Sunteți pe pagina 1din 287

CARTE DE CITIRE

PENTRU

CLASA II PRIMARA
DE

A. I. ODOBESCU, V. GR. BORGOVANU


fost profesor universitar Profesor la Scóla Norma ld
ci director al qc6lei Norma le superidre de institutorI fi director al Scold de
in Bucuresci Aplicatie de pe langkaceeal scOld.

Carte aprobatei de Onor. Minister la concursul cartilor didactice, prin ordinul


de sub No. 5776 din 4 lunie 1897.

BUCURESCI
Editura Libräriel H. STEINBERG
18. STRADA SELARL IS
1897
BUCURESCI
T1POGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH G0131,
20, - STRADA DOAMNEf, - 20
it 5 Cd,otemu,
1. Sórele r69are.

Zorile cand se aratá


Stele le se risipesc;
Iar pe zarea 'ntunecata.
Albe raze se ivesc!
Dar, curind si mândrul sore
Iese 'n cer, de subt pämint...
Iata.-1!.. La lumina-I mare
Ne'nchindin Domnulu) Stint!

TrAA,a, imurts6J, Adk

JJ,C, /C/LIAILI Cei


6

2. Dimin6ta.
Cucurigu, gagu cânta" cocosul din4I-dediminétà !... Cele-
lalte p6s6rI se desteptt pe rind, apoi, tote fac mare gAlAgie,
in curte. Ele cer de mãncare. Marit,a lese in usg, i, dintr'o
strachinä, le aruncg porumb....

Albinele incep a Iesi din stup. Ele se imprktie prin. campiil.


Se WO pe floricelele cu miros i dinteinsele sorb mierea
cea dulce. Pe florl se oprese, din sbor, si fluturasI cu aripe
pestrite. Prin aer tree ciripind i Osrl. Tote impreun5. IT
cautg, hrana lor.
IntocmaI ca ele face si omul cel harnic. El se sci515,, se
spalà, se inchin6 ILA Dumnecleti i, indat'd, se apucA de muncl.
Dar scolarul cel cu minte, ce face el diminé0.?

Diminéca? El se scóld,
Se imbracd qi se spald ;
Se inchind §i, citesce
Si la cólt el pornesce.
7

3. Propositiunea.
Deprinderi gramaticale.

Exemple : Ce este cocosul ? Cocosul este o pasere.


Curn este cocosul ? Cocosul este mândru.
Ce face cocosul ? Cocosul cânta..
Ce are cocosul ? Cocosul are o códd frumOsa.
Cantà cocosule !

Regule : r) 0 gdndire pe care noi o rostiin sari o


scrim, se chiénui
2) Nol scrim totd'auna cu litera mare, la
inceput, cuvintul cel dintdi din ori-ce pro-
positiune.
3) La sfdrsitul ort-cdrei proposiliuni scrise
scrim cdte un semn. Scrim punct 0, cdnd
vrem sã ardldin botdrit cã ceva este in fiinta.
Scrim un semn de chiemare (!) sari de mi-
rare, cdnd chiemdm pe cineva, sari cdnd ne
mirdm de ceva. Scriem un semn de intrebare (?),
cdnd intrebdm ceva.

Teme : VeI scrie pe calet patru proposi/iuni, in care


veT arAta. : Ce este colarul. Cwn este sco-
larul. Ce face 5co1aru1. Ce are scolarul ?
Vel scrie despre scolar 5i o propositiune, in
care vef rosti o mirare !
8

4. Rugaciunea diminetit
,
-

q,
ttkiii )

PM
i

'

Dómne, mama Ta inalta


Nóptea a imprästiat...
Mandrul sore vesel salta,
Colo 'n zare, depärtat!
Multumità Tie, sfinte,
Când culcusul pArAsim !
Fa-ne astadi, bun Parinte,
Voia Ta s'o implinim!
Tóta cliila s'o petrecem
In lucräri necontenit...
Da-ne, Dómne, ca sa facem
Tot ce tu ne-ai poruncit.
9

5. Lumea.
Inteo fruinósa diminéta de tómna, un baqel, anume Si-
mion, iesise cu tatM sga afara, la camp :
a SimióneD, IT dise tata, I la, spune-mi tu ce ve;1T
acum, jur imprejur de tine ?'
a Eq, tata ?,.. \re q. pe pamint Iérba, florl, grane, pomi
si tot felul de copact 1
a Si mai ce ?»
g Vgd vite, ol, cal, si fel de fel de dobitOce.'
--- a Dar colo, in apa, ce sg vede ? 3
a Acolo, se v6d pesci, brósce si rad.,
,Dar, sus, in vaduh, te yell ?»
_ "IN sburand pasri, fluturi, albine si tot soTtil de
musce.)
War mal sus, sus de tot, pe cer, ce zaresci ?)
a Acuma, pe cer zaresc sórele.»
a i dac'ar fi nópte, ce ai zari ?»
'As zari luna si stelele."
a Ei, afig, Mete, ca tote aces tea Cate le veal si le za-
reseT cu ochii: si cerul, si sOrele, si luna, si. stelele, si. vgz-
duhul, si apele, si pamintul, cu tot ce se afla, intr'insele, tote
acestea impreung, se cbiOma ca este lumea L..
Iar lumea césta mare, set scii, Mut we'll,
C'a feicul'o singur, bunul Dumnecleit !
Insemnare. Cand vorbesc doi órneni impreuna, cum vor-
besce aci tata cu fiul sga, Simion, acel fel de vorbire se dice
ca este un dialog.

6. Facerea lumel.
La inceput, tOte cate sint pe lume, erail amestecate
la un loc. Nu se alegeh nimic limpede si curat. Pre-
tutindenl era numal intuneric si apa. Singur Duhul
lul Dumnecleti se purta d'asupra apelor.
10

Atuncl Dumneclea a voit sa fad, lumea. El a cps :


Fie lumina!» si lumina a Acésta a facut'o Dum-
neclea in Via d'intai.
A doila 4i Dumneclea a qis: «Faca-se taria ce-
rulul !» si cerul se facfr.
A treia cli Dumnedeu a poruncit, sa se despartä
apele de uscat. Uscatul l'a nurnit pdmint, i apele le-a
numit mare. Si, indata. Dumnedeil a cjis ISA lésa din
:

pamint tot felul de lerburi si de copacl!*-- Si asa s'a


si facut.
A patra qi Dumnelea a poruncit sa résara scirele,
luna si stelele.
A cincea 1i Dumnecleifi a facut paserile in vèzduh
pescil in apa.
A qésea gi Dumnecjea a poruncit sa se nasca tOte
cele-lalte dobitOce si flare de pe pamint. i, la sfarsit
de tot, Dumneqeil a facut pe omul cel d'intal.
Iar in 4itia a qéptea Dumnecidi s'a odihnit. De
aceea se cade i nol sa ne odihnim Durnineca i sa
ne inchinAm lul Dumneqefl.
Asa ile invata despre facerea lumei cartea cea
dumnecleésca, care se chlérna Sfinta Scripturd sat
Biblia.
Cer, pdmint si lumea till,
Tot ce vecli cu ochii rótel,
Le-a feicut un Dumnecled
Numai prin cuvintul se-g.
El e singur, cel ce pOte
Set le facet 'n lume tote !
Cdt pe lurne noi tretim
Lui intdi scil mulfumim !
11

7. Hal la $conit!
aM'am sculat de diminétt.
M'am sptlat; m'am imbeacat
din suflet m'am rugat :
Dumne4eti sit ne dea viett,
SAnttate i noroc.!

MI-a dat mama de mancare.


Nu ml-e Mine ; nu ml-e somn.
Dac'a0 fi acum un domn
Invötat, cu minte mare,
Asi lucra ad, pe loc I

Dar, sint copila§, §i'n scólt


Mult i multe-arn de'riv'etat.
Lenes nu's, nicl r6sfttat ;
Nu voirr, mintea st-mi stea gout_
Hai la scOlt, nu la joc !D.

8. Cartea de citire.
Cattea, pe care citese, se chiérnt Carte de citire. Cartea de
citire are doti6 scorte : una la inceput i alta la sfarsit. Ea
mai are si o multime de foi. Scórtele sint cusute la un loc
cu foile. Fie-care bile are doti6 fe(e sab. pagine. Pe fol se aflt
tiparite litere, silabe, cuvinte, propositiunT, povestl, poesióre,
ghicitori i altele.
Cartea de citire am cump6rat-o de la librar. Acela care
face si scrie cartea se chiénat autorul cArtii. Cine este autorul
Ctrtii nóstre de citire ? Autorul trimite cartea scrist la
tipografle.
In tipografie culcgaorti, culeg literile din nisce cutióre 0 le
12

-ased,1 in sire, pe nisce table de metal. De acolo le asedd, in pa-


gine tot de metal, care apol se pun in masina de tipArit.
Tipograful unge literile cu cernélA i rostogolesce d'asupra lor
am val. Apol intinde hartia pe masind. Mai pe urml stringe
masina i asa se tipAresce. Literile sint flcute de metal. Ele
se pot pune si se pot scOte dupd. table. Ace la, care are o ti-
pografie i tipdresce cdrti, se numesce tipograf. Tipograful
mai tipdresce i diare sad jurnale i altele. Dela tipograf
cd4ile tipdrite se trimit la leglitorul de eärri. Legdtorul 160,
foile in scorte, asa cum vedem la cartea nóstrd. Dela legd-
tor cdrtile se duc la libreirie, de unde le cumpdrA ómenit
Cartea mea de citire cóstA 1 let si 20 de haul.

9. GhicitOre.
Am o gdind pestritc ;
.Duce veste la Gheorghifet.
Ghici ghicitórea mect,
Ce e?

10. Formarea vorbirei.


Deprinderi gramaticale.
Exemple : Car-tea o fa-ce au-to-rul. Car-tea o ti-
pd-re-sce ti-po-gra-ful. A-poi le-ga-to-rul
de calif o Yin-de car-tea.

Regule : r) Dimineta, Lurnea, Hai la cól, Cartea de


citire se chidina budqi de citire. Ori-ce
Intcald de cilire este o parte din vorbirea snit
din cuvintarea nóstrd.
13

2) Fie-care bucatci de citire se formki din


mai multe propositiuni. Propositiunile se for-
mezd din cuvinte. Cuvintele se form4â din
silabe. i silabele se form4a din una sag
din mai multe sunete.
Teme : Din bucata « Cartea de citirep veI co pia cele
d'intal trel proposiIiunI, despiirtind cuvintele
in sunete !

11. Jocul «D'a Trabille).


Copiii se a§641 in curte, in deosebite locurT. ApoT, dupI
invoielä, unul incepe sI spuie din gurg antecul Vrgbiilor. D.
La ispr6vit vorbitorul repede schimb5. locul cu altul. Acesta
repetA §i el cântecul i se urméz5, tot a§a pang, se isprI-
vesce jocul.
IatA §i cântecul :
Cuibul
Cuibu-rele-le...
Tóte-pAs6-re1e-le...
Schimb !

Cuibul
Cuibu-rele-le...
Tóte-pAs6-re1e-1e...
Schimb I

12. Romani! in munti.


Mosii i stramosit nostri n'ail trait totd'auna in
pace si in linisce, cum traim not asta-c11. De mult, de
mult, mat multe neamurt cu limbI si cu obiceurt stréine
14

se imbulztati n éra neistr6. Ace lor neamurt strèine ii


se clicet barbari, adicti Oment sélbatici, fiind-cA pe
unde ajungeati, prAdati averile, ardeati satele i orasele,
ai ucideati pre bletil crestint. Dintre barbarit aceia,
cart IAA/hail in 1,éra nOstrà all fost i Tatarii.
Pe atuncl Romanii cel mal viteji tralat in munt,I.
Mal ales Romanil din muntit si din téra l'Ag6rasulut
erat vestitt pentru vitejia lor. Preste acel Românt se
spune Ca atunct domnià cel mat vitéz intre viteji,
Radu-Negru Vodd.
Tata ce spun bdtrinit :

Pe much! de prAp'astii, p'o ingustä arare


Ce despicä muntii cat privesd in zare,
Doi calAretI aged ca nisce vultud
Sbor, l'asAnd in urmA sate qi pAduri.

El aI plecat nóptea de la Câmpulung....


Peste vaT i dealuri se grabesc §f-ajung
La casa domnier de la Fagaras,
Culb de vitejie, legan de ostaV.

Domnul Radu-Negru veseI ii primi;


Iar unul dintr'in§iI ast-fel ir vorbi:
(cLuminate Dcimne, mare gospodar,
Scapa-ne de jugul crudului Tatar,.

i eti (dice Radu) vreati sä desrobesc


Vatra pärintéscA, locul strAmoFiesc.
gata la bAlciul Sfintului Ilie,
Ca 'n aceea ncipte ye scap de urgie».
15

13. Pe drily.
Inteo dupa-amiedi, un dascal a plecat de la scola, cu toti
scolaril impreung. ET aa pornit pe u1i, doi ate doi, gi atI
iesit la camp pe sosétia cea mare. Au mers cat ail mers. In
drépta i in stanga vedeaa tot grane, Iive1 i fanete. Au
mers pang. ag ajuns in fata unel movile. Acolo se Web, un
drumulq, la deal.
Dascalul striga: «Sus la deal, copiihi i copiii vesell
suirg d'a'n fuga acea movith,. Dascglul sosi in urma, pe po-
disul- dealului.
Atunci toT sq.ura jos, ca O. se odihnésca.
Copii, le clise dascglul,«Ia, srml spuneti acum voi,
ce vede fie-care de aci, din inaltimOD
«Ea), clise un scolar, «de aci v6d comuna nóstra
(satul sag orasul).D
CEUD cjise a1tu1,vd campiile cu argturi.D

- EA, v6d ciréda in islaz (imas).,


aEtl, v'ecl dealul cu pgduri.D
Eq, v6). garla.D
Dascglul mai dise : aDar pe cer, ce vedeti ?])
«Sus, e numai cerul albastru,D r6spunse un copil.
Altul strigg:«13a, eti pe cer, drept in fata mea, despre
padure, mai v6d grele, cum s'a aplecat in jos.,
Luati aminte, copnspuse dascalul« Jur fmprejur,
cerul se lasa in jos. El este ca o MO, mare, ca un coviltir,
d'asupra pamintului. Marginea cerului se chigma zare ; se
chiem i orizon. Orizonul se aratei told'auna ca un cerc im-
prejurul nostru. Ca sa scie cineva in ee loc se afl i incotro
are sa'sl indrepteze mersul, trebue s cum5sca laturile zarei
sag ale orizonului. Cine va sci acésta, cu greil se póte
Am sa, ye i povestesc o istorióra despre nisce copii rg-
tgcit1.
16

14. Riulet.
iRiu1e cristalin,
Duke limpede izvorl
D'unde vii si und' te dud,
Tot ccuitand mereU: glu, glu?D
- aVin din stanca cea Wahl
Si m6 due loc depärtat....
RAtAcesc pe cM sucite,
Cantand vesel : tra-la-lalD
**
*

15. Vocale i consunante.


.Deprinderi gramaticale.
Exemple : Dascalul a plecat cu scolariI, afaral Ia
camp. Ei s'ati oprit hi faça und rnovile.
ApoI se suirá pe movila. In urrnd se ase-
4ara pc podisul dealului. Acolo Invep-
torul incepla sa vorbésca cu devil sel despre
tote lucrurile, ce se vedead de pe deal.
Regule ) Din ce parti se form4a cuvintarea nostrd?--
Care sint par-tile una proposiliuni ? Dar cu-
vintele, ce fel de pdrri aft ele ? Care sint par-
tile una silabe?
2) Sunetele le au6lim. Ca sd le vedem, le
scriem. Semnele sunetelor se chiimd litere.
3) Literile: a a, e, i, 1, o, u, cdnd le citim,
dart un sunet intreg si deplin. Sunetele aceste
se chiemil cã sint sundtóre sa'n vocale. A este
o vocala'. Pentru ce ?
17

4) Unele litere ca : b' c', m' cdnd le


citim singure, nu dafi, de dela sine, un sunet
deplin ci intreg, ci un sunet mai mutt impe-
dicat. Sunetele aceste impedicate se Jac sunete
depline a1unc numai, cdnd le rostim deoclatd
cu o vocald D. e. be, ce, me, ne... De aceea
sunetele impedicate le numim cu-su-nd-tó-re
saii consunante. Sunetul re este un consunant.
Pentru ce ?

Terne: Din bucata de citire «Pe cdmp» veT scrie cele


dintaT doil proposiIiuni si apol vei alege, pe
dotie sire, sunetele dinteinsele : Pe un sir vet
scrie vocalele ; Tar pe al doilea sir veT scrie
consunantele !

16. Copiii rataciti.


Sórele apusese in zare. Cerul r6nigsese rosu in laturea aceea.
Un pandar, care umbla singur pe rgzórele until Ian mare, aucji
in depgrtare nisce glaiurI de copil, earl plangeail. Pandarul
se duse intr'acolo i ce ggsil Casi doi Meta, unul ca de opt
Jan!, i altul mai micsor, ca de sése anisori. Amandol sedeati
os, pititi printre grau si se vgletati de Rime si de fricg. Pan-
darul ii intrebti : «Mai bileti, cu ce rost sinteti voi singuri,
pe vremea asta, in acest camp pustid ?» Bgetul cel mai mare,
pe care il chlen i Scarlat, Asputise asa: Ufte mosule dragg,
ce ni s'a intimplat Ai dindi-de-diminétg ne lug tata pe
I

amandoi in cgrut,g ca sg mergetn sa vedem pe bunica, intr'un


sat, cleparte de la t:ol. Cand sórele abla r6sgrise in zare, am
ajuns dinaintea unui han. Tata s'a dat jos diti cgrutA ca sg.
ne cumpere covrigi i ne-a spus, sg. nu ne rniscgm de loc
pang, o veni el inapoi. Dar Scarlat n'a ascultat pe tata. S'a
4 2
18

suit pe caprg, a luat biciul in maul §i a plesnit de-odatg


tare, in cat Cail s'at speriat i s'at pornit in fuga mare, 0
ne-at dus, ne-att dus val virtej, drept preste §anturi §i preste
campiii. Noi, din camp:, tipam §i caii tot mai tare fugiaii,
fugiail, par'cl mancatt pgmintulD.a Ed am vrut sg-i opreseD,
a dis Searlat; cdar n'am putut prinde h4uri1e, cg m6 orbia
sdrele, care'mi da drept in ocM. Apol cgruta s'a lovit d'o bu-
turugg, s'a Asturnat, i, amandoi am cgclut aci, pe camp.
Ne-am lovit la cap, la obraz i ne-a curs o grAmadg de sange,
din nas 0 din gurg... Cail s'ati dus in góna mare, tarind §i
hodorogind, dupg ei, cgruta. S'au dus de nu-f-am mai vOclut
cu ochit.. Si noi, nol am Amos aci, 1iu1ica intrégg, farg tatg,
fr cgrutg, fgrg covrigi, fgrg nimic, ca vai de noi !... Fail
milg, dragg maple, §i du-ne acasgD...
V'aV duce» le (Ilse pandarul, adar ell nu min in
cotro este satul vostru!) Apoi, rdcl noi nu scim !D r6s-
punserl deodatg amandoi bgetil a Dacg am fi sciut, ne-am
fi dus nol pe jos, Ina de cu dill..
- a Staci copill.le mai spuse pandarul Vol aiceti cg
adi-diminéta cand ati plecat de-acasg, aveati in fata ydstrd
sdrele, care v6 orbik. A§a dar, din locul uncle ne afigm acum,
satul vostru trebue set fie in laturea de zare, unde a sfintit
sdrele. Intr'acolo sg ne ducem, §i vom nimeri, negre0t, satul
vostru. Aide-ti dar bgeti 1 Nu v6 mai terneti !

Dar din pNania asta, a vóstrg, doqë lucruri sg inv6tat1 :


Mai intai, sg nu faceti all-fel de cum ve poydtuesc parintii yotri ;
§i al doilea in orl-ce bee ye afla(1, sg. v6 deprindeti a sci cum
sei ye indreptati dupd zare ca sd nu ye' mat rdtdcig».
Pandarul duse pe bgeti In satul bor. Tata 0 mama lor,
cand ii v6c1.urà intor0 pe inoptate acasg, ii certarg pentru fapta
lor ; dar ei se §i bucurarg forte mult eg nu s'atf pierdut copiii
pentru totd'auna.
Copil ! ascultari povetele tatellui gi
urmari-le pentru a fi mantuifi !"
19

17. Cuinea sail bueat Aria.


Cand mi-e tome, me gandesc la mancare 1 Dar, inancarea
la cuine se face. La fiecare casa se afl i o cuine. Cuinea
este o camera. care trebue in totd'auna sa fie forte curata :
paretii el bine spoitl, podOla el frumos spalata. In cuine este
o vatra, unde arde focul. D'asupra vetrii este un cos saa horn,
pe unde lese fumul.
In cuine, pe fiecare al, mama ori servitórea gAtesce bucate.
Cuinea se el-116mA si buedtárie.
Bucatele se gatesc cu apg, cu came, cu lapte, cu orez, en
legume, cu póme, cu 1tinà, cu same si cu multe alte felurl de
merinde.
Cele mai multe bucate se flerb, se coc si se frig la foc. In
bucatarie focul de pe vatre, se face orl cu lemne, on cu car-
bunT de lemn, orl cu carbunl de pamint.
La gatirea si Ia fierberea bucatelor se intrebuintéza multe
unelte i multe vase.
Uneltele pentru foe sint: pirostril, cleste, vetraid si lopatica.
Vase pentru apei sint : putina, cluber, hardaa, putinica,
donita sati cotA, urcior, borcan, can, butelca sau sticla, don-
dir, ulcica, nastrapa orl ceca.
Vase pentru fiertul bucatelor sint : cazan, caldare, tingire,
tava orl sinie, 615., cratita, capace.
Unelte pentru gatirea bucatelor sint: satir, cutit, tocator,
lingura, frigaro, gra:tar, piuIit i pisalog.
Vase pentrn mcincare la meet sint : strachina, castron, taler,
farfurie sari blid.
Alte unelte de masa sint cutite, furculite, linguri, solnita,
carafa, _pahar, fete de masa', servete i altele.
Tote aceste unelte si vase se afla in bucatärie. Ele trebue
sa fie totd'auna frumos spalate, bine curatate i rinduite fie-
care, la locul sea! Numal atunci se pot face, cu inlesnire, in
cuine mancarl gustOse i sanatóse.

91airuct (Ai candi


frOOttd,c flV1Th'1Cí Ali'(/1/116/
20

iS. CAnele credincIos.


Ce este camele ? Cum este el ? Ce face canele ?
Doi hotl intrarg intr'o nópte in curtea unui Oran cu stare.
Hotil avead mare poftg sg manance came de gasca oil de
ratg, sad chiar si de gaing. Dui:ace el sgrirg binisor in curte,
se uitara in tote pgrtile. Nu zarira tipenie de orn ; dar intr'un
colt al curtiI ved un cane voinic... Era GriveA
Griveid se tacit ca nu-I vede... aO sa-I asvirlim cate-va
bucati de mamaligutg rece, ce ne-a mai re'mas in traisti 1 Asa
o sg-I astupam gura! N'o sa ne mai latre l Asa fsi diserg
hotil si mi-se apropiarg binisor de Griveid. Apol ii i arun-
carg cati-va bulgari de mamaliguta uscatg.. A 1D se
gandi Griveid, a voi credeti cI cu larimaturile aceste mi-ati
inchis gura 1 IT6 inselati 1... Am sa vestesc pe stapanul med 17>
Griveid incepit sg latre cumplit. Atunci stgpanul iesi
numal decat sg vada ce se petrece in ogradti... Hotil o luarg
la sangtósa I

Grivefil era un cane credincios.


Canele este cel mai creclincios tovaras al omului.

19. Negru-irodii.
Negru-Vocla s'a lut ceta, VoInicilor striga tare :
. Tot voinici cu fruntea latI tAleleT, voInicii met,
§i cu plete lungi pe spete Mandril puisorT de smeT,
§i cu ghidge grOse, drepte, autati cele campiii
Sufe cresta munti1or Smaltate-'n Tasomiii
Muntilor cAruntilor. De TgtarT astädi cuprinse
De-acolo de pe 'nAltirne §i de flacArl ce-s' incinsel
Cu viteji, cu argAtime Acolo-'s aT nostri fray,
Negru Voda cI pornesce. Toy voinici ca bradil nalV.
§i trecend preste hotare Ascultay susp:nul lor,
21

Jalea si-al lor aprig dor...


Ghiogele vi le luatl
Arcele vi le 'ncordati..
Foc in Tatarime datl
Si din téra-I alungati
Si pre frati de el scApatI
Ostasii cum audiatt
Lite ghiogele apucati
Arcele i le-ncordati
Si'n Tatar! ca nOpustiati...
Iar in di de Sfint-Ilie,
and sórele e-'n chindie,
La ampulung cl introit,
Ca frati bunI se 'mbratisati.
Si téra o stapâniati
Si bead si se ospaati.

20. Curtea.
Casa nóstra este imprejmuita de ttte Ortile de un gard
din uluce, de scanduri. Locul imprejmuit din late easel' se
numesce curie sail ogradd. In curte se aila grajdurl pentru
vite i cal, sopróne pentru care si trasurY, cosare de porumb,
cocine pentru pord i cotete pentru pasëri. In unele curtl
mill este si cite un puf.
La orase curtile sint asternute cu Okra, sag cu nisip, ca
s5. nu se filch' noroiii. In multe curV se p1antéz i arborl si,
pe ltng. uluce, vitA OlbaticA orb copacei de marime deosebita.
In curte se asedg lucrurile ce pot A, stea afoot, taxa sä se
strice, precum : lemne d foc, pietre, caramide i altele.
In curte lucréza 6menil deosebite lucrurl, de care ad nevoe
pentru casa, sag la munca climpului. Cladirile pentru ada
22

postirea animalelor este bine A, fie fgcute i ele, intocmai ca


si casa, din material solid ; lar nu din ggteje sat din stuf ori
trestie. Apoi este bine, ca ori-ce cläclire sg fie mai depgrtatg
de casg, ca nu cumva, intimplandu-se sg se aprindg una din-
tr'insele, sg arcia tote, impreung.
Curtea sg fie largg i curatg. i, tote lucrurile dintr'insa,
sg fie in bung rinduOlg, adicg fie-care lucru la locul s6ti.
Asa este curtea unui bun gospodar !

21. Animalele domestiee patru-pede,


cum stilt Si ce folos aduc omului ?
Cdnele, pisica, vaca, boul, calul, mggarul. Ola i porcul slut
animale de casä. Dinsele, tote sint animale bldnde. Tote ad
cate un cap, cdte un trunchit, cate o cOdd si ale patru pi-
ciOre. De aceea le dicem si animale patru-pede. Animalele
acestea fac pui sat fifti vii, earl sOm6ng cu pgrin0 lor. Pe
puil lor, cat sint mititei, IT brgnesc cu lapte, ce-I sug de la
mamele lor. De aceea animalele acestea se numesc i animale
sug'etdre. La aceste trei puncte senzena canele, pisica, vaca,
boul, calul, magarul, 61a si porcul.
Dar la multe altele, animalele acestea se deosibesc unele
de altele.
abide, de obiceit, este mai mare deck pisica. El peizesee
casa. Canele este animalul cel mai credincios. Locul lui este
in curte, undeva. Canii eel r61 ditia se -t,in legati prin cote-te.
Apoi noptea le dad drumul. Canele este mai prirnejdios cand
este turbat. Canele turbat nu mai cunósce nici pe stäpanul
s6d. Canele turbat se p6te cunOsce, cg-1 curg mered bale din
gulag i fuge ca beat, incoace i incolo.
Pisica pustiesce sórecii. Ea este curatei ; dar falsä. Cand n'o
Iasi in pace, te zgarte. i pisica pOte sti. turbeze...
23

Cane le §i pisica manancä mal cu gust came. Ele sint ani-


male carni-vore i se vea§m'alesc.
Vaca se tine
mai ales pentru
laptele el cel bun
$i pentru carnea
cea gustosh.
Boul este mai
mare §i mai tare
deck vaca. El
duce tOranulul
mai tOth munca
campului. Boul
este cel mal trainic
animal de munch.
Ola este Mandl §i prdstd. Ola se tine pentru laptele, pen
tru branza §i pentru lana el.
Oa te adapd Si te imbrued.
Vaca, boul i Ola sint animale erbi-vore. Ele sint animale
rumegáto're. Iérna, vacile §i boil se tin in copre; oile petrec
in staule. Cand nu e frig, tote animalele acestea umbla la
camp, unde pasc lérbh.
Calul este cel mai frumos animal domestic. El este §i cre-
dincios §i curd jos i semq. El trage la trasura; dar Ora §i
chlare. Lui it place bine ov6su1.
Magarul este prost §i radatorig. El este mal potrivit pentru
purtarea de sarcine, fiindch este incetinel.
Porcul este lacom §i Oman. El mananca tot ce gäsesce.
Porcul mai este §i strichclos §i obraznic §i fdrte murdar. El
se ingra0 repede. Atunci se tine in cocine. Carnea §i slanina
de pore sint o hranä buna, §i rmtritOre.
Canele, pisica, vaca, boul, Ola, calul, magarul §i porcul sint
tovärh01 omului, in viéth. Omul trebue s le dea adapost
§i hranä, §i sa nu le bath, nicl sa le incarce preste mamma.
24

22. Adam i Eva.


Dumneclea, in sése dile, a facut cerul i pamintul si
tote cele ce sint intrinsele.
Intea sésea di a luat Orfila din pamint si a facut
un chip de om. Acestul chip de om I-a suflat Dum-
nedeü in fata. si I-a dat vieta. El l'a numit Adam.
Adam era singur pe pamint. Dumnedeil a vedut ca
nu e bine sa fie Adam singur; el a hotarit sag dea
o sotie. 0 data, pe cand Adam dormia, Dumneded
din cOsta lul Adam a facut o femee. Adam, cand s'a
desteptat, s'a bucurat forte mull; el a numit pe sotia
sa Eva.
Adam si Eva aft lost cei d'intai Omeni. Atunci,
Dumnedet a binecuvintat pe Adam i pe Eva, si le-a
dis lor asa oCrescetl i ye inmultit,l! UmpleV pa-
mintul i 'I stapanit,I pe el !»
Apol, Dumnecleil I-a asedat intr'o gradina minunat
de frumOsa. Acea gradina se chlerna. Raita pdmintesc
sail Eden. Prin Raiu curgeail ape limpedi si recorOse.
Acolo cresceati tot felul de florl mirositOre si tot solul
de pomi roditori.
DumnedeU le dete vole sa petreca i sa se bucure
de tOte bunatatile Raiulul. El le spuse c. acolo el pot
sa tralésca fara grija, fãrã b(515, fara durere i fara de
mOrte.
Cel d'intal OmenI, cat ail trait in Raiü, aü fost cu
adeve'rat fericitt
25

23. Rugaciunea de s6ra.

lath' nóptea a sosit!


Dómne, Tu ni-o-ai trimis.
Iatá vremea de dormit,
Timp de petrecut in vis,
Ochii nostril 'nchide-I, Bune,
Dar veghleza-ne cu-ai Tel...
Grija Ta spre noi o pune,
Si spre marl si mititeL
Dupä munca ce-am fácut
Da-ne, Dómne-un somn dorit,
Da,-ne pace'n asternut....
0, fii Dómne prea mArit !
Amin!
26

24. Cale credhicios.


Un Oran se duse, inteo 1i, cglare la targ. Innoptase cam
de mult i Oranul nostru tot nu mai sosia acasg. De giaba
ii asteptarg sotia i copil pang la miezul nopiT. Toti din casg.
eraa iórte ingrijati. - (Uncle a putut tata sg intarziie asa de
mult `tp intrebg Costicl, bgetul cel mai mare, pe manng-sa.
Abia, abia puta biata femee sa."-0 1ini0éscg copilasil i sg-I
adórmg, rind pe rrind. Apoi sarutandu-si puiori1, cu la-
crimi in ochi, lug pe servitor 0 amandol, cu o lampg, plecarg
spre targ.
Ei merserg ca o jumetate bung de cias... Când colo, langg
malul garlei, ce curgeh p'acolo, zarirg calul lor... dar farg.
stapan. Ce sg se fi intimplat ?) intrebg femeia, adanc
mahnitg. Intr'aceea se apropiarg de cal, 0 ce v6durg ?... Jos,
lang g. cal, pe marginea apei, zgceä omul, fgrg sg scie ceva
de sine. Ce i se intimplase ? In targ beuse mai mult ra-
chia, decat ii duceati puterile. Se imbetase tun 0 asa plecase
cMare, spre casg. Dar pe drum caquse de pe cal, unde ii i ggsirg.
Bietul cal, in loc c fi mers singur acasa, apucase i tinea cu
gura de haing, pe stgpanul sea, care alt-cum ar fi picat in
apg, unde s'ar fi innecat. Calul tinea mult Ia stapanul sea ;
el ii era credincios.
Nevasta impreung cu servitorul II ridicarg. Yarg0 pe cal si
11 duserg acasg... Duplce Oranul se trezi a doaa 41, dimi-
néta, nevastg-sa ii povesti ceea ce i se intimplase.
Atunci omul nostru se jurg cg nu va bea in veci, nici
rachia, nici ulcL, nicl yin, ci numai apg... intocmai ca calul
sea eel credincios i cu minte.
Calul i ceinele sunt animate credincióse.

c I
,Am,e- oTi/ n/i/Aitc fai 4)-ae1t0-14/

41-1rnit9-eytj, tutAiniti lThi/n/te/.


27

25. GhicitOre.
Este tin dobitoc
Forte neitantoc.
Urechi lungi ; dar minte re are
*SW cu cruce pc spinare.
Ghici ghicitOrea mea,
Ce e?

26. Capra.
Cum se mai numesc, tote la olaltä, animalele de cas6 ?....
Ce animale domestice sell s. numescI ?... Care animal domestic
sémenA mai mult cu ola ?.. . Capra este dar un animal do-
mestic. Ea este cam la fel cu Ma. Ea este tot asa de mare ;
are aceleasi pill la trup : cap, pat, trun chid, cód 5. i patru.
piclóre. i ca-
pra este un
animal pairu-
ped. Capra se
hränesce cu a-
celas nutret ca
si óla. li
capra este ani-
Ax mal rumegodor_
Numesce a-
nimalele rume-
&Ore, ce Ic-
=== CU noscil
Dar capra nu este intru tote, Intocmal ca i ola. Capra nu
are aril pe trup, ci per lung, aspru i lgtos. Perul el este sail alb,.
saA negru, sa sur sad roscat. COrnele II sint mal nalto, sucite
si date inapol. Ea are, in barbie, UD doe lung si ascii-tit. Coda IL
este cam bérd, si tot in sns intOrsa. Capra e mai 00.0,
98

mai sprinteng si mai indrgsnép. decal Ma. Ea se acatg pe


ripe; se aning pe stand, fgrg de nici o Md.. Se catgrg i pe
copacl, ca sg pascg frunzg. La fire este veselà, sburdalnicg,
sà1tré i neastimp6ratA. Barbatul capril este (apul. Puil
caprel sint eçli i n'ag come, ci nurnal nisce
iedele. Puil
cucure pe frunte. Laptele i carnea capril se manâncg. Din
lapte se face si bra,nzg. Din carnea el se face si pastramä.
Din pèrul de caprg, se fac, in fabrice, deosebite materil de
postavurt Asa darg, capra aduce oinului multe folOse.
Capra este si ea un animal folositor.

