă felii de cartofi prăjiţi sub formă de
rondele, având grosimea de 1…2mmm, la o umiditate a produsului finit de
2 Chipsurile sunt obținute din cartofi naturali, atent selecționați. Cartofii
aleşi sunt curățați cu grijă, feliile subțiri sunt rumenite in ulei vegetal,
pentru a căpăta nuanța aurie , apoi sunt imbogȃțite cu arome pentru a le
desăvȃrşi gustul. Unele sortimente de chipsuri conțin arome artificiale (
pui, barbecue, caşcaval, ardei), făină de grȃu ,stimulator de arome:
monosodium glutamate, inozinat disodic, guanilat disodic,
condiment(ardei), glucoză, proteină hidrolizată din soia şi porumb, corector
de aciditate(diacetatde sodiu), carne pudră.…3%.

Ingrediente:
 Sare: sarea este una dintre cele mai rȃspȃndite substanțe din natură,
fiind formată din sodiu şi clor; Gustul sărat este mai accentuat in
cazul chipsurilor, intrucȃt in procesul de preparare, sarea este
presărată direct pe suprafața chipsurilor, dupa ce aceştia au fost
pregătiți. Astfel, sarea este primul gust pe care il simt papilele
gustative, motiv pentru care chipsurile par mai sărate decȃt sunt,
defapt;
 Cartofi: Cartofii reprezintă un aliment de bază in alimentația zilnică,
fiind bogat in substanțe nutritive cum ar fi: potasiu, vitamina C, fier,
vitamina B6, vitamina B1 (tiamina), magneziu,vitamina PP (niacina),
fosfor;
Procesul de extrudare:

Extruder universal

Produsele fabricate prin extrudare sunt exemple tipice de produse alimentare care înglobează
tehnologie performantă. Extrudarea este un proces tehnologic prin care se pot realiza o serie
întreagă de chipsuri – snackuri, totul în funcţie de creativitatea producătorului. Din acest motiv,
extrudarea se foloseşte pe scară largă pe plan mondial în toate unităţile de fabricare a chipsurilor.
Un avantaj important al extrudării constă în realizarea unei game variate de produse finite într-un
timp minim de producţie, pe baza unor materii prime ieftine.

Linia tehnologică de producere a chipsurilor extrudate(snackuri)

1.Flour Mixer 2.Screw pe banda rulanta 3.Double Şurub Extruder 4.Elevating pe banda rulanta
5.Continuous Belt Cuptor 6.Double Drum Machine ulei de acoperire (aromă role)
Extrudarea este o operaţiune simplă prin care materiale ca plasticul sau diverse aluaturi
sunt forţate să treacă printr-o matriţă. Un extruder pentru produse alimentare este un
utilaj care conferă forma şi în acelaşi timp structura finală a produsului finit. Prin
extrudare se pot procesa practic o gamă nelimitată de produse alimentare. Se poate
folosi pentru coacere, formare, amestecare, texturare în condiţii de menţinere a calităţii
produsului, productivitate mare şi costuri reduse.

1.2. Identificarea clientilor potentiali

Putine sunt produsele cu care o firma se poate adresa unei piete globale,
facand abstractie de structura consumatorilor si de deosebirile care exista intre
aceştia. În majoritateasituaţiilor este necesară împărţirea consumatorilor în
grupuri relativ omogene, in raport cu anumite particularitati manifestate in
consum si adaptarea ofertei la cerintele particulare.
Consumatorii se deosebesc printr-o multitudine de criterii care îi determină să
aleaga intre varietatea de produse existente, in functie de nevoile, despre
preferinţele lor si capacitatea acestor produse de a le satisface cerintele. Acest
lucru determina pe piata existenta unor segmente alcatuite din consumatori cu
nevoi asemanatoare si omogene din punct de vedere al consumului.

CHESTIONAR
Sunt…….................................................. Realizăm un sondaj de opinie cu
privire la consumul chipsurilor.
Sunteţi amabil(a) sa ne raspundeti la cateva intrebari?
Raspunsurile dumneavoastra sunt confidentiale si vor fi folosite numai la
realizarea acestui studiu.
1.Consumaţi paste făinoase?
 DA
 NU

2.Cat de des consumați?

 o data pe saptamana
 de doua ori pe saptamana
 o data pe luna
3.Ce fel de chipsuri preferati?
 Cu sare
 Cu aroma
 4. Cum preferati sa fie chipsurile?

 aceleasi de fiecare data

 incerc tot timpul ceva nou
 din cand in cand incerc ceva nou

5. Cat de des achizitionati chipsuri?

 O data pe saptamana
 O data la 2 saptamani
 O data pe luna

6.Ce suma ati fi dispus sa dati pentru achizitionarea chipsurilor?

............................................................................................................

7. Intre ce limite se incadreaza varsta dumneavoastra?

 sub 25 ani
 25-34 ani
 35-44 ani
 45-54 ani
 55-64 ani
 peste 64 ani

In urma cercetarii efectuate am concluzionat ca toate persoanele chestionate

consuma chipsuri. Acestea se incadreaza in categoria de varsta cuprinsaintre
16-64 ani. Pentru majoritatea celor intervievaţi contează preţul (care trebuie să
fie de sub 20 delei), numele de marcă si caracteristicile suplimentare gen:
ingrediente, cantitate, culoare. Toate persoanele susțin că achiziționează
chipsuri la un interval de sub o lună,din când în când încearcă ceva nou .