27. Cele dOuè capre.


Dot6 capre se intglnirg pe o punte. Puntea ducea presto
un pariti afund. 0 caprg voia st treca din coace de pada;
ceealaltg voia sg trécg din colo.
Fg-'mi loc, sg tree
dise una. «Acesta ar fi fru-
mos I) röspunse ceealaltg.
«Fg-'ml tu loch EA am fost
. ,
-- mat intal pe pulite).
111
T ,
«Cum se .00 una ca
acesta ?* clise cea d'intgi. (EA
sint mai bgtring decat tine. Si
tot se-ti lac Ion! Niel odatgh.
Asa nici una nu voia, O. se plece. Fiecare stgruia ca sg trécg,
ea, cea d'intal. In cele din urnig, se maniarg. Apol incepurg
sg. se certe si se luarg la bgtaie, in capete. Si ce sg vec,11.?
Amandou6 cgclurg in pada. Si eraii p'aci sg se innece. No-
rocul lor lü cg; tormal atunci sosi clobanul. El le scgpg, de
la mOrte...
Insdninã-: Asa patese óinenii, cart nu se infrleg
cu binele.
29

2S. Giiina i Curca.


In batatura i prin curte, pe langa animalele sugëtóre,
tralesc i pas6r1: cocosul i gilina, curca, rata, gasca i altele.
Gaina este mai mica decal cocosul. N'are nici crésta, nici
coda asa de mare ca consul. Gaina face oU, le clocesce
din ele scóte puisori vii.Mal scil istorióra despre Puul ne-
ascultator ?» Gaina este mai linistita si mai blanda deal
cocosul. De la gaina intrebuintam
carnea, 61e si fulgii. Sint mai
multe soiurl de giini.
Un fel de gaina este bibilica sag
cilta ce.i pestrita. Ea se vede prin
unele curti boeresci.
Cea mai mare pas6re clomesti-
-tt ca este curca. Penele curcil sint
pestrite sail negre-
verqui sag si cenusil.
Capul curcii este mic
si golas; ciocul ascu-
Trupul it este
1unguTe i piclOrele
nalte. Puit de curca
sint fOrte slabuti.
Et cresc greti si in-
cetinel. Barbatul
curcil se eh' érna car-
can. Curcanul este
mai mare decat cur-
ca. La cap it atarna,
pe frunte, un rnot
lunguiet; la urechi
are un fel de cercel
si la gOt o gusa mare.
Motu], cerceii i gusa sint de piele albastra. Si mai minunata
este coda curcanului. Cand curcanul se supera, se umfla in
30

pene. Atunci coda i se ridica in sus si se resfirg ca o rOtl. Cand


dol curcani se inealnesc, el se lad la luptg, intocmai ca cocosit
Curcile i puil piule mered; curcanul insg scOte numal
cate un strigat tare. i curcile mgnancg tot-felul de grguMe
.0 de verdeturt
Carnea de curd ingOsatg este forte gustósg. Un curcan
.bine ingrgsat cAntgresce pang, la sese i epte kilograme §i
se vinde, in OW, cMar i cu 10 sad 12 let
Ggina i curca sint pgsgrI domestice. Fiindcg ele se hrgnesc
'mai ales cu semi*, ele se chlén i pgs6rl grani-vore. Ggina
curca sint pa'seri domestice si grani-vore.
In ce se deosebesce ggina de curd?

29. Fetita si Pormnbita.

aPorumbi, Door in roda,


Tu dragu Sad cand pleat
-Uncle 41 spell 6:e Te facT frnmusicg ?
Fulgisorit Sad in vale
Ochisoril Langa cale
-Albele-aripiOre ? Te spell mititicg ?
31

Frumuseta
Si buneta
IrnT place si mie.
Ca si tine
E mal bine
Sufletu-mi s fie). -
30. Or Mina.
Frumos, plgcut i folositor lucru este ca, pe langa casg
sg aTb omul i o grading 1 Gradina este o bucatg de pg-
mint imprejmuit. Grgdini pot 0, fie nu carnal pe lamga casg,
,ci i pe camp. Imprejmuirea se face sag cu sant sati cu gard,
sat cu ulucT, sari cu zid i, mai arare orT, cu grilaj de fer.
Intr'o parte a imprejmuiril se afig portita gradinil. Prin naijlo-
eul gradinil se afig un drum lat. Drumul este asternut cu
nisip. Alte cgrari maT mid duc, din drumul cel mate, pang
fa mgrginile gradinit De amandoti6 laturile drumulul se afla
§irurT de agrisi si de cocäzi. In grading yell:

'-----,

a
F.
4?
.- - . --- ,
N S ' 't 't tiSIW0 !
....
?ite' Afrk% a Ab
de.1ofb
1 .4""Sk

"I
7
"r1424z2-41r
4064

peril, meriT, corcodusii, zgrzgril, caisil, cornii,


dap, nucii, perseciT, si migdalil i gutuii,
cire§ii, prunii, si scorn siT cu smochinii.
32

Pomisorl cu fructe sint :


agyisif si cóc/zil, murele,
zmeuril i afinii, porumbele
pi, in cap, strugurele.

Se aflg in gilding i flori frumóse ; se afig, i lérbg, verde


si legume, de tot felul. Pe arborI se v6d adesea pgs6rl. Pe florl
sbórg fluturl si albine. Pe frunze i subt frunze ve4I ate
un melc cu casa in spate si cu cornitele scóse. Prin lerbg,
nu prea scil unde, se aude i iriitul greerilor. In fundul
grgdinil se afi i cate-un rnusuroiti de furnict Copiil descantg.
tHai la grópa cu furnici;
Ba-I aid, ba nu-I aid p
and plóug, pe jos, pe poteci i prin lérbg, vedl cate o rina,
ce se Virile dintr'un loc in altul.
In grgding lucrézg tata, mania si a1t muncitort Copiil pot
sg se plimbe si sg. se jóce in grading. Lor le plac pórnele pi
florile. Omenilor marl le place sg petrec pi sà se odihnescä .
la umbra pornilor si a copacilor din grAding.
Grddina este un loc pldcut, frumos i folositor.

31. GhicitO re.

Poti sd, NO de ea prea bine ;


Ea tot vine dupd tine ;
Set o princll, nu-1 cu putinp,
Cdci ea nu este fling
Ghici ghicitdrea mea,
Ce este?
33

32. Subiectul : Fiintele slut cell-a.


Deprinderi grainaticale
Exemple : Tata este gradinar. Furnicele sint ani-
male. Prunul este un porn. Poteca este
un drum.
Regule : I) Cuvintele: tat5., flunk)", arala fiinte.
Cuvintele : prun, potecä, aratd lucruri.
2) Iii fiecare propositiune putem sa spunem
ceva despre o fiinta sari despre un lucru, cã
cc este fiinta saü lucrul acela..
3) Vorba care ne arata Aga set lucrul
despre care, intr'o propositiune, spunew cc
este ? se numesce subiect. D. e. Tata este
subtectul propositiund «Tata este gradinar»,
fiindca despre tata simnel)] ce este.
4) Subtectul intr'o propositiune, ii aflam in-
trebdnd : Cine este acela, san aceea despre
care spunem ceva? D. e. Cine este gradinar ?
Tata. Cine este un pm? Prunul.

Teme : VeT scrie patru proposiPuni una despre copil,


alta despre melc, a treia despre cOcck i a
patra despre mnuuroiri, spunend despre fie
.

care : Ce este? La tote propositiunile vei su-


blinia subiectul !

33. Petcatul strtimwse.


Tocmal la mijlocul RaiuluT era un pom, deck tot1
pomil mai frumos.
34

Dumnedeu dise lul Adam si Evil: «Vedetl vol


acest porn ?... Dintr'insul sa nu mancatl, nicl sä. ye
atingett de el; ca de nu, vetl muri !... Eu sint Domnut
Dumnedeul vostru. T10 numai de mine sd ascul-
tap h.
Adam si Eva ail audit aceste vorbe din gura lul
Dumnedeil. El aü priceput ca le va fi bine, de vor
asculta porunca lul Dumnedeu.
Dar dlavolul nu'l lasa in pace. El se furisa in Raid
cu vorbe viclene l cu inselacIunl, indemna pe Eva
sa guste macar odata din pomul eel oprit.
Eva culese o pOma, musca dintr'insa i o dete pi
ul Adam. AtuncI, el au simtlt ca re4 au feicut!
aü cunoscut pacatul i indata le-a fost rusine ca n'aiI
ascultat porunca lul Dumnedeti.
Dumnedeti tare s'a superat pe dinil si l-a pedepsit.
Evil, care pacatuise, Dumnedeft I-a dis : «Tu, cu
durere vel nasce fil !» Lul Adam, care gresise, Dum-
nedeti I-a spus: «Tu, cu sudOrea fetel tale vel cas-
tiga, panea vOstra de tOte Vele !> Amandorora. pentru
cä n'ascultasera porunca sa, Dumnedeu le vorbi asa :
«De vreme ce vol, find in binele din Rail), atl voit
sa cunOscet,1 i reul, apol sa scitl ca avetl sa muritl.
Atuncl vol o sä ye intOrcell in terina, de unde eU v'am
scos !)
Tot deodata DumnedeU goni din Raiul panaintesc
pe Adam si pe Eva ; lar la usile Raiulul rindui de
stréja un Inger cu sabie de foc.
Asa ail facut Omenil pecatul cel d'intal, pdcatul
stramofesc.
35

34. Merul.
. Meru] este ndul dintre ee mai frumosi pomi de prin grg-
dinele nóstre. El ajunge adesea panPi la 7 sau 8 metri inal-
time. Merul are rAdlcing mare, trunchiti gros si rotund,
acoperit cu cójA inchisa, la tap, i brazdet. CrAcile, impreung
Cu ramurile lul impr4-tiate, formez1 o corora stufós5. Ce fru-
mos este mërul primgvara, in luna lul Aprilie Atund corona
I

m6rului este inv6scutg cu nenum6rate floricele albe-rosióre,


printre carl mijesc mil si mil de frunzisóre lunguiete, cu
mArginile crestate. Cum sbórg si se WO atund pe mërul
inflorit albinitele s. culegl miere!
Merele sint rotunjóre i, la cele do11 6 capete, cam turtite:
Ele au o eôjg verde, galben6 on rosibr. Subt Op, se afil mie-
zul eel alb si cArnos. InIuntru, la mijloc, se afig semintele sau
simburil. Cand sint bine cópte merele, atunci simburil lor sini
negri saU castanii.
Merele cOpte sint forte bune de mancat. Ele, la gust, sint
sau dulci sau dulcege si acre, sail acrisóre. Merele se pot
manca sau crude, sau Otite in felurite modurl.
Sint mere duld vAratice, mere cretescl, mere ellugarescI si
apol merisOrele cele mid, din care se fac dulceturI.
Cine manancA mere neco'pte, pdte sei se imbolnewescl

35. Punctele cardinale.


DascAlul cu scolaril s6i leiserá alai% la camp. El se ase-
garg pe o movilA de unde se vedeO, departe in tote pArtile.
Dascllul aräta" cu degetul laturea zarel, unde sOrele se cam
plecase. Atunci el vorbi intr'astfel copiilor, care II ascullaLl:
«Cam preste un clas sOrele are sä sfintescI intr'acolo.
SA scitT copil, laturea acea a orizonulul unde sórele apune, se
thlémg apusul sat sfiqitui... Aeum sculati-vè i intOrceti-ve
cu fata spre apus L. SI tineti minte Laturea zard din dosul
vostru este reseiritul ! Pentru ce ?... Fiind-ca dintr'acolo r6sare
36

sórele diminé0... Haidi mum?... La stanga imprejur L.. In-


törceti-v6 cu fata spre r6sArit f... Luati séma : Laturea zareT,
de-a-drepta vóstrA, se chlamI mléza-qi ; cea de-a-Minya vóstra
se chiamA miezet-nopte.)
- I Aceste pAr(I mai insemnate ale orizonului : reseirit,
apus, miezd-di §i miezci-nopte, not le numim punctele cardinale
ale cerului. Orizonul, de jur imprejurul pAmintulul, este ca
temelia cerului. D'asupra orizollulul se inaI0, bolta cerulul.
VoT sciti ca tote vasele de lemn ati la fund o gardina. Gar-
dina este temelia vasuluT. Asa dar i orizonul, cu punctele lui
cardinale, este ca ;si gardina cerului.
DupA acele puncte cardinale nol- invëtIm a sci unde ne
afiAm i incotro trebue sA, ne indreptAm. Acésta insemneet cei
ineeram a ne orienta .
11.0sAritului, nol il mai dicem si Est (E) ; apusului ii dicern
si Vest (V), miezei-dileT II mai dicem i Sud (S) ; niiéze1-nop01
ii m I dicein si Nord. (N).D
SOrele era pe sfintite. DascAlul si copiii plecarA spre casA.
Pe drum fiecare scolar, uita.ndu-se in ce lature a zareT se
aflA sórele, spuneh eke ceva. Unul diceh cA pAdurea e spre
Vest, fiindcA sórele tocmai atuncl apunea in dosul copacilor
Vaduril. Altul adAuga cg. comuna unde el se inapoiail, acasA,
este spre Est. Al treilea diceh c garla este la Sud, fiindcA ea
curgeh de-a-drepta lor ; un al patrulea mai spuneh ca viile sint
la Nord, fiindcA ele se nältau pe deal, in stangit bor.
Astf4 copiii se deprindeau a se orienth fiecare, e camp,
dupa cele patru laturl, sad puncte carclinale ale zarel.

36. Nana i mama el.


Fauna. Ah mama, de ce este asa cald? Nu mai e de
suferit. Uita-te, cum fru): curge nadusé'a ID
Mama. De-o-cam-data, numal atata i1 spui0, PAuno !

Dumnedeil este pricina de se face asa cald! SA sell cA cc face


Dumnedeii, tot spre binele nostril ii face.D Patina WA.
37

Ea se sill sg sufere cgldura i, cu ceva rabdare, si isbull a


se mai usura. Luna lui August trecii si, cu dinsa impreuna,
trecura i aldurile cele mart In luna Jul Septemvrie, pe and
vremea crg mai r&orOsa, Patina se ducea in tote clilele sg se
plimbe prin grading. POmele erag cópte. Pguna se bucurg
and vedeg asa mu4ime de mere, de pere, de piersect de
prune, tote bune i Irumóse. Ea 'liana, dintr'insele, cu mare
pofta.
intr'una din Pe, mergend in grading cu mamg-sa, fet4a
ilise:---tAh! mama, ce frumóse póme ne-a dat Durnnecleg
Mult trebue sa ne fubésca, El! Ce daruri placute ne lace El I

Ce bun e Dumneqeg 11)


Mama. Adefe'rat dieT, fala mea. Asa este! Dar adu-ti
aminte c mai i1ele trecute eral p'aci sg te plangi de Dum-
neetct Adu-ti aminte and nu-cf pläcea caldura cea mare. SI
scii, draga mea, ca tocmai acea caldnrg mare a dat pOrnelor
lata lor cea frumOsg. Caldura le-a dat i mirosul i gustul
lor cel placut. Deprinde-te dar a te mu4urni cu tot ceea-ce
face Dumneqeil ! El scie totd'auna ce lace i nu voiesce alt
ceva decgt numal binele tti !r,

etar,c6 çcLW Twrninkci,eAli,


.,ote,&117LCJ /9:v11de/ VA
37. 410 pomI de gradinii.
In gradina, pe langa mei, se mai afla de obiceig i peri
pi pruni i cirel, i pierseci i nuci i ducli.
1T;rul face fructe lungulqe, cu coda la capaul cel mai sub-
lire. Perele sint mai mustóse deck merele.
Prunul, de obiceig, este mai mic decgt m6ru1 i deat Oral.
Prunele sint ovale, acoperite cu o pelita fina albastra-negrie,
sag albastra-rosie, cu bruma sura pe ele. Miezul prunei este
38

galberi, dulee, mustos i placut. Sdmburele prunelor are o cojg


virtósg, lgtgusg, neted g. i cu un miez du1ce-amgri5.
Ciressul i v4inul sint de mgrimea prunulul. Ciresele sint cele
d'intai fructe de varg. Ele sémOng cu prunele ; dar sint mai
midi, mai rotunjóre i, de obiceiü, rosii, sail galbene-rosii. Vi-
sinile sint mai aerisóre decal; eiresele. Mal seil ghicitorea
despre eirese ?
Piersecului IT priiesce fri pgmint mai eald si mai ridicat, in
fata sórelui, mai ales prin vil. Piersecele sém6ng, mult eu pru-
nele ; dar sint mai marl' si aU o pelitg galbeng, sal roseatg
rumëng. Samburii plerseeelor all eójg brIzdatl.
Nucul eresee nalt, mai nalt i cleat m6ru1 ; are cójg al
burie i foi mai mail decat ceia1a1T pomi. Foile de nue ad
un miros placut. Nucile, eind sint veriT, all un invölis ear-
nos, verde, zamos si forte amar. Cand nucile sint eópte, in
veliul cade dela sine i apol rëmane cOja cea tare, sub care
se Al samburele eel mare, dulce i invëlit eu o pel4g fing.'
Mai scii ghicitorea despre nue ?
Dudul are fructe arnóse, mol de tot si rnustOse, la fatg albe,
negre sat. rumene.
Sint si men i peri i eiresi selbaticT, care cresc pe camp
ei prin pgdure. Aceia sint pomi padurep. Din merisOre si din
perisOre pgdurqe se 'mite face otet.
rómele sint bucuria copiilor.
Pomii sint arbori folositor' i placup.

38. Subiectul Fiintele sint eumva.


Deprinderi gramaticale.
Exemple Gradinarul este harnic. Copiii sint vesell.--
Merul este rotunjor. Para este lunguTdp.
Regule : 1) Intr'o propositinne putem sa spunem despre
o fiinta saii despre un lucru i cum este fiinta
saü lucrul ? adicd ce insu5iri póte sd alba.
39

D. e. vorba harnic ne spune cum este grd-


dinarul ,
2) Ccind facem o propositiune? Ce este
subiectul in propositiune? Ce fel póte sd fie
subiectul Ce putem sd spunem despre o
A

fiintd saü despre un lucru?


Teme : Vei scrie patru proposiliunI una despre co-
pita, alta despre prune, a trela despre nuca
5i a patra despre dude, spunênd despre fie-
care : cum este ? La tote propositiunile vel
sublinia subiectul !

39. Mama kit fetita.


cEDe ce, mamg,, ca WO, merg i fetele la scól5,1
El, acasg, n'ag plpu55. de Onut la sin 5i 'n !

Pot sg mérgg, unde vor ;


Nimenul de el nu-i dor.D
da, m'ascultg, Ionico Tu'ngrijescI de pgpu5icl.
I

Nu te'nduri s'o 1a51 din brate. Dar, la, spune-mT, nu Ti-e fricg,
De mult4e tot stai cu ea
S'ajungit5i tu pgpu5ea
Ca sg nu te facl pgpu5g i, sg. fii fatg. cu minte,
S. scil tot ce este bine, de inv4gturg %in'-te 1)
aMaing, eii la scOlg plec I
Nu voiu, capul sg'l am sec 1,

99,Ati 2cuce, Ayynnif"0-rni

dtanAl-tuyrrinAltomi
40

40. Vita.
Era pe la Inceputul primaverif. In vila domnulul Mereanu
eratt de mai rPinte infipte mai multe mil de bete. Si era
säpata viia pentru Int Aias-data. Char venise la vile, domnul
Mereanu cu fiul seti, Costica, care era cam de vre-o sOpte ant
--(Ah! tatal. striga Costica, «pune pe viler sa scóta
d'aci uriciunile aceste de vreascuri! Ulte! radacinele cele
lemnOse, ce urite sint! Apol cOrdele aceste indoieldse i cu
cója brazdatä, ce urite sint, cu nodurile lor I Nicl nu sint In
stare sä stea singure, drept. De ce sint betele aceste? Tóta
costa par'ca-i arsa din pricina acestor gateje 1D
4Lasä-le pe loc, Costica Aspunse tata. gMal astepta
cate-va s6pt6mani ; atunci vei ye& ce va iesi din ele I)
Cain pe la mijlocul lul Aprilie, domnul Mereanu Tara§ 1u pe
Costica cu sine, la vile. Vitele, tote, eraU Inverdite i Inflorite.
Frunzele eraA mid j frumos crestate, pe margini. Ciorchine
de fort m6runte I mirositOre atarnaa de córde cart cu car-
ceil lor se acatasera de araci. dCostica!D dise tatal, «Ia,
culege asa frumusel, foite de aceste ! Sa umpli copil acesta!)
(Ce s. facem cu ele, acasa ?D intreba Costica» «Bucata-
résa o sa infasure, cu ele, perisóre de carneb)
Intr'una din dilele lui Iulie, dom-
nul Mereanu merse iaras cu Co-
stick la vile. Vita se ineordase te-
pin. Frunzele se ingrosasera. Fata
lor era verde Inchisa. In locul
ciorchinelor de flort acum eral
numai 'Abe mid, era aguridd. Co-
stica culese i de asta-data agurida,
din care, acasä, bucatarésa gatise
bucate.
Trecusera Julie, August si Sep-
temvrie, de jum6tate. Atuncl iaras
lu domnul Mereanu pe Costica, la
-vile.-- Vitele acum eratt incareate, pe idle rezdrele, cu ciorchine
41

gróse i lungi. In vile eraa tote solurile de struguri: tama-


lose i mischet, gordin i basicata, alma' alb i córng négrA,
razachie i cornite, tata vacii i multe, multe, altele.
«Ei, Costica, ce ? S. scóta, vilerul din pgmint aceste
vreascuri noduróse?» Costicg zimbi si el, cam rusinat. El nu
mai indraznia sg 1..spunqa, ceva. Acasa, pe la sfarsitul mesil,
doamul Mereanu porancia de obiceia sa imparta struguri pe
la Meseni. Dar, mai nainte, ice totd'auna lui Costica :
Costicg, Mete !
Ghici ghicitórea mea!
Am o laid bubósd, bubósd,
Sede cu Vodd la masd?

41. 1116ru1 0- vita.


Oi mërul si vita fac 'Arne bune de mancat. i m6rul pi
vita sint point Mërul si vita ati rdcin, aü tulpina, ati
frunze, all fort si fac fructe. i zOrul si vita pot O. crésca
si in gradina si in stare selbatica.
Asa dar, la multe sémenä merul cu vita.
Dar m6rul este si mai nalt, si mai gros, i mat puternic
deck vita. Tulpina mrulut cresce i st a. drept in sus, dela
sine ; tulpina vitei trebue rez6matti ca sa, stea in sus.
Tulpina m6ru1ui are craci i ramuri, ce formézg corona lul.
Vita are, pe tulpinele sale, numai nisce cared i frunze.
M6rul are frunze intregi ; Tar frunzele vitel sint (restate pe
margini.
Florile mërulut sint albe rosióre i ase4ate in forma stelei ;
florile v;tei sint mai mid decat ale marului. Fructele mërului
sint merele, ale vitei struguril cart cresc in clorchine.
Merele la multe se deosebesc de struguri : i la marime,
si la forma, si la gust.
Asa dar, la multe se deosebesce merul de vita.
Merul i vita se asemena intr'unele puncte ; iar intr'alte puncte,
se deosebesc.
42

42. Pr Inn] In familie.


InVo di de Sfinta-Mgrie-micg, adec. la 8 Septemvrie, afar6..
era cald i frumos, cum e pe la inceputul tóinnel. Intr'un sat,
un tag, i o mam, cu o feti p. i un blet mai mAricel, se
intorceati de la bisericA. Bunica rëmäsese acasA, cu dot
copilasl mai mid. Ea gatise ceva de mâncare mai bung, cAcT
era dita mamil. BAtrina astepta, cu masa pusä, sub nucul
cel mare din batatur5.....
IndatAce sosirg de la biserieg, toti se as6darg imprejurul
mesil. Tateil ion hal la drépta sa pe Petria. Mgelul cel de
septa ant Mama ridic 5. de pe Terb5. pe mititelul Nicu, care
abia era de un an si jurnItate ; ii sdrutl si'l as6d5, pe braW1
et. Intre maing. i tatà se ased5. Linuta, fetiO cea de dece ani".
In fata lor ei bunica, lAtrina, cu pOrul alb ca zIpada.
Lang5, ea veni i illorica, cea de patru anisorT, cu perisorul
Wan ca aurul. Asa, imprejurul mesit. se adunase acum mai
tha familia. Tata Ion s6 scuI in picióre, i is1 fäcit cruce.
Toti fAcurI ca dinsul. Atund Linua, cu glas limpede, spuse
rugIciunea mesil:
Tu, ceresc Patrinte !
Dai set ne hrdnim.
Noi, Cu dulci cuvinte,
pep mulfumim !
Asa invëtase Liniqa rugAciunea acésta dela sag.
Zamfira, servitórea, aduse pe mas g. o straching. In n5.untru
era o g/inl fiértg, care fumeget i mirosia pleicut.
Mama impgqi tutulor fiertur i gAinA.. Top: mâncarg si
beurA i se veselirl. Nici Griveii, canele cel mare, nu lipsi
dela prinz. Petria IT dAdea lui tot-d'auna din rOmAsitele mesel.
Zefl; familia intrunitd
este cea mai fericitcl.
43

43. SubIectul: Elute le fac ceya.


Deprinderi gramaticale.
Exemple: Familia astéptd. Zamfira Otesce. Mama
imparte. Supa miróse pLicut. Top rra-
nândi veseli. Griveiti se scOla. i el.
Regule : 1) Intr'o propositiune putem sd spunem despre
o fiintd sag despre un lucru §i ce face fiinta
safi lucrul. D. e. Vorbct gdtesce ne spune ce
face Zamfira...
2) Ce putem sa mai spunem despre o fiintd
sag despre un lucru, ce este subiectul und
propositiuni?
Teme : VeI scrie treI propositiura: una despre Petricd,
alta despre Griveig i a treia despre ciorbd
spunend despre fiecare : Ce face La tote
propositiunile vei sublinia subTectul!

44. Cantecul rindunicli.


Rindunicl frumusick
De ce fugi, din 'céra mea ?
AA ti-e frick mititicl
Ca te-apuca Iérna grea?
Nu vedi, vita. frunzulita, Care bine pentru tine
Inca n'aA ingtilbenit P'alte locurl al v6dut ?
Albinito, musculita Ia, mai' bine, §ec,11 la mine
Plin'acuma n'au penit I Unde cuibul fl-al, facut!
Rindunia mititick
Mal Anal in Ora mea,
F5x5, hick mititick
C. te-apucl lérna grea.
44

45. 116utatea omenilor.


Dupace Adam si Eva ail fost gonit,l din RaiO, ei
au trait pe pamint nurnal cu griji, cu necazurl i cu
dureri. Mune lair greu din zorl pana in nOple si tot
abia aveat de ajuns pentru traIul lor de tote Vele.
Ah! cat de WI le parea acum de bunatatfile Raiulul,
pe carl din gresela lor le plerdusera !
El ail capetat ma! mul(I copil, baett si fete. Unil
din copiii lor a fost bunt ; alçii ai fost rel. Cel ma! bun
a fost Abel, ciobanul i cel mai rat Cain, plugarul.
Pe al treilea fecior l'a chiernat Set. Abel a murit ucis,
Inca de liner. Dar, Cain si Set au avut mai mull! copiT.
Acestia incepura sã nu asculte nici de poruncile lui
Dumnec,letl, nici de parintiT lor. Se certail merell intre
sine si se bateati. Urmasil acestora Inca si mai rel se
facura.
Dumnecleil vequ ca reutatea Omenilor este mare,
mare de tot pe parnint. Atund el se intrista in inima
sa, i gise asa :
«Am sa. prapadesc i sa starpesc de pe fata pa-
mintuluI pe OmeniT acest! rel, rel de tot... Sa cercetez
mal 'nainte, daca nu cumva med este printre dinil
vre-unul bun si curat la inima. De va fi macar unul
care sa asculte de mine, n'as vre sa piOrä un nevinovat
ca acela.»
Dumnecleri e drept. El nici odatd nu voiesce r'eul
celor ce sint buni.
45

46. Gr Mina de legume.


Intr'o gradina bine ingrijita, pe langa pomi §i pomivni, se
aflä §i alte lucrurl, bune de mancat.
In gradina rsäclim :
morcovi, sfecle §i cartofT Cand vrem, facem §i cluperct
telina, guilt, riclicht mazere, fasole bob,
bame, pepeni, crastaveV, linte, cepa, usturoiu,
patrunjel §i conopide,
naut, cimbru §i tarhon,
anghinare, patlagele
praz, laptuci §i asmg,tui, re§ii, vinete i var0
postarnac, brójbe §i hrean §i sparanghel §i ardei
gi marar §i leus,itean I §i spanac §i dovlecei.
Tote lucrurile a-
ceste se numesc ver-
defuri, legume Si zar-
zavaturi. Ca sa crescg
legumele, trebue pli-
vite buruenile si le-
umele udate adesea.
Omenif earl se ocupa
in adins cu ingrijirea
ii cu crescerea zar-
zavaturi'or, se nu-
mese zarzavagii. Ce
bine i ce folositor ar fi ea fie-care om si. créia, in gradina lui
tot-felul de legume ! Atunci multi briiorI ar r6mani) in
punga Roiminului I

47. Orientarea in clasä.


Noi astAgY sintem in camera alma' a dorm. Sub picióre avem
podéla saa du§amérta. D'asupra capetelor nóstre se'na10. tava-
nul. Imprejurul nostru, de patru than, sint cel patru pIrect
46

al camera. Ia, sa. ne orientAm acum 0 in clasa nóstrA, pre-


cum ne-am orientat afar* pe camp t
PAretele din latA, uncle este usa de intrare, stA, spre apus,
fiind-cA in acea lattire apune sórele. Prin urmare, pAretele din
fundul camerel, in dosul nostru, st spre resArit. D'a stanga
nóstrA, uncle se deschid ferestrile, este plretele despre
Iar la drépta nosträ, pAretele neted, impodobit cu cadre si cu
chipurI, este spre miéc,1A-nópte.
Aci, in camera', noi nu mal vedem cu ochil cercul orizonu-
ca afarA. Vedem, pe patru lAturi, numaT cel patru pAreti
drepV ; dar scim d'afarA, in ce laturi Asare i apune sórele.
a In clas1 cele patru puncte car-
dinale, iatl cum le insemnAm.
CulcAm orizontal tabla pe don
bAncl orT pe don scaune. A pol
E. tragem pe dtnsa o linie dréptA,
din marginea despre Vest a tablel,
pang la marginea ei despre Est.
Apoi acésta linie o incrucisAm cu
altA linie dréptA, care are un capèt
5. spre Nord si celalalt spre Sud.
Astfel se formézA pe tablA o eruce. Crucea acésta ne infAti-
$ez1 trupul nostru stand drept i cu manile intinse, orizontal.
Fiecare din bratele crud): este indreptat spre unul din cele
patru puncte cardinale.

48. Subiectul : Fiintele aü ceva.


Deprinderi gramaticale.

Exemple : Proprietarul are o grklina frumósá. Ve-


cinul seri, un zarzavagiu, are legume de tot
solul. Legumele afi mdrime deosebitd,
Zarzavagia afi mare grijà de legume.
47

Regule : I) Intr'o propositiune putem sd spunem despre


o fiintd sart despre un lucru i ce are fiinta
saü lucrul acela. D. e. Vorba are ne spune
ce are proprietarul. Vorba ail ne spune ce
aü legumele
2) Ce putem sd mai spunem despre o fiintd
san despre un lucru, ce este subiectul unei
propositiuni ?

Teme : Vei scrie patru propositiuni una despre grã-


dinar, alta despre mama, a treia despre le
gume i a patra despre struguri, spunênd
despre fie-care fiinta saü lucru ce are ! La
tote propositiunile vel sublinia sublectul !

49. Fasolea.
Una dintre legumele cele mai fulositOre este f a solea. Ea
cresce i in gradina i la camp, printre porumb. Fasolea are
radacina firósa, din care cresc mai multe cot Ore subtiri i rotunde.
Cu cotOrele, fasolea se urea pe araci pana la trel metri
time. Frunzele ad forma inimei i slut p6róse i cu marginl
implinite. Florile de fasole sint nisce ciorchine, de colOre verde.
Din flori se fac peistaele, de colóre verde sad galbuie. Pas
taele sint sad drepte sad incovoiate ca o sabie. In pastgi se
aflil sese pang la opt bóbe de culóre deosebita si de forma
oulul. Fasolea se pune in cuiburl, in acelasi pamint cu po-
rumbul, cu care se sapa si se prasesce. Fasolea se mananca
sad verde, sad uscata sat si murata
Fasolea este de mai multe soluri. Fasolea care nu se urea
pe araci se numesce oldge
Cam la fel cu fasolea este mazärea, lintea §i bobul. Tote
aceste legume se numese legume peistaidse.
48

Mai ales fasolea, mazArea lintea formézA o hranA


i pIA-
cutä; dar cam anevoe de mistuit.
Pe camp cresce meizeirichia, trifoiul §i lufrrna, care fac si
ele un fel de pAstAi si care sint o hranA forte bung pentru
vite.

50. Nuca.
Doi copil, Petre ki Pavel, gAsirl odatl, sub nucul cel mare
din bAtAturA, o nucA mare si frumOsA.
(IA mea este nuca! mie mi-se cuvine! Petre,
/fiindca' 01 am v6,lut'o mai intal 1D
Ba e a mea!D strigA Pavel, fiindcA eU am pus mai in-
tal mama pe dinsa, si am luat'o de jos.. In loc sA se intelOgg
intre dinsil, el se luarA la cért i, dela cértA, paci, p'aci,
era sA ajungA la bAtaie.
a Stall !D strigA un al treilea Met mai mArisor, care
treceh din intimplare p'acolo. ((Ed am sA v6 impac!D I2i-
and acestea, staltfi /a mijloc si cern sg-i dea lui nuca, in
mama:. DupA ce o luA, o sparse in doIi i desprinse miezul
din cele don coji. Apoi Oise :--(10 jumelate de cójA se cuvine
aceluia, care a vequt mai intal nuca, cealalta jumatate se cu-
vine aceluia, care a pus mai intal mama re dinsa; Tar miezul ii
opresc pe seama mea, fiindc5, eti v'am impalcat de nu v'atl
batutID
Cdnd dui se cértcr, al treilea cdstigd !

Cine imparte, parte $ i face !

51. GhicitOre.
Palm trap, infra cetmasci imbrcicati !
Ghici ghicitórea mea ;
Ce e?
49

52. Potopul.
Dumnaleil erh gata sa sthrpésca de pe fata pamin-
tulul pe ofnnenl, pentru rëutatea lor. Dar el .41 aduse
aminte de un om, care singur maI erh bun si drept.
Pe acel orn 11 chIemh Noe. El aveh trel fecIori, anume:
Sem, Cam si Iafet.
Dumnedeil porunci lui Noe sa gatésca o corabie
mare, s'o invelésca i s'o inchida bine peste tot. 0
asemenea corabie se ch1ém i chivot. Dumnegeil it
ma spuse lul Noe : .KDin tOte animalele de pe fata
pamintultil tu sa alegi Cate sépte parechi din cele cu-
rate si Cate dorlé parechi din cele necurate. Pe tOte
aceste animale sa le adapostescl in chivot. Apol, sa intri
si tu intr'insul, cu fecloril tél i cu tot neamul taus.
Asa a si facut Noe, care asculth la tOte pe D-deq.
Atuncl a dat Dumnedeü o p101e mare de a ploat
patrudecl de qile i patrudecI de nopti, d'a rindul.
Apele aü crescut peste masura ; ele aa innecat tot
pamintul si aü acoperit muntii cel mal ina1tl. Acest
innec de ape a fost potopul cel mare.
Intr'acest potop s'aa innecat toti Ornenil i s'a pra-
pada tot ce era viti pe lume. Cu viéta ail rèmas nu-
mai Noe si toti cel ce erau cu dinsul, in chivot. Co-
rabia lig Noe plutih pe d'asupra apelor.
Ast fel a pedepsit Dumnecleu, cu potop de ape, pe
Omenil cel rél de pe pamint!

53. Planul clasel.


Noi ne putem orienta, in camera clasei nóstre. Dar acésta ca-
mera, noi o putem desemna in forma, mai mica, on pe tabl, ori
4
50

pe-placa on pe hartie. In desemn, pareldi if infatisam prin linif


drepte, ori strimbe, dupa cum sint i ei, drepti ori strimbi.
Celelalte obiecte din elasa i adeca : uile, ferestrele, soba, han-
dle, catedra i altele, le insemnam tot prin linióre, fie-cdre
la locul sOu.
Dar tote aceste nu le putem infatish in desernn, asa de
marl cum sint ele, in fiiqa. Trebue pe tote sa le infatisam
mai mici, ea sa incapa. Apoi trebue sa, le potrivim la locul
lor, inteastfel ca sa nu se arete, unele fata cu allele, mai
marl sail mai mid, decum sint ele in adevOr.
Daca paretele despre miO0,6-41 i cel despre miéqa-nOpte sint
lungi, fie-care de eke 8 metri, noi in desemnul depe tabla, II
infatisam prin cate o linie nurnal de 8 decimetri. Daca paretele
despre r6sarit si eel despre apus sint lungi, fie-care de cate
61/2 metri, noi in desemnul de pe tabla, IT infatisam prin
cate o linie numai de 61/2 decimetri. Dacil fie-care bancil este
de 2 metri, in desemnul de pe tabla, o infa-Osam printr'o
linie de 2 decimetri. Paretii de 8 metri, desemnam pe plata
si pe Brae cu linióre de 8 centirnetri; baneile de 2 metri,
le desemnam pria linil de 2 centirnetri.
Desemnul clasel se chiema ca este schita sail planul clasei.
Planul clasei ne area spre ce anume puncte cardinale se
afia asecla0 pare0 i tOte obiectele din clasa. Ast-fel se aréta,
pe plan, directia elasel si a obiectelor dintr'insa.
Dar planul clasei ne mai area i eatil intindere in lungime
si in largime are clasa, precum i t6te obiectele dintr'insa.
Asa dar, planul area totd'auna diregia si intinderea lucruri-
lor infa4isate intr'insul. Pe planul clasei ne putem dar orienth
intocmai ca i In camera clasei.

54. Val.@ i Sfecla.


Printre legumele cele mai obisnuite numëram varcla, sfecla
§i moreovul. Varcla are o. radcing grósa, principala, din care
ies mai multe firicele. Tulpina varclei se numesce cocian. Din
cocian cresc nisce frunze late. Mai spre virf frunzele sint
51

mai inguste. Frunze le se lipesc bine una de alta, incat for-


mézg o *Nina' rotundg. Floricelele vardel au o colóre gal-
beng. De la yang numal foile se manancg, verdi saU mu-
rate, gätite in diferite chipuri. Sint mai multe soluri de vardg,
ca: varda albg, varda rosie, varda crécl i altele.
Cam la fel cu varda este salata, numal cg ea are o cg-
pgVug mal mica". Apol, eine nu cunósce ridichia cu radgci-
na-I carnósg, acoperitg cu o cójg négrg si grOsg, i sfecla
cu cója i cu miezul ros ?
Un fel de legumg sint si cartofii. Ca si panea, cartofiii aU
ajuns sl fie o brang dilnieg pentru Omeni. Cartofii all miez
iginos i un gust placut. CotOrele, care ail formg de tufi§ §i
fructele, care la inceput ag colóre verde si mai tarzia inchisg,
nu sint bune de maneat; ba fructele sint chiar venino'se. Car-
tofu se gAtesc in deosebite moduri si slot de mai multe soiuri.
Varda, salata, ridichia, sfecla si cartofil, tote ail trunchiul
mOle si zgmos. Tote aceste legume se intrebuirOzg, ca adaos
la bucate.
Tot legume slot si morcovil §i postdrnacii §i peitrunjeli §i
tclina §i conopida.

55. Bucur Clobanul.


A fost odatg un cioban, pe care il chlemg Bucur. El trgia nu-
mai cu nevasta, cu copiil, cu canii i cu turma sa de oi, iutfun
loc pustiU. A41 órneni pe acolo nu se aflati. Pe acel loc erad
dumbrAvi cu umbrg desk livejT cu poml roditori si iérbg
multg si mole. Pe acolo curgeg i o garlg, cu apa bung de
b6ut. Bucur Ciobanul si nevasti i copil lor ggsiati acolo tot
cele trebuig. Oile aveati unde s. pascll si de unde sti se adape.
Pentru bine si pentru ai sI, Bucur §i-a clgdit inteo livede
o colibd incap6tOre. Asa Bucur cu al sei petreeea, cu mult
belsug si cu mare bucurie, intr'acea hula, verde si bogatil.
Omeni din locuri depgrtate all aflat cat de bine trgià Bucur
Ciobanul in mo§iOra sa. Ei all venit la dinsul i, cu vola lui,
s'ati adgpostit pe langa el. All venit de pretutindeni tot mai
52

multi si mai multi si s'aA asegat acolo. Si-aU fticut i ei bor-


dee si cascióre imprejurul colibei lui Bucur. LTni1 ati lost do-
bani ; a1i s'ad apucat de pescarit; altii de vinatdre i altii de
plugärie. Tuturor le mergeh minunat de bine. Ast-fel, impre-
jurul bordeiului lui Bucur, incet cu incet s'a facut un sat,
satul lui Bucur Ciobanul.
Inteo 1l Bucur Ciobanul asa a gait tovaräsilor lui : (Aide,
fratilor, sa ne cladim aci i o sfinta biserica». Toti Fad ascul-
tat cu mare bucurie i fndat ati ridicat pe un delusor, toc-
mai la marginea garlei, o bisericuta. Aceleia i-art dis biserica
10, Bucur. Acolo mergean dinsii in tote qilele de se inchinaA
lul Dumnedeu ; ciii multumiaii pentru tote bunatatile de care
se bucurat
Satul lui Bucur, di Cu Ii s'a tot marit, pana cand mai pe
urma a ajuns sa fie un teirg caruia i-a qis Bucuresci. Ast-fel
se spune c. s'a intemeiat Bucuresciul nostru de asta-rp.
Bucuresci este acum cel mai mare si cel mai frumos ora
din tóta tara nOstra. Biserica lui Bucur Ciobanul se vede si
astä-qi, pe un delusor, pe malul Dambovitei, garla ce curge
prin Bucuresci.

56. Dambovita.
Sus din munte curge 'n vale
Apa dintr'un mic izvor,
Care, serpuind prin tera,
Murmura incetisor.
Dambovita, apa dulce,
Cine-o bea nu se mai duce
Vremea trece, apa curge.
Nu mai vine ce-a trecut ;
Dar, 1st riti a lost i este
Si va fi in veci, placut.
Dambovita, apa dulce,
Cinc-o bea nu se maT duce!
53

57. Cureubeul lul Noe.


Potopul cel mare a tinut cu totul o sutd cind-clecI de (life.
Dupdce plod 40 de dile si 40 de nop0, Dumneded a poruncit
sd: inceteze ploile. Atunci, vintul a inceput s batd. Ape le
ad inceput s sca. Virfurile munOor mai mat ad iesit
la ivéld.
Corabia lui Noe se opri pe un munte forte nalt.
Noe deschise oblonul cordbie1. El trämise afard un corb, ca
sA vadd dacd s'ad scurs apele. Dar corbul nu s'a mai intors
inapoi. El a remas ea S. minânce stdreurile, care plutiati cu
gramada d'asupra apelor.
Noe a trdmis atunci un porumbiel. Porumbielul n'a gdsit
lee uscat, unde sa se asede i s'a inapoiat indatd, in chivot.
Dupd cate-va 4ile, Noe a mit trdmis, de-a doda-órd, pe
porumbiel. Atunci paserea a adus in doe o ramurd de mds-
lin. Noe a priceput ea apa scIduse pe pdmint.
De-a-treia Ord, Noe a dat drumul porumbieluluT. Dar de
astd-datd, porumbielul n'a mai venit indIrdt.
Din acésta, Noe a int61es ed afard s'a svintat de tot,
pdmintul. Atunci el a lesit din chivot, cu fecioril s61, cu ne-
vestele, cu copil lor si cu tote animalele eke fusiserd addpos-
tit-3 in corabie.
Indatd Noe s'a inchinat lui Dumneded i i-a mulOmit el
1-a scdpat de potop, pe el si pe at hiT.
Dumneded a binecuvintat pe Noe si 1-a fdgAduit ed nu va
mat da alt potop, pe pdmint. Ca semn de fdgaduintd, Dum-
pedal a intins pe cer curcubeul. Acel mandru semn se aratd
adesea dupd plóle. El vestesce totd'auna cd sórele Yards are
sä lOsd la ilia.
Curcubeul a fost semnul flgädaintei ce Dumneded a fost
dat luI Noe....
Mai scil ghicitórea despre curcubed 7. .
51

58. Cépo, crastavetele i pepenele.


Tot un tel de legume sint i cepa i crastavetele.
Cépa are ilddcini multe, firóse, care les din partea cea urn-
-flan, ce se numese bulb. Bulbul este format din mai multe
Oturi cArnóse care, la suprafata, ad colóre ori rosie, or! albd.
Bulbulu t dicem cepit. Din bulb crese toile cele hingi si gole
innauntru. Din mijlocul foflor cresee cotorul, in al cd.rui virf,
prin luna lui Tunie i lulie, se v6d floricelele cele albe-ver-
dui, in formil de buchet. Cepa are un gust cc usturá. Ea se
mAnâncii, oil crudl, oil giltitA in bucate.
La tel cu cepa este arpogicul §i usturoiul care sint mat
midi decdt cepa. Bulbul usturoiului este compus din mat
multi grdunci sad cap, cu invelis alb.
Crastavetele are rädacinil sth.butr,, cotor lung, terbos si sub-
tire, care se intinde pe pdmkt. Frunze le sint marl, en mar-
gint crestate. Florile crastavetelul sint galbene; fructul este
cArnoq, lunguiet si cu o eOjti eu ghimpi. Iring.untrul fructului
se afil o multirne de seminte. Crastavetele are un gust cam
acrisor si se mdndncil., en i cepa, ori crud, oil gAtit cu bu-
cate, on murat.Cum sint crastavetil acri ?
Cu crastavetil sern6na, Ia forml, pepenit i dovleceii. Pepe-
nele are fruct rotund sad lunguiet, cu fata imp6rtitg in felil,
asedate de-a lungul. Ceja este mai adesea asprl; miezul gal-
ben si mustos. Sint pepent galbent i pepeni vergi, drora le
mat dice i lubenge. Lubenitele slut mai mart decdt pepenil
galbeni, all lorrn1 rotundr., cu ceja mai tare si netedd.; mie-
zul alb, ros sad Olbuid si forte mustos. La tel cu pepenele
este dovlocul, care se mandnd. copt.
Fasolea, varda, sfecla, ridichea, morcovul, cartofii, cepa, us-
turolul, crastavetele, pepenii i cele la tel cu dinsele, shit de
mare folos pentru hrana órnenilor.
55

59, Fetita murdant


Lina era o fcti ta. care nu prea tinea sa fie curata. De cap6th
vre-o rochie non, o vedeai dea-doda cli cu dinsa murdara; ba
de multe on i rupta. Cand se umplea pe mani cu ceva, ea
le §tergea pe haine. Cand umbla pe ulita, nu WO, de seama,
unde calca; ci intra, d'adreptul in tote baltacele, de-'§i muia
pantofif §i i-§1 stropia hainelé. Intr'o di de Dumineca Lina
pleat cu mumtl sa la plimbare.
Cu vre-o cate-va dile mai nainte plodase, §i acum se mai
afla, pe ici, pe colea, cate un mic lac§or. Lina, dupa obiceM1
ei, nu putea sa umble fara ca sa se murdarésca. Asa, ea 10
umpla indata, de noroid, incaltamintele i hainele. Muma-sa
vedea bine ce facea Una ; dar de-o cam data. nu dise nimic.
PlimbAndu-se mai mult timp,
ca ele zaresc o porumbita, care toc-
mai se lasa din sbor, ca sa bea apa
din riuletul ce era in apropiere.-Ma-
ma if dise atunct Lind: Iath acea 1/,'
porumbita vrea sa bea apa din riu-
let. Uita-te bine la dinsa i bap.' de seama cum o s fug, ea !D
Porumbita se lasa din sbor §i se apda, cii piciórele la un loc
svintat §i, de-aci, saltandu-se din Okra. in pietra, ea SCA
tu, Lino» dise atunci mama, pentru ce porumbita umbla
cu bagare de seama i calca pe piétr ca sa bea apa?D Da, ma-
ma, scid, porumbita se pazesce ca sa nu se umpla de norolliD.
«Daca-I aa, apoi de ce nu fad §i tu ca dinsa ? Nu te
ru§inezi tu de acésta pas6re ? Ia uite ce murdare sint hainele
I

de pe line! Pentru ce nu te pazesci §i tu, ca porumbita? Ce fel ?


se póte ca o pas6re sti scie O. se tie mai curata decat tine ?D
Lina incepü s planga :cIérta-m6, mama D it dise dinsa.
4Cunosc acum ca am facut rOil ; dar m6 void sill sa fid §i.
eil d'acum inainte curata, ca porumbitaD.
Lina se timi de vorba §i d'atunci inainte o vedeaY, in tot-
d'auna, cu hainele curate §i bine ingrijite.
56

60. Semne de citare.


Deprinderi gramalicale.
Exemple : Mama: --((Scil tu, Lino, pentru ce porum-
bita umbld cu bagare de seamd si calca. pe
plétra ca sà bea apa ?))
Lina : «Da mama, sciü, porurnbita sà rd-
zesce ca sà nu se umple de noroia).
Regule : I) Ce fel de vorbire este vorbirea dintre mamd
si dintre Lina?
2) Ce fel de semne de scriere punem la sfdr-
Ora ori-cdrei propositiuni? Cdnd punem punc-
tul? Cdnd scriem semnul intrebdrei? i cdnd
scrim semnul chienuirii1
3) La inceputul i la sfdqitul fiecdrei vorbiri
a mamei i a Linutei s'ad scris semmle ace-
stea ("). Acestor semne noi le c)icem semne
de citare.
Teme : 1) Vet sci tote semnele de citare din bucata
de cetire aFetila murdar aID
2) Vet sd 5 celelalte semne de scriere de
Ia sraritul propositiunilor din bucata acésta
de cetire !

61. Planul ttic61e1.


Clasa nóstrg e numal o camerg din clgdirea care se
.ch16m. cóth. Orl-ce cas1 de sag, póte sI aib i o curte
o grgding. In curte si in grAdina p6te sl fie o antang s.i
mat multi arbori; pot sI fie si alte clädirI maT micL
57

ScOla nOstrg, are si ea curte i gddina" cu arbori M


fantang.
Nol putem s desemnArn i planul intregei cóle, cu al
curtil si al gddinei si al tutulor pgrtilor eY. Cand lucdm un
astfel de plan, nu trebue s ultam nicl aci direecia §i in-
tinderea liniilor, prin care infAtisam tote obiectele de pe plan.
Diregia o idstrAtn and in laturea de sus a planului
desemn5m tote obiectele, ate in fiint'a se afig. spre N ; la
drépta desemna'm cele despre E ; in josul planului, infätisam
pe cele despre S ; i la stdnga pe cele despre V. Astfel facem
,orientarea planulul.
Cu intinderea lata cum trebue s. facem. In planul nostru,
avem s infAisam o intindere cu mult mai mare deat in-
tinderea clasel. Dar locul pe tablà, pe plad i pe hartie este
tot acelas. Trebue dar ca m6surile pentru linii!e din planul
ce facem acum, d fie mai mici.
In curtea sc6lel se tin recreafrile. Acolo se intalnesc la un
loc scolaril din tote clasele. Acolo el fac irnpreung misdri pi
jocurf gimnastice. E bine ca el d fie atunci vesell i volosl;
.dar sa nu fad neorinduell, nici d se arete r61 i grosolani
,cu tovadsil bor. Cand 1ecii1e s. sfarsesc, fie-care scolar se
)intOrce acad, la 064.
Casa parintésd a fie-drui scolar este si ea o c1dire cu
,curte i cu gddina, cum este scOla. Fie-care scolar p6te s.
desemneze planul easel pArintesci, intocmai precum in clad
s'a lucrat planul vole!.

62. Bra gotl-Voda la vinaltdre.


Nu dupa multa vreme, de la asegarea lul Negru-
Voclä in Téra Romanésca, alt domn roman, anume
Dragos-Voda, intemeia Inca o domnie romanesca, Téra
_Moldova
Dragos-Voda stapania, tot in Carp* in partite cele
58

din mal spre mléza-nOpte, peste o érä romanesca,


ce-I diceS Maramu-
ref. In Maramures
erail cod riI fOrte marl,
in carl träiati fOrte
multe flare si ani-
male selbatice : ursl,
lupi, mistretl, cerbl,
priOre i altele. Lul
Dragos Voda. II pla-
cea. mult vinatOrea.
El era un fOrte bun
vinator. Intr'o ql,
Dragos-Vod6, cu voi-
nicil seI pleca la vi-
nãtOre. Povestea asa
ne spune :
«Dragos mndru ca vu sdre Ghidga Si sdgeta lni
A plecat la vindtdre... Fac pustiul codrulut :
Cerbul mdre, ursil per
Si vulturil cad din cer
tlatd nide cd de odata Peste vdl, peste grddinl,
0 pand se aratd, Unde-s raker 2' de albiel ;
Inverditd, iqfloritd Peste ape curgétdre
Si de lume talnaltd, Tj dumbrdvl résundtore.

lar pe lerrbd 'n poenitd Cat pdmint lv vet vedea


Canal o d'albl copilitä... E coprins de zestrea mea.
---(Dragos, Dragos fratidre, S'a cea dalbd de mosie
Lasd ockil tit sd sbdre Tdtd 'n yea a ta sd fie,
Peste culme si campid Crind prin tine ar fi scdpatd
Pdscute de hergheliil ; De o ffarà 'nfricoptl,
De lin zimbru floras
Care-o calcd 'n sus fen jos h
59

$i deodatä se aucli un muget ingrozitor de par'c.


se cutremura. pamintul.

Din rid iatd cc fefia Si ccl zimbru cum venia,


Zimbrul aprig Ca un smcd Glzioga'n frnnte 1 arunca
Cu lung! come ca de led Fruntea'n dufiett despica,
Si cu cdrue *lite Apra capul i tdia,
Si cu arzpi" ici copite. Intr'o lance Ii puma
Fiara crania' si iurbatd pleca in vesclie
Plied fruntea lut cealatd Pe frumOsa liii mo,rie
Si sdrind, mugind dd zor De pdglini sd a ferescd
Peste mhndrul vindtor; Si ca damn sd-o domnescd:.
lard Dragos se tinea

63. Orientarea dup5, stele.


Inteo sérl frumósN,, dascblul cMemrt pe scolaril sOl la cOJ
DascAlu1 voi s6-1 inve0 cum póte cineva s5. se orienteze
nóptea.
Cerul era limpede, senin fArk' de nori. Stele, mil i sute,.
unele mai mari, altele mai m6runte, luciad pe bo'ta ceréscrt.
DascAlul arëtl copiilor, tocmai sus d'asupra capetelor lor,
date grtimeijo're de stele, cam tot la un fel rinduite, dar do-
sind una en alta. In fiecare din acele grImkjóre erad edte
fopte side. In fie-care grdm6j60 patru stele ere aseilate tft
patru co4uri, ca patru rote ale unui car; 'far alte trel stele-
inaintad cam piezis, parc'ar fi o oi0e, sad o teinjald incovoiatd
de care se injugei boiL
GO

Dascalul le mai 4ise Inca: --c Aceste dale' g ret- jaw"; polah;
-majdre de stele se numese carele cu bot: unul e carul nzie. :(
carul eel mare; altul e carul eel mic. Unul par'ca
merge de la rësarit spre apus ; altul de la
apus la r6sarit... De cate ori ridicati ochil in sus
spre cer si vedeV, in
fat.a vóstta, amandodë a--..... '-
carele cu boit, s sciti
bine ca inteacea la-
ture a cerului este chiar '''''''' a
miézei-nópte sad Nor- .

-dul. Atunci In dosul


vostru se afla miesel-cp; d'a drépta e rëáriiul i in stcinga e
apusul. Dupa carele cu hoi ale cerului putell dar sa v6 orien-
taI pe pamint i nóptea, cand lucesc stelele, precum dupa sore
-vli puteti orienta iüa, cand dinsul lucesce in zare.
Stelele, numite carele cu bo7, stad nOptea totd'auna d'asu-
pra capetelor nbstre. De aceea pe ort-ce plan Nordul se insem-
nOza, sus, Sudul jos, Estul la drépta i Vestul la stanga.
Land desemnam un plan, not mai intai wpm orizontal ta-
bla, ori placa, oat hartia pe care lucram. Dar apol rand ridi-
-cam in sus clesemnul trebue negresit s ingrijim ca in tot-
{l'auna laturea Nordului O. vie sus spre tavan, i laturea Su-
-dulut jos spre podéla.
Cum te vei orienta pia ? si cum nOptea ?

64. Bunul t,colar.


Andreid era un baet de septe ant. Pariqii lut erad nisce
4ment saract; dar de tréba. El il tramisera la scOla. Andreili,
in tOte 1iIele, se ducea cu mare placere la sada. Doar numal
cand era bolnav, lipsea dela sada..
Fa0., urechile, gatul ai manile it erad totd'auna curat spa-
late. P6ru1 lui era frumos pieptanat. Hainele si le-Vneh cu-
61

rate. IV erg mal mare dragul sg te uil la el. Andrei 71 era


Met curat.
Pe ulitg el nu alergg in sus si in jos ca copiii cel nebu-
natici. Nu se certh, nu se bateg cu alti bgleti; nu arunch dupl.
dui. El urnbla 1initit i cu bung pazg ; ocolia locurile
noroióse. De intalnig Andreid pe vre-un bgtrin, II saluta
ea bung cuviint,g. Andrei4 era un Met apdat si cu pur-
tare bunä.
In sag Andreid se as6qh indatg la locul sëu. El 10' punek
manile pe bancg. Piciórele si le rezema de scandura de de
subt. Trupul si'l tlneg rezemat de spatele bgacil ; capul su-s,
si ochii tint.5. la inv6tgtor. Andreiil Ina aminte la ce spuneg.
invqg'torul. Cand ii intreba, se sculä irurnos, sta drept i res-
pundea limpede i cu glas tare. TOte lucrurile i le tineg in
bung rinduélg. 'Rite si le avea la locul lor. Andrei4 era un
Met cu minte ;si intelept.
In puting vreme Andreid inv6tg sg scrie, s citosca i sg.
socotéscg. El desemnä i caulk dell erg drag sg't :auc,11 i sg'l
ve4i. Pgrintii lui nu mai putead de bucurie. Inv6t1torul pi
conscolaril lui II lubiati forte mult.
Vara, la esamen, a venit in clasa lui Andreid un dornn
bogat ca sg. asculte pe copil. Acest domn in forte multumit
cu respunsurilc lui Andreid. Invëtgtorul ii spuse cg Andreid
este cel mai cu minte bget din cIas i cg e i sgrac. Atunci
domnul lug pe Andreid la sine si ingriji de crescerea lui.
Astfel Andreid putn sg isprIvesca tote scolile i, ca.nd crescit
mare, el se WA un domn invëtat si cinslit de OM lumea.
El atund erg sprijinul pgrintBor set, la bdtrinete. Pe bine-
facetorul sed 11 ciusti i if multumi pe cate (Tile avn.
Andreid a lost told'auna curat, cu purtare buna ;si cu minte
infrlOpta.
Dumne;led a (lig :

Pe tateil trd qi pe mama ta seri cinstesci


Ca bine fi 'ndelang pe peimint set treiesci".
62

65. Cum e tOmna ?


Scolile se incep pe la
sfarsitul verii, la 1 Septem-
brie. L nia S Ttembrie Vne
si de varA si de tóning.
Ole le de la inceputul
tOmnit sint clile frumóse.
Nu este nici prea cald; dar
nici prea rece; este cum e
Wor.ailo
mai bine si mai placut.
lele mush incep a fi din ce
fr'
t r in ce mai scurte i nopOe
mai lungi i mat recoróse.
: Bucatele, de pe camp, in-
afarA de porumb, sint mai
tote culese. GrAdinile sint
pline cu tot felul de ver-
dquri. Merele, perele, per-
secile, prunele, gutuile i nucile, uncle sint cópte, altele se
coc acuma. Unele cad de bunA vote. Pe altele le culeg de pe
point si le WO pentru iérnA.
Ce bucurie pe copii, rand cad
"- pthnele din porn Si trebue sd le
1,`. N
culégil de pe jos ! i strugurele
se cOce pe deplin, dupA ce l'a
dogorit bine sórele de varA. Tot
tOinna, berzele. cocorii, rindu -
nelele i alte pAs'eri, care vara
all petrecut-o in -cerA la not, se
pornesc, in sbor, cAtrA ërile de spre unda "si pot
gAsi lirana i pe timpul iernei.
Iii cele din mull lunl ale timed, pe la sfarsitul lui Octom-
brie si in Noembrie, dupg culesul viilor, aerul incepe a se
reel mai tare. Noril se indesA pe cer; adese ori plori. qile si
63

noKi Mtregt ApoI bruma cade pe t6te verdqurile i pe tOte


florile si le ofilesce. Ele reman ca optrite dupl ce le-a bAtut
bruma. Frunze la cad de pe ramurile copacilor, scuturate de
vint. Vintul, vijaIe si frunzele eldute le plimbI de colo patal
colo, pe pämint. Par'cl totul este pustit.
WA' asa e t6mna : veseI i placuta Ia inceput; dar tristA
si posad ca'tr6 sfarsit.

66. Ce te legeni codrule ?


cCe te legenI codrula
FAr . p101e, th.ra vint
Cu crangile la Ornint I>
cDe ce nu m'asi lege*
Daca trece vrernea mea I

Pita scade, nOptea cresce,


Si frunzisul se raresce.
Bate vintul frunza'n dungt,
Cânt5re0 mi-I alunga;
Bate vintul dintr'o pArte,
J6rna-I lel, vara-I departe.
Si de ce sa nu me plec,
Dact, pNserile tree ?L..
Preste yid de eamurele,
Tree In stolurl rindunele,
Ducênd gandurile mele
Si norocul met cu ele.
*i se duc pe rind, pe rind,
Zarea lumii 'ntunecand...
Si se duc ca clipele,
Scuturand aripele
*i me 1as5, pustiit
Vesteclit amortitl..
64

67. Predicatul.
Deprinderi gramaticale.

Exemple : Porumbeil sint pãsri. Porumbeif sint


draguti. Porumbeif alerga. El sb.ord re-
pede. Porumbeil aü cot*

Regule I) .inteo proposillune putem sã spunem des-


pre o finla sag despre un lucru : Ce este,
cum este, ce face i ce are finla sai lucrul
acela.
2) Vorbele ce ne aratd: ce este, cum este,
ce face i ce are fiinta sad lucrul despre care
vorbim in proposiliune, se cbieind pre-di-cat.
D. e. Vorbele : slut pdseri este predicatul
proposiliunet «Porumbeil sint paserf», pentru
cã ne aratd ce sint porumbeii...
3) Cdnd vrem sa cunOscem care este predicatul
und propositiuni, not intrebdin sal Ce este
fin/a saü lucrul cutare ? sag cum este, saii
ce face, sad ce are ?
4) Cu ce fel de vorbe intrebdin ca set cull&
scem subiectul propositiunei?

Teme VeI
: scrie patru proposiiiunT, in care v(1 spune
Ce este uliul? Cu:n este uhul? Ce face
ulful ? 5i ce are ulIu: ?
65

68. Turnul Babel.


Dumneq.ed scdpase cu vietä, din potopul cel mare, nurnal
pe Noe si pe flu s6T. Urmasil acestora s'ati inrnultit curind
pe pamint. Dar n'a trecut multa vreme si el ad ultat bunk-
tatea Jul Dumne4ed. S'atl apucat si el de rëutatl. Atunci,
indata s'ad si temut ca nu cumva Dumneqed sa le tramit,a,
un nod potop. De r6l ce erad, nu se mai incredead nicl ia
fagaduinta lui Dumneqed, nici in curcubed.
Ca sa scape de primejdie, iata ce le-a dat lor In gand....
Sa cladesca, en caramida, un turn forte Malt, mai nalt deck
toti muntii.
«Acolo», ati qis el, «acolo o sa scapam noi totT de
Innec, cand va da Dumneqed un alt potop».
El s'ad i apucat de lucru. Dar lucrad fdra voea Jul Dumne-
(led. De aceea nicT Dumnecled 1111 i-a ajutat.
Atuncl ómenil ad inceput 0, nu ,s6 mai intelega intre sine.
Se certail mered unil cu altii. Fie-care voia, sa poruncescd,
nimenT nu voia sa asculte. Fie-care vorbia intr'alt-fel si nu
pricepea ee spunead ceealaltl. Fie-care lucrh dupd capul s6d,
si nimenl nu fAcea vre-o tréba bung,.
Din tOte acestea ce s'a ales ?... 0 mare incurcatura I Cid-
direa turnului a incetat. Omenil zapaciti s'ad desbinat unii
de altil. Turnul a rOmas neispravit i i s'a pus nuraele : Tur-
nul incuralturii, sad Turnul Babel.
Asa dar, de atuncl urmasii lul Noe s'ad despartit in fel de
fel de neamuri. El ad inceput sa vorbOsca fel de fel de limbi,
de nu s'ad mal inteles nearnurile intro sine. De aceea s'ad.
si Impräsciat care In cotro a nemerit.
Neamurile NI Sem ad r6mas in Ora despre r6sdrit, unde
se aflad. Neamurile lui Cam ad apucat spre Nea-
mur.le lui Jafet s'ad dus spre mieqa-nópte si spre apus.
Ast-fel, in urma fncureaturel celel marl de la turnul Babel,
s'a facut despartirea neamurilor sad popórelor. Tot atuncl s'a
Ault i deosebirea limbelor de pe fata pdinintulul. Fie-care
neam Il are limba sa I
5
66

69. Corpul omenese


Corpul omului are tre prI mai de frunte: capul, truncldul
§i maduldrile, aded. bratele i picidrele.Capul este in partea
de sus i. la forma', este rotund. La cap vedem, chfar d'asu-
pra, crescetul §i, de amãndoil lilturele, tdmplele i urechile. 0
loviturg peste tample póte s aduc5, omului mórtea. La cap,
in fatq., vedem fruntea, ochii cu sprincende i cu genele, nasul,
cu nàrile, gura cu buzele, cu limba §i cu dintii i barba. Gd-
tul unesce capul cu trunchiul. La gat vedem gdtlejul cu beri-
gata, cu inghititorea i cu omusorul ; lar indArat, cefa sati
cerbicea.Trunchiul este partea cea mai mare a corpului. In
partea de sus a trunchiului se afla umerii, peiptul i spatele
san. dosul. In partea de jos a trunchiulul vedem pdntecele, seta
burta, deserturile, soldurile i sedutul. Tot din trunchiu pi
anume in partea dréptd i in partea stingg. sint crescute si
madularile; din partea de sus, bratele §i din partea de jos pi-
ciórele. La brate vedem incheieturile, cotul i mdnile. La maul
vedem degetele, palmele, dosul §i inchieturile manilor. La de-
gete vedem inchieturile i unghiile. Nana strinsä formézA
pumnul. La picióre vedem soldurlle, genunchiele, fluerde din
nainte, i pulpele indardt : glesnele i talpele, cu calcaile, cu
degetele si cu unghiile i, in deosibite pàri, inchieturile pi-
ciórelor. Intreg trupul este acoperit cu piele. Din plele, pe cap,
e crescut p5ru1, care il alAra de frig, de prea mare caldura,
si de umedell.
Pe lang prirtile din alarA ce le vedem, corpul omului
mai are i o multime de pa'rtT din nAuntru, care nu se v6d.
Intreg corpul, cu tote pärt,ile sale, trebue linut curat. Pe-
ru! capului, de asemenea, trebue spIat i pieptenat.
Ce frumos este un copil curätel ! TOM lumea sil uit 5. la
el cu drag I
67

70. Iubesce curittenia!


Veql, mict4a pisicup
Cum tot misca din labutal
De ce face ea asa ?»
(Ea se spalei, draga mea!D

«Ve4i nnicuVil porumbel


Cat e el de trumusel !
Asa rnandru, de ce-o fi?»
«Se päzesce, dragi copil !»

- iDela aste mid fapturi


Sa fai i tu 'nsVturl:
De haine st ingrijesci
Trupul sa i-1 curWsci!»