1.3. Indentificarea factorilor de succes pentru fabricarea produsului:

 Materie primă de bună calitate la costuri mici
 Utilaje performante cu piese de schimb și ușor de lucrat cu ele
 Produs finit bun
 miros placut
  aspect placut

1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern

1.4. Proiectarea acțiunii promoționale

Lansarea produselor pe piață:

 mass-media;
 cataloage, pliante;
 târguri de promovare a produselor;
 internet: site-uri, blog-uri;
 panouri publicitare;
 reprezentanti

Etapa 2. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL INTREPRINDERII

Obiectul de activitate al firmei fiind producerea de chipsuri a fost necesară
inchirierea unui spaţiu adecvat organizarii fluxului tehnologic, modernizat si adaptat
la cerintele UE si amenajarea acestuia cu utilajele necesare.

2.1 Determinarea amplasamentului întreprinderii cu ajutorul metodei

electre

a)Determinarea coeficientului de importanţă k j pentru fiecare criteriu în parte:

V1- in oras prin teren mostenit;
V2-in afara orasului;
V3-intr-o zona industrial;
V4-intr-o alta țara;

Criterii de apreciere:
C1-infrastructura(drumuri, utilitati, acces la apa, acces la gaz)-calificative
C2-distanta dintre potentialii clienti-km
C3-posibilitatea de aprovizionare a materiei prime-calificative
C4-posibilitate de vânzare a produsului
C5- cheltuieli pentru aprovizionare(mii lei)

C1(calificative) C2(km) C3(calificative) C4(calificative) C5(km)

V1 FB 100 B FB 10
V2 FB 20 FB FB 20
V3 FB 30 FB B 10
V4 S 1000 S FB 20

Determinarea coeficientului de importanTa kj pentru fiecare criteriu în parte:

Kj=∑nij/∑∑ni
 Salariati din Intreprindere:
 S1- Manipulant marfa
 S2-sortator;
 S3- ambalator;
 S4- contabil;
 S5- inginer electrician;
 S6- distribuitor;

C1 C2 C3 C4 C5
S1 8 8 10 8 8
S2 9 8 9 8 8
S3 7 8 8 8 8
S4 9 9 10 10 10
S5 8 8 8 9 8
S6 10 10 10 8 10
∑∑niJ 51 51 55 51 52 ∑∑nij
=260

C1=8+9+7+9+8+10=51

C2=8+8+8+9+8+10=51

C3=10+9+8+10+8+10=55

C4=8+8+8+19+9+8=51

C5=8+8+8+10+8+10=52

K1=260/51= 5.09

K2=260/51= 5.09

K3=260/55= 4.72

K4=260/51= 5.09

K5=260/52= 5

K=5.09+5.09+4.72+5.09+5=24.99

b)Determinarea matricilor notelor de apreciere:

Vij=aij-aj (U=0)/aj (U=1)-aj (U=o)

FB=1
B=0.5

S=0

C1 C2 C3 C4 C5
V1 1 1 0,5 1 1
V2 1 0,9898 1 0,1 1
V3 1 0,9797 1 1 0
V4 1 0 1 0 1
K 5,09 5,09 4,72 5,09 5

U1.1=1-0/1-0=1
U1.2=10-1000/10-100=1
U1.3=0.5-0/1-0=0.5
U1.4=10-20/110-20=1
U1.5=1-0.5/1-0.5=1
U2.1=1-0/1-0=1
U2.2=20-100/10-1000=0.9898
U2.3=1-0.5/1-0.5=1
U2.4=20-20/10-20=0,1
U2.5-1-0.5/1-0.5=1
U3.1=1-0/1-0=1
U3.2=30-1000/10-1000=0.9797
U3.3=1-0/1-0=1
U3.4=10-20/1020=1
U3.5=O.5-0.5/1-O.5=O
U4.1=0-1/0-1=0
U4.2=1000-1000/10-1000=0
U4.3=0-1/1-0=0
U4.4=20-20/10-20=0
U4.5=1-0.5/1-0,5=1

c)Calculul indicatorilor de concordanta:

1
CVgVh=∑𝑛 𝑥 ∑ 𝑗. 𝑘𝑗(𝑎𝑔𝑗 ≥ 𝑎ℎ𝑗), agj,ahj-note de apreciere
𝑗=1 𝑘𝑗

V1 V2 V3 V4
V1 ////////////////////// 14,9 14,9 10,09
V2 20,27 //////////////////////// 14,9 9,81
V3 20,27 14,81 //////////////////////// 9,81
V4 20,27 27,24 27,24 /////////////////////////
Cv1v2=5.09+5.09+5.091+5=20.27
Cv1v3=5.09+5.09+5.09+5=20.27
Cv1v4=5.09+5.09+5.09+5=20.27
Cv2v1=5.09+5.09+4.72=14.9
Cv2v3=5.09+4.72+5=14.81
Cv2v4=5.09+5.09+4.72+5.09+5 =27.24
Cv3v1=5.09+4.72+5.09=14.9
Cv3v2=5.09+4.72+5.09=14.9
Cv3v4=5.09+5.09+4.72+5.09=27.24
Cv4v1=5.09+5=10.09
Cv4v2=5.09+4.72+5=9.81
Cv4v3=5.09+4.72+5=9.81

d)Calculul indicelor de discordanta:

V1 V2 V3 V4
V1 ///////////////////////// 0,9 1 1
V2 0,5 /////////////////////// 1 0,1
V3 0,5 0,9 //////////////////////// 1
V4 1 0,9898 1 //////////////////////////

1−1
1 − 0.9898
Uv1v2=max|| 0.5 − 1 || = 0,9
1 − 0.1
1−1
1−1
1 − 0.9797
Uv1v3=max|| 0.5 − 1 || = 1
1−1
1−0
 1−1
1−0
Uv1v4=max| |=1
0,5 − 1
1−0
1−1
0.9797 − 1
Uv3v1=max|| 1 − 0.5 || = 0,5
1−1
1−1
1−1
0,9797 − 0,9898
Uv3v2=maX|| 1−1 | = 0,9
|
1 − 0,1
0−1
1−1
0.9797 − 0
Uv3v4=max| |=1
1−1
1−0

e)Alegerea variantei optime folosind metoda diferentiala:

∆VgVh=CVgVh-∆VgVh

V1 V2 V3 V4 R
V1 //////////////// -0,1117 -0,2117 -0,2117 -0,5351
V2 2,1037 //////////////////// -0,3924 0,8998 2,611
V3 0,1037 -0,3963 //////////////////// 0,2002 -0,4928
V4 0,6003 -0,3828 0,393 //////////////////// -0,5901

V1v2=20.27-0.9=19.37
V1v2=20.27-1=-19.27
V1v4=20.27-1=-19.27
V2v1=14.09-0.5=13.59
V2v3=14.81-1=-13.81
V2v4=27.24-0.1=27.14
V3v1=14.9-0.5=13.59
V3v2=14.9-1=13.9
V3v4=27.24-1=26.24
V4v1=10.09-1=9.09
V4v2=27.24-9,81=17.43
V4v3=9.81-1=8.81
V1=19.37+19.27+19.27=57.92
V2=13.59+13.81+27.14=54.54
V3=13.59+26.24+13.9=53.73
V4=9.09+17.43+8.82=35.34
Max 57.92=57.92=>V1
2.2 Amplasarea intreprinderii pe teritoriu localitatii pe un teren
mostenit

In urma studiului efectuat cu metoda electre firma va fi amplasat in oraşul Iaşi pe Calea
Chişinăului fiind, pe un teren mostenit. Firma va avea urmatoarele beneficii:
 costul amplasarii va fi mic
 accesul facil la mijloacele de transport auto si feroviare
 acces la utilitati
 infatisare atractiva

Stabilirea relatiilor de dependenta dintre diferite compartimente si sectii:

 cabinet medical
 laborator de cercetare
 sectie de ambalare
 control produse finite
 depozite materii prime
 depozite materii finite
 sectia de transport
 cantina
 pavilion administrative
 vestiare
 grup sanitar

2.4 Alegerea felului cladirii

Cladirea firmei de fabricare a chipsurilor va avea o forma de hala, pentru a evita

accidentele de inaltime, iar transportul materiilor prime va fi mai usor. Asigura baza de
adapostire in mod economic a suprafetelor de productie si a conditiilor corespunzatoare
de iluminare, condiţionarea aerului si de izolare fonica.

Cladirea va fi una cu etaj deoarece are ca avantaje: reducerea distantelor de transport

si a lungimii retelelor tehnico-sanitare, permiterea amplasarii suprafetelor de productie
pe vertical si proiectarea unor fluxuri tehnologice pe verticala, reducerea cheltuielilor
pentru incalzirea etajelor superioare, acestea fiind protejate impotriva frigului, prafului si
zgomotelor.
Forma cladirii am facut-o tinand seama de fluxul general de materiale,de supafata
necesara si de solutiile de amplasare a utilajelor, de aici rezultand ca forma cladirii va fi
una in E deoarece acesta satisface condiitile fluxului telnologic.

2.5 Modalitatile de extindere pentru amplasamentul propus

Cresterea capacitatii de productie a intreprinderii consta in extinderea cladirii cu marirea
secţiilor și constructia unora noi, acestea trebuind a fi dispuse in aşa manieră încât să
nu se prelungeasca inutil caile de transport si de depozitare, pentru a evita costurile
inutile.Întreprinderea va alege o expunere în lungime.