71. Avraam in pamintul Canaan.


Trecuse anT multi de cand fu incurcatura de la tur-
nul Babel. In téra despre rèsarit unde rèmäsesera ur-
mai! luf Sem, era un om maY drept i mal intelept,
decat toti. Numele lui era. Avraam. Dumnecleg II lubea
pe Avraam. De aceea, pe dinsul l'a si ales ca sa fie
parintele unul popor drept i intelept, ca si el.
LuI Avraarn Ta spus Dumneclea ca sä plece dintre
(5menil cei reT, printre earl el traia. 'I-a poruncit sa
mérga intealla tér5., maT spre apus. Acea tèrt se chlemk:
68

pdmintul Canaan. Dumnegeti a fagaduit lul Avraam


cà acea térh I-o va dt pe seama lut si a urmasilor
lul. De aceea, pamintul Canaan s'a mal numit i pci-
mintul feigclduintei.
Avraam asculta de vorba lui Dumnegett. El NA cu
sine pe sotia sa, Sara, pe nepotii i pe argatii s61,
bite turmele sale de ol, de bol, si de alle vite. Cu totil
plecara si se asecjara. in pamintul Canaan. Acolo eraU
locuri frumOse si roclitore ; pe acolo curgeh i riul
Tordanul.
Dar tot acolo erab si doilë orase marl: Sodoma si
Gomora. Locuitoril dinir'insele erati Omeni ret Dum-
necleu hotari sa. 'I pralpadésca.. De asta data. insa, nu-I
inneca. pe dinsii in potop de ape, ci II arse cu foc
pical din cer. Sodoma i Gomora se cufundara in
pamint. Pe locul unde fusesera ele, se intinse o apa
mare si sáratã, o apa amara. i veninOsa. Intfacea apa.
nici pesce, nici ffirba. nu !Ate trai ; de aceia se si
chiéma. Marea mórtcl. i aql Inca trece prin acea
mare riul Tordanul.
Dupa. peirea Sodomel si Gomorel,- Avraam si Sara
trairä linistiti in parnintul fagaduintei. El ajunsera sa
fie Omenl Want Dar numal un lucru II maInea tare.
Dumneclea nu le daruise panä atunci nici un copil.
Ins& DumnegeO, pe care et 11 ascultasera i cärula
meret se rug* nu 'I !Asa. nemangalati 'Ana. la sfassit.
Dumnegefi e bun si drept.
Pe cei rn fI pedepsesce ;
Celor drepti le reRplcitesce.
69

72. Uni copil Ia ditia tatalui.


La mulV anl, iubite tatg!
Il doresc, cu drag, §i eu:
Mu lte dile fericite
Stil dea bunul DumnedeU!
Sgngtos sg fil inteuna!
De necaz, de griji ferit.
Si 'ntre nol, in orl-ce vreme,
SI te simtt tot mulcumit!
Ce poti s'a§teptl de la mine,
Tatg, IT faggdniesc :
Prin purtare §i silin
Mereu sg te 'nveselesc.

73. 17-641.
In facg, subt frunte, avem eel &A' o3hi. Cu ochit vedeni §i
lugm cunoscinO, despre tot ce se au in jurul nostru, aprópe
§i departe : despre OmenI, despre animale, despre plante, despre
parnint, despre aer §i despre cer, adicg despre lumea intrégh
salt despre univers.
Unil (intent §i unele alimate, vM forte bine §i lucrurile cele
mai mid §i lucrurile cele mai depeirtate. Daspre acele fiin0
4icern cg art ochi §i vedere agera. Cine nu Fite srt vadg
lucrurile mid, orI In depArtare, are vedare seurtei i slabeit ;
IT se dice i ern ponivos. Vederea slabg, une-orI se pote ajuta,
cu oehielar1. Sint órnenI care nu vëd de loc. A-ceea se dice cl
sint orbi. Unil omen)." sint orbi din nascere. Ace§tia nu pot
srt sa vindece. Altif ail orbit din nebilgare de seanag el s'ail
lovit la ochi; alii orbesc' de bOle §i 41 de batrinete. Bletul
orb se lovesce de luorurT, S3 impiadica §i cad3; el 41" scrin
70

tesce, sag i fringe mato, sag piciorul. Orbul póte sg cad,g


in santuri sag chiar si in garlg.
Ce nefericit este bietul orb 1 Mai cafe un copilas, mai cate
un cäelu i, tot-d'a-una lAtul 11 ajutg sg. se OM misca, din-
tr'un Joe in altul. Sá nuqi bafi joc de orM, cad Donn( dai
pedepscsce pe asemeni copii ref.
Ochil trebue spglatl in fie-care diminétt cu apg curatg
próspetl, dar nu de tot rece, ca sg se curate urdorile. Sg nu
te i.lT drept in sore, nici in foc, nici in luminare mare, prea
de-aprOpe. Când citesc i &Tit, i fetit&e, cand cos, O. nu
tfIe prea aprOpe de ochi cartea, caietul sag cosela; apol sl
nu facg lucrgrile acestea sera, cand se amestec itia cu
nóptea, adicg in arnurg i nici la lumThare prea puting.
Cand se jócg copiii, sg nu'-si arunce cu nisip in spre fatg,
cgd nimerindu-se in cchi, se pote I6tgma vederea.

74. GhicitOre.
I<Cine este, eine Ell am doi lucefer0
Bogat ca 0 mine? I Care'-s ceirdusii me4 !
Ghia ghicitórea mea!
Ce e !)

75. Mircea $1 solii.


Sint acum ca la vre-o 500 de anl, cand, in scaunul
domniel lul Negru-Vo4 sedea vitézul domn Mircea-
Vodd. Pe atuncl scaunul domniel nu mal era. la Curtea
de Arges ci la Idrgoviste. Orasul Targoviste, atunci
era. incunjurat cu zidurl marl si grOse, din care se
inaltati turnurl uriase. Erati in Targoviste si palate ma-
rete si biserici fOrte frumOse.
71

Mircea-Voda stapanea nu numal preste Muntenia.


Domnia lin se intindea
spre resarit , pana la
Marea Mg* spre me-
za-di, pana departe pre-
ste Dunare i spre me-
za-mipte pana preste
muntil Carpati, p'acolo,
de unde venise Negru-
Voda. Alt Domn mai
puternic i mai vitez
decal Mircea-Voda nu
mai era pe acele vre-
muri, in partile_ acestea.
Inteo di, la Targoviste,
-.
era mulla lume pe
tele, ce duceaCi spre
palatul domnesc.
«Ce s'a intimplat, jupane intrebti un teran pe
un targovet, din fata unel pravalil. «Se dice, vere,
ca imperatul turcesc sa fi tramis Domnului nostru
nisce sol cu o scrisOre, care nu prea place lui Mircea-
Voda !#
Targovetul spunea adeverulimperatul Turcilor, caruia
II mai dice si sultan sati padisah, voia ca Tera Ro-
manésca sa fie sub stapanirea lui, sa-T fie róbet si
asupra Romanilor, sä domnesca un paset. In ditia, in
care solil turcesci sosira la palat, Mircea-Voda chlema
la sfat, pe mai maril ostirilor sale. Sfatul se tinii in
palatul domnesc, intr'o sala fOrte mare ce '1 dicea &act.
72

tronului, fiincicä acolo era asèqat scaunul sag tronul


Doninu lul.
1.1ntr'o sal& 'ntinsd, printre cdpitant,
«Sta pe tronu-i Mircea, incdrcat de ant.

«Curtea este plind, (era in =Scare,


«Solt trimist de POrtã vin la adunare.
e Top stag jos : mic, mare, tiner ;Ft* bitrin.
«Sold °lag scrisorea... Mircea o citesce...,

76. Augul.
De amAndou6 laturile capului avem ceie dot6 urechl : una
dé-drépta i alta de-stanga. Cu urechile audim glasul ómeni-
lor si al anirnalelor i cantecul pAs6rilor. Cu urechile audim
sunetul clopotelor; auclim cum apa murmurd, cum móra du-
dule §i cum tunetul bubuie ; auclim cum vintul vijdie, cum
frunza fd;sdie ; cum biclul plesnesce i cum pupa pocnesce.
and sint singuri, mai mulV copil impreung une-ori strigei,
Opd §i se cértd. Atunci icem cil copiii aceia fac larmd satt
gdldgie. Tot barn:A fac i unit órneni marl pe ul45., in piata
§i aiurea. Copiii i OmeniT marl cand lac larmd, dad, mai bat
si din picióre sail in alte lucrurt, atunci se chiéna cg, fac
zgomot. Zgomotul pas'cg te asurdesce.
Cine aude din depärtare i pote sà osibéscl lucrurile dupg
sunet, se dice cä are urechie bund, cg. aude bine. Cine nu póte
.sg deosebescl bine lucrurile dupI sunet, aude greil ; 'far eine
n'aude de loc, se chiemA surd. Cine se nasce surd, acela 1.6--
mane si mut; acela este si surd si mut sal surdo-mut. Surdo-
mutul nu pOte s spule nici când 11 dóre ceva, nici and
simte bucurie. Ce nenorocit,1 sint bieil surqf i, mai mult
inca, biep surdo-muti!... Sei nu-ci bati joc nicl odatà de cei
surcp.
Urechile trebuiese spalate in OM dimiu4a. Sa nu se bage
73

in urechi nicT pale, nici alte lucrurT ascutite §i tan, ca se póte


vatama aulul. Copiii sa nu-0 sbTere unif altora in urechle
§i sa nu se lovésca peste urechi. SA nu stea aprópe §.1 mult
unde este larma sati zgomot mare, fiindca pote sA li se Ira-
t6me auqul, in cat sa remaie surc1,1 in t3ta vi4a !

77. GhicitOre.
Gine este, cine Doue" pogte am anume
I

Bogat ca qi mine ? Ce-mi spun vestile din lunieb


I

Ghici ghicitOrea mea,


Ce e ?

78. Jertfa luI Isaac.


Mult s'ati rugat Avraam §i Sara de Dumnecled ca sa le
dea §i Ion un copil. Dumneqn le-a implinit dorinta §i, toc-
mai la vreme de batrinqe, Ii s'a nascut un fin ce i-a 4is
Isaac.
13atrinil parin0 TubiaA pe Isaac ca lumina ochilor. AtuncT
Durnnelleu a voit sä yap. dad, Avraatn it asculta intru tote.
El a incercat pe Avraam.
Intr'o Ii, Dumneclea l'a chiemat §i 1-a spus a§a Avraame I

daca tu cu adevörat na6 lubesci pe mine maT mult de cat


orl-ce pe lume, sa-mT daT mie pe fiul tn., Isaac... SA mid
ertlesci 1
Avraam n'a stat nicl un minut la IndoTala. El indata s'a
suit pe un munte inalt. A gatit acolo tot ce trebue, ca srt
jertfésca Jul Dumnecleti pe copilul sn, Isaac... Dar, tocmaT
cand Avraam voia sa jertfésca pe Isaac, se arata un Inger
tramis de DumneCleti §i clise a§a : a Avraame, Dumnecleti
nu voia sa te mahnésca pe tine 1 El m'a tramis sail: spun
74

c5.4( cru p. pe fiul ttt.. Lul Dumnecled, sn-1 jertfescl un ber-


bece,.
indatl el vëqurA, un berbece, cu córnele incurcate inteun
desis de aläturi. El injunghiarI berbecele i II jertfirA. Apol
se intOrsea acas, multumind 1111 Dumnaleü.
Avraam mai trAi ani indelungati. El c5,00, o mu4ime de
nep4 si de strenepoti. CAnd IT veni clasul s móra", unchia-
sul Avraam inchise binisor ochil i viata i se sfarsi thr nici
o durere.
Paicg era un om ce dormlh liniscit.
Dumnalet 1-a luat la sine, in cer.
Ap, este mo'rtea omulni drept i infelept.

79, Repetire trimestrialit: Subieet i predicat.


Deprinderi gramaticale.

Exemple: Dumnedert este tatdl nostru cel din cer.


Dumnalert este prea bun. El ne ddruiesce tot
binele. Omenii cei r'ef nu iubesc pe Dumnedeil.
Cerul i pdmintul spun puterea lui Dumnedeii.

Regule : I) Despre ce se vorbesce in fie-care din pro-


positiunile de mai sus? Care este subiectul
in fiecare din propositiunile acestea? Cu ce
fel de vorbe intrebtim ca sã putem cunOsce
subiectul in ori-ce propositiune?--Ce ne aratet
subiectul?
2) Ce se spune despre subiectul fiecdreia din
propositiunile de mai sus? Care este pre-
dicatul in fiecare propositiune din acelea?
Cu ce fel de vorbe intrebdm ca sã putem cu-
75

nósce predicattil in ori-ce propositiune? Ce-


ne aratet predicatul ?
3) Subtectul §.1 predicatul se clitéinet cet sint.
parTile de cgpetenie ale ori-carel proposiliuni.
4) Pe ldtiga subiect i predicat, in uncle pro-
posi(iztni, mai sint i alte cuvinte sczui vorbe.
D. e. Oinenit cel r'61 nu iubesc pe Dumnecleii.

Teme: I) VeT cauta ate patru predicate, la fiecare


din subfectele aceste do0, : Avraam
Jertlg.
2) Vet cauth dite un subfect deosebit la fie
care din predicatele urrnetóre : era lubitor
de Dumnecleil. era bun. asculta de Dum-
necleti. aveati nurnaI un flO, pe Isaac.

80. Mirosul.
Tad In mdng uns, trandaflr inflorit. Cu orbit vg4 ca-I alb, oil
galben, on ro§iii. II duo la nas §i simc dll mirdse plgcut. Pig.-
cut miróse garofa, rozeta, mic§unelele §i alte florT; plgmuif
miróse §i. frunzele de nuc, merele, perele §i alte fructe cópte.
Plgcut mirOse §i panea bine cópta i m'ancArile bine Otite.
Unele lucruei art un miros pleleut.
Dacg, stingT luminarea §i. indata o duel' spre nas, simV un
miros nepleteid. Carnea satutA mirdse grei, adicg pule. Nu-
mesce alte lucrurf, care vatgang mirosull... Unele luermi ai
tin miros nepliieut.
Apa curatg. n'are nicT un miros. Tot asemenea §i aerul curat.
Vinul, otetul, merele §i alte lucrurt ist all mirosul lor deo-
sebit. Ca sI putem sci, ce miros aA lucrurile, trebue sg. le
apropiem de nas.
Prin nas i. resuflàm, Tar nu prin gurA. Când avern guturaii
76

nArile ne sint infundate. AtuncI stranutarn. Cand strAnutl,


este lucru cuviincios s. 'cll. la nas o batistA. Cu batista ne
servim i cand ne suflAm. Atunci se cuvine sa, ne intórcem
cu f4a din spre tnnenl. Este urit lucru, cand copiil 10 bagA
degetele in nas.
Nasul sA--1 til totd'auna curat. La copilul murdar la nas,
nu se WM nimeni cu drag.
Unil Omenl, dar mal ales canele i caprióra, ati mirosul
fdrte ager. Canele, adulmecand, prin miros aflA urma stApa-
nulul si a vinatulut Alt1 ómenl ati mirosul de tot slAbit.
Aceea nu pot sA osibeseA lucrurile dupA miros. El petrec
adesea si in locurl cu aer stricat, ceea-ce le vatAmA sInAtatea.

Aer prospet qi curat


Este bun de respirat ;
lar un aer prea stdtut
Sdnciteicii stricel mutt.

81. It6spunsu1 luI MIrcealrocla.


Dup5,-ce a citit scrisórea Setanulul, Mircea-VodA, cu man-
drie, astfel vorbesce solilor :
«Padisahul vostru, nu m6 indoesc,
Va sA facl Ora un pArnint turcesc
Dar eu flU l-o dati Sii vinei sii s'o la, dacl-I d mana
I

«Asa, asa 1 MAria-Ta i strigarl cApitanil cu Ufl glas


(SA vita sA ne-o la dad:I dA mama lz
La acest r6spuns falnic, unul dintre soif turcescl, lncepü
sa vorbOscA, cu inganfare :
«Tu, ce 'nteacéstä natie crestinA
StrAlucescl, ca Oita intr'a sa luminA,
Tu, o DOmne, cArui patru Vr1 se 'nchin
Alah sl te -tinA ! dar escl un hain
77

aMgria Sa hain dly strigg, cApitaniT i, inteo clipg,


sAbiile lor sint sc6se d'n térg, spre a pedepsi pe IndrAsnetul
turc... Atunci Turcil, cu totil 1ngglbenese, fiiodel credeaü cl
le-a sosit ceasul cel din urmg. Dar IMircea-Vodg, se 111V:ire&
cgtre apitanif s61 i, cu blAndqe, le dice:
«RespectaV solia, egpitanil meI D
ApoI egtre solii PorOf el vorbesce :
eVoI, prin earl Sultanul astql no6 cinstesce,
Mergeti la acela, care v'a trimis:
S'ori-ce drum de pace, spuneV cg-1 inchis!D
Si... solii turcesd pleearg.

82. Vecinii.
Din colo de Imprejnauirea sc6lei n6stre stnt, maT de tote
pArtile alto case cu curtile i cu grldinile lor. Fiecare din
acele case, este locuitg de Omeni. Omenii din apropierea scOlet
se chiOmg vecinii old. Casele vecinilor scOlel sint asedate :
unele despre Est, altele despre Noid; altele despre Vest si
altele despre Sud. Iosg, mgcar de o lature, scOla nOstrg este
asedata spre strada sad uliO.
Cine sint vecinil sco'lei, no'stre ? Despre care punct cardinal
locuesce fiecare din recinii Scold no'stre? Despre care punct car-
dinal este strada care trece pe la scdla no'stra? Curn se chMmei
acca stradà.
Pe tablg, pe placg i pe hArtie, putem sg, facem i plcusul
caselor, al cuqilor si al gradinilor din jurul sad n6stre.
Dar, noI putem sg facem tot asfel i planul easel n6stre
parintesd. Pe acel plan putem sg Infaiisem i casele locuite
de vecinit nostri de-acasg. Acolo am argta i curtile si grAdi-
nile lor; am insemna i stradele, care tree pe be noi si pe la
vecinil nostri.
Cu veciniI se cuvine sa tràirn totd'auna zn cea mal bun4
infelegere.
78

Vecinil, cand slut Omen1 bun! si de trebd, se ajutd unii pe


41, la orT-ce nevoTe. Dacg inteo casd se simte une-orl vre-o
lipsg de cdte ceva, apol vecinif (lag, cu imprumut sag ddruIesc,
.ceea-ce lipsesce. Dacd, ferescd, Dumnelleg I se intimpld
vre-o primejdie, ca bung, Ord sg la casa foc, sd se reverse un
innec de apd, sg, se ivéscd o bólti grea sat o mórte, maI intal
vecinil sar intr'ajutor. Vecinil stail maI aprópe, la or ce om.
Domnul nostru lisus Christos a clis_cd trebue sT ubim pe
aprOpele nostru, ca ci pe nol hvine.

83. Gustul.
Dacg, Tal in gurd o bucatd mied de sare, numal deck
-simcf cg sarea este .341-OM. Dacg, al lua in gurd o bueltied
ole zahdr, at sirni pe datd cd zabdral are gust dulce. Cum
este la gust mierea ?, Tot dulce sitnct cd este laptele muls,
Trósp6t1 Laptele stAtut si ingrosat, nu este dulce ; el este
acru. Acru este si otetul. Acru este une-ori vinul. Acrd este
Izarna de varzg. Cum sint crastravetil muratl ?
Dac aT lua in gura coja cea verde de nuca, al sitnti pe
datg a ea are gust amar. Amax este pelinul. Unele mere
necópte ag gust ameiriti. Numesce alte lucrurl care ad gust
amar, sat amdrit ! Hreanul ednd Ti ial in guru, sirnV cd te
p4cd. Hreanul are gust lute. *i ardeiul i piperul at gust
lute.
Cu limbo ;si cu cerul gurii putem sg, cunóscem, dacd uncle
materii, ai gust thrat on dulce, orl acru ori amar, orl lute.
Omul póte sg.-s1 strice, sag .01-0 ruineze gustul, mâncand
bucate prea grase, prea sdrate i prea piperate. Dup. orl-ce
mancare, apoi dimin4a si sera, inainte de culcare, sd-t1
spell gura cu apg, curatä i sl. lid gargard; sa-11 curdtl dinfl
de rgmäsitele de la nigncdrI.
Diuii sdngtosT shit albi i intregl; când se vatAwd,
incep s'i se strice; atuncl se gguresc, se fac negri i, pe
79

urmg se fgrimg. Dintil mai' ales mgselele stricate dor rëd, in


cat omul stg sg inebunéscg de durere. Dintil iT vor rërnanea
intregI i sangtosi, dac g. nu vel manca bucate prea ferbinti
si nu vel bea apll prea rece, indatg dupg mancarl calde. SI
nu sdrobesci, cu dintiI, lucrurl prea tad ca : alune, simburi
de prune, si altele I Niel sg-ti scobescI dintiI cu orl-ce alte
lucrurl ascutite.

4,uucv muitth',/ xxutacaoi

kte, nte/ viAktalitti .

84. Copiii lacomi.


Petre si Ion erall doi fratl, ce nu se multumlaü nicI odatg."
cu mancarea ce le-o 6. mama Ion. El mancad tot pe ce putead
pune mana. Nu era colt de casg, nu era dulap, nu era sertar,
pe care el sg nu le caute ; nu era vas ce el sg, nu-I descoperg.
El erail nisce copil laconti. De giaba if certh mama lor in
mal multe rinduri, pentru acel rëll ngrav, cg el nu s'ad cu-
mintit. Dar intr'o ql ad pdtit'o bgietil neascultgtori.
Amandol pg.rintiI plecarg de acasg, avind trébg. BgI-til ad
r6mas singuri acasg. Lucrul lor cel d'intai a fost sg scotocéscg
pretutindenea. Pe uring ad ggsit pe o politg o leggturg. Petre
a luat'o de acolo si a desfacut'o. Amandoi vdqurg ceva raa-
terie alba" ce sernanh cu zahgrul zdrobit mgrunt. Apol a gustat
Petre, a gustat si Ion, i, afland eg-i ceva dulce, ad mancat
tot ce se afla in legg.turg... Dar sermanii de el' el nu sciall
!

dll materia aceea era otravg, ce-I qic arsenic sail soricidica, §i
pe care muma lor a fost cump6rat'o pentru stirpirea sóre
aor. Curind, dupa ce all mâncat, amandol baletil simtirg
durerI grozave in stomac si, mai pe 'Irma, in tot corpul. El
se imbolngvirg r6a de tot. i cum pgrintil lor nu erad acasg,
n'a fost eine sa" chieme pe medic. Otrava le cuprinsese tot
SO

sangele, tot trupul. Pgrintii, când sosirg acasg, 11 aflarg In


durerT de mórte si, tot ajutorul ce le a.A dat, a lost de gTaba....
AmândoT copiT art murit In cele mal crincene durerT I

Ce sup6rare pe bietii pgrint1!

rtAtu-t 4yo11w krbeicu

kr/e/ xxu

85. Lupta mut Mircea en Baiazet.


Mircea, dupa plecarea solilor, rémase numal cu ca-
pitanit set. El le vorbi atuncl ast-fel : «Capitant, dragi
vitejl al terel mele ! De si sint batrin, dar batrinetele
nu m'att slabit, in cat sa me del indarat cand ved
tem in primejdie. Cu incredere in Dumnedeii, in vot
si in Romanil nostri, astept sa, vie sultanul turcesc,
Baiazet, ca sä se intOrca, indarat batut i umilit, cad
- Not ne apdrdm mosia, ci nevoile, fi neamul.
457 de acea, tot ce miscd '11 gra asta, riul, ramul,
Are e prieten numal nod' ; lard lul dusman il este...
Dusmdnit va fi de tote, far'a prinde chlar de veste,...
Baiazet, dupa ce primi respunsul luT Mircea-Voda,
tt aduna nenumerate ostl si pleca spre Téra Mun-
tenésca. Mircea Vocla Inca II asteptk cu at set. Turcil
ca un potop, se arunca asupra Romanilor ca sa-1
inabusesca cu numerul lor. Dar Romanil stail neclintiti,
taind lath de mila pe tott ce se apropiatt de el.
(Mircea cu Romeinii pe stretint ct,4 dins...
lictórtea lor e cruclei. Baiazet e 'nvins
81

86. Pipititul.
Dacg tragi, cu degetele de la mang, preste pgrete, sin* cg
pgretele este aspru. Pgretele este i tare saU virtos i rece.
Asprg este §i peria. Virtósg este §i piétra. Rece este §i ghiata.
Soba este virto'sci i netedd. Netedg §i virtósa este si tabla.
Buretele este mole.
Palnea scósg din cuptor este caldel. Ce mai póte fi cald?
and ducem degetele sau maim prestre pgrete, preste sobg,
Se dice Cg cu mcina pipairn peretele sat'. soba. Prin ppit
aflam cei obiectele sint aspre ori netede, virtase or nzol, calde
ori reel.
and te tal la un deget, simtescl durere nu numai la de-
get ci ira tot trupul. Cand te lovesci la o mang, la un piclor,
la cap, la spate sail or1 un de, simtescl durerea Iar41 in tot
trupul. Vara, cand este cald, unde simtesci cgldurg? Iérna
frigul 11 simtesci la urechi, la obraz, la mani, la picióre
adesea, in tot trupul. Durerea, caldura i frigul e simtim in
tot trupul.
Zgpada este wdrei. Usor1 sint §i fulgil de pgsOrI. Ga.ndes-
ce-te §i spune alte lucrurl u§óre! Banca este grea. Grea este
§i tabla cea mare, din clasg. Numesce alte obiecte grele Cu I

trupul simim, dacg, un lucru este wor sag greil .


Cu nuiinile pipdim. Cu lrupul intreg sinqien.

87. GliicitOre.
Am o greblufd cu cinci dintipri
Pe qiimi trebue d'o mire de ors.
Ghicl ghicitórea mea,
Ce e?
82

SS. Sfat bun.


Doi ochi i numal o gurg.
Iti slut date din flpturg.:
Multe, multe sg privesci;
Dar putine sg vorbesci I

Urechi doil i o gurg


Ii sint date din fgpturg:
Sg asculti multe si bine;
Dar tu sg vorbesci putinel
Dot.6 maul, nurnai o gurg
Ii sint date din fgpturg :
Cu mani dozIg vei luera !
-Cu o gura vei naAnch

89. Cele duel simturi.


Noi putem sil cunóscem fiinele i obiectele in cincl chipuri :
Putem sg curn5scem cu ochil, sad cu vëCful ce coldre i ce
formá at lucrurile. Cu urechile sad cu audul, putern sg cumis-
cern sunetui ce'l pot face fiintele sat lucrurile. Cu gura sat
prin gust, putem sg scim, dacg lucrunle sint dulci sat' acre,
sad alt-fel. Cu nasul sad prin miros, putem s deosebim
lucrurile dac . miro'se pläcut suit nepracut. Cu mainile sail prin
piAit §i cu corpul intreg, putem sil cun6scem dad, lucrurile
slut tail sad mol, aspre sad netede, calde sati red, usóre
sat grele.
Vag audul, gustul, niirosu i pipeiitul se numesc cele cinci
simfuri. Ochii, urechile, gura cu limba i cu cerul set, nasul,
degetele, precurn i tote pgrtile corpului, se numesc organele
simturilor. Ochii slut organele veqului, urechile slut organele
audulia, gura este organul gustului, nasul este organul mirosu-
lul §i tot trypul este organul pipiitulu7 sati al tactulul.
83

Eu v5c/ f1.5rea infloritg. Si, cgnd Brea se desface


J75(1 pgdurea invertlitg. 0 miros c6 mult imi place.
Aud gralul mamel mele, Sinit caldura i rkela,
§i cantgrI de pgs6rele. Sim i greul 0-obosé1a.
Gust §i mierea, gust i vinul ; Si, cánd nu pot O. privesc,
Gust dulcéta i pelinul. La 'ntuneric pipaiesc.

90. Ingrijirea sanatatii.


Andrei, tótg sëptanana n'a lost la scOlg, ; nicl pe stradg
nu l'am v6,1ut. Dinsul nu pote sg lés1 din casg, pentru-cg
s'a recit. El tusesce rn; este bolnav. Ionel lipsesce de la
sag fiind-cg are friguri. Nicolae n'a venit la scóla, pentru-
cg il dor re:a nulselele; ff s'a uniflat o falcg. Vre-o cati-va sco-
larl lipsesc, fiind-cg slnt bolnavi de anghina; Ii s'a unaflat
gatul. Doi bgeti sufer de scarlatina. E. bletii, art corpul in-
treg ca un postav ros I
Sint boll u;sdre ,si bolt grele.
omul mare se pike bolnlvi din recelä. Te mai poti bol-
ngvi dacg. mananci si heal prea mult ; dacg nusf tit trupul,
sag lialnele, sag locuinta curate. M 1ti codil se bolngvesc,
find ca. alergi7, sar, fug i se urc g. fAr g. sg bage de seamg.
In bolile mai grele trebue se chlemIna pe medic. Medical
orinduiesce bolnavulul, ce sg la, ce sg mgnance si cum sa
se ingrijescg,. Bolnavul are multe d treri din nguntru si din
af irg pe trup. Cdt de nefericit este bietul bolnav I
Domnul no,rtru Isus Hristos ne-a poruncit ea pe cei, b)ln-tvZ
s(74 cercelCon ;si sari mangaiem.
Sgngtos do vrel sg. fil, Sal, alergg, dacg-li vine,
Si de bole sg. nu scif, Numai bagg seama bine 1
Mancg, bea cu cumpnarei Dora3i, lucrezg, te'ngrijesce I

Fil carat i cu rgbdare I De recélg te pgzesce!


Te rOgg Jul Dumneded
Sg. te scape d'orT-ce rn I
84

91. Dieetor1 1 Inirèturt


Difia bund de diminéta se vede..
Rinduiéla cand e buna,
.Rostul case's merge struna.
Une-ori si de la vile,
Poti sa 'nveti putina minte.
Ori-ce face Dumneqea,
Este spre binele te'a!
Cine imparle, parte-si face.
Cand doi se cérta, al treilea ceistiga..
Gum nzerea curatata,
De dureri este crutata.
Lacomia-i Wei grea,
Vedi, feresce-te de ea !
gcóla face omul, om
..5't altoiul pomul, porn.
Cine pe bolnav a juta,
Pe Dumnedea imprumula.
Pe tatal tea 0 pe mama-ta sd-i cinstesct
Ca bine si 'ndelung pe pamint sa traiesci.
Copii, ascultati povetele tatalui si urmati-le,
pentru a fi mantuiti!
pea, familia intrunita
Este cea mai fericita.
85

92. Iërna.
In luna lul Decembre intram in iérna. Iérna grele resare
tarzid, la 8 ore, si une-ori i mai tarzid. Apoi la clasurile 3112,
dupa prinz i apune. In Decembrie avem clida cea mai scurta.
Cerul mai adesea este acoperit cu nori dept, din care, In loc
de plate cade zapada. Zapada acopere pamintul, cat vedem
eu ochil. Une-ori se por-
nesce crieefrl cel rece.
jAS 4
Pamintul, apa si tote
lucrurile pe afara inghetI
si degera. Se face frig. Se
,
apropie gerul Bobotezil.
Arboril, in loc de frunza,
sint inearcaV cu burg sad
cu promorOcei. Dintre nu-
merdsele paseri ved,i nu-
mat vrabil, presuri, dont
pi ccqofane. Anirnalele do-
mestice petrec pe langa
casa, la adapost ; Tar din-
tre cele selbatice numal
vulpea i lupul mal urn-
bla dupa brunt.
Omenii lucréza mai mult pe langa casa. In casa arde fo-
cul 00, qffia. theo Orneni, care n'at case bune, sulër de
frig ; dar i mat r6t este de aceia, cart n'ati lemne, sad alt
material de foe. Pe-afarN, la camp, nu lucréza nimeni. In pa,-
(lure, padurarii tale copacit dela radacina, II fac stanjenT pill
vind. Omenil cari se bucura mat mult de iérna sint vinatoril.
Vinatoril gonesc cu canil, pe lupi, pe vulpl si mat ales pe
Meld iepuri.
Copiil petrec mai mult In casa si la FOIL Frigul nu-I
prea ingadule sa, stea i sa se jOce p3 afara. Cu tOte acestea
are si lama placerile el. Ce bucurie pe copil cand e vorba
86

de a se da pe ghiata ; cand se dart cu saniu(al Cum se itn-


prósca unii pe alOT eu bulgart
4,4*-
de zapada! Apoi ce haz lac el'
in curte sal in gradina, cand
fac Cate vn cm, sal o päpqa WittOik,
mare de zeipadei !
In sfarsit, tot lérna sint s6r-
batori1e Craciunului, anul non,
§i Boboléza !
Iérna, intoemai ea tómna,
sine si ea trel luni Decembrie, Ianuarie i Februarie.

93. Iacov i copili s61.

Isaac, fiul lul Avraam, a luat de sotie pe Reveca;


el ail avut doI copii : pe Isaac si pe lacov. lacov,
desi maI rnic, era cel mal cu-minte. Et ajuta pe pa.-
rintl, la t6te treburile. Era, bun cu totl. Se arala, drept,
cu tOta lumea. Pentru .dreplate, Iacov se lupta cu or!
si cine. De aceea, i Dumnecleit i Ornenii ii lubia0. El
Pad numit pe dinsul: Luptatorul lul Dumnedeit, saü
Israel.
Iacov, a avut dol-spre-clece balett. Dintre lop acestl
dol-spre-clece feclorl, cel cu inima mat drépta si cu pri-
cepere mal agera a fost losil El tot-d'a una visa, a fi
mare si tot-d'a-una judeca, cu dreptale. Parintil. ii lii-
biafl mal mult pe dinsul de cat pe totl cel-laltl.
Fratil cel marl ma! in tot-d'a-una, stäteaU cu tur-
mele la pasunat, departe de casa parintesca. Acolo el
nu se prea purtail bine. Intre sine mere4 se certaiti.
Pe pdrinti, de rêü 66 vorbictii. De thneni nu se ru-
qinaff. De DumnedeA nu se temeau. B eraii!
Iosif, cand afia. de asa fapte uriclOse, tot mustrk pe
fratil sel mal marl. Atunci el rideaa de dinsul pi it
87

strigag in batale de joc : «Nu cumva tu, care esti


mal mic, al sä te tad mai mare peste nol ?* Iosif
daca vedet cä el nu tin seama de vorbele lul cele
intelepte, se duce i spunea. parintilor relele purtari
ale fratilor mai marl. De aceea, dmniI prinsera mare
manie si pizma pe Iosif. II urati de mOrte i chiar aü
pus in gand sal pia*.
CLI twirmai Km/ mtain/Lei
/cLuz 4UVW neinunivi.
Asa s'a i intimplat cu fratil lul Iosif.

94. Substantivul nume de fiinte.


Deprinderi gramaticale.
Exemple : Isaac a luat pe Reveca. El aü avut (1(34
copit.lacov era mai mic. Oinenit iublaü
pre Iacov.So/ia lul Iacov se chlema
Regule r) Isaac, Iacov, Reveca, Rahila, sotie, Omenl
sint nume de fiinte.
2) Nuinele ce not dam fiintelor se cbieina sub-
stantive, sub-stan-ti-ve.
Vorba Isaac este substantiv. Pentru-ce ?
Vorba sotie este substantiv. Pentru ce?
Teme Din bucata de cetire : «Iacov i copiii set» ve
alege patru substantive deosebite si vet forma,
cu fie-care din ele, ate o propositiune, spu-
nend ce este fiinta aceea !
88

95. Yrabla la feréstra.


Cine bate 'n glam : tic ! tic ! ?
Un vrAbete forte mic.
Ciripesce : aMult mi-e frig I
Ia, deschideti-mi un pic !
De mancare n'am nimic,
Niel macar un mic covrig,
Ci, deschideV, c ed, (lea!
N'am sä ve fac nici un rein»
fl fAcua cum cera...
La ca1dur5. ii p15.cii,
Vesel i cu minte fa,
Pan-ce viscolul treca.
Dar cánd. sOrele 'Ora,
SA mai rabde nu puth...
Pe feréstra cea deschisa,
Tist cu aripa intinsa.
I

YaitaiNAL Aim/ pm/ inLeiruei


fexAvimi.
96. No§-Ajun.
Ce bine 'ml pare ca a sosit Ordelunul. CopiiI pléca cu
».111-of-Ajuno. E in despre Zapada a Inghletat de ger.
Cum sc6.4aia sub pasiI cetelor de copil Ce galagie Ce
veselie pe elL.. Cu cAclula trasa pe urechl, cu traista d'a
umerI, cu clomagul in manä, veseli striga id i colo, cat le
la gura:«Buna diminé(a, la Mo;s-Ajun ! Ne dan, ne dan, or
nu ne dao !» daca le daI, bine I_ Impart voIo0 intre din-
89

sit Uue-orl se mai IA de Or, pentru cate-un neer, or se


dali cu capul de o ulucg pentru cate-o nucä... i, daca nu
le dal, fug§ bine... Au strigat de trel ori... Apol at plecat
inainte riclênd de pAcAléla ce-ati intAlnit'o... Dar, cate odata.
dali de o mal grósä päcälélä.. Cate un cre§tin mai dihal II
ia, pe bIeiT copi1a§1, la gAul... cu injuraturl i cu clomege...
Atunci sl ve4:11 fugl pe blot mititei... P'aci '11-e drumul ba-
fete !... AtuncI fug, cad, se scôll si rid de frica lor ! Pe uring,
clupA-ce is1 mai alinI spaima, incep Iar4 cu colindetul. $i
colinda, colinda inainte. El tot striga mereq, cu glasurl copi-
läresci, voióse : Bund diminéta la Mos-Ajun ! i tot ap
parA ce se face ;lin. Atuncl, jumaate degerati, se impr4tie,
tot vesell, pe la casele kr.
Asa4 Mos-Ajun! Apool copilaria!

97. Stefan 'Veda eel Mare.


Stefan, Stefan Damn cel Mare
Semen pe lume nu are,
Deceit numat mandrul sdre !
Din Sucdva, când el sare
Pune pteptul la hotare
Ca un zid de aperare !

Snap! lid fdrd 'ncetare


Bate ordele tAtare
Bate cetek maghiare;
Bate LesI din fuga mare ;
Bate Tura, pe smet cdlare,
'1 scutesce de Vropare....
.51
Lumea 'ntrekd std 'n mirare
Tera-i mica ; Téra-i tare !
dusmanul spor nu are !
90

98. Ptidurea.

Ori-ce Ohre, este o adung.turg de copaci. Copacil sint sad


arbori marl; saü coOcei mai mid. Tote felurile de copaci nu
cresc in ori-ce loc. Unil cresc mai bucuros pe locurile mun-
tóse i pietrOse. Altora le priesce mai bine pe colnice i pe
vAlcele. Sint unil cn.ora le merge bine pe sesuri i pe
carnpil.
Mind-el la noi in er avem i munti i vAlcele i cãmpil
si WV, noi avem copaci de tot felul. Pe munti, bung-órg,
avem mal multe soluri de braql, precum : molifti, pini, tisq.
Mai in jos ceva de cat bradul cresce mesteceinul cu cója-1
alba'. Din rAmurele de mestecän se fac ma'tur'i sati tirnuri. In
pgdurile de la pólele muntilor crese stejaril falnici, cu fra0
lor mai tineri, tufanii eel buni de foe, fayPi, carpenii, cu lem-
nul alb si tare, bun pentru lucruri de strungArie si de foc;
jugastrii §i teiT eel cu frunza lath:. Din florile teiului se face
ceaii pentru Omenil bolnavi. In pAdurile de la deal cresce pi
alunul cu alunele cele mult plAcute copiilor. Din ramurile
alunului se fac cercuri de butOe si de putini. Tot acolo crese,
pr:n Oduri, si tneii i peri si nuci, ba i ciresi s6lbatici.
La campie cresce frasinul cu lemnul mole, din care se fac
butuci de rOta la care si la cärute. In apropierea garlelor,
crese aninii. ScOrta aninului se intrebuintéza la vopsituri. Pe
locurile baltóse cresc maT ales salcii §i rlichite, din care se im-
pletesc lese si cosuri la trasurä.
Fie-care din acesti copaci, are radlcing, tulping, craci, ra-
muri, frunze, flori i fructe. Ei se deosebesc unil de altiT prin
lemnul, prin scórta, prin frunzele, prin florile i prin fruc-
tele sail ródele bor.
In padure, vara, tot-d'auna este rOcóre.
91

99. Glicittire.
In peidure ndscui ;
in peidure crescul ;
Acas' dacd m'-a duserd
Hord 'mprejur mi-se puserd....
Ghia ghicildrea meet,
Ce e?

100. Substantivul nume de luerurl.


Deprinderi gramaticale.
Exernple : in padure slut copaci.Acolo se aflã stejari
5i fagi i aluni i alI co1ac1.Stejarul face.
gbinde. Fagul face jdr. Alunul face alune.
Regule: r) Copac, stejar, fag, alun, ghinde, jar, alune
sint nume de lucrurf.
2) Numele ce not dam Incrurilor se chtema
ele tot substantive.
Lorba copac este substantiv. Pentru ce ?
Vorba ghinda este substantiv. Pentru ce ?
3) Numele ce not dam fiinlelor i lucrurilor
se cbtéma substantive.
4) Substantivele sint par0 de ale vorbirit
saii de ale cuvintdrii.
Teme : 1) Din bucata de cetire «Padurea» veT alege
patru substantive nume de lucruri, si vei
forma cu fie-care din ele ate o propositiune!
2) Din bucata de citire «Iérna» vei sci tote
substantivele, atat pe acele care slut nume
de flute cat si pe acele ce slut nume de
lucruri!
92

101. Stejarul.
Stejarul este un copac ce cresce pretutindeni, in Omint
sal-Mos si gras. Adesea formézI paduri intregi, ce le dice
stejäris. Stejarul p6te s ajung 5. la o na4ime de 40 pang. la
50 metri. Radacinele stejaruluT se intind, pe sub Omint, de-
parte prin prejur. Trunchiul lui se face une-orT gros, Inca
trel, p itru OmenT abia l'ar putea cuprinde cu bratele intinse.
Cradle, rgmurile i rämurelele lui se resfira d'asupra tulpineT,
in tote Ortile. Ele
fac, in jurul trun-
chiului, un inveli§
rotund si inalt. Subt
un stejar te adapos-
tesci si de sOre si
de plóie.
COja stejarului este
tot-d'auna surie, scor-
Visg si adanc cr5.-
pata. Frunza de ste-
jar, abia e mare cat
o manä de copil ; ea
este verde inchisl §i
scorOsa.. Pe margini
frunza are crestAturi
rotunde. Une-ori ni-
sce vlermusori piscg.
frunza stejaruluI.Din
piseaturile acestea se
face,pe frunzg, o
gog60 cat o bObA
de strugure. Fructul
stejaruJuT se nu-
numesce ghindä.
93

Ghinda este o bag lunguietg. Pang, nu se cóce, ea este


verde. Cand se cOce, ghinda
se face gelbenl-inchisg. Bo-
bul de ghindg este pus inteun
pahOrel mic eat un degetar.
Stejarul este cel mai tare
si mai trainic arbore. El pote
sO trOéscO (liar si 1000 de
ani. Din lemnul lui se fac
tot felul de lucruri si mobile tail, precum : dulapuri, mese ;.
apoi care, scocuri de mori, corIbii i altele. Ceja stejarului o
intrebuintézg tabacii. ET o macinn. la móra de scertg, si cu
fOina aceea argOsesc pleile. Ghinda se intrebuin WI la ingrgsatut
porcilor. Gogosele, Omenil le parlesc in foc, apol le zdrobesc-
si fac din ele, cernéla negrO.
Sint mai multe solurl de stejari : Tufanul sail cerul, care
este cel maT bun lemn de foc. In terile calde, 'cresce stejarul
numit plutä, din care se lac dopurile pentru butelci i borcane.
Stejarul este un copaciii fdrte folositor. Dar apoi, ce frumos_
este un stejdri, maT ales pe o campie intimsO

102. Bradul §1 fagul.


Bradul cresce, mai ales, la rnunti. Acolo sint pgdurl mart
sail codri de bradi. Bradul pete sg ajungg la inOltime de la
30 pang la 50 metri. R.cthciniIe bradulul sint resliltite printre
crOpOturile stancilor. Trunchiul este forte drept. CrIcile se
incep de langl rgdgcing. Ele se intind orizontal, jur inprejurul
tulpinel. Cele mai de jos sint cele mat lungi. In sus se tot
scurtezg, asa cO virful se sfarsesce inteun mic rgmurel, in
forma crucel.
Bradul are formO tuguTatg. Cója bradului este de colóre
inehisg o i e lipiciósg ca i rqina ce se aflg sub dinsa. Frunzele
bradului sint ca nisce tepl tarT i ver41 inchise.
94

Frunze le braduld r6man verdl i preste iérng. Ramurile cu


Irunze cu tot se cbiemg cctiiw. Fructele bradula slut nisce
mac1u1i1 lunguieta. Ele semëng cu stiuletii de porumb.
Din trunchiul bradului se lac, in cherestae, grini, barne,
-scanduri i sindrilg, se lac si mese, i scaune, i dulapuri
:si. altele.
Din resina braduluf se scóte terb ntina, care se intrebuin-

-..tézg. do cMre psitori si de cgtre spiteri. Apol frumusetel si


mirosol cel plgcut al bradlor, par'cg-ti dg viéta!
Brulal este copacia, forte folesiter.
Dar bradul este un copacia i mandru si trainic. De aceea
!se dice despre un om tin6r, s'angtos si bine facut, cg este
mdndru ca ten brad. La nuntile de la tag se impodobesce
-Tate un brad cu tot felul de darurI i, apoi se b.' mirilor si
tlumea le qtrezd via@ trainied, cum este verdéta bradului.
Sint maI multe sol'uri de bradi, ca : ruoliftY, pini, tisg i altil.
0 pgdure de bradi se numesce bradet.
Pe la pOlele muntilor cresc fugi. 0 pgdure de fagi se chlémg
,faget. Fructele fagulul se chiémg jar. Cu jar se ingrasg porcii,
95

ca i cu ghinda. Vogul este cel mai bun lemn de foc, dintre


tov copacil no§tri.
In ce semaci bradul cu fagul ? In ce semad fagul cu
stejarul ?

103. Cântecul bradulul.


0, brad frumos I o,, brad frumos !

Cu cetina tot verde 1


Tu et1 copadul credindos,
Ce frunza nu si-o pierde.
0, brad frumos o, brad frumos !

Cu cetina tot verde I

0, brad frumos 1 o, brad frumos I

Verdéta ta imi place 1


OrT cand o veq, sint bucuros
Si vesel ea m6 face.
0, brad frumos 1 o, brad Irurnos !

Verdéta ta imi place 1


0, brad frumos 1 o, brad frumos 1
Cu frunza-ti neschimbata 1
IM6 mangai camd m6 simt, duios
Si m6 'ntarescT 'ndata.
0, brad Irumos I o, brad frumos 1
Cu frunza-V neschimbatä !

104. Adiectivul.
Deprinderi grainalicale.
Exemple : Bradul este nall.Cója bradului este lipi-
cia4 Cetina Térna este verde. Fructele
i

bradului slut lunguiefe.Braclii cei maT wart


cresc sus, la munte.
06

Regule : a) Vorbele: nalt, lipiciOsd, verde, lunguIete,


nalti sint nume de insusiri de ale bradulni.
2) Numele ce not dam insufirilor lucrurilor
§i fiintelor se cbtema adjective, adiec-ti-ve.
Vorba nalt este adiectiv. Pentru ce?
Vorba verde este adiectiv. Pentru ce?

Teme 1) Din bucata de cetire «Bradul i fagul» vef


sci tote adiectivele ?
2) Cu patru din acele adlective vef formit,
cu fie-care ale o propositiune, spun&nd cunt
este lucrul sail fiinta cutare !

105. Nascerea Domnulul Nostru Itsus Hristos.


Nascerea Domnului Iisus Hristos s'a intimplat
acum 1890 si mal bine de ani.
linparatul de atuncl voià. s. scie cãl Omenl, saü
cAte suflete träiesc in imparritia luI. El a poruncit ca
toti Omenil carl erall de un neam sa se adune in
cAte-un oras anume. Neamurile lul Iosif si a Marid
avead s6. se adune intr'un tairgusor, ce se chIema. Vi-
cleim, in tera ce-I clicea. Iudea. Pe c)itia pusa, tOte
neamurile lor sosira maI de vreme in Vicleim. Numal
Iosif si Maria intirziarä. EI, cand sosir a. nu gasira ni-
calerea loc de gAzduit saü Was. Asa s'au dus s. se
culce preste nOpte, la nisce clobani ce iI pasceaq tur-
mele pe camp, in apropiere. Clobanil aü primit pe
Iosif si pe Maria in staulul oilor. Staulul era. Inteo.
pescera. Acolo s'a nascut, nóptea, Domnul Nostru
Iisus Hristos. Mama sa, sfinta Maria, a invelit pe
pruncul Iisus in scutice i l'a aqeclat inteo desle,
din care mancail vitele. Ca acolo n'avea alt loc mal
mal bun, unde sã se culce pruncul Iisus.
97

Si indata s'a arata t pastorilor un Inger din, cer,


care le-a spus sa mérga sa vaqrt i vor afla, in lesle,
infasat un copilas. Acela este Iisus, fiul lu Dumne-
deft, meintuitorul lumei. Tot atunci, se arata pe cer
in dreptul pescerii o céta de ingeri, earl cantau can-
tece frumOse, cantece de bucurie, cä s'a nascut Dom-
nul Nostru Iisus Hristos.
Ce fel de sèrbatOre mare ne aduce a minte de Nas-
cerea Domnulul Iisus Hrislos ?
La Craciun copilasil alérga cu Moq-Ajunul , cu
&Ma, cu Vicleimul i cu Pluguprul ; lar la Anul
noul, cu Sorcova si cu Vasilca.

106. Colinda : Florile dalbe.


Sculati, sculati boeri marl"! SculatI vol Romani plugari!
Florae dalbe ! a pe cer s'a aratat
Ca ye yin colindatori, Lin lueeafeir minunat...
Florile dalbe ! Inima s intaresca
I\16ptea pe la cantatoril Omenii sat Infratesca.
§i ei via mere0, mereil Noi ye qicem : use, traiV
§i v'aduc pe Dumneclea. Intru multi ani fericiti !

Sa ye mantuie de rat, §i ca pomil st 'nfloriti


Un Dumnecleti noa-nascut §i ca ei s 'mbatriniti!
In scutice invOscut. Florile dalbe ID

107. tefan i manffi-sa.


Pe vremea luI Stefan cel Mare, stapania preste Turd
tin imperat f6rte vitéz. Acela isi puse in gand sa su-
pule Moldova. El porni spre Moldova cu o armata
7
98

numercisa, ca frunza i ca 16rba. Stefan Voda Iei cu


o mica ostire inaintea Turcilor si se hartui cu dinii
o cji ntrega. In spre séra. Stefan Voda biruit de asta
data de multimea Turcilor, hotarl sa se retraga cu al
set prin padurl, ceea-ce i facura. Stefan Vocla cu vre-o
20 de ca1aret1 se indrepta spre Cetatea Neamfu.
Acolo inteun castel vechig eraU retrase nevasta si
marna-sa, DOmna Elena.
Pe la mlezul noptil se audi o bMae la 'Arta ca-
stelulul. Mama lesi la turnul poi-0 i intreba : Cine
este? In tacerea linistita a noptil se auqi glasul lul
Stefan :
c.Ed sint, bund mamd, fiul tid lubit I
EU fi dela dste ml intorc rdnit.
Sdrta ndstrd fuse crudd astd-datd...
Mica mea ostire fuge sfdrimatd...
Dar deschide po'rta C. Turcil me' ' ncunglor.
Vintul sufid rece ; ranele me: dor I..

Dupä o scurta tacere, llcimna mama respunde :


«Ce dia tu, streine ? Stefan e departe,
Bratul slü, prin taberi, mil de moril imparte...
EU- sint a sa muma; el e fiul meti.
De est1 tu acela, nu-V sint muma eat...
.1nsd, eland cerul, vrind sd'ngreuneze
Anil vietil mele fi sd ml 'ntristeze,
Nobilul s'ed sufiet astfel ra schimbat;
Dacd tu es/I Stefan cu adevirat,
Apol in aicea, find biruincd
1Vu pott ca sd intri cu a mea ming..
Du-te la ostire! pentru Ora moll!
*i va fi mormintul coronat cu florl
99

108. Strada.
De acasa pan/ la sada, am venit pe strada. De la sal,
tot pe strada, avem s. ne intórcem acasa. Strada se chléma
pi ulip. Pe ul45, se vd tot case si curp, invecinate unele cu
altele ; ele sint rinduite in sir si aseclate fata, unele pe drépta
si altele pe stanga.
Stradele nu sint tote drepte; unele merg serpuite; altele
sint cotite.
Tote ul4e1e n'ad nici aceeas intindere ; uncle sint mal lungi,
altele mai scurte. Ba nici aceeas direcfrune n'ad tote stra-
dele ; wide duc spre E. altele spre N.; unele due spre V. si
altele spre S. Dar, ele pe alocuri, se intalnese si se incruci-
seza unele cu altele. Acolo, uncle mai multe uliV se intalnesc
si se incruciseza, se chierna ca este o respcintie. La uncle res-
pantil se deschide cate-o-data un loc gol, mare si larg. Dacä
iu jurul acelui loc gol sint case, rinduite una langa alta, ca
pe strade, atunci locul acela se chiéma lay& Daca lipsesc
casele, acel loc gol se mai chiérna i maidan. In ()rase mai
ales se gAsesce i cate-o gradinita in mijlocul pleei. In acele
gradinite pOte intra, orT-ciue, ca sa se plinibe. Intr'insele se
pot inch copif, din OM vecinatatea. Acele sint gradini ale
tuturora, adica gradini publice.
Unele strade sint largi i drepte ; altele sint inguste. Uli
Ole mai inguste se numesc ulicidre. Cand se intampla c o
strada sa nu dea intr'alta strada, ci sa se infunde inteo
imprejmuire de case, acea strada seurta se numesce funda-
turd.
Pe strade umbth.. mered Omeni pe jos, Omeni calari i Omeni
cu trasurile. Umbla si animate de tot felul.
Pe unele strade se asterne Pietris batut si nisip ; pe al-
tele bolovani de pletra.
Asternutul de pietris si de nisip se chlOma ;mew. Aster-
nerea sad pardosirea u1ie1or cu pietre mai mail s6 chiémä .
pavagiii sab. caldurim.
100

Pre stradele pavate se pun, pe id pe colo, i felinqre, care


se aprind sera ca s lumineze stradele":pe tiinpul intunecos
al noptii. Stradele trebuesc mgturate i stropite cu apg,, ca
sä nu se grImgdescg pe ele gurióie, praf i noroiii. Bine este
ca fie-care stgpan de casg sg ingrijéscg de cargtirea stradel,
ce trece pe dinaintea sa.
Pe o stradg curatg, umblg fie-care cu plgcere. Ulite le largi
si curate slut si seindto'se.

109. Sorcova.
In tote pgrtile chef i veselie I Tag lumea serbezg, cu bu-
curie, diva anului nog... Copilasit maI ales, sint volosl. Cu
sorcovele, in manusite, alergg prin zgpadg... Si unde vM un
treator, haid, la sorcovit. Glasul lor copilgresc se aude icl si
colo. Un bgletas ingang, cu glasul drggglas de Inger :
iSorcova Ca un mei!,
Vesela Ca un par,
Preste varg, Ca un fir
Primgvarg De trandafir :
SI trglescl Tare ca ferul
Sg'rnhatrinesci lute ca otelul
Tare ca pletra
Iute ca s'ageta
La anul
Si la mul(i. anI !»
Ce bucurie pe copil cAnd capetg, gologanil Unul intrébg pe
altul: «Ce fa dat tie, mg?» «Dar fie?« «Mie, 10
bani I« «UTte mg1 Ucign cruceal Mie numal unul da
cinci parale1» i sta, en 5 paralele, supérat, trage Un
&out celuI cu 10 bani... Si-apof se bau la Ong, unul dupg
altul. Se aruncil i cu bulggrl de zgpadg. Asa trece tag qiva
anului net, cu sorcovit, cu chef i cu veselie !
101

110. Ce e Familia ?
Barbatul cu nevasta-sa nu pot till cu intrega multumire,
in casa lor, pana ce Dumnecled nu le d i copil. Barbatul
pi nevasta, ca pdrinfi al copiilor, it cresc cu iubire i cu grija.
Parintilor li-e drag sa mangAie i s desmierde copi1aii. Lor
li se bucura inima când aud pe copil clicêndu-le cu glas
dulce : Tata! §i Mama !D
copiil tubesc pe parintil lor; dar el trebueott l asculte
pi sa-i cinstésca. Numal atuncl Dumne;leil ajuta pe copil.
Dumneclet a dat porunca : Set cinstesci pe taMl tea Si pe
mama-ta, ca sa aibi dile lungi i bune pe pamint).
T 441 copiii al acelorasi parintI trebue s s6 iubésca, intre
sine. El cu dragoste trebue sa-s1 eFrate ! Frafidre !, §i
Sora ! Soridril ID Copiii mal mici clic fratilor mai mart:
«Nene ! ori Bade !P i surorilor mai marl : Lele ! on Tata IP
Tata cu mama si cu top: copiii lor,frati i surori, mai
tot-d'auna tralesc la un loc, impreunä. Dar une-ori tralese pi
parintil tatel si al mamet Lor le clic copllasil :,Tatec mare!
orl Bunic h 0 Mama-mare ! on Bunica ID In multe case sint
si servitori i servito're, adic4 slugi. El ajuta pe stapanil casel
la ori-ce trebuinta. Cu totil impreuna : bunicl, parintl i copii,
ba &far si servitori, se chiérna c Mut o familie.
Familia adevk.at fericita este aceea, unde se vede dragoste,
unire i buna intelegere intre totl cel din casa.

111. Pronumele.
Deprinderi gramaticale.
Exemple : Tata e capul familia El lucréza mai
mult a casa. Mama il ajuta. Ea ingri-
jesce de tote ale case. Noi copiii si eü
§i tu, soro, si voi, fratilor, toll trebue sa
ascultam de parinIii nostri. Ei slut bine-
facetorii nostri.
102

Regule : I) Cuvintele : el, ea, noi, eü, tu, vol fi el,


stafi, in vorbire, in locul unor nume de fiinte.
Vorbele acestea pot sd stea i in locul numelor
de lucruri.
2) Cuvintele ce start in locul numelor de fiinte
sag de lucruri se cbsiemd cd sint pronume,
pro-nu-me. Vorba el este pronume, pentru-cd
std in locul numelui tatA. Vorba ea esti
pronume. Pentru ce ?...
3) i pronumele sint parti de vorbire. Ce peirti
de vorbire mat cunosci ?
Teme: t) Din bucata dc cetire «Familia» vet' culege
tote pronumele ce le cunosci !
2) Cu fiecare din pronumele : efi, tu, el, ea;
noi, vol, et, ele, veT scrie Cate o scurtd pro-
posiiiune, spunend ce face fiinta insemnatd
prin pronume. D. e. Efi .cetesc...

112. Fratil lut Iosif.


Iacov i Rahila inb6trinisera. El acum stateatl mal mult
acasä, cu bietiI lor cel mai tined, cu Iosif i cu Veniamin.
Cel-laltl fratlerati tot departe, la camp, dusI cu
turmele. De mutt nu mal primisera Iacov i Rahila,
nicl o scire de la dinsil. Li se facuse, bletilor parint,l,
dor de el. El se gandira sa trimita pe Iosif ca sa-I
cerceteze, de sanatate. Iosif era pe atuncI un baIetandru
ca de 17 anl. El pleca singur. . . Umbla vre-o cate-va
cjile pe camp. Merse tot vesel i volos i abla alla pe
fratiT sel, departe, fOrte departe. E pasceatt oile i caprele
lor, intfun loc cu totul pustitl.
103

Fratil, cdt zarira. pe Iosif, se posomortra, si se ultará


rea la dinsul. El ciisera unul catre altul : «Iata., vine
pkeitorul nostru ! Aci nimenl nu ne vede. Aide, sa. '1
omorim i s. '1 arunckm flarelor ! Sa. vedem apol ce
se va maI alege cu dinsul ! Tot el are sä fie maT mare
si mal tare deckt nol» ? !
Dar fratele cel mal mare, anume Rubin, le a cjis
atuncl : «Mel fratilor, sk nu omorim pe fratele nostru !
Uciderea este pcicat mare.
Dumnedeil a dat porunca : Set nu ucidi Mal
bine sk 'I asvirlim inteo grOpti de nisip pärksitä. Acolo
s'o prapädi el de sine-sl i ne scApAm de dinsub.
In Wandul lul Rubin ert sa scOVt apol pe Iosif din
grOp5. si sh '1 tramitä inapol acasä, la pärintl.
Rubin avek inirn a. mal bunk deckt ceI-1a1(1 ; el nu
vrek s amkrescrt pe pärint1. CeI-lalt,l trap erag Omeni
rel ; el nu ascultail de poruncile lul Dumnecleil ; nu
lubeati nicl pe parinti, nicl pe fratele lor.
Sa nu fit ca fratil lul Iosif !

113. Biruinta lui Stefan TWA.


Stefan, neprimit de marnä-sa, o asculta i plecá la
ostire.
«Stefan se intdrce si din cornu-1 sund,
Oastea ml zdrobitd de prin vdi se-adund
Lupta iar incepe
Sdrele s'ascunde intr'un nor de slinge.
Stefan fdrd mild-I bate fi-I invinge.
Turcii fail la fugd; el insd nu scapd.
cuprinfi de spaimci sar si pier in apd.
104

Alta intre dinf ii singurt se ucig.


Agit 'n spada 'third ndvülind se 'nfig.
Stefan pretutindent 11 dobdrd-amar
Prigonind turcimea pan& la hotar.

Astfel Moldova a rèrnas libera i, cat a trait Stefan,


n'a mal indraznit picior de Turc sa calce in Téra
Moldova D'atunci Moldovenil 1-au dat lul Stefan Voda
numele de Stefan, cel Mare i a rtnas pana astäzi
cantecul :
«Ste/an, Stefan, Domn cel Mare
&Min pe lome nu are,
Decal numar mândrul so're !.

114. Lupul.
UriclOsa flara e lupul ! Dar §i primejdiosa I Vai de fiin0
ce cade in ghiarele unui lup flamand. Lupul este un animal
selbatic §i rapitor. El este ceva
mai mare decat un cane ciobariesc
cu care §i sémOna.
Trupul lui este lunguiet. Blana
lui Ierna este galbule-cenu§ie ; vara
-/i441afro.4 ro§cata. Numai firea lui cea rea
nu si-o schimlul. De aceea ;lice
lumea : «Lupul plant 07 schimbd ; dar neiravul ba) !
Capul lupului este ascutit ; fruntea turtita. Urechile 'I sint
ciulite ; ochil 1ucio§1 i a§eclati plez4 catre bot. Botul lui este
inarmat cu colV marl §i tot-d'auna riujiI. Gratul II este gros,
§i nu 0-1 p6te indoi ! Cand lupul vrea O. se intOrca, este silit
sa se intOrca cu tot corpul. Partea dinainte a trupulul este
ingusta §i incovoiata ; partea de-dinapoi este lata §i tare. Coda
lupului este 1ung i stufOsa.
Lupil trälesc In padurile nOstre. piva, de obiceiii, stati as-
105

cunsl prin gropi. Ei numal noptea les dupa prada. Lupului


ii place forte mult carnea cruda. El prinde lepuri, vulpi si
caprióre. and nu aft de aceste, in padure si pe camp, se
apropie de turma. De acolo rapesce ce pote : miel, oi, capre,
ba si vaci, bol, cal si altele. Iérna, mai ales, lupil flamanditi
se adunä in haite numerese.
Atunci alérga pe zapaft §i urla cu totil impreuft.
Val de bietul caletor, ce le cade in cale ! and lupul nava-
lesce in vre-o turma, ucide mai multe animale, decat 'Dote sa
manance. El este un animal forte lacom. De aceea §i despre un
om, ce mananca si be preste masura, se dice ca-1 lacom ca
un lup. and lupul este satul, sta pitit si (Terme. Atunci este
el fricos si se sperie de orl-ce, maT ales de foc. Femea il face
neobosit, indthsnet, reutaclos §i siret. Lupul nu se pete
imblandi de loc. i lupul pete s. turbeze intocmal ca i canele.
Lupul este o fiera uriciósa, i premejdiosa. De aceea Omenii
ati dreptul sal starpesca.

115. Mama capra $1. eel tret iegt cuculeti.


A fost o data o capra, si capra aveh trel ledi. Mult il lu-
bia mama capra ledisorii, dar el erau nebunatici si nu prea
ascultaa de dinsa. Nu faceau maT Did odata cum ii inveth
mama : faceati dupa capul lor cel nepriceput; nu erail de tel
ascultatorl. De aceea ati i Wit rel I
Intio i capra, vrencl sa aduth pentru ledisorii eT nutret
mult i merinde bunk se porni de acasa. and era sa piece,
ea dise Iedilor asa :
"" «Ascultati, vol trel iel cucuiefi, copilasil mei I Ed me
duc s. ye aduc nutret mult si merinde buna. Pe cata vreme
n'oiu fi eli acasa, vol se. inei usa bordelulul bine inculate,
pe dinauntru. SI nu cumva s'o deschideti pang ce n'oiu veni
ed si ve voiu striga de afara asa :
«Vol trel Iedi cucuieti,
Mamil, na descuieti,
106

CA v'aduee mama dulce


Lapte 'n VtA,
Mugur verde in corn4,
Vesc de codru, in eodita,
Frunza 'n buzA,
RrbA 'n barbA,
Drob de sare,
La spinare 1
.Numai cand me veg awli pe mine el ve chIern a§a, nu
mai atunci sA deschideti ; cA de nu, vine lupul i pe tott
trel ye mändne/.Auclitu-m'aci, eopilW ? Alt-tel sa nu facet1
cA e vai de voi §i vai de mine 1.

116. Irerbul.
Deprinderi gramaticale.
Exemple: Capra Isl. Tubed ieglisoril.-1edisoril nu preA
ascultait de mama lor.E1 steteart inculati in
bordeitt Et descuiard lupulul usa bordefuluI.
ted.ignif ai mit rai.
Regule: I) Cuvintele: Iubeá, ascultati, descuiati arald
ce lucrà saü ce fãceh. capra i Teçl4orii. Vorba
steteaii arald starea Te1iorilor. Vorba aü 'Alit,
aratd ce s'a intamplat cu
2) Cuvintele care aratd lucrarea saü starea
sari ceea-ce se intamplà fiinielor sag lucrurilor
se chiémd cd sint verbe.
Vorba Iubeh, este verb, pentru cd aratd ce fáceh.
capra. Vorba steteati este verb. Pentru ce?...
3) Verbele incd sint parli de cuvintare. Ce
pdrli de cuvintare mai cunosci?...
107

Teme : I) Din bucata de cetire «Mama capra ci ca


tra fedi cucuiefi» vet sci tote verbele !
2) Vel scrie opt propositiunI scurte, in care
sublectul sd fie pronume i predicatul verb,
asa Et iubesc. Tu sta..

117. Stefan Vod i biserica.


Stefan-Voda, a fost un d'omn, nu numaT vitéz, dar si
cu frica lul Dumnecleit El a ridicat in téra Moldovel,
nu mal putin de 40 de bisericl Ante, spre multumire
si mairirea lul Dumnecleil pentru multele sale izbancjl,
ce le-a avut Stefan-Voda asupra tutulor dusmanilor.
Apol, Dumineca si in serbatorI, Stefan-Voda merge&
tot-d'a-una la sfinta biseric set se inchine si sä
.

asculte sfinta slujba. El si pe crestin1 ii indemna sä


merg5. la sfinta bisericä i sä cinstesc5. s6rbatorile. De
aceea, liii Stefan-Voda., il-a mal cjis poporul si Stefan
cel Stint.
«Intr'o cji de serbdtbre Dar poporul tot striga:
Intr'o di cu milndru sore t Sd tralescl,Mdria Ta 1)
Care lumea 'nveselia Cand aproPe de intrare,
Ce s'aude 'n depdrtare ?
Domnul Stefan cel vestit, Glas de om chiuind tare:
Domnul cel nebiruit, tHat ho! pa ha! Bourean
El pe cal incdleca Trage brazdd pe tapsanh
Si cu mu4I voinict pleca Stefan-Vodd se opria,
De la scara curtil lid .5i din gurd-asa grdia :
La biserica 'n Vaslut. tAuditati, audit,
Clopotele rersunazi, Glas de Roman nOcdjit t'...
StIgurile4 se 'nchinaii, Infra clip& sd 'I gdsitt /
Armösarii sputnege5... ,Si cu el ad sit fig!»
108

Stefan-Vociä intrA in sfinta biserica si se inchinA.,


lar nisce slujbasI plecar 5. sä implinésd porunca dom-
nesca !