.
2.6.Stabilirea structurii de productie
2.7.Schema generala a intreprinderii

Etapa 3. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCTIEI

3.1.Justificarea necesităţii si oportunitătii tehnologice adoptate

Procesul de obţinere a chipsurilor are un regim continuu, fiind totodata usor de
condus.Frecventa analizelor este mare şi nu necesita multe laboratoare ca şi numar,
acestea prezentand siguranţă maxima de exploatare deoarece nu produce si nici nu
exploateaza substante toxice. Produsul nu presupune un cost mare, ci unul mic,se
procura usor in prezent,dar si in viitor, iar depozitarea lor se face la o temperatura
ambianta, ferita de lumina.

In procesul de obţinere a chipsurilor se folosesc o serie de utilitaţi, cum ar fi cartofi si

sare.Metoda prezintă avantaje deoarece foloseste produse biologice care nu sunt
supuseunor tratamente chimice.Procurarea este ieftina si întretinerea usoara.
Nr. Criterii FACTORI
Crt.
1 2 3
1. Criterii tehnologice: -simplitatea procesului: faze și operații tehnologice cât mai
puține
-tehnologie cu consum cât mai puțin de energie
-necesar de materii prime și materiale: nu necesită
materiale dificitare , greu de procurat

2. Materii prime și auxiliare -asigurarea cu materii prime și auxiliare, posibilități de

procurare în prezent

3. Utilități -apa: condiții de calitate sunt mai pușin severe care nu

necesită instalații de tratare specifice și costisitoare
-energie electrică: putere instalată cât mai mică, fără
variații de de sarcină, cu puține porniri și opriri.
4. Produse secundare -cantitate rezultată cât mai mică
5. Utilaje -posibilități de procurare cât mai economicoase
-întreținere cât mai ușoară
-durată de funcționare cât mai mare

3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productie

Linia de producţie a chipsurior este una continuă, începând de la curăţirea tuberculilor

de cartofi şi terminându-se cu aromatizarea feliilor prăjite.
Schema bloc de obţinere a chipsurilor
Schema instalatiei

Linia tehnologică de producere a cartofilor prăjiţi de tip “chips”

Linia tehnologică de producere a cartofilor prăjiţi de tip “chips” este compusă din
următoarele părţi componente: 1-buncărul tampon pentru cartofi, 2-transportorul
elevator cu racle, 3-grătarul oscilant, 4-banda de sortare, 5-maşina de spălat cu tobă, 6-
maşina de descojit cu rulouri abrasive, 7-bateria de duşuri, 8-maşina de tăiat felii, 9-
elevator de clătire, 10-transportor oscilant cu vergele(de zvântare), 11-ventilatorul de
zvântare, 12-instalaţia de prăjire cu compartimente, 13-transportorul de scurgere şi
răcire, 14-dispozitiv de administrat sare, 15-recipienţii cu substanţe de adios, 16-toba de
amestec, 17-banda de sortare a produsului finit, 18-maşina de ambalat, 19-maşa de
aranjat cutii, 20-transportorul de evacuare.
Modul de funcţionare al instalaţiei
Materia primă utilizată la producerea cartofilor prăjiţi de tip “chips” sunt tuberculii de cartofi de
dimensiuni medii(8…10cm), condiţionaţi cu atenţie.
Alimentarea liniei se face cu greiferul, cu alte mijloace de transport intern sau cu benzi
transportoare, într-un buncăr tampon, ceea ce permite funcţionarea continuă a instalaţiei. Debitul
constant este asigurat de transportorul cu raclete 2, care duce material primă la utilajele de
condiţionare finală, unde se efectuează separarea impurităţilor neaderente (pe grătarul oscilant
3), sortarea (pe banda 4) şi separarea impurităţilor aderente(în maşina de spăat cu tobă rotativă
cu şipci 5). Spălarea se realizează, la unele fluxuri tehnologice, în două trepte, cu ajutorul
instalaţiei cu duze de pulverizare, urmată de un dispozitiv de separate pietre.
Următoarea etapă este aceea de efectuare a operaţiilor de prelucrare primară: descojire (în
maşina cu rulouri abrazive 6), clătire de limpezire (sub duşurile 7), tăiere in felii (în maşna de
tăiat 8), clătire de indepărtare a bravurilor (sub o baterie de duşuri) şi zvântare (pe transportorul
oscilant cu vergele 9), în curentul de aer cald produs de aeroterma 11. Zvântarea este oarte
important, deoarece la introducerea produsului in ulei încins, picăurile de apă, se evaporă
instantaneu, împroşcând cu zgomot uleiul şi va încărca hota cu vapori graşi.
Operaţia de bază este prăjirea feliilor de cartofi, într-un prăitor continuu cu compartimente 12,
timp de aproximativ 2,5minute. La unele fluxuri tehnologice, pentru reducerea timpului de
prăjire şi implicit a consumului de ulei, s-a introdus înainte de acesta operaţie o dublă opărire la
95ºC, ceea ce duce şi la inactivarea enzimelor, precum şi la uşoara gelifiere a amidonului.
După ieşirea din prăjitor, produsul este trecut pe banda de scurgere şi răire 13 (care se poate face
şi în tunel frigorific , la -18ºC).
În continuare se încorporează sarea (cu un dipozitiv dozator cu valţuri profilate 14) si uneori alte
adaosuri, ca : vitamine, ketchup, brânză, diverse arome, etc., pregătite ca emulsii în recipientele
15 şi pulverizate în toba de amestec 16.
Ambalarea se face în material speciale, pe bază de folii de aluminiu, care asigură păstrarea
chipsurilor la întuneric, sunt izoterme, etanşe şi împiedică râncezirea. Liniile tehnologice mai
simple ambalează produsul în materiale tip celofan.
Graficul analizei detaliate a procesului de fabricare a pastelor