118. Piitania celor trel Yegi cucuieti.


Mama caprg, dupg ce a povMuit pe Yeclisorii el, a plecat
dupa hrang. Dar lupul din pgdure a vëc,lut'o ca a plecat si a
priceput c'ad r6mas 141 singuri singurei, acasa. El a maI
lgsat sg tréca o bucata de vreme ; apoi, binisor, pe furis, a
venit pang la usa bordeiuluI caprei. El aveh de gand sa
primp. pe ceI tre Ieçli cucuieli §i sA '1 mänance, in vola lul.
Cand a pus laba pe clant.a, a gasit usa inchisa, pe dingun-
tru ; IeciI o Inc uiesera, dupg, cum le spusese mama. Dar lu-
pul era siret si viclén ; el se gandi cum sa lnsele pe TeT. 41
prefacit glasul lul cel gros de lup i Incepu sa le vorbescg,
suWrel ca o caprg; de afara el il alinth cu dulci cuvinte, ii
indemna bland si frumusel ea, sa-I deschicla usa si se fagg-
duia ca le acluce tot felul de merinde bun g. i nutrq mult.
Cel trei 101 erai i lacomi la mancare i nebunatici la minte
§i neascultätori de pove(ile mamiI bor. Indata le veni mare
polta s. vada si se rontäle merinile. Apoi nu le dete in
gaud a la usa este chiar lupul cel viclén, care voia sg '1
inple. Atund el nu mai iinura in seamg porunca mamel ca-
pre descuiara usa.
Pe loc lupul se repeql asupra lor, ii sfaIi cu ghlarele luI
ascOte si cu co10 luI cel marl; intr'o clipa, pe toT trel If In-
cu plele cu tot. Numai cucuiele, de la capatinele lor, le
lasa pe jos in bordeig. Apol, talharul de lup a luat la fuga
in padure, tragend usa dupa dinsul
SfInta scripturg asa inva0 :
(Fiul meil, ascultd invqatura tatalui tat, i nu nesocoti pe
aceea tZ mamei tale !)
109

119. Repetire asupra phrtilor de yorbire.


Deprinderi gramalicale.
Regura : Intréga istoriórd: « Mama capra ,si cel trei
ie0 cucuie( i» o vel scl s'o povestesci frumos !
Teme : Din bucata acésta vei culege tote parple de
cuvintare ce le cunosci si le vei scrie in sir,
fiecare fel pe un rind osebit I
Lucrarea se va face ap :
I) Substantive : puricele . . . .

2) Adiective : minunate . . . .

120. lost!' yindut de fratil s61.


Cel noilé fratT al lul Iosit nu sl-aq indeplinit indatd
gandul lor cel rat. Et n'ati ucis pe Iosif. De-o-cam-
data, ail fdcut cum '1 pov6tuise Rubin. Au aruncat pe
Iosif inteo grOpd de nisip parãsilit. Apof s'aii pus sa
ranance, fdra mustrare de cuget.
Tocmal pe atuncT se intampld sd trécä pe acolo nisce
negutatorI str6in1. Pe acea vreme era. obiceill de se
vindeaü coph, femeb i bärbatl, ca sd fie slugi i robi
0 cumperdtorilor. Omenib erati, pe vremea aceea, ca si
o marta de vinclare.
Fratil luT Iosif, Omenl ré i neomenosl, ce se
gandira ? «De ce sa nu castigdm noT ceva bani, vinclênd
streinilor pe Iosif» ?
Rubin tocmal lipsia. de la stand. Et scOserd pe Iosif
din grOpa i Ii vindurd. Negustoril strèinl II cumpèrard
de la dinsiT. ET il platird cu 20 de banT de argint.
110

Bletul losif plangeh cu jale si se ruga, in genunchl


de fratil Bel, ca sa-1 lerte :
El le spunek :«Fie-ed mild de mine ! Nu me in-
streinatI de pdrinp ; ni m6 departap de pdmintul
nostru> !

Dar dinsit : ,KNti ! Si lards nt.p> ! Mi-ti-'1 vendura


ea pe o vita netrebnica.
Negutatoril plecara in cale lunga, luand cu sine pe
nenorocitul Iosif. Fratil lul II oprisera pana i halna
de pe dinsul. El injunghlara un led si inmuiara halna
in sangele Iedulul. Cand Rubin se intOrse la stana, el
aratara halna sangerata i 'I spusera cä pe Iosif l'ar
fi mancat flarele, in gropa. Tot asa spusera i lul Iacov
si Rahilet Bletil batrinI plansera i jalira, cu amar, pe
lubitul lor copil, Iosif.
Fratil lul Iosif aü vindut pe fratele lor ; el ati min-
fit pe pärintil lor. Ei al"c fost ómeni, rèi. Dumnecleg
aveà sa-I pedepsesca amar.EI au vrut sa nenorocesca
pe Iosif cel bun si drept. Dar tocmaI pe dinsul Dumne-
cjeti l'a scapat i l'a inaltat.

121. Tulpea.
Vulpea este si ea un animal s61batic. Vulpea este la trup
mai mica cleat canele. Blana ei este ruginie. Numai la piept
are o pata alba. Botul vulpil este ascutit. Urechile if stad
ridicate drept in sus. Ochil IT joca intr'una. Vulpea are miros
ager. Dini1 vulpii sint ascutiti. Ea latra intocmai ca §i canele,
numal ceva mai ragusit. Trunchiul ei este subVre, i pórta
o coda lunga stufosci care, la viri, are o pata alba.
Vulpea tralesce mai mult in Ware. Culcusul el este, de
obicein, o gaura sapata adanc in pamint. Aceea este visuina
111

el. De acolo vulpea, dupg ce a inoptat bine, iese dupg prada.


Ea prinde Iepur, put de cgpri-
qr 2rMIVa Ora, porumbei, ggini, gasce.
Aisi Prada sa, vulpea, cum are miros
,d,6 fin, o simte din depgrtare i o
4 prinde cu mare istetiune. Dar
cand n'are ceva mai bun, vulpea
iflflâI1C i oreci i serpi,
.K. '7As6i'l insecte i vermi. Bine Ii plac
ei i fructele i strugurii i mierea,numai cl de albine are
o fricg mare.
Vulpea este Mae sprinteng. Apoi este si tare siretil, mai
sireta deck ori-ce animal. Dela vulpe s'au obicinut omenii sg
4icg despre un siret, ca-I vulpe siretet. Si cAnd omul siret este
bgtrin, Ii dice vulpolit bittrin 1
Blana vulpil se intrebuintezg la blg.narii. Pentru blana el,
apoi pentru pagubele ce le face ea, in curtile omenilor, rapind
pas6rile, vulpea este hulduitg, i vinatg de cgtre vingtorl.
Vuipea este un animal mai mult stricacios. Ea este din nea-
mul sag din familia canilor.

122. CAtun si sat.


Une-ori, vre-o cAte-va familif se adung la un loc, gi fat cla-
desc case invecinate. Acea mica intrulocare de familii se
chlémg cg este cam. La noi mai tot"' ómenil, care tralesc
prin cAtune, arg pgmintul cu plugul. E, in argturi, sémdng
grad, porumb i alte bucate. Apoi culeg rodurile semOngturi-
bor. Cu acele roduri se hrgnesc si el si altg lume multg.
Fiind-cl el cu plugul, lucreza li se (lice i plugati. Plugarii isi
lac arAturile mal adesea pe bucAti de pgmint, care sint moiiIe
sag proprietMile lor ; de aceea el se si numesc mosneni sag
proprietari. Sint si plugari care mal lag cu chirie ori cu
112

arendd §i mosiile altora, ca sg le lucreze. Ace lora li se dice


arendasi sau posesori.
Cgtunele mai marl, unde sint adunate la un loc familii mal
multe, asedate in case mai numeróse, se numese sate. Locul-
toril satelor sint sáteni. El trgiesc tot la fel cu cei de prin
cgtune. i sgtenil sint mai tot'i plugari. Dar prin satele cele
marl, se afIg une-ori i cate un dulgher, cate un dogar, cate
un fierar. Acestia se numese meserias'i ori meOesugari.
Prin tote satele mai sint i Omerif, care fac negutgtorii:
asa sint cdreiumarii i hangiii sad birtasii. El vind tot-d'auna
si art i cui, 136uturl, mancri i alte mgruntisurI. El gäzdu-
lesc pe strginil cgle'tori, care vin prin sate. In cgtune si in
sate, casele sint r6spandite mai la largul bor.
Sgtenii ii petrec viéta muncind frAtesce pe locuri intinse,
unde mereu se bucurg de aer curat si sgngtos. Vedi cg pe
dinsii I-a invrednicit Dumneded ca sg, lucreze la camp. Lor
le-a dat Dumnedeil grija sg gatescg pentru noi toti, painea
pi hrana de tote qilele. Nol trebule, din tot sufletul, sg, lubim
sg cinstim pe t6ranil cel buni i muncitorl !

123. Stetan-Voth i Selman Burcel.


In apropiere de orasul Vasluia, cale ca de o postà
si jumdtate, se aflä un deal gol, ce-I 4ic Movila lw
Burcel. In clitia de serbätOre, and Stefan-Vodd se
duse la sfinta biserica, din Vasluiü s'a. se inchine, un
biet crestin, in loc sd fi mers i dinsul la ruga lui
Dumneclea, la bisericd, s'a intimplat sa. fie cu plugul
ei sd are chIar pe acel deal gol, de lAngd. Vasluit. Se
vede tréba c. Stefan-Vodd, in drumul sea spre sfinta
bisericd, trecuse cam prin apropierea de dealul, unde
ara crestinul.
113

Cantecul asa glasuesce despre cele ce s'atit Intim-


plat atuncia :
a Cinci pantirt se alegelt
Pe Vasluig in sus mergeez
--(Térnä n'am cä sint Romanl
Tgmet n' am cd-ml ef ii stdpanl
Pan' zdria intr'o movild Tzt esti Stefan Domn cel Mare
Un Roman, arand in sild Care'n lume sémen n' are...
.57 eg sint oiman Burcel,
Cel pangrt descdleca Pulior de voinicel l*
Pe Roman il ferecez... c Sd trde set, dace" n' at temdl
La VasIuii Ii aduceez Dii-ne nogg bund sermci
Si la Domnul mi'l duceez: Cum de te-al pdcdtuit
aMdf Romeine n' at Aim& Sd-te-apuct de plugdrit
Spune nogg cum te chteMith) Tocma'n di de serbdtdre
Tocma'n limp de inchinare*.
Inteast-fel vorbi Stefan-Voda dare oiman-Burcel. El
vorbi cu bland* si-1 povetuia ea nu se cuvine sa
lucreze in qi de serbatOre, tocmal cand lumea este
la sfinta biserica, la ruga lul Dumnecleti.
Stefan-Voda, cel Mare, era eu adevgrat iubitor
de D-dat ii de lucrurile sfinte.

124. Ursul.
Mare tarnbalea si mai mare veselie intre copil, and v6ct
un tigan ursar, cu ursul dupa el I Copiii se aduna imprejur
ca sa vaqa fiara sculandu-se in doil6 pielóre i saltandu-se
dupa masura cantecului si a tamburel. Tiganul it ;lice mered;
aJôca bine, mai Martine ! Ursale neOsalat
Sail dau pane eu masline I I Pula de codru 'nversunat
Diha 1 Diha Dihal mai I
I I Dihal Dihal Dihal mai I»
Ursul este mai mare si mai gros i mai greoia dealt lupul.
A
114

Ursul pOte sa fie aprópe de 2 in. de lung si dela 10 pana la


12 din. de nalt.
Trupul ursulul este lungulet si buhalat. El este acoperit cu
blana caltósa si aspra Re'rul lui
este Oche§ orl sur, oil alb cu totul.
Apol este rasinit; de aceea se a-
prinde usor. Capul ursulul este
mare. Fruntea lui este turtita.
Urechile'l sint scurte si caseate
inainte ea nisce ghioce. Ochil ur-
sului sint mid. Botul lui este
ascutit si intrarmat cu coltl puternici. Piclórele lui stnt scurte
si tare imblanite. Numai sub talpi nu are Or. Coda nu-1, ca'n
palma, orl daca are cOda, aceea este numal un crimpelü scurt
si bout.
Ursii traiesc numal in paduri si in eodri. piga staii as-
cunsi prin vizuine i prin barlOge. Abia les pe-inserate si
neptea ca sa'si' caute hrana. Ursul se hranesce cu smeura si
cu mure. El mananca si pepeni si porumb ; dar ii place
mult mierea. Apol Mel de carne nu fuge. Cand este fla'mind,
ursul se agata de oi, de vite sag de cal. Ba, la mare nevoe,
el nu cruta nici chiar pe om. Atunci se ridica in piciórele
dindarät si se ia la lupta drepta cu omul. Ii prinde in brute
si'l stringe pana-1 omOra. Apol ii sfa4ie ciii suge sangele din
trap.Iérna ursul sta amortit in vizuina liii. Atunci Mel nu
be. fuel nu mananca, ci numal is suge unghiile. Tot iérna
lata ursOica Cate dol pul de-odata. Pull sint mici ca nisce
chitcant si sint orbi. Pana ce cresc marisori, ursOica II fe-
resce de urs, de tan.] lor, cacl aeesta 1-ar manca indata.
Blana de urs este pretdesa. Chiar si carnea de urs tinOr
este buna de mancat.
Despre un om greoid si puternic se clice cit este ca un urs.
Vulpea, lupul si ursul prind, in fuga, alte animale ; apol
le sfasie en dintii, tiindu-le cu ghiarele piclórelor dinainte. De
aceea aceste animale selbatice se numesc si animate reipitdre
suit flare.
115

125. Iosif in casa lui Putifar.


Neguldtoril, carl cumperaserd pe losif, se indreptara
cu dinsul spre mieza-ql, El sosird intr'o térd depdrlata
si bogata, care se chlemd Egiptul. Acolo el vindurd rob
pe losif, unul om tare si mare, anume Putifar.
Dietul losif era. acum fard tatä si fara mama. Nu
cunosced pe nimenl. Nu inteleged limba loculul. Erd.
strein in tend straind; era. trist si adanc mahnit. Atuncl
el se gandi asa :«De ce atâta sd me malmesc ? Nu
este Ore si aid Dumnedea cu mine ? Dinsul este un
tata bun si lubitor. Dinsul nu me va pardsi !, De atuncl
inainte losif prinse inimd. Et se sill sä slujesca cu
credintä pe stapanul séü, Putifar. Acesta hi asa de
multumit de Iosif, inCat tOtd casa si-o dete pe ma-
nile lul.
Dar Putifar aved o nevasta ma... Ea se incercd sa
induplece pe Josif, ca sd se intelega amdndol, pentru
ca sã insele pe stdpAnu-so. Dar losif nu voi s'o as-'
culte. Ea prinse mare necaz pe dinsul: Indata. II i
pari la bArbatul el. Ea spuse lul Putifar ca Iosif nu
vrea s'o asculte i ca el I1 bate joc de dinsa.
. Pulifar creda minclunile el; el se mania pe nenoro-
citul losif, si II trimise la inchisOre. Acolo bietul balet,
drept Si curat la suflet, zdced la un loc cu hotil I cu
talharil.
Dar si in temnita Iosif tot la Durnnecleil se gandia..
El asa isl qicea in sine : «Duinnedeic tote le vecle,
tOte le aude, tote le cunOsce. Et scie bine ca sint
116

nevinovat. El e maI tare si mal mare de cat Putifar.


El a dat omulul porunca :Fapta uritci i meirsavelk
set nu fad !
Eu 1-am ascultat. De aceea, me incred in dreptatea
la El me va ajuta, ca sa scap i d'aci !)
Aqa s'a si intimplat,
Din temnifri Dumnedefi pe losif la i scdpat,

126. Tiirgul i orwl.


Satenii fl agonisesc ei insis hrana, haine i multe alte hi-
crurl. Sere, otet, luminari, petrol, chimire, cisme si alte lucruri
le cump6ra de la altl emeni. Locul, unde ómenii se aduna sä
vinqa unele lucruri i sa cumpere altele, de care ail nevoe, se
numesce tárg.
Targul sad targusorul este o comuna mai mare cleat sa-
tul. In targuri sint case mai marl si mai frumese decal in
sate. Ulitele asemenea sint mai largi, mai drepte i mai re-
gulate. Apoi stradele silt, de obicein, asternute cu piétra saa
cu pietris. Fiesce-care strada are si nume. Unele strdde sint,
mai marl, altele mai mici ; acelea se cinema strade principule;
iar acestea sint strade laturale. In targul nostru sint atatea
strade principale. Strade laturale sint mai multe.
Intr'o parte a targului este un loc gol i larg, ce se nu-
mesce pieN. In pieta sint hanuri, in care se adapostesc emend,
care cumpr i vind Tot in pieta sint i cele mai multe
pravalii. Din pravalii ómenhi curnpOra zahar, cafea, ceatU, pos-
tavuri, ferarii i alte lucrul 1. In piéta stag si eel mai multi
inestepgaei. Partile mai departate de pieta se numesc mita-
late. Mahalata nestra s. numesce...... Taxgul nostru are mai
multe mahalale.
Targul, daca este mai mare, se numesce oras. Cand tar-
117

gul saa orasul este Imprejmuit cu zidurl, atunci 11 icem ce-


tate. Vect Invqa o istorie despre Cetatea Neamtulul. Local-
tort' targurilor s5 chiérn1 tdrgovep §i al oraselor or6seni.

Prin orase sint mai multe biserici si coIl, hanurl, birturl,


tarlvalil, fabrice i farmacil. In orase sint fel de fel de dere-
geitorii civile §i militare. In unele orae mal marl sint i teatre
§i muzee, §i alto Mewl de petrecere. OrAsenil se comp cu
anestesuguri, cu negotelorie i cu lucrurl de carte mai mult
deal cu lucrarea sati cultivarea Ornintulul.
SAtenii, targovetil i orAsenil, toti Impreunl trebue s. trAléscl
in bunA Inteleg.-re i sl se ajute unil pe a101.

nvil,:oxia/ AlifttAxJ
atostimiutinAk fnikviukti .
118

127. Tubirea de adevèr a lui Saipan Bureel.


Solmanul Burcel era. un om deschis la inima. LuI
II placea, sa spuie on i cui in fata adeverul; el era,
un om drept. Burcel nu se speria de vorbele mustra-
tOre ale lui St efan-Voda. Nu, Burcel spuse verde lul
Voda ca, fiind el sarac, n'are onici dile de serbeitóre,
ci tot dile lucreitOre». Iata cum spune povestea ca ar
fi respuns Soiman-Burcel luI StefanVoda:
«Domne,pun ma'na la Wept, Dar n' a cdclut numat ea ;
*i niè jur sa-V spun drept: A cdclut si mana mea
--(Pan'a n'a-ajunge plugar, Cu pdganu-aldturea 1....
Aveam falnic armdsar, De-atunct n'am ce sd me Jac
Si a ghidgd nesfrujitd Cam ajuns nit biet sdrac...
Cu pirne tintuitd, Nut n' am casd,nict n' amplug,
Care cand o inviream Nict juncant ca sd-tinjug1...
Frdscd din dufmani fdceam. Tdtd vara m'am rugat
Cite opt pe loc turtiam! De bogatit cct din sat
Alelet I pe cand eram Sd-mt dea plugul ca sd ar..
Om intreg de me luptam, .111i-a fast ruga in zadar.
Multi pdgant am mai stricatl Atunci, Ddinne, me intorset,
_HUN capete am fdrimat La Tatart cd me duset.
De Tatart si de Liftent Un plug mare cd prima
Si de falnict Ungurent SY cu un boa ii injugat
Jar In foc Ia Rezbotent Si de luclu m'apucai
Mi-a cdlut ghioga din mand ((Ca Aracul n'are sore
De-o sabie pdgnd ; Nici dile de serbAtore
Ci tot dile lucrAtOre I.
Asa vorbi Soimanul Burcel, cu inima deschisa, cä-
trä Dernnut Stefan cel Mare. El nu-i ascunse nimic si
Domnul ii i resplati pentru drepta tea luL
119

128. Numkrul substanthelor.


Deprinderi gramalicale.

Exemple: Bradul este un arbore. Bradii slut arbor!.


Zarzcirul este porn. Zar#1risi slut pomi.
Livedea este verde. Livedile slut vercli.
Pdiqa este alba. PcInzele sint albe.
Teranul muncesce. Teranii rnuncesc.
Baiqa se duce. Berele se duc.

Regule : 1) La tote aceste propositiunt, subiectul este


an substantiv.
2) Cdnd, intr'o propositiune, spunem ceva nu-
mai despre o singurd fiinta sag despre un
singur lucru, substantivul ii punem la nume-
rul singurit sag singular.
3) Cdnd spunem ceva de mai multe fiinte
sag despre mai multe lucrurt, substantival il
punem la numerul inmultit sag plural.
4) Substantivele ag doge feluri de numere :
Ele pot fi une-ori in singurit sag singular ti
alte or In inmulcit sag plural.

Terne : Din bucata de cetire «Taxgul si orasul» vet


formd §.ése propositiuni cu subiectul substantiv
la numerul singurit ti apoi le vei scrie ald-
turf, tot pe acelea, la numerul inrnultit, cum
se vede in exemplele de mai sus !
120

129. Iepurele.
Iepurele este fiinta cea mai fricósa de pe pamint. El este
ceva mai mare, deck o pisica. Blana lepurelui este cam sura-
galbule, pe burta alba, si mole la mama', ca untura. Capul 'I
este gros i gogonat, ca oul. Botul lui este rotungit, cu cate-va

, fire de mustall marl. Cu narile


de la botisor miróse forte bine.
Urechile ii sint mai lungl deck
; capul i srobite adinc ca nisce
linguri ; cu dinsele el aude forte
bine. Ochil II sint marl si rotundi,
dar cu dinsil nu vede bine. Pleó-
pele sint mici, Meat nu pot sa,
acopere bine ochil cel bolbocatl. Cand dOrme lepurele, ochil
11 r6man deschisi. Te miri ce fel de somn O. fie acela ! Pi-
ciórele Jul dinainte sint mai scurte decat cele dindarat. El
fuge zdravin, dar nunial la deal. Atunci el se salta si sare tot
merea ; atuncl IT zaresci codita lui bercii, reslrind in sus, la
fie-care zburghiela. La vale insä, acolo e nevola. Cand este
silit s. dea razna pe un povirnis, apol bietul iepurasi se di
mereit d'a rostogolul, fiind-ca nu-si 'Ate cumpëni capul cel
greil pre piclorusele dinaiute. Atunci 11 prindi usor. La camp
deschis fuge bine, de nu-i mai vedl urma.
17ina iepurele sta pitulat, in gropi, printre brazde i tufi-
suri. Acolo sta cocolosit si e ghemuit in blana lui. Daca '1-al
zari, i s'ar pare intocmal ca o «ulcelurci unsa,in burnieni as-
cunsii,. Dar unde potl sa-1 vedi Une-orl insä cand umblam
!

pe camp, orl prin tufisuri, ne pornenim, tist I c iepurele sare


de unde nici cu gandul nu gandesci. De aceea bine se dice :
ca. nu scil, din care tufd sare iepurele ! El numal in spre sera
iesa din culcusul SIll, 0, 'cl caute de mancare. Vara mananca
s6minaturi tinere: ierba, trifol, cimbru, varda, brojbe, sfecle
pi altele. lOrna, bieil iepurasi de nevoe se apuca sa róda,
tója copacilor tineri. Prin arésta fac multa stricaciune gradi-
121

narilor. La ros se slujesc cu dintit dinainte, care sint mat


mart i mal ascutiti decat ceia-laltl dint Iepurele este un ani-
mal rodtjtor.
De iepure sg nu-I fie fricg nimenui, cad el se terne de
tótä lumea, pang si de fasiitul frunzelor. Indatä ce simtesce
ceva, el se asécig pe piciOrele din dargt, fI clulesce urechile
in sus si p'aci ie drumul Fuge bietul urechiat de par'ca ma-
nancg pamintul. Despre el se póte zice Fuga-i rqindsci,
dar e si saneitasei !
Iepuril sint forte präsitori. Fie-care lepuróica fatg de cate
patru ori pe an, eke trei, patru i chiar, cinci vatui. Omenil,
pentru carnea cea gustosg, vineza pe Yepurt in tot modul, cu
ogari si cu copol. Din pie'ea de lepure se fac bignuri si ma-
nusi, 0. din Or pglgrii de pdslä.
Sint i lepuri de casg, mai mid cleat cei sölbatict. Prin
pgduri tepurit sint mai marl decat cel de camp. Aceia se
chiming soldani.
Iepurele este mai mult un animal folositor decat stricacios.

Prin pgduri, trgiesce pe copaci alt animal rodétor, ce-I dice


veverifa. 0 popi cunOsce pe coda cea lunga de tot.

130. Irisul Jul Faraon.


Dol ani intregi a stat sermanul Iosif la inchisOre.
Dar el, creclinla sa in Dumnecleil, tot nu 'sl-a per-
klut'o. El se tot gandia. : <AI orl maine, Dumnecleil
are sä me scape de aci ; fiind-ca el este bun si drept.
§i etl, la nimic n'am gresit».
S'a intimplat atuncl cci. Faraon, regele din téra Egip-
tulul, a visat intr'o nopte un vis ciudat. I s'ati aralat
lig in somn septe vacl grase, l'aptose si frumOse. Ele
122

pasceati linistit pe malul unel garle. Dar, deodata, aU


sarit din apa afara alte sépte vaci slabe, uscate si
urite. Vacile slabe au dat navala peste vacile grase
intr'o clipa, mancat.
Regele s'a desteptat speriat si a dis indata :«Ore
ce semn sa fie asta ?ACuprins de grija, el a poruncit
sa se dea veste in Wt . téra despre vedenia sa A
trecut multa vreme i nimenl nu s'a gasit ca sa-'1
talmacesca visul. Faraon, din di in di, mal tare se
ingrijta.
Odatä insä un slujbas al curtit lilt a venit la dinsul
si I-a vorbit asa :«Maria fa! et], tocmal in temnitb.
am intalMt un tiner strein, fOrte destept, anume Iosif.
De la dinsul multe lucrurl intelepte i adeverate am
invetat. Ore n'ar fi bine sal intrebi i pe dinsul ?)
Regele a poruncit indata sa't aduca pe Iosif din
inchisOre. 'I-a povestit lul tot visul, i apol I-a intrebat :
1El! ce cic1 tu, baiete ?»
Iosif s'a gandit putin si a respuns lul Faraon :
«Maria-Ta ! in tera Egiptulut, Dumnedeti are sa deEt
sépte ant de rodire si de bogatie. Acel ant insemnéza
vacile grase. Apol vor urma a1t1 septe ant de seceta,
de fOmete si de säracie. Aceia sunt vacile slabe... Bine
al face Maria-Ta sa te ingrijescl din vreme. In cel septe
ant roditorl sa pul sa. se adune in magazit, bucate de
tot felul. Ast-fel vet feri poporul teu ca sa nu flaman-
desca in cel septe ant ref de mal apol».
Si losif a spus adev6rul.
123

131. Genul substantivelor.


Deprinderi gramaticale.
Exemple: Tata este plugar. Mama este croitorés5...
lonel este ascultator. Mari Ora este silitóre.
Boil pasc. Vacile mugesc.

Regule: s) Fiintele : tata, Ionel sint de sex barbdtesc.


Fiintele : mama", Marióra , sint de sex fe
meTesc.
2) The fiintele cu vieã, cu simfire ci cu tn4-
care sint sari de sex barbatesc sail de sex
femeIesc.
3) Subslantivele care arata fiinte de sex bar
bdtesc not c)icem cã sint de genul bArbatesc
sait masculin. Substantivul tata, este de gen
barbeitesc. Pentru ce ? Substantivele care arata
fiinte de seX femeiesc, noi dicem ca slut de
genul femeiesc saü femenin. d. e. Substan
tivul vaci este de gen femenin. Pentru ce ?
Terne : Din bucata de cetire «Ccilun i sal» vei alege
tote substantivele de gen masculin si pe tote
cele de gen femenin si le vei scrie pe dou'e
rindurf osebite, atit k numerul singular cat
si la nume'rul plural.
Lucrarea va fi fOcuta pe caTet ast-fel :
Substantive din bucata de cetire «Cdlun
sat» shit :
r) Masculine : om-Ornenl
2) Femenine : familie-familiI
124

132. Capri 6ra i Capra n6grii.


Prin padurile muntilor tralesce, cu totul selbatica, un fel
de caprä, care se numesce äpriora. Captióra are cap mic
prelungit rare, la barbätus, Ora come cracanate cu 3 ramurl.
Femeluscel II
. I i psesc córnele.
A. Capri Ora are
urechl mid, ce
, '111 le tine tot-d'a-
una drept in
ao , 4fi
sus; gatullung,
-71 1 trunchiul svelt
- GA piclOrele lungl
k si subtirl, cOda
\.*
- -; maI nu se vede.
P6ru1 el este
galben inchis
Tuginid. Capriórele traIesc mai mult impreuna, hranindu-se
vara cu ierburi i Iérna cu mugurl si cu cOja, de arbori.
pita capriórele stau ascunse in locuri Indosite. Sera les fin-
preuna la locuri deschise, la pastme. Pe cand pasc, capriOrele
pun tot-d'auna strajl, care printr'un flulerat deosebit, dart de
.scire cand se apropie vre-o primejdie.
Caprióra este un animal dragalas, sprinten de picio-, cu
vedere i cu mires torte ager, aa, ca din departari marl adul-
anec a. pe vitiator. Altcum capriOra usor se imblânqesce.
Cam la fel cu caprióra este si copra né-
gra sail izurdul, care traiesce in muntil cel
mai nalti unde une-orl se acata cu cOrnele
carligate de cracile copacilor, cand e go-
nita de vitiator. Capra négra, p6ru1 011
scbimba la fatI, dupa timpurile anului ;
prima-vara este galben-inchis, vara cant
roscat, tOmna óche i Terns negru. Vina-
tul acestor animale dragalase este lOrte gred i anevolos.
125

Atat ca'prióra cat i capra négrA sint animale forte sfiicióse-


§i amêndon solurile slut un vinat forte bun de mancat. Din
blana lor, lucratI in deosebite moduri, se fac mai ales incal-
Vaminte, manu§i §i altele. De neamul OpriOre lor se irie §i
cerbul cel cu come marl si rlimurOse.
Vaca, bout i bivolul ; Ola, capra, cAprióra, capra négrA ii
cerbul, sint tOte animale rumegátdre.

133. Résplata lul Burcel.


Burcel dupa-ce veld si vègla cii. ruga luT atre ho-
gatiI din sat, sa-T dea plugul ca sa-si are si el un
pietic de pamint, a fost in zadar, se duse la Tatarl st
prinse un plug, la care injuga un boU, cu care ara,
cand a lost prins i dus la Stefan Voda. Acestuia, II
placu mult ct Soiman Burcel spuse verde de ce ark
in dile de sërbatorl si,
Domnul Stefan l'ascultd Si Tdtarii de-i vedea
Si din gurd cuvintd : Cad intrat in te(ra mea,
Mal Barcele, fetal med I Ta sd strigl ct vei putea
JaM ce hotdresc ed : Sai Stefane la hotare,
Ia-it un plug ea stise bol C'a intrat sabie-'n 1/rd I
Sd mergi bogat de la nol ! Aland ed te-oid audi
Ia-ti movila rezesie Ca an zmed m'oid repedi
Ca s'o ar de plugarie 1... Si aid urmd-a renuinea
Dar in virfu-1 sd te-asezi De Tdtari in (era mew) !
Ca stejar sd privighezi 1
Batrinil spun ca. 'nteadever, pe timpul lul Stefan
cel Mare, sedea un ostas de al lul pe Movila 'WI Bur-
cel i ca glasul lul era Mat de puternic, incat ajungea
rand la audill marelul Domn. Slujba aceea i-o dete.
Stetan-Voda lui Burcel, pe care din sarac ce era, l'a
facut bogatpentru-ca Burcel eret un om drept.
Asa rèsplatea. Stefan Voda pe Omenii cel viteji si
drept,1 !
126

134. Lac, stuns. trestie ,$1 papurii.


Tudorel merse odata, cu tatal sea, la lacul, din capetul
rsatulut.
d Ah I uit colo un om cu luntreu! Ce face el pe apa ?b
Asa vorbi Tudorel catre 0151 sea. (cIata ad o bucata de
.pane I Ia arunca nisce miezisori in apa ID dise tatal Jul Tudorel.
'Tudorel ascult i indata-ce asvirli farimaturile de pane, in
-apa, mat niul pescisort, innotara spre et. De alta parte se
atullaa nisce bro'sce ocacaind. Intiaceea se apropria omul cu
luntrea adica luntrusul, catra mal. El alma in luntre nisce
rad, pe cart it prinsese de sub nisce radacint de la malul
tlaculut. Pe langa pesci, brósce i tact mat traesc in ap i o
,multime de vtermisori. Ba, ómenit invatatt spun ca in fie-care
picatura de apa se afla mai multe fiinte fOrte mict, ce nu se
Tot vale cu calif Ebert. Acele fiinte se chiéma infusorii. De
aeeea veqt, pe lang apI, gAsce, rate, berze, ratusce i alte
pasert de apa, care se branesc i cu pescisori i cu vtermu-
leti de apa.
Pe langa lac, cresce o multime de plante. Acolo veg stufi-
sul saA trestia.
Trestia cresce
,
mai multa in-
preuna, pana
la naltime de 2
metri. Trestia
re cotorulsub-
tire, rotund si
.gol pe dinauntru. Cand este tiara, trestia este verde; Tar
cand este uscata, are colóre galbute. Cu trestie se acoper ca-
a&e, la tOra. La fel cu trestia este sovarul §i pipirigul.
La un loc cu trestia, de obiceiti, cresce i papura. Papura
are aceeas inaltinue ca i trestia ; dar cotorul it este mat gros
:0 foile mat late, si mat grOse deck la trestie. Din papura se
lac rogojini, cosurl, cosulete i alte lucruri trebuinetóse in casa.
127

Tot pe langa apa mai cresc i sàlci, i aninI, care adesea,


forméza ate o padurice intréga. Ace lei padurice IT zice ben
sag cring. Prin cringuri tot-d'a-una petrec, când nu-i frig, mai
multe soiuri de pas6ri cantatóre, carora le place la umbra,
Ia rëcóre. i ómenii se plimba bucuros pe langa apa, prin
berc sag prin cring.
«Vec,11),-4ice tatal lui Tudore1,(Duinne4eil a läsat
ci apa ca in ea O. traésca numeróse fiinte, chiar asa ca
pe pamint si in aer si in cer, unde petrec ingerii lul D-deu.
Fiintele &Mese pe peimint, in peimint, in apei, in aer pi
in cer.

135. Genul amestecat al substantivelor.


Deprinderi gramaticale.

Exemple : Merul Inverdesce.Perul infloresce.


Plerseca este dulce.Pruna este brunthrie.
Merul este copt. Merele slut cópte.
Gardul este nalt.Gardurile sint nalte.
Satul este mare. Satele slut marI.
Regule : 1.)Lucrurile neinsufletite : p(r, mCr, prunä...
nu slut nia barb*, nici fetnel. Lucrurile,
in sine, n'aI izic un sex.
2) Substantivelor, care arata lucruri neinsufle-
lite, le dam si lor un gen, parcd ar ara"td
fiinte insufletite. Unele substantive clicenz cã
sint de gen bdrbatesc. d. c. mer, per.
Despre alte substantive, ce insemn4a lucruri,
4 icem ca sint de gen femeesc. D. e.
p run5.
3) Multe substantive, care arata lucruri lard
128

viata, sint masculine la numerul singular


si femenine la num'erul plural. D. e. Mer
mere ; gardgardurf. . Acestor substantive,
cu gen amestecat, sczü schimbacios, le clicem
ca sint ambi-gene suit de gen neutru, adica
nici de gen masculin, nici de gen femenin,
ci de amandoile genur ile.
4) Substantivele ait trei genurf : genul mascu-
lin, genul femenin i genul amestecat saü
neutru.

Teme : I) Din bucata de cetire «Lac, stufis, trestie 1i


papura», veT alege tote substantivele de gen
amestecat si le veT scrie pe un sir, atat la
numerul singular cat si la numerul plural, asa :
Substantivele neutre din bucata de cetire
«Lac, stuh., trestie i papura sint : Lac
lacuri...
2) VeT sci i substantivele de gen masculin
si pe cele de gen femenin !

136 intiltarea lui Iosif.


Iosif a deslusit lut Faraon, limpede si curat, ce in-
semna. visul lul cel cludat. El Mlle mult s'a mirat si
s'a bucurat de intelepclunea cea mare a acestui liner,
rob strein. Abta acum iWlesese el ce vrea. sa. click
visul si ce trebue el sa. faca.
Pe Iosif, Faraon Pa oprit indatà la curtea sa. Cu
mare veselie 'T-a vorbit asa : «Iosife ! de acurn In-
nainte tu vet fi mat mare peste -WA casa mea ! De
129

tine va asculta tot poporul meg. Iata, pe tine te puffi


al doilea dupa mine, peste tot pamintul Egiptulul. F.
tu cum scil mai bine! Teo. e pe mama ta !»
Regele imbraca pe Iosif cu haine bogate. h puse in
deget inelul sëa de aur si II atarna. de gat o salba
scumpa. Astfel gatit i impodobit, l'a plimbat pretutin-
dent alaturi cu sine. TOta lumea se uItà. cu mirare si
cu dragoste la tinërul Iosif. El era, frumos, bland, des-
tept i smerit. Regele din inchisOre Ii scosese si de-
odata pana la domnie l'a inältat.
losif se puse indata pe munca. Timp de sépte ani,
el umphi magaziile cu tot felul de bucate. De aceea
regele si tot poporul din Egipt, pe nimeni nu lublail
si nu cinsteaa mal mult decat pe Iosif. Dumnec,leil II
daruise cu mai multa pricepere deck pe toti. De aceea,
el maT presus de totl s'a inaltat.
Dumneclea a respldtit cu prisos credinta lul Iosif !

137. Glasca $1 rata.


In &la ei prin b64ile satului mereil ve;11 ba r*, ba gasce.
Cand te u4T la gasce, le veql cum alunecg ele pe apg in sus
si in jos, cu capul ridicat I Cate-odatg le veqi si cu piciórele
si cu coda in sus. Atuncl se dag afund cu capul, chip pes-
cisori.
Gasca este cat un cocos de mare. Gasca are aripe lungT
dar nu pOte sg sbóre bine. Niel la umblet, pe uscat, nu-T
indemanaticg ; dar cu atata mal mesterg este ea la innotat.
Gdsca se ingrasg repede i forte lesne, cu gräunte. Carnea
a este forte gustOsg, maT ales carnea de boboci maned.
Ouele de gascg sint bune de mancat. Penele i fulgii eT se
Intrebuintézg ca umpluturT mol i calde pentru perne. Bgrbatul
130

gascel se chióma gdnsac §i Oscan. Gasca este o pasere domôla.


Ea vede cu mare !Ague de séma de puil e i ii apera fm-
potriva ennenilor §i a canilor. Glasul &eel' une-ori este un
cga-ga-ga» resunator, alte-ori Un csi-^si* incetinel. Gdscile,
cand sint maT multe fmpreuna, fac mare galagie.
.27 Rata este, intru tote, mai mica deck
gasca. Gatul el este mai scurt §i mal gros
decal al gascil. Dar
Po, ciocul sat pliscul el
. 046 r este mai lung 0 mal
Sl\-14 Want decal al ga-
P.:A* scil. Rata sbléra ta-
re: --aMaca!maca!
maca ti in cele-lalte, rata se asémana cu gasca.
Pe langa i pe apele de pe camp traiesce geisca si rata sel-
baticd, carl semend intru tdte cu cele domestice; se deosibesc
insa c. gasca 0 rata selbatica slat mat mid i mal sprintene
la sburat i la innotat, decat cele domestice. Pe cele selbatice
le vinéza vinatoril cu prepelicari.
Gasca 0 rata sint paserl de apa. Ele, pe uscat, umbla
greoiil ; dar sint marl mestere la innotat.

13S. Biitglia, luI Stefan-I-WA cu Unguril.


Pe cand avea scaunul Domniel la Vaslul, Stefan-
Voda primi odata scirea ca. Unguri' aü intrat hotesce
in téra i cà. fac, pe unde trec, un jaf cumplit i crunte
omorurl, caci
Uncle tree MaghiariI, satele se stricd;
Holdele aurite in cenus4 picd.
Mumelor romane sinul le despicd.
Pe copiit fragetii in sail ridicd le
Stefan dete porunca sa se adune Ostea ca sa Inv*
131

minte pe tantosil Maghiarl. Printre ceta-laltt ostasl,


care avead sa insoceasca pe Domn, era si Aprodul
Ptcrice, un vitéz roman, mic de slat, dar mare la
suflet. Aprodul Purice semèna cu Stefan, care si el
erk tot mic de stat.
Ostea pleca, totl calarl pe cal moldovenT, a caror
veste mersese In tOta lumea, cacl ere' hul ca vintul
si ca gandul si, par'ca eraii fara splina. Cand ajunsera
la tabera unguresca, Stefan-Voda asa glasulesce vite-
jilor sél :
«Osta,s1 I set sap prea bine cd spre-a birui
Maghiarii, Dumnectezi ne va imputernici.

Dice si s'arunc'n dusmani- de aprocji incunjurat


Romani?, cu a lor iutad prdvdlind,restdrmi tot.
Ungurit sd stea'mpotrivd se silesc ci er cat pot.
Pad furia ronuind sparge, sfarmd orr-ce gred...
Sfarmd, tale ,si dundcd, fac iiifricofat onion.
Inteast-fel se lupta Stefan-Voda cu vitejil sël Mol-
dovenl. Unguril se luptatl si el pe MOrle, pe vie0, dar
nemica nu pot face, nimic nu isprdvesc b>

139. Prepe1ita i potarnicllia.


Prin arAturi i pe cAmpil talesce prepelitasatipitpalaca. Pre-
pet*: nu e mai mare decal un puma
bun. Ea are penele cenusif-rosióre,
p6tate cu negru, cu alb si cu castanig.
La trup prepelita sémOuA cu un pe-
pen e. Caput aripele si coda if slut
scurte. Prepeliti maT mutt fuge de
cat sbOra". Carnea el este bung de mIncat. D aceea o vinOzI
132

vingtoril cu prepelicariIp, intocmai ca pe gascile i ca pe ra-


-tele s6lbatice.
Prepelita se nutresce cu seminte. Tot pe camp traiesce pi
poteirnichia, care nu-i mai mare deckt un
puM buni§or de ping §1 are pene orl ce-
nu0i, ori vinete, oil ro0óre pestrite.
Prepelita §i potarnichia, preste lérng, se
due de la noi §i primgvara se intorc iarg0.
Ele sint paseri ctileto're i selbatice.

140. Frain lui Iosif in Egipt.


Dupa ceI sépte anI bunI, in care Iosif umpluse ma-
gaziile din Egipt cu tot felul de bucate, venira in
sfirsit i vremile grele ale secetet
Bucate nu se mal faceail. TOte gradinile i Vote
campurile erati gOle i uscate. TOte päserile si tote
vitele erati sterpe. Pescil mureati in garlele secate.
Omenil incepura a simti lipsa de tOte.
Atunci Iosif indestula pe fie-care cu bucate de tot
felul. Toll Omenil din Egipt II bine-cuventail.
Dar fOmetea se intinse i maI departe de cat tera
EgiptuluI. Ea ajunse pand si in pdmintul Canaan.
Acolo traià, Inca bAtrinul Iacov cu fecIoril set. Vestea,
a in Egipt sint bucate cu prisos, de vinciare, se rès-
pandise preste tot locul.... Iacov trAmise si el pe cel
clece feclorl al sél, maI marl, ca s. cumpere, cu banI,
Oa din Egipt.
El plecara in lungã cale. Indata ce sosira in Egipt
si II vêcjii Iosif, numal de cat cunoscii pe fratil sel ;
dar el nu'l cunoscura pe dinsul. Iosif se stapani si
133

nu vol sä se descopere lor ; ba le vorbi chlar rdstit si


cu asprime. Dar, peascuns, porunci slujbasilor sel ca
sa umple peste mäsurd sacil de grill al acestor cjece
strèinl din pamintul Canaan. Nu numal atdt ! El spuse
inca sä le ascuncla, in sacil lor, i banil cu care el
pldtiserd griul.
Cdnd fratil erail gata de plecare, Iosif le clise cä
daca. N o r mal vent dupd bucate in Egipt, atund ne-
gresit sa aducd cu el si pe fratele lor mal mic! El
plecard...
inimet bunà i darnicei a ma infeleptul Iosil

141. VinititOrea.
De cate-ori ie0 la camp, afara, m iT tot-d'auna intalnesci
cate un vinator. Vinatorul Ora, de obiceit, haina scurta,
u§óra, verde orl cen4e, pantaloni strimti pe picior, cisme
inalte cu caputa, pe cap o §apea sat o palarie u§óra de Oda.
13,3
II pot( u§or cunósce pe pwa,
ri
pe tac i chip cant cla vina-
n tore, earl II sint tovarA§I ne-
A
despartiti. In gianta, facuta de
piele, are merincle, prat pentru
pu§ca, alice §i bucati maricele
de plumb sad zburdturi. Cand
4,04,6
oiA
se intOrce de ii vinat, in gianta,
aduce vinatul.
Canil de vinatOre sint de trei feluri : copo, ogari i prepe-
hcari. Copoii §i ogarii ajuta la scO!erea §i la prinderea vfna
tulul pe camp i in paduri ; 'far prepelicaril la vinatul de apa.
Copoiul este de marimea unui cane ciobanesc ; este mai adesea
negru orl castanit. El are trupul lung, §uit §i picióre subtiri,
indemânatice. Ogarul este canele cel mai mare de vinatóre.
134

El are piciórele forte nalte, botul ascutit si coda tot-d'auna


incovoiall in sus. Prepelicarul este mai mic decat copolul_
El ajuta la vinatórea gascilor, a ratelor sëlbatice, a prepeli-
telor si a altor pashi.
Iata cum se face vinatórea: CaniI, cu botul la pamint,
adulmeca urma vinatului ; cu urechile blegite, cu coda intinsa,
alOrga IAA mill §i latrand cu chelalaléla, and mai aprcpiata,
and mal departata,... Vinatorul sta incremenit, la panda. El
par'ca nici nu 1-suflä. Cand anii vestesc apropierea vinatuluip
vinAtorul tresare. Cu ochiul pironit catre partea, unde s'aude
latratul, el astépta, ispitesce, cauta §i masOra departarea, dupa.
latratul canilor. i apol and d'odata se arata soldanul cu
urechile clulite, sail vulpea cu cOda ta.r4 or speriOsa caprióra,
or ursul morocanos, vinatorul, repede ca fulgerul, la pu§ca la
Ware i trage. Vinettorul este un cm usor, iste si ind5mdnatie.
In paduri, vinatórea de lupi, de ur§1 §i de mistreti este
grea §i primejdiOsa. Vinatorile in paduri se fac, de obiceth,
de catre mai multi Orneni impreuna. Acestia, cu ajutorul ca-
nilor, gonese liarele, pe care apoi vinatoril le impuva. Ursul, cle
multe oil, se la la lupta drépta cu ate un gonacid sad vinator.
Primavara §.1 in unele timpurl ale verii, and animalele fac
pul, vinatOrea este oprita prin lege.
Vinatórea este o ocupatiune placuta; dar este §i un me§te§ug
greil §i impreunat, prea adesea cu primejdii.

142. Numerul adiectivelor.


Deprinderi gramaticale.
Exemple : Vindtorul este un om Vindtorii sint Omeni
istet. istefi.
Halna vindtoruluf Halnele vindtorilor
este vpirci. sint wóre.
VInatorul pOrtä o VinAtoril pOrth giante
glantà mare. marl.
135

CopoiI, cu urechile blegite si cu coda intinsei,


alergd fan mild.Val de bietul Iepura5 luat
la grOn6. BletiI iepura51, ail 5i el multi. 5i
amarnici du5manI, de5i el, lepurasiI, nisce
fiinte fricose, nu fac nimenuf nicl cel mal
mic rü !
Regule: I) Adiectivele : istet istetI ; u5Orà, usOre ;
mare, mari. iaü numerul substantivulia, de
care tin
2) Ori-ce adiectiv ia num'drul substantivulul,
de care tine.
3) Cdnd substantivul sta la singular, la sin-
gular sta i adiectivul. D. e. Vinatorul istet.
Ccind substantivul sta la numgrul plural, la
plural sta ,si adiectivul. De ex. Vinatoril

Teme : Din bucata de cetire «Vinatdrea» vei culege


tOte adlectivele 5i le vel scrie, pe fie-care
cu numerul sëii, pe doue rindurl osebite,
dupà modelul lucraril de aci :

LUCRARE.

Adlectivele din bucata de cetire «VinatoreaD


slut :
La singular. La plural
Scurtci StrIrng
UsOrci nalte
136

143. Aprodul Purice-Movilh.


Vitdzul brat a la Stefan prin Unguri cdrdri fdcea...
D'a sangelui virsare pdmintul se inrofia.
Cand dun plumb dintr'o sdnqd calul siü rdnit fiind,
Sfordicsce s'apoi cade inc'odatd neclziezand,
Cade ci eroul Stefan, clicend: «Copil nu vi daft l
SI pe .Domnul vostru pradd dusmanilor nu ldsati I
Atunci, rand primejdia era mat mare, se intimplase cd
Aprodul Purice sd fie langd Vocid. Stefan
aCere alt cal ; deci indatd, Purice descdlecd
.,SY tiind friul Si scara liz Domnul siü Il trase.

Eel un mosinoiti m'oiti face pe carele sd te sui la


,5'indatei pe brinci" se pune, jos la picidrele lot.
§tefan incaleca calul i apol se intOrce care Purice
si zimbind asa-1 dice :
«De va vre Dumnecia astd-eji s& putem ca sd scdpdm.
Sd scil Purice, bdiete, cd nu-t mat fi mo,sinoiii,
Ci, spre vrednicA resplatl, movill a te face vroiii !))
Lupta se incepe din nog. MaghiariI sint cuprinsl de
spaima si de grOzA. Unil se dag prinsl la Romani ;
altil reman pe drumurl calcall de cal si zdrobitl. Ro-
manil sint invingtorl.
Dupa. ce tefan-Voda, a multumit luI Dumnedeg,
pentru acésta invingere, cu multe mosil a daruit pe
Aprodul Purice, caruia d'atuncl i-ag dis Movila.
D'atuncl a Minas familia Movilescilor bogata si din
ea unil ag ajuns si domnl in Moldova si Tera Ro-
manésca.
Nici o plata fara resplata.
137

144. 111utarea Evreilor in Egipt.


Mal treed vreme i Iacov cu neamurile sale sim-
ir laras lipsa de merinde. Atuncl fecloril lul Iacov
se pornira inca odata spre téra Egiptulul, luand cu sine
si pe fratele lor mal mic, pe Veniamin. Asa le porun-
cise Iosif
and Iosif zari pe lubitul sen fratior mat mic, el nu
se mal put ii stapani. Lacräml de bucurie ii podidira ;
de mult II era, lul dor de Veniamin. Iosif saruta pe
totl fratil sel cu dragoste si cu bland*, si le vorbi
asa : 44Vecl bine Ca vol nu me mal cunOscetl! En
sint fratele vostru : efl sint Iosif !!!» Atuncl fratil
sel care il vindusera in pustin, se rusinara grOznic.
El incepura sa planga si sa se valete de frica. Totl
aclura in genuchl i i cerura lertare de la Iosif. Iosif,
din tOta inima, II lertA. Indata II tramise inapol acasa,
cu multe darurl, pentru tatal lor. Dar le spuse sa se
intOrca curind si sa aduca chiar pe batrinul Iacov.
Asa an si facut el. Iacov, cu tot neamul sen, si cu tOte
turmele sale, se stramutä, din pamintul Canaan, in tera
Egiptulul, unde s'an asegat cu bite neamurile sale.
Iosif a trait rdna a ajuns a fi de 110 ant De tota
lumea el a fost iubit i cinstit. and a murit, tot po-
porul din Egipt, tOte neamurile lul si totl streinil, la
un loc, Pan Alit. El pentru toti a fost, un mare
inelcicetor.
Dumneclen a lubit mult pe Iosif, pentru credinta sa.
Dumnegen l'a ajutat la bite. El l'a inaltat mal pe sus
de toil, flind-ca Iosifa avut si pricepere agera si
inima buna.
138

145. Biserica.
Biserica este o clkdire a mai multor familii impreung. Ea
póte fi chiar a tuturor familiifor dintr'o comunk. Biserica este
un edificiii public.
In Dammed i serbktori top' locuitorii din comunk, sad
dintr'o parte, se adunk in biserica lor. In bisericg sint multe
icóne sfinte. Acolo ard mai multe lumingri. In bisericg Omenil
se rógg, cu totii impreunk, lui Dumnecled sk-1 fink sub paza
lui cea bunk. Biserica este, aci pe pämint, casa luT Dumnedeii.
Dumnecled este tatkl nostru cel bun. El este mai bun, mai
mare, mai puteruic i mai drept de cat toti órnenii. De aceea
in casa loT trebuie s intrgm cu gand curat i cu vole bunk.
Acolo, in biserick, tot omul trebue sk fie cu luare-aminte la
lucrurile cele sfinte, la cuvintele si la cantkrile sfinte ce se aud.
Alipitk de biserick este clopotnita cu turlele sale. Clopotnita
póte sk se inalte si din acoperisul bisericil. In clopotnitg sint
clopotele, tóca i docanele cu care se -kick. Cu acestea se dk
scire cand se face sfinta slujbg si cdnd more cine-va.
Imprejurul bisericif este cimitirul, unde se ingrópg cu rugg-
ciuni i cu cantari, mortii. La capul fie-cgrui mormint se vede
o cruce. Crucea aratk cg acolo dórme, de vecsi, un crestin.
Rude le celor morti se'mknk pe morminte flori frumOse. In
cimitir se plantézk i arbori; apol se fac potece spre inles-
nirea umblkrii Omenilor. Cimitirul trebuie imprejmuit cu gard
sad cu sant ca sk nu intre dobitócele i sk fack strickciuni.
Dela nascere i pang la mórte slinta biserick pórtk grijk
de noi, de Omeni. Acolo se duce omul cand se botézk, acolo
cand se cununk, acolo cdnd more. Deci fie-care crestin bun
trebuie sg mérgk cat mai adesea la sfinta biserica i s'o cin-
stésca. Numal asa vom placO lui Dumneqeli.

Dumnede4 &I' tot ce vedi, I A-1 lubi 0 a-1 asculta


Sci cade scel adorezi. I Va fi multumita ta !
139

146. Genul adlectivelor.


Deprinderi gramaticale.

Exemple: Dumnecleti este prea sfint. Biserica este


o casd sfintei.Preotul este un om vrednic.--
Vrednicci este si vorba ha. In bisericd tot
omul trebuTe sã intre cu voe bund i cu
ganduri curate. IcOnele cele frumóse ne aduc
aminte de OmeniI ceI drepri, care s'ail racut
sfintii lul Dumneclea.

Regule: 1) Adiectivul stint ia genii! substantivulut


masculin, Dumnecleil ; adiectivul sfIntà ia
g anal substantivulta femenin,bisericd. . .

2) Adiectivele, in tot-d'auna, Iaü genul sub-


stantivelor de care tin.
3) Adiectivul este de gen masculin pe ldng
an substantiv de gen masculin. D. e. Preot
vrednic. Adiectivul este de gen femenin pe
ldngd an substantiv femenin. D. e. Icond fru-
mósd. Adiectivul este ambigen pe ldnga un sub-
stantiv ambigen. D. e. Gdnduri curate; gdnd
curat.

Teme: I) Din bucata de cetire Biserica veT sci tote


adlectivele, care slut de gen masculin ; care-
sint de gen femenin si, care sint de gent
neutru!
2) ITT vei Insemnd i nurnC.rul adiectivelor !r2
140

147. Miinitstirea Putna".


Esise vestea, in lead Tera Moldovel, cii. Stefan-Vodd
-void sa facä o mändstire, atat de frumOsä si de ma-
rep. cum nu se mal pomenise.
4C e malurile PutneT, cu vitejil sil Romani'
Stefan merge sd alegd, locul sfintulul altar.

laid cd Tang& movild, Domnul Stefan s'a oprit.


Total tace Ochil tintd ; sta poporul neclintit».

-
evt.Ki*
jj
__
Atuncl Stefan clise hoe-
rilor : Ea cu Radul,
Vatavul de copil si cu dol
copiI de cask ne vom sul
pe movila ce vedeti. De
, acolo vom trage sageti cu
arcurile, ca sa vedem
unde si in cotro voIesce
Dumnecleil sä asecIdm temeliile sfintel mandstie... Ai-
dell copil !...
Legenda ast-fel vorbesce:
c Tret ostasi CU arce in mand, pe movild acum se urcd
Doi ca zimbrul, agert, mandri, nap' ca bradul de la munte.
Pat lor umert portd glugd ; la brig palos fI, pe frunte
Cu-a lor lungl fi negre plete, se cobOrd o negrd turcd.
Dupd-ce Voda cu copiil de casa ajung pe virful
movilel, cu dragoste, le qice : «Copii, tragetp Eti
wean astacli sä me intrec in arc cu vol !)) Atuncl vol-
nicil, amandol, isi incOrda arcele ; trag.... Sagetile lor
sbOrd, se tot duc, se duc ca gandul si de abId ochiul
zäresce locul pe camp, departe, unde se cobOrd.
141

«S5, trdit1 copil!) le qice Vodd.


Dar când Stefan-Vodd fulgerd sägéta lui in vint,
acésta zbOrd mutt mal departe de cat skgecile arca-
silor si in urrnd se fringe intr'un paltin.
(Acolo va fi altarull) dice Vodd...
«Sd trdtéscd Domnul Stefan ! mit de glasurt it urézd
poporul jos, pe vale, umilit, ingenunchhizit,.

148. Locuitoril dupa neam $1 dupa religiune.


Locuitorii din comuna raistrg sint Romani. Teti Romanii
impreung formózg un neam, neamul sad na(iunea _Roma-
nilor. Mosii i strgmosil Romanilor, de mult, forte de mutt,
ad venit aci de la Roma. Roma este orasul cel mai mare in
Ora Italiei, care se afig de la nol spre apusul sórelui. Ro-
manil sint locuitoril bästinasi a'i Romaniei.
Legea sad religiunea romanéscg se numesce lege dreptere-
dineidsä sad ortodoxa. Romanii sint drept-credinciosi sad or-
todocsi.
Mal ales prin targuri i prin orase, pe langl Romani, mai
trgesc ómeni si de alto neamuri : Rusi, Greci; Bulgarl, Serbi,
Turd, Ovrei, Germani, Francezi, Italieni i altii. Acestia totl
slut sMni. El n'ad putnt sg traléscg in tërile lor. Asa ei au
venit in ióra nostrg. Prin muncg i prin viétl cinstità aci 1'0
castigg str6ini1 cele trebuincióse vieii. StriniI, aprópe top',
se ocupg cu mestesuguri i cu negustorie.
RusiT, Grecil, Bulgaril i Serbil, sint t i el drept credinciosi.
Nemg Ungurii, ItalieniT i Francezil sint sad eatoliei sad
reformart. Ortodoxii, catolicil i reformatil cred in Iisus Hr.,
fiiul lui D-4ed. De aceea ortodoxii, catolicil i reformaiii se
chiémg cg sint crestini sail de religiunea ere;stina. Evreii sad
Jidanil nu erect in Domnul Hristos. El cred in profetul
De aceea Evreii se clice ctt sint de legea mosaial. Turcil cred
inteun prooroc al lor, ce Fait chiemat Mohamed. De aceea Turcil
142

,se dice cg, sint de legea mohainedana. Dar si mohamedauif


mosaicil i crestinii cred intr'unul D-dert adeverat.
Departe de la nor, trglesc Omeni care nu sciti nimic despre
Dumnedet. Ace in se inching. la sore, la lunk la stele, ba Ii
la unele animale. Acei Omeni, care nu crecl in Dumnedeu cel
adevgrat, se chlOma pàgdn. Religiunea cea adev6ratg, este re-
ligiunea sail legea crestinei. Locuitorit d n cornuna nóstrg, sint
mal toti Romani. Apoi tot,1 impreunk Rom'arni sint crestini.
Streinii unit sint crestini, a1iI sint mosaici i ali sint moha-
anedant

149. Limba roman6scA.


Mult e dulce i frurnOsg, Saltg, inima'n pth.cere
Limba ce vorbiral Can d o ascultIm.
Altg, limb'armoniósl Si pe buze-aduce miere
Ca ea nu ggsim Cand o cuvintg,m.
Romanasul o inbesce
Ca suiletul sëq.
VorbiV, serit romanesce
Pentru Dumnedea !

150. Patriarch!! Evreilor.


i cu tOte neamurile lor,
Iacov, cu to(I fecToriT sel
:a.üfost chTemati in Egipt de losif. Acolo si-al facut
case, si-ail agonisit turme si avutit i s'ail inmu4it
fOrte. Acolo aü trait ei in belsug vre-o patru sute si
catl-va de ant
Printre locuitoril V&A Egiptulul, et ere' streint ET
vorbiatiti all& limba; purtaa all-fel de irnbracaminte ;
aveau all solti de trala, alte obiceiurl. Dar numal el
se inchinaa la Durnnecleul cel adeverat.
143

Cu top, el se trageati din Avraam. Pe Avraam cel


drept i credincios, II alesese Dumnegeti ca sa se
nasca dintr'insul un popor drept si credincios. Pe
Isaac fiul lul Avraam, ran läudat toi pentru cä era
drept i ascultdtor. Pe Iacov cel drept i vitéz, fiul
lul Isaac, lumea de demult l'a numit luptdtorul lui
Dumneqell, adica _Thrall. De aceea urmasilor lul le-a
rémas pentru tot-d'auna nurnele de Israiliti. Dar Is-
railitilor li se mat clice i E urei si Jidani i Jidovi.
Avraam, Isaac si Iacov aü fost rarinp, mosil Si
strämosif Evreilor. Acestor trel cap! a! Evreilor li s'a
dat nurnele de Patriarchi. rara in qiva de a41, po-
porul evreesc cinstesce pe Patriarchul lor Avraam, pe
Patriarchul lor Isaac, si pe Patriarchul Iacov.

151. Alegerea lacului pentru Manastlrea de Argeki.


Scaunul Domniel
TeriT Rom'anescl s'a
mutat de la Campu-
Lung la Curtea de
Arges. Unul dintre
domniT fedi, Neagoe-
Vocia, s'a pus in
gand sA zidéscä sag
sA dureze o sfinta
biserica, de cdt care
maT frumósd si mai
luminOsd n'a ma!
fost si n'are sã ma!
fie.
144

IatA cum spune povestea despre lucrul acesta


4(Pe Arges in jos, «Milndru clobana,s-
Pe un mal frumos, Din fitter doInai!
Wegru-Voda trece Pe Arges in sus
Cu tovardsi dece : Cu turma te-at dus.
ZVozl mesten mare, Pe Aiges in jos
Calfe ci zidart Cu turma at fast.
,Fi Manole dece Nu cum-va-t vedut
Care-t ci intrece. Pe unde-at trecut
Merg cu toçl pe cale Un zid pdrdsit
S'aléga 'n vale Si neisprdvit
Loc de mdndstire La loc de grindi§
Si de pomenire... La verde-aluni§?
_Tat& cum mergea C Ba, Ddinne, am vicpa
Ca 'n drum ajungea Fe unde-am trecut
Fe un Ref ctobanas Un zid pdrdsit
Din finer dotnaf... -Si neisprdvit.
Si cum il vedea Ca/zit cum il yid
Domnul Ii dicea: La el se reped
latra a pustiii
Ji urla-a enorciti.

152. Numèrul pronumelor.


Deprinderi gramaticale.
Exernple: Ea scriii.Tu cetesaE1 desemnéza..Ett
ceise.Not cântam.Poi alergatl. Ei fac
gininastic5.E1e brodéz5.
Regule: r) Fie-care cnn vorbesce, se gdndesce, mat in
tu la sine. d. e. ECi scriii. Apol se gdndesce
la cel cu care vorbesce, d. e. Tu citesci. Pe
urind se gdndesce la cel despre care vorbesce
145

d. e. El desemnezd. Aces* trei feluri de inp


se chiemd cd shit cele tref persOne.
2) Cdnd vorbim, nol forte des insemndm per-
scinele prin pronumele : eü, tu, el, ea ; noT,
voI, ei i ele.
3) Pronumele se impart intre trei feluri de
persóne: a) Sint pronume ale persOnei addia,
adicd eü, cdnd e vorba numai de mine sin-
gur i nof, cdnd sintem mai multi. b) Sint
pronume ale persónei a dolia adicd tu, cdnd
cel cu care vorbim, este numai unul >ci voT,
cdnd sint mai multi. c) Sint pronume ale per-
Rind a treia, adicci el i ea, cdnd e vorba
numai de o singurd perscind, bärbat ori femee
si ef i ele, cdnd e vorba despre mai multi
barb* salt' despre mai multe femei.
3) i pronumele se chiemd cã std la numerul
singular, cdnd se vorbesce numai despre o
singurã fiintd saü lucru; std la nuWrul plu-
ral, cdnd este vorba despre mai multe persone.
d. e. Ea cOse.Ele brod4d.
Teme : Din bucata de cetire tAlegerea locului pentru
mandstire» veT alege tote pronumele si, im-
preund cu verbul de care Tin, le vet scrie pe
doile sirur1 : pe un sir vef scrie pronumele
de la numerul singular ; far pe cela-lalt vel
scrie pronumele de la nurnerul plural!

153. Pi6tra de var 1 creta.


Ce plgcutg este o cash frumos spoith MI de unde este
I

varul cel alb ? Varul se afl in phmint. Dar din päinint


10
146

nu se scóte in starea si in forma in care il vedem cand se spolese


cu el paretil caselor. Varul de spoit se face din Okra de var.
Plétra de var se afla in pamint, in bucati mari si in stra-
toil intregi. Locul de unde se scóte plétra se numesce carierd.
Piétra de var, intocmai ca si sarea, este si ea un mineral.
Piétra de var este tare, sad solida, grea si farimaciósa. Ea
are colóre alba, sung sat galbena.
Väraril baga piétra de var in cuptore marl. Acolo o ard
SO, se face farimaciósa 0 cu totul alba. In starea acésta se
chléma var nestins. Varul nestins tot in formä de bulgari 1.6-
mane. Varul nestins pus in apa, se infierbinta forte tare. In
apa varul nestins se stinge, se farima si. se face praf. Daca.
se amesteca bine cu apa, in varn4e, se face ca laptele. Acesta
este varul de spoit. Daca se rëcesce varul stins, se póte in-
trebuin0.. Sint mai multe soiuri de var, ca var gras §i. var slab.
Sa nuil bagi mama sad piciorul In varni0, când ferbe varul
caci te potA sa te ardi grOznic.
Un sold de var este si creta. *i. creta se afla in forma de
stand, in pamint. Dar and creta se scóte din pamint, nu
pog sa serif cu dinsa, caci este amestecata cu o mu4ime de
petricele. Ca sa se aléga de materiile strOine, se farima 0 se
pune in vase mall, cu apa, ce se face ca laptele. Corpurile
str6ine, fiind mai grele, se asé da. la fund ; mar creta innota
pe deasupra. Apoi apa cea plina si alba, de creta se scurge
in alt vas. Acolo se lasa p4n sa stea, pana ce creta se lasa
pe fund. Apol se scurge din nod apa din vas, in care rdmas ne
un glod de creta care se intaresce la sore. Din creta asa in-
tarita se tale bucatile de creta, in patru muchil, cum le ve
dein la noi. Creta acésta se numesce creta speilard, care nu
sgarile tabla. Creta se mai intrebuintéza la cur4atu1 lucruri-
lor si a tacthnurilor, precum si in farmacie.
Pe langa piétra de var mai sint i alte soluri de pietre.
Ast-fel sint : creminea, nisipul, gipsul, ardesia, din care se fac
placile de scris si altele.
Pietrile, ca fi sarea, sint minerale.
147

154. Ocupatiunea locultorilor.


La ora sint meseril Sint rotarl §i carau0,
Cate'n minte nu le til : Caruta0 §i lacatu§l ;
Sint brutari i simigii, Sint dogari, brutarl, birjarT,
Macelari, zarzavagil, Sint hamall §i nisiparl;
CofetarT §i bragagil ; Caret41, cioclii, dricarT,
Carciumari, laptarT, bacani, CerOtorl, luminararT, [gari,
Precupeti §i marchitani ; Sint tulgheri,tamplarT, stain-
Sint cismarT, palarierT, Si zidari, pletrari, co§arl.
Croitori i barbieri, Sint ferari i potcovari,
Tabaci, curelari, §elari, CutitarT, ciasornicarT ;
Ciaprazari i pläpurnari, Alamari, tinichigil,
Tapiteri §i gradinari, Argintari, giuvaergil...
Sint lipscani i toptangiT Iar VganiT's lautarT,
NegustorT §i boiangii, Spoitori i bucatari.
Si marp.nde §i pAnzari, Sint evrel bancherT, zarafi ;
Parfumarl §i sapunari ; Dar mai sint i vechl cavafT.
Femeile tote ingrijesc de casa Ele gatesc ntincarile. Apo):
se ocupa cu impletitul, cu torsul, cu tesutul, cu croitul i cu
cusutul hainelor, pentru totT eel din casa.
Toti meseria0 §i toti Omenii crescut'i trebue sa lucreze, sa
mulicesca !

ce)/ruei (rut/ AA, AGV fruiv


fravavrxe,
155. Num6rul verbelor.
Deprinderi gramaticale.
Exemple : Brutarul face pa.ne.Macelai'ul tate carne.
Garciurnarul vinde baitur1.GrAdinarii ingri-
148

jesc de florf.--Plugarii arci pamintul.Jude-


catorii judeca pricinele Omenilor.