 Control

D Asteptari

Transport

0 Transformare
 Depozitare

3.3 Stabilirea structurii procesului de productie

Nr.crt Felul procesului Caracterizare Concretizare
1 Proces de baza Asigura Transformarea -pregatire
materiilor prime in - dozarea
produse finite -felierea
-prajirea
- ambalare
2 Procese auxiliare Asigură desfăşurarea -reparaţia utilajelor
normală a procesului de -urmărirea si
bază măsurarea
parametrilor
tehnologici
3 Procese de servire Deservesc procesele1 si
2 cu materii
prime si informaţii
4 Procese anexe Asigură valorificarea
deşeurilor
-controlul ethnic
-alimentare cu
materie prima si
componente lichide
Valorificarea unei
parţi din impurităţile
mecanice

3.4 Caracterizarea procesului tehnologic

Nr.crt Caracteristici Valori
1 Felul procesului continuu
2 Tipul producţiei masa
3 Destinaţia produselor -intern 70%
-extern 30%
4 Factori care influenteaza organizarea -natura materiei prime
productiei -natura procesului tehnologic
-natura procesului finit

3.5 Proiectarea amplasării elementelor liniei de fabricaţie

Instalaţia de obţinere a chipsurilor va fi amplasată la parterul clădirii, utilajele fiind
dispuse in ordinea fluxului tehnologic.
ETAPA 4. PROIECTAREA ASIGURARII CALITATII
4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calităţii
 realizarea calităţii a produselor fabricate
 îmbunătăţirea preţului prin oferte
 realizarea controlului propriu zis a produselor fabricate
 îmbunătăţirea nivelului calitativ al produselor
 implicarea personalului in inspectia calităţii
4.2 Proiectarea atribuţiilor compartimentului de asigurare a calităţii
 monitorizarea tuturor informaţiilor privitoare la calitate
 controlul personalului întreprinderii
 controlul fluxului tehnologic
 control prin sondaje
 prelevare de eşantioane si responsabilitate
4.3 Proiectarea atribuţiilor condiţiilor tehnice a procesului de producţieprivind
asigurarea calităţii
 asigurarea intrării in secţie numai a materiilor prime prin corespondenţa
 şeful de secţie se ocupă de aprovizionare cu materii prime, şi de locul, sau
furnizorul de materie primă
 inginerul electrician să se ocupe de toate departamentele fabricii
 distribuitorul sa aibă
 in vedere disponibilitatea produsului si seriozitatea livrării
 asigurarea ieşirii produsului si ambalarii fară defecte
 implicarea conducerii privind funcţionarea corectă a departamentelor
 asigurarea de către personal a stării perfecte a produsului
 îmbunătăţirea continuă a tuturor proceselor organizaţionale pentru
îmbunătăţirea produsului
 contabilul sa se ocupe de toate problemele financiare si de rezolvarea lor

4.4.Proiectarea atribuţiilor operatorii chimişti privind asigurarea

calitătii
 respectarea cu stricteţe a disciplinei muncii si a celei tehnologice
 participarea obligatorie la cursurile de instruire organizaţională
 participarea la cursuri de specializare in domeniu o data la 2 ani
 promovarea autocontrolului prin care „calitatea”sa fie problema tuturor
 prevenirea defectelor prin contribuiţia tuturor compartimentelor implicate in
lanţul de obţinere a produsului
4.4 Amplasarea punctelor de control pe fluxul de fabricaţie prin
următorul tabel:
Nr. Crt. Faza de fabricaţie Parametri controlati Schimbul
1 Pregătirea materiilor prime si Cartofi 1 dată/schimb
auxiliare Sare 1 dată/schimb
2 Dozarea materiilor prime si Cartofi 1 dată/schimb
auxiliare Sare 1 dată/schimb
3 Spalarea cartofilor Materiile prime 1 dată/schimb
4 Felierea cartofilor Matriţa 1 dată/ora
5 Uscare Temperatura 1 dată/oră
6 Prajire Temperatura 1 dată/oră
7 Chips Produsul 1 dată/schimb
8 Ambalare Analiza 1 dată/schimb
9 Depozitare Materia prima 1 dată/schimb

Etapa 5. PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI DE

DESERVIRE

5.1.Proiectarea activităţii de reparaţie

5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatii

Elaborarea graficului ciclului de reparaţie se face pornind de la ultima reparaţie capital,
care a fost efectuat in luna iulie 2011.Graficul ciclului de reparaţie este prezentat in
table.

Utilaj Anul I F M A M I I A S O N D
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022

5.1.2.Elaborarea planului de reparaţii

Pentru elaborarea planului de reparatii se parcurg următoarele etape:
a)Identificarea datelor necesare din normativele datelor necesare elaborarii planului de
reparaţii este prezentă in table:
Utilaj Durata de Numarul de Ciclul de Tipuri de Costul de
servire schimburi repetitii stationare reparatie

5.1.3.Proiectarea obiectivelor costului de reparaţie

 efectuare a reparaţiilor la timp si respectarea standardelor de calitate
 realizarea reparaţiilor cu personal calificat
 redarea la minim a duratei reparaţiilor
 efectuarea reparaţiei să dureze in timp
 realizarea operaţiilor sa fie cu cost redus
 reparaţiile sa constea in schimburi de componente noi şi de calitate

5.1.4.Proiectarea organizării de reparaţie

 SISTEM CENTRALIZAT constă in lucrări de evidenţa, planificare, pregătire,
şiexecutarea intervenţiilor la utilaje, şi se execute de compartimentul mechanic
Avantaje:
 utilizarea raţională a suprafeţelor de producţie si forţei de muncă
 specializarea muncitorilor pe grupe si utilaje
 producerea si achiziţionarea pieselor de schimb in condiţii avantajoase
Dezavantaje:
 personal de conducere in plus
 dotare separate
 separarea activitaţii de întreţinere
 DECENTRALIZAT-constă in lucrări de întreţinere,revizii tehnice si
reparaţiicurente care se execută la nivelul secţiilor de producţie care sunt datate
cu maşini si utilaje.
Avantaje:
 asigurarea unor mari operativitaţi in realizarea reparatiilor
 formarea echipelor de specialişti stand in cazul atelierului cât si in cadrul secţiilor
de producţie
 costuri mici la nivel de secţie
Dezavantaje:
 personal pentru reparaţii mai numeros
 imposibilitatea specializării muncitorilor pe tipuri de utilaje
 grad de incărcare si utilizare a timpului de lucru scăzut
5.2 Proiectarea transportului intern
5.2.1Proiectarea obiectivelor transportului inter naţionalea depozitelor
 reducerea cheltuielilor de transport
 mecanizarea si automatizarea unor operatii de transport
 amplasarea
 întocmirea unui plan optim de transport si urmărirea realizării lui
 folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialelor de
transport
 întreţinerea si exploatarea judiciară a mijloacelor de transport din dotare

5.2.2.Proiectarea regulilor de bază ce trebuie respectate in organizarea

transportului intern
 evitarea pierderilor si determinării pe parcursul transportului intern
 neutralizarea muncitorilor direct productiv in transportul intern
 evitarea crescută a rebuturilor in sectia de prelucrare
 ambalarea sa fie intotdeauan dupa standardele firmei

5.2.3.Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in întreprindere.

Având in vedere specificul procesului tehnologic al fabricii de chipsuri,
transportul intern se realizează prin conducte pentru materiile prime folosite in secţii de
producţie dar si cu mijloace mecanizate cum sunt benziile transportoare.
Transportul utilităților se realizează în sistem liniar pentru energia electrică și în sistem
circular pentru abur și apă industrial.
Transportul informațiilor se realizează prin transmiterea directă și prin intermediul
suportului de informații (fax, email, rapoarte, etc.)
Transportul personalului are rolul de a asigura o deplasare operativă, fără efort spre și
de la locul de muncă precum și în cadrul zonei de responsabilități ce îi revin.
5.3 Proiectarea activitătii de depozitare
5.3.1Proiectarea obiectivelor organizării depozitării

5.3.2.Alegerea amplasamentului pentru deposit

Amplasarea depozitelor este reprezentata in etapele 2 si 3.
In cadrul întreprinderii, unde este amplasată secţia de obţinere a chipsurilor este
necesar să existe spatii destinate:
 zonei depozitării materiilor prime
 zonei depozitării produsului finit
 zonei depozitării ambalajelor
5.3.3.Proiectarea fluxului de materii sau materiale din interiorul depozitelor.
Având în
vedere că materia primă, este cartoful, transportul se efectuează cu ajutorul
electrocarelor, dar şi a benzilor rulante, cea mai bună circulaţie a materiei prime este
liniară. În acest caz se prevăd culuare longitudinale, deplasările efectuându-se într-un
singur sens.
  depozitarea cartofilor să fie ferită de umezeală pentru a evita deteriorarea
acestora
 depozitarea chipsurilor să fie facută de o parte si de alta a căilor de acces, pentru
a nu stanjeni funcţionarea benzii rulante.
 Înălţimea de depozitare să nu fie prea mare pentru a evita accidentele sau
blocarea căilor de acces
 Reducerea traseelor de transport si a spaţiilor ocupate de acestea
 manipularea să se faca cu grijă, protejând materialul contra degradării prin lovire
 materialele să se depoziteze în aceeaşi încăpere
 aranjarea paletelor să se facă cât mai compact pentru a reduce suprafeţele de
circulaţie
 amplasarea în plan sau în spaţiu a operaţiilor să permită o desfaşurare logică