Regule : I) Verbul face clicem ca sta la nurn'erul sin-


gular, fiind-ca arata lucrarea unel singure fiinte:
a brutarulut. erbul ingrijesc, c)icenz câ sta la
num'erul plural, fiind-ca arata lucrarea mai
multor flinte, a gradinarilor.
2) Verbul ca predicat 4icem ca sta la numerut
singular, Mud arata lucrarea sag starea unet
singure fiinte safi a unui lucru. Stã la nu-
m'erul plural verbul, Mud arata ce lucr4a
safi ce Ii se intimpla la mat multe fiinte saii
lucruri.
Teme : Din bucata de citire « Ocupatiunea locuitorilor»
veI alege 5ése substantive 5i, dupa modelul
exemplelor de maI sus, veI forma 5ése pro-
positiunI cu predicatul verb, 5i anume tref
proposiTiuni cu predicatul la singular 5i trei
cu predicatul la plural !

156. Porunca domn6sca, pentru zidirea


Miinistirit de Arge.
Dupt spusa ciobanulul, Neagoe-Vodd af15. locul dorit.
Apol porunci mesterilor sä zidésc . o sftntd bisericd,
de care lumea, când va ved6-o set se minuneze Si
s5.4. fie pomenire lu Vodt din neam in neam. Dad.
o vor zidi dupA dorinta lul, VodA le fagadui ca-1 va
respläti cu cinste boerésd. ; lar dacä nu-i vor implini
porunca, atuncl de vil II va zidi in temeliile bisericit
149

Pe doban.
cht it audia Dect, vat meitert mart,
Domnu"nveselia Calfe ci zidart,
.$1 curind pleca. Curind vey mkt
Spre gid apuca. Lucrul de-1 pornig,
cu nou'e zidart Ca sdiml ridkath
.Nodi mestert mart Aci sd-'mt duratt
.51 Manole dece. Mdndstire naltd
(laid zidul med I Cum n'a mat fast alta.
Aci aleg ed Ca void da avert,
Loc de mdndstire Paid face boeri
.51 de pomenire. Lir de nu, apot
Pad zidI pe vot,
V' old zidi de vit
Chtar in temelit!.

157. Vicelorl sb invOiiturT.


Fiul mat, ascultd, invetatura tatetlui ta4
si flU nesocoti pe aceea a mama tale I
eine nu lucrézei, sc't nu meinânce !
Ajutortil i unirea
aduc omulul metrirea.
Urei, pismc i mcinie
duo pe om la nebunie.
Lupul p'drul si-1 schimbei, dar neiruvul ba.
Netravul din fire n'are lecuire.
Euga-1, rusinósei,
dar e si setnettóset.
150

Sci nu ucidi !
Uciderea este pdcat mare.
Nici o platd fard resplatd.

158. Primtivara.

A trecut Iérna gerósl, Turturelele se 'ngang


ampul Tat1-1 inverclit. Mil de fluturi vedI zburând.
Rindunica cea voiósI Si pe ager' albinä
La nol Tar4 a sosit. Din foil miere adunandi

Dintr'o créngg 'n alta sbór1 Cantl cucu 'n dumbrgviórg


Sturzul-galben, aura. Pe copacul inflorit.
Salutare, primavarg 1 Salutare, primIvarl 1
Timp frumos, bine-al venitl Timp frumos, bine-al venit !
151

159. Trabla i clocarlia.


Iérna, vara, vedi pe langg casg, pretutindeni, vrgbil. Vrabia
este de 1 pang la 1 1/2 decimetri de lungg si de 5 pang la
7 centimetri de naltg. Vrabia are pene cenusil intunecóse ;
fruntea i crescetul le are vinete. Bgrbatul are o patg négrg
la gusg. Trunchiul 'i este oval si grosut. Vrabia are capul
rotund, ochil mid ageri i vioi, ciocul scurt, gros i drept.
Coda e cam pe jumkate asa de lung, cat corpul i, la virf,
putin crestatg. Aripele vrIbil sint scurte i lgtgrete. De aceea
ea vrabia, nu este sburgtóre prea dibace. Piciórele 11 sint
scurte, cu patru degete : trei date inainte i unul indgrgt.
Yrabia ciricedesce. Vrg bale, mai multe impreung, petrec, mai
bucuros, pe langg locuintele omenesci. Vrabia se nutresce cu tot
felul de grgunte si de seminte; ba manancl struguri, cirese,
si alte pOrne cu miez dulce. Puisoril, 5 pang la 8, la numer,
manancl gandceT, omide i musculite ce le duo pgrintii bor.
Pe alocurea carnea de vrabie se manancg.
Vrgbiile sfnt paserele vioi, curajo'se si inclreisnep. Ele se virg
orbesce dupg hrang, printre pls6rile domestice. Tot asa fac
vrgbiile i cu locuinta kr. Adesea in loc sg-si facg ele cuibul,
mai bine merg i rgpesc cuibul de rindunele, pe care le alungg
din culcusul lor.
Vrabia este o päsericg statornica la noi.
La fel cu vrabia, trgesc, prin grgdini, pe campil si prin
cringuri, mai multe soluri de plserele. Ast-fel este ciocdrlia sau
cioccirlanul care are pene cenusil i pe cap un mot. Ciocarlia
se naltg, cantand sus in aer.
Lie, lie, ciocarlieI i reving, din luming,
Sbórg 'n sOre, cantgtóre I Pe pgmint cu dulce cant.
Stigletele are crescetul negru, fruntea i gusa roOT i pe
aripe cate o patg galbeng,.
Vrabia, cioccirlia i stigletele sint pcigrele cdnteirge. Tote OA-.
relele acestea se nutresc cu fructe i cu seminte.
In ce sémeng vrabia cu ciocarlia ? Dar cu stigletele ?
152

160. Stigletele ti. clocArlanul.


Un stiglet s'a fost prins in lat, cum e maI r6t1.
Si, desperat cu totul, de mórte se bgteh.

Iar un docarlan, mereb.,


De el Imi tot rideit
picênd : «Ce ngtärätt I
Se pole, qiva mare,
S. call in lat asa de tare ?
pët, eti n'am trieS
De nimicd,.
Dar invirtindu-se pe laugh' sticletel,
S'a prins in lat si el !

J\Fix,iii,o/faTizufeiutiu ililIdalit.
153

161. Invierea Domnulul Iisus Hristos.


Pascile.
Pruncul Iisus a crescut in casa parintilor set, in Na-
:zaret. El era supus si ascultator parintilor si tuturor
,Omenilor bunt. and a fost de 30 de ant, s'a botezat
In garla Iordanulul, de catre sfintul Ion Botezãtorul.
SerbatOrea Bobotezii ne aduce aminte de botezul Dom-
nulut. Pupa botez, Domnul lisus a inceput sa invete
pe Omen! cum sa tralesca si cum sa se pOrte ca sa
le fie bine pe pamint. El vindeca. tot-felul de bolt ;
ba a inviat chiar i pe mat multi morti. Atunci Wt .
lumea a inceput sa-'I cinstesca, ca pe Fiul Int Dum-
necjetl. Numal unit Omen! ret, chlar deregetoril cel mat
mart, nu'l puteatl suferi. ET 11 prinsera, Ii batjocorira, II
batura i Ii restignird pe cruce. Domnul Iisus Hris-
tos, nevinovat si bun cum era, muri in cele mat crin-
cene chinuri si apot a fost ingropat, Vinerea. A treia
rl dupa mOrtea sa, din-cidde diminéta, pe la cantatul
cocosulut, de odata se simti un mare cutremur de
pamInt «cci ingerul Domnului, pogorindu-se din
cer, a venit $ i a pravalit pidtra ce eth pusd pe
usa mormintului, i ingerul sedea, d'asupra el. Si era.
vederea Int ca fulgerul i imbracamintea lul alba ca
zapada. Si de frica lul s'aft cutremurat pazitoril ce
erati acolo pus! de catre Evrel. Ingerul acela a vestit
mat intal unor femel blande ce se dusera sa vacja tru-
pul Domnulut Iisus, cä acesta s'a sculat din grópd,
ca a 'inviat din morti. Invierea Domnulul Hristos o
praznuim la sfintele Pasci. La Pasct, precum Domnul
Iisus a Iesit din mormint, asa lese din pamint terba,
154

asa resar florile cele frumOse. Atund Mtn firea se im-


braca In haina noun; totul este veselie, totul este bu-
curie. Copiil se bucurä de are roi' i totI crestinil
sint vesell ca ai venit Pascile. Omenil, la Pasci, se
salutt cu vorbele « Hristos a inviat respund
« Adeve'rat a inviat

ceitivyto, ,c6Av mwitrw AArtm-icut


tie/ri6 cu

162. Bindunica.
Ce frurnos sboratacesc rindunelele pe langa strasina easel t
Acolo ad ele cuibul cu otsórele sag cu puisorii lor 1 CopiiI
cu minte se joca d'a rindunica. Ei cersetoresc, cu mama su
cita, pentru puisoril rindunicei :
--,M'a trimis rindunica Daca nu nai-1 da
S. 'mi daY scandurica ; Ti se faca mama asa t
DaT ? ori nu dai ?»
Rindunica este o pas6rica dragalasa, micuta. Penele eT sint
negre sag cenusii, rosióre pe frunte si pe gusa. Capul rindu-
nicil este rotund ca un glont. El 'Arta um cioc scurt i ascu-
Vt la virf. Trunchiulii
'v.,- este lungulet. Aripele
, sint mai lungi decat
corpul. Coda e de ase-
menea lunga i la ca-
pete facuta tocmal ca
o furculitä cu doi dinV.
Piciórele II sint forte scurte, subcirT i slabu-te. Rindunica ciri-
155

pesce tóth. giulica. Ea nu póte sa umble bine. Dar cu atat


mai bine póte ca s sbóre. Mai tóth, vara o petrece ea fn sbor..
Sburand iT prinde musculite i gandcef, pe carl If mdnAnca.
Tot in sbor se repede ea si la apa când i-e sete. Atunci re-
pede Ia cate-va picaturi de apa in gu§a.
Rindunica lT face cufbul, cu mare mestesug. &if undo ?
Pe dinuntru, cuibul §i'l captu§esce bine cu lãn 1 cu fulgT.
Acolo scóte ea, de doti ort pe an, ate 4 sat 6 pui§ort
Rindunica séde la nof numal primavara §i vara. Tómna.
pléca de la nof, in -WT. mai calde. kiridunica este o pasere cd-
letdre. Ea este o pasörica forte
dragala§e i folositóre. Omenil
Iic ca e pacat mare sa ornóre-
o rindunica sat sh-I strice,
cuibul.
Sint o sumedenie de sand
de rindunele. Cele ce at pintecele alb, se chiOma ldstuni.

163. Yisul Meteru1u1. Manole.


Zidirea manAstiril nu face a. nicT un pas inainte. Ce
lucrati qiva, nOptea se surpa. Mesteril nu sciail, cä
orl-ce casä nouä nu pcite fi traInica, dac5. nu se in-
grOpa, in temelia el, /umbra unui om. Asta-cji, zidariT,
indatä ce s'atl säpat santurile, pe unde are sä fie casa,
lag mäsura until om cu o trestie, pe care o zidesc in
talpa temelia Omul, a caruT mtisura saU umbrd, s'a
ingropat in temelie, se (lice ca, mcire pana. in 40 de
clilelar zidirea dalnuIesce. Ca sä nu mOr g. insä nimenli
;

din pricina acésta, inainte de a asecja. temelia uneI


case, sa se chieme preutul bisericif i sä facä rugä
sfintä, adica sfintirea apel sati aghiasmel, cu care se
stropesc santurile temeliel.
156

Nu asa fkurä mesteril zidarl la clädirea MAnästiril


Arges.
Iatä cum spune mal departe cantecul :
Jar Manole sth; Care s'a ivi
Nici cd mat lucra, Mani in zor de e,11,

Ci mi se culca. Aduchid bucate


un vis visa. La sot, on la frate.,.
.Apoi se scula Dect dacd vroitt
.S'ast-fel cuvinth : Ca sd isprdviti
«Nail mesteri marl' Sfinta mandstire
alfe ci zidari, Pentru pomenire,
Sclit ce am visat Nol sd ne-apucdm,
De avid 272 'am culcat ? Cu to:i sd jurdm
O piptd de sus Si sd iie legilm
Aevea maa spus Taina s'o pdstrdm.
Cd ortce am lucra S'ori-ce sogórd,
.NoPtea s'a surpa. Mane-in son' de di,
Pan'arn Itotdri bital s'a
.1n zid de-a zidi Pe ea s'o jertjim
Ce-a 'ntai solidrei In zid s'o zidim !
.Ce-a 'Mat suriord

Ast-fel le vorbi. Mesterul Manole, cel mal mare si


mal iscusit dintre mestert ToT primira sfatul vAtafu-
luT Manole.

161. Repetire trimestriala.


Resumat de gramaticd.
Exemple: Iosif avea un-spre-zece frat1.Iosif era balat
cu rninte,FratiT Jul Iosif erau órnenf pis-
rnatariv. Iosif era bland. El era deschis §i
drept la inirna.FratiT lul Iosif erati InclarjitT.
157

Numal Rubin aveà inima mal buná. Ceia-lanp


erail i reutaclog. El vindura pe fratele lor
cel bun, pe Iosif. Apol el mintira pe tan].
lor. Batrinul lor tata i bléta lor muma, aü
plans cu amar.

Regule : r) Cum se nasce o propositiune ?Din ce se-


form4ii ori-ce propositiune ?Ce pãrli ail vor-
bele? Ce sint sunetele ? Ce sint literile ? Ce
fel sint vocalele ? Ce slat consunantele ?
2) Cdte peirft de cdpetenie are ori-ce propo-
sitiune ? Care parte a propositiuna se chidmeir
subiect ? Cu ce fel de vorbe intrebeim ca sa
cunóscem subiectul dinteo propositiune ?Ce se-
pOte spune despre fiinta sart despre lucrul ce-
este subiectul propositiuna ? Ce fel de parte
a proposigunei este predicatul ? Cu ce fel de-
vorbe intrebeim ca set cundscem predicatul ?-
3.) Cate pail de cuvintare cunosa ?Ce arca&
substantivul ? Ce aratet adiectivul ? Ce arateu
pronumele ? Dar verbul ce pole set arate ?
4) CcInd Iicein cei substantivul stet la numerut
singular ? i cdnd jicemn cd el std la numerut
plural ? Cdnd çlicemn cot adlectivul std la
numerul singular ? i cdnd la plural ?Care
substantive clicem eel sint de gen masculin ?'
Care de gen femenin ? i care substantive
clicem cit sint ambi-gene ?Cdnd dicem cd-
adiectivul este de gen masculin ? Cdnd de gen-
jemenin ? cdnd de gen neutru ?Cdnd qlicon-
cei verbul std la nume'rul singular ? i cancr,
158

la num'erul plural? Care sint pronumele per-


sdnei intdia ? Care ale persOnet a data ?
care pronwne slut ale persónei a treia ?Cdnd
4icem cã pronumele slit la numerul singular ?
li cdnd la plural ?
Teme : 1) VeI respunde la tote intrebarile de maY sus !
2) Respunsurile bine date la cele patru feluri
de intrebárT, le veY scrie pe caietul cel bun !

165. Fericirile lui boy.


Printre urmasil lul Israil, a fost odata un om fOrte
-drept si forte bun. Il chiema Iov.
La trup boy erh volnic i sanatos, la rata vesel si
placut. Copii avea. multi, totI vrednici si cumir4 Casele
curtile lul erati pline de slujitori, cinstiI i harnicl.
Vite avea, cu gramada si de tot felul : cire41 de bol
si de vaci, turme de 431 si de capre, camile i magari
cu sutele. boy avea din tOte avutiile cu prisos.
boy maI erh i om bun la inimä. Cu tOld lurnea
vorbeh bland i volos. Era darnic 5si milostiv ; pe
tot1 II primeh bine; pe tott II ajuth la nevoe. 'DMA,
lumea II iubih; tOt. lumea ii cinsteh. Fe acest pdmint
.1-ov se bucura de tote fericirite.
Dar boy scih ca avutiile i fericirile de pe parnint,
lesne se pot pIerde. Focul le arde; apa le inneca ;
bOla le prapadesce. De aceea, bucuria cea mai mare
-a lul Iov, era set iubéscci mai presus de tote, pe
unul Dumnecleti. Dimineta, la amiacia, séra si in tot-
d'auna, el se inchinh la Dumnecleil si cu dor flerbinte
.qicea : «Domne ajutci-me" !>>
159

De cAte on implinek vre-o faptä bunk el nu se


mândrea.; nu se lauda ; ci cu mare mangaIere gicea :
4Dónine, mul(uniescup !.
In t6te fericirile, in tOte buratAtile, in tOte veseliile
sale, boy meret la Dumnecleu se &idea. Atunci, el
striga, ridicAnd ochil i mãnile spre cer : «DOmne !
tu pe lumea acésta, cu tOte bunatatile m'al claruit.
Bine-cuvintat fie numele tea!
Pe Tine, Dónine, te iubesc !
In Tine mg increcl!
De la Tine, ori qi-ce ct mul(umire astept !
D4, Dóinne !

166. Ocupatiunele satenilor.


Plugarul.

la, plugarul stg Ia come Griul lese, griul cresce.


Brazdg-adancg sg restOrne. plugarul ii plivesce...
Boil s'opintesc in jug. Vara '1 secerg din §es..
El trag brazdele c'un plug. *i din snopl tot bóbe les.
Ornul arg diga tag_ El lraiesce sei muncéscel
Iatg, tarina-I aratg. Si muncesce sei treii6Scei;
Apol pOla-§1 prinde'n brig Si luerdal, tot mereg
ti din ea sémOng grag. Multuntind lu Dumnezei.
160

167. PrivighetOrea.
Data Iesl, vara, nóptea pe lana, n frunzisul gradinet saa
in cling saü in pMure, at.* o pas6re casitancl torte minunat
si forte dulce. Este privighetdrea, care nu prea dórme, ci mered
vighézci.
Privighetorea este o pas6rica s61batica. Ea este, ceva mal
micuta deck vrabia. Pe cap
A§7, r
§i pe spinare .are pene ca-
staniI; Iar pe plept si pe gu§a,
albicióse. Privighetorea este
pie la trup. Ea are cioc sub-
O
tire §i lunguIet, ochiI vii.
COda IT este lunga §i drepta
§i se tot misca. Privighe-
tórea se hranesce cu muscu-
lite, cu vermusorI si cu omiL
Cuibul §i-1 face frumusel §i dragalas, in tufis, printre ramuri
nu prea Mahe. inteinsul clocesce, in timp de 14 aile, 4 pang.
la 6 oilsóre, cu MO, rnaslinie. Privighetórea petrece numalt
vara pe la not Tómna pléca §i ea, intocmai ca rindunica, ini
ërI maI calde. i privighetOrea)
este pagre caladre. Pentru cante-
Cul eT cel minunat, Omenil o in
§i prin colivil intunecóse, nitre za-
brele acoperite cu hârtie.
Tot in paduri, prin dumbravI,
tralesce si cucul, care mered isii
calla numele. El, la vedere, se .

, póte cunósce pe coda lui cea lung&


§i invOlta ca o aparatóre cu pica-
tele albe ; apoI si pe penele-1 ce-
nusiI vinete.
Privighetdrea i cucul sint päs1r ccinttirete i caletdre.
161

168. Sotia Me$teru1u1 Nano le.


Cand lucréza bdrbatil la camp sari alt-unde-va, de-
parte de locuinta lor, el nu se mal duc, p'acasä de
prinz, ca st nu-0 pIérqd vremea mergend i venind.
Femelele, nevestele saü rudele lor, le gdtesc mancarea
acasd si le duc prinzul acolo, unde lucrézd. Povestea
spune ea, dintre kite nevestele, sotia mesteruluI Ma-
nole merged mal de grabd cu de mancare la bArba-
tul
cIata 'n zort de di Prinz de mancatuni,
Manea se trezi. Vin de bluturci.
S'apoi se sui Cat el o zdria
Fe gard de nude In genunchl cadea
S'i mat sus, pe schde. i plangend dicea:
0'n camp se utta, Da, Ddmne,pe lume
Drumul cerceta. 0 pldie cu spume,
(-and vail ce zdri ? Sa facet pantie
Cine Ca vendt ? Sti curga ,sirdie.
Sotidra lut, Apele set crdsca
Fldrea campulut Mandra set mi-oprésca.
Ea se apropria S'o opresca 'n vale
)0 ii aducea LS'o 'ntdrca din cale!,

169. ClOra, corbul $1 cotofana.


Din neamul ciorilor, o pas6re, ce-I aicè corb, furase odatI
o bucata de ca§caval. Apot zbur g. cu el in Odure §i se apd,1
162

de craca unul copacid ca se-1 manance. 0 vulpe trecea din


.12.Ar
intimplare pe langa acel co-
paciti. Ea mirosi ca pe acolo
Ar-- trebue sa fie ceva bun de
mancat. Ea se opri in dreptul
copaclului; se uitd in sus §i
veciti pe corb cu caFavalul
:ILI:4' in doe. A! bunä qilia, nene
corbule I Sint vesell c. te
intalnesc aci t... Ce frumósa
pasere e§tT tu I Niel paunul,
nicT alta pasere nu se poke
semui cu tine. Cat de frumos
trebue sd fie i glasul Intl .4
!dfit Corbul nu mai scia ce s face.
de bucurie, auqind lauda din
guru vulpei. dnc i mai
multa placere o sa fac eti
vulpeiD, 4ise corbul in gan-
dul s6d I duel II void areth
§i glasul met Deci el, cor-
I

bul, i§1 deschise ciocul. Atuncl


ca§cavalul ii cddic din gurd.
Vulpea 11 apuc i apol dise
corbuluT: «11.6mal cu lauda,
nene, cad ed me duc cu cacavalul.
Corbul este cat o gaina de mare. Are penele
curat negre batend in albastru.
MaT mica de cat corbul este cidra. Cióra nu-T
maT mare deck un porumbiel. Ea are pe spi-
nare, pe umeri §i burta pene §i fulgi cenu§il ;
in colo este négra. Prin apropierea ómenilor
traiesce cidca sat stancup cea négra, cu gatul
cenuOd. Ciorile zbór e. in cardurT, pe arboril ceT
mai nalci, pe turlele bisericilor i pe coperiple caselor, maT
ales tómna §i Tema.
163

Pe unde NOT ciori i clod', de 0:-


biceit dread i cate o cofofanei. Co-
-cofana se cunósce pe coda et cea lunga,
ce o misca merea in sus si in jos ;
apot i pe penele el pestr4e, negre,
verdul i pe alocurea albe.
Odra, cidca, corbul i copfana sint
pds'eri sabatice. Ele se hrInesc mat
mult cu musculite si cu vermisorT ;
dar mân'anc5. i gr5.unte ; corbul ma-
nâncI i came.

170. Nenorocirile Jul lov.


DumnedeU a volt sä vacja, dacä in adever boy, mat
presus de tOte, pe El il lubesce. Atuncl Dumnedeu a
incercat pe boy cel mult fericit.
Intr'o qi a venit la boy, in fuga mare, un slujitor
de at set, si I-a spus: «Stapane ! talharil au navalit
pe cirecjile tale de bol, de vact, de camile si de magart.
Pe slujitoril let I-au ucis i vitele tale le-atl luat cu
sine!» Iov s'a cam intristat; dar a dis : (Domnul mi,
le-a dat, Domnul mi le-a luat. Fie voia Domnului ID
Apol, veni tot in fuga mare alt slujitor de at set, si'l
mat spuse «Stapane! casele i curtile tale ail luat
foc i ail ars cu dinsele impreuna kite oile i caprele
tale, cu clobanl cu tot». boy tare s'a mahnit ; dar a
gis : Domnul mi le-a dat, Domnul mi le-a luat.
lie voia Domnului !>>
Nu trecii mult i veni, Tails, in fuga mare, un al
treilea slujitor de at set, si it vorbi asa : «Stapane!
copiil let erail lotT adunatl impreunä la o mash mare
in casele fratelut lor celut mat mare. A dat un vifor
grOznic. Paretit casel s'al zguduit si invelisul s'a do-
borit peste dinsil. Acolo, vat! totl aü perit! (lov amarnic
164

s'a indulosat ; dar a dis : «Domnulmi-a dat, Domnut


mi-a luat ! Fie voia Domnului !
Acum tote avuliile luT boy erail pierdute. To1 copiii
sèl erati mortI. Iov remase pe lume ca i singur
singurel. Dar, si atund el tot strigh, ridicâncl ochil
rnânele spre cer :
«EU pe Tine, Dómne, tot te lubesc !
RA in Tine tot m6 incred !
Eli tot de la Tine aqtept ort-qi-ce cu rnultumire !y.

171. Uliul i Eretele.


Nitu, un balk ca de 8 ani, se juco, in batatura. Nu departe
de dinsul o clo§ca ricalh §i I chiemh pui§oril pe langa sine...
De-odata, ca un fulger, se repede, din sbor, asupra pui§orilor
ce eraU mai departati de clo§ca, o pas6re. ErN
un lii care rápi un pui§or, se ridica iark
in y6zclub. §i se Men neveclut.
Miul e cam cat o cloth de mare i este pes-
tric, in tote colorile ; de§i din departare se
.6% pare cenu§ig. El are ciocul indoit, de la IA-
dating, path la yiH. Degetele dela piciOre, in
nunAr de patru, aq ghiare lungl, in forma de carlig, i trei
sint indreptate inainte §i unul inapoi.
Aripele ii sint lungl i scutite, de
aceea uliul pOte th sbOre forte repede.
r La fel cu uliul este eretde, numal
Ca el este mai mic. Uliul §i eretele
rapesc §i prind alte animale mai mini
de cat ele, pe care le s14ale cu ghTa-
rele lor cele puternice §i apoi le ma-
nanca cu lacomie. Pentru-ca ele rä-
pcsc prada lor, ele se chléma peiseri
rapitdre.
165

172. Jocul D'a porumbell".


In jocul «D'a p)rumbeii* pot sl intre, si MeV i fetite, de
7 sad de 8 ant Copiii iI aleg un colt de pOrta sad de casa.
Acel colt se chléma coteful porumbeilor. Dupg aceea se aleg
doi copil mai maricei si mai isteti. Din acestia, unul se face
vorumbar, Tar celalalt
Porumbarul se duce la cotet. Toti ceia-lanti copil, care sint
porumbeii, merg impreung cu porumbarul. Uliul se departéza
de cote i umbla imprejurul lui, cu manile intinse, cum face
uliul cand urmaresce, in sbor pe sus, porumbeil din curte.
De la inceput, pornmbarul face invoéla cu uliul ca acesta sg
umble in jurul cotetului, numai la o. departare de 4 sad 5
past Porumbaral tramite intal eke pe un porumbel mal mo-
latic sa se plimbe. Ulial se la dupa porumbel ; ii fugaresce
ca sal princla. Dar porumbelul alérga cand in drepta, cand
in stanga, amagind pe ulid. Cand vede porumbarul ca vre-
unul din porumbeil s61 este aprópe sg fie prins, dg drumul
la cate unul din copiii eel mai fugaci. Porumbelul odihnit lese
din cote i merge drept spre ulid i incepe sa se jóce im-
prejurul luT, Uliul se lasa de porumbelul obosit si se la dupg
cel odihnit. Dar acesta, cum e bun si de piclor, scie sa co-
tésca i s amagéscg p uliti. Asa, uliul obosesce si el sir
alergatura lui ii este in sec. Cand porumbelul fugacid este
obosit, se intórce la cotet. Daca insa uliul nu se lasa amagit
de porumbelul din nod venit, ci alerga mereil dupa acelas
porumbel, in sfarsit ii prinde. Atunci se face cal clocnesce in
cap si il duce la un loc deosebit. Acolo r6mane apol cel prins,
pang Ia sfarsitul locului. Pupa aceea uliul se la dupg alt po
rumbel, i, tot ap, pang prinde pe toti porumbeil.
Jocul, pe vreme frurmisa, se pote face in curtea scolil.
166

173. Zadarnica ruga a liii Nano le.


Mesterulcel mare, Manole, I1 iubea fOrte mult sotia
c6c1 era i cuminte, era i harnicd, era, si frumOsä.
Cand Manole véci ca sotiOra lul vine cea Sloth cu
dem'ancare, maI cä nu inebuni de durere. Apol se ruga
luI Dumnecleil sa trimita o furtuna cu viscol grOsnic cd
doar, doar, nevasta sa se va intOrce acasa. Dumnecjeil
II asculta ruga; dar desi plOia i viscolul erati atat de
marl 'Medt par'ca se prapadea pamintul, credinciOsa lul
sotie tot veni la dinsul, ca ea il iubia preste masura.
Nu scia ea, sërmana, nici suferintele sotulul eI, nici
felul mortiI ce o astepla chlar Iânga barbatul sèt. Iata
cum qice cantecul:
cDomnul se'ndura, Sup, Ddmne-un vine
Ruga-1 asculta Sufid-1 pe idmint
1Vorit aduna, Bradil sd-1 despdte ;
Ceru ntuneca. Paltinit s& 'ndo'te ;
curgea de-odald Muntil sd rdstorne ;
Pldie spumegatd, Mandra sd-mi inarne ;
Ce fdcea parale 'Fa* mi-o 'ntorne in cale,
Si umfia sirbie. S'o ducd de vale!)
Dar ort-cat cddea, Domnul se 'ndura.
Mandra n'o oprea. Ruga-i asculta
Ci ea tot venia, Si sufia un vint,
Si se-apropria. Un vint pe pdmint.
Manea mi-o vedea Pa/dna cd 'nddie
Inima-1 plangea. Bradit cd despdie
Ei Tar se 'nchina. Muntil resturna.
.51 Tar se ruga: lard pe Ana
Nici c'o intorcea ;
Ea mereii venia
Pe drum sovoia,
.51 s'apropia,
Si amar de ea!
latil c'ajungea 1»
167

174. Infiltiprea pilm1ntu1u1 uscat.


Imprejurimea, ce se tine de o comund, formézd teritorul co-
munei. Pe unele locurl pdmintul este intins §i neted. Acolo
qicem cd-i es sad cdmpie. Pe alte locuri, pgmfntul este ri
dicat. Ridicgturile de pdmint se numese, de obiceid, dealuri
sad cdste. Dealurile sint, unile mai mid, altele mai mart Dea-
lurile pand la 200 metri de nalte, le numim colnice. Dealu
rile, ce ad Mal lime pand la 400 metri, le numim muscele. Dea-
lurile mai nalte de 400 m. se numese ming. Pe virfurile

muntilor celor mal inalti, i vara se arid zgpadd. Partea de


jos a ori-cdrui deal, o numim po'le sad picior ; Tar partea cea
maT de asupra se chiérnd virf sad povirnisul dealuluT. Costa
repede a unui deal se chiémd. ripd. Cand ripele:unor dealuri
sint ca nisce pgreO forte inalti, pe uncle nu se póte urea ni-
menT, ripele acelea se
447. chiérng prdpdstii.
Un singur deal, mai
ales acoperit cu pIdure,
4
,5/41 se numesce mägurd. Dea-
lurile ce se On lant unul
168

de altul, formézg un Sir sag o grupei de dealuri. Virfurile mai


ascupte dintr'un sir de dealurl se chiOnag piseuri. Un sir de
piscurl colturate, formézg o cOmil sad o créstä.Calea, ce duce
preste un sir de dealuri, se chlOmg eurmeiturei. Cand umblg
Omenil preste curmgturg, atunci II dicem si pas. Ca lea ce
duce pe coma asezatg a unul sir de dealuri se nurnesce

Adâncgtura ce se aflg intre dod6 sag intre mal multe dea-


lurl se numesce vale. Acolo, uncle valea se incepe, se dice
fundul oad ; acolo unde valea clg, de loc ses, noi dicem cg e
gura váiT. Cand valea este forte 1ngust i strinsg intre dogë
ripe, se numesce thee. 0 vale largg i intinsg pe lAngg o
apg curg6tOre se numesce lune& Mal prin tOte vgile curg pa-
raTe si Ode.
Sint ridicgturi de pgmint, fgcute si de manele Omenilor.
Asemenea ridicgturi se numesc movile, dame §i gorgane. Mo-
vilele acestea nu sint mai inalte decat bordeiele sad casele
Omenilor.
Tinutul, in care se afll mulV munO, se dice tinut sad re-
giune muntdsei. Care tinut se va numi regiune delurdsei ?
Tinutul, in care se afig mai multg campie, se dice regiunea
edmpiei.
In Vra nOstra slut tot felul de regiuni i muntóse, i delu-
rOse i regiuni cu campiT.
Infetfiarea suprafecii pamintului, cu ridicettu-
rile 0 cu cufundetrile sale, se numesce relieful pd-
mintului.

175. Cueuveaila i Bufnita.


Dintre pas6rile rgpitOre este §i eueuveaga i bufnita. Cucu-
yeata nu este mai mare decât o clorg. Ea are penele albe-
169

rosióre, cu pete, i mal inchise i mal des-


chise. Capul el este rotund si lat in fatg. GM-
cul i ghiarele sint la fel cu ale ullului. Cucu-
vealia trälesce in ziduri vechi 1i prin crepgturl
de stand, prin podurile caselor pärgsite i prin
turlele bisericilor. Pe acolo pustiesce o mul-
time de sórecl, de brósce 0 de alte anirnale
vgtgmgtóre, cu care ea se hrgnesce. Va sg
clicg cucuveada este o pas6re folositdre. Ea nu face nici un r6d
omulul; Este gresitg credinta ómenilor
din popor, cl cucuveda vestesce mortea.
Ea are obiceiul sg se asecle nóptea, pe
casele unde vede luminare.
Mal mare cleat cucuveatia este buf
nita de nópte. Bufnita este aprópe cat
o Oscg de mare. Ea se póte cumisce
pe cele dodë moptri marl, de pene, ce
le pórtg pe cap intocmal ca dotiö come
aseqate orizontal.
Cucuveaita .,si bufnita sint Agri rapi-
tore, de nopte.
Mai sint i alte pgs6rI rgpitOre, ca
oiniii §i vulturii, cari