Etapa 6:MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

6.1.Proiectarea fişei de post

Fișa de post
1.Postul:............................................
2.Poziția:............................................
3.Compartimentul:...........................
4.Cerințele postului:
Studii-facultatea de Inginerie chimică
Vechime-minim 4 ani
Alte cerințe specifice:exigențe privind cunoștințele(de cultură generală,
profesionale,de conducere, de experiență în domeniu) aptitudini și deprinderi
5.Relații:
a)Ierarhice:
 este subordonat:șefului de secție coordinator
 are în subordine:întregul personal cuprins în formațiile de lucru conduse de
maistru.
b)Funcționale:cu toate compartimentele din întreprindere
c)De colaborare:cu toți specialiști din secție și întreprindere
d)De reprezentare
6.Atribuții:lucrări, sarcini
7.Limite de competență:
 Dă dispoziziție muncitorilor din subordine direct sau prin intermediul maștrilor
 Acordă stimulente pentru realizări deosebite sau dă sancțiuni pentru încălcarea
disciplinei de producție
  Își dă acordul pentru înscrierea muncitorilor din subordine la examenul de
promovare în categoria de calificare
 Propune majorarea sau diminuarea retribuției, corespunzător participării la
realizări

8.Responsabilități:
9.Neîndeplinirea din vina sa a atribuțiilor stabilite prin prezența fișă atrage după
cazrăspunderea disciplinară, administrativă, materială sau penală.

6.2 Proiectarea cerinţelor necesare pentru meseria de operator tablonist

6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnă

Metoda de determinare analitică a timpului de odihnă pornește de la faptul că
atâtstabilirea gradului de oboseală al executantului cât și stabilirea timpului necesar
pentruodihnă nu sunt posibile fără precizarea anumitor grade și criterii pentru fiecare
factor deoboseală în parte. În acest sens, se stabilește pentru fiecare factor individual
valori ale timpului necesar de odihnă, exprimat în procente din timpul productiv.
Cotele procentuale stabilite sunt trecute în tabel.
480.............................................................................100%

x...................................................................................7,5

7,5 .480
x= = 36 𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑎𝑢𝑧𝑎
100

6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor pentru intregul an in

vederea organizării timpului liber de fiecare muncitor in parte

La organizarea alternării schimburilor trebuie să avem in vedere următoarele aspecte:

 toţi muncitorii care lucrează in acelaşi schimb să fie tratati în mod egal, din punct
devedere al succesiuni timpului de lucru şi al timpului liber.
 muncitorii să nu aibă de prestat schimburi duble
 să existe planuri ale alternării schimburilor pentru intregul an în vederea
organizării timpului liber de fiecare muncitor in parte.
 regimul pauzelor să corespundă cerinţelor procesului de muncă.
Alternarea se poate face la 6 zile, 5 zile, 4 zile, 3 zile, înainte sau înapoi. Trecerea dela
un schimb la altul să se facă dupa 6 zile de muncă,apoi urmată de o zi repaus
săptămânal
6.5. Proiectarea condiţiilor de muncă

Pentru asigurarea unor condiții de muncă corespunzătoare si consultând literatura de

specialitate amstabilit următoarele valori ale factorilor de ambianță fizică și psihică.
6.6. Proiectarea necesarului forţelor de muncă

Repartiţia pe sarcini, studii,a forţei de muncă destinată deservirii instalatiei.

Reprezentarea pe planul schemei de amplasare pentru principalele locuri de muncă.
6.7. Proiectarea organigramei secţiei de producţie.
6.8.Calculul fondului de retribuire

Etapa 7:PROIECTAREA MANAGEMENTULUI INTREPRINDERII

7.1 Proiectarea misiunii întreprinderii

Firma de fabricare a chipsurilor de diferite forme are ca obiective:
 promovarea sănătaţii prin consumarea cartofilor BIO
 promovar ea protejarii mediului inconjurător prin ambalajele ECO
 parteneriate cu alte firme fabricante de produse BIO
 parteneriate cu diferite ţări pentru sustinerea consumării alimentelor BIO

7.2 Proiectare obiectivelor fundamentale

 traing-uri pentru angajaţi
 diversificarea produselor
 oferte promoţionale
  schimbarea înfăţişării produsului
 colaborarea cu mai multe firme

7.3 Proiectarea strategiilor pe domeniul de activitate

 cercetare/dezvoltare
 producţia
 departament commercial
 departament resurse umane

7.4 Alegerea metodei de conducere

Structura pe unități descentralizate pe profil(divizii),presupune gruparea activității pe
afaceriși linii de producție,permite implementarea strategică prin greul activității
împreună cu alte afaceri subacelași acoperiș funcțional.Crearea unităților separate de
afaceri este însoțită de descentralizareaactivității la niivelul fiecarei divizii.Crește
libertatea în a formula și implementa strategia de afaceri,asigurând motivația și
contabilizarea rezultatelor proprii acționănd ca un centru de profil.
7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta dintre manageri si
subordonaţi

 comunicare directa
 limbajul sa fie adecvat
 respecatarea adresarii intre manager si subordonat
 prezentarea unor dovezi in cazul unor contradictii
 manifeste interes fata unul de celalalt

7.6. Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor

 oferirea unor prime in timpul sărbătorilor
 oferirea de bonuri de masa
 reducere a 30% din produsul luat din fabrică
 primirea unor produse la un anumit timp
 formare profesională

7.7.Proiectarea unui regulament de ordine interioara cu urmatoarele

capitole.
I. Accesul în întreprindere:

 intrarea în secţie la ora 7 dimineaţa

 schimbarea ţinutei se face in vestiar
 accesul în înteprindere fără animale de casă
 purtarea ţinutei corespunzatore-capeline, halat, mănusi
 efecturarea duşului înaintea intrarii în secţie

II. Organizarea timpului de lucru

 07:30 intrarea în sectia de munca

 12:00 ora de masa la cantina
 16:00 terminarea programului
 Program de lucru in 3 schimburi

III.Obligaţiile salariaţilor:

 să respecte ora de intrare în secţie

 respectarea condiţiilor de igiena
 respectarea regulilor impuse în secţie
  respectarea pauzelor
 respectarea programului de muncă

IV.Sancţiuni disciplinare:

 pentru nerespectarea programului sancţiune: lucru peste program

 nerespectarea condiţiilor de igiena: tăierea bonurilor de masa
 sancţiune pentru nerespectarea regulilor de secţie: avertizare
 pentru încălcarea repetată a regulilor: risc de concediere

7.8 Proiectarea unui contract de munca individual

Art. 1.Timpul de lucru si munca

 program de munca
 pause
 zi libere de sarbatorile legale
 concediu annual

Art. 2.Durata contractului-este de minim 2 ani

Art. 3. Asigurarea echipamentului de protecţie

 halite
 casca
 papuci cu talpa medicinală
 mănuşi

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA

Încheiat și înregistrat sub nr._____/_________ în registrul general de evidență a

salariatilor*)

A.Părțile contractului:

Angajator, persoana juridică, _________________________________________ cu

sediul

în ________________, str. _____________________ nr._________, judetul/sectorul

 ______________, cod fiscal _____________, telefon __________, reprezentată legal
prin

____________________ în calitate de _________________

Si

Salariatul/salariata

dl/dna _____________ domiciliat/domiciliata in localitatea ________________, str.

__________________, nr. _______, judetul ____________ posesor/posesoare al/a
buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria ______, nr. __________,
eliberat/eliberata de _________________, la data de ___________,

CNP___________________, autorizaţie de muncă/permis de şedere în scop de muncă

seria

________, nr. ___________ din data __________________

Am incheiat prezentul contract individual de munca în următoarele conditii asupra

carora am convenit:

B.Timpul de lucru și de odihnă

1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ___
ore/zi,___ore/saptamana.Repartizarea programului de lucru se face dupa cum
urmeaza: ________(ore zi / ore noapte)Programul de lucru se poate modifica in
conditiile regulamentului intern / contractului colectiv demunca aplicabil.
2. O fracţiune de normă de _____ ore/zi, _____ ore/săptămană_____________.
a)Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ___ (ore zi/noapte)
b)Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului
colectivde munca aplicabil.
Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru
alte lucrariurgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii
consecintelor acestora.Durata concediului anual de odihna este de _______ zile
lucratoare, in raport cu durata muncii(norma intreaga, fractiune de norma).
C.Conditii de munca:
1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.
2.Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă,
potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi
completările ulterioare.
D.Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca:
a) echipament individual de protectie ______________________
b) echipament individual de lucru _________________________

c) materiale igienico-sanitare ____________________________

d) alimentatie de protectie ______________________________

e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca __________

E.Durata contractului:

Nedeterminata, salariatul/salariata ______________________ urmand sa inceapa

activitatea ladata de ________________

determinata, de __________ luni pe perioada cuprinsa intre data de ________ si data

de ________________/ pe perioada suspendarii contractului individual de munca al
titularului de post.

F.Dispozitii finale:

Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile

Legiinr. 53/2003 – Codul muncii si al contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la
nivelulangajatorului/grupului de angajatori/ramuri/national, inregistrat sub nr.
_____/________ la Inspectoratul teritorial de muncă, Municipiului Bucureşti / Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului
individualde muncă impune incheierea unui act adiţional la contract, conform
dispoziţiilor legale, cuexcepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută
în mod expres de lege.
Prezentul contract individual de munca sa incheiat in doua exemplare, cate unul
pentrufiecare parte.
Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau
încetarea prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de instanţa
judecătoreascăcompetentă material si teritorial, potrivit legii.

7.9. Proiectarea unui slogan pentru întreprindere

“Pe gustul tau”.

7.1.Stabilirea unei formule care să exprime eficienţa muncii unui

manager

I+M+E=S
I-inteligenţa
M-muncă
E-efort
S-succes

Bibliografie
1. Indrumar pentru proiect la disciplina Organizarea si conducerea
intreprinderiichimice,Editura iasi 1990,sef lucrari Dr Ing Monica
Voicu,Asistent Ing Luminita Lupu
2. Google
3. Îndrumător pentru industria alimentară –I. Oţel, I. Rosenescu –editura tehnică –
Bucureşti –1987 –1988;
4. Valoarea nutritivă a produselor alimentare –Segal Rodica –editura Cereş –
Bucureşti- 1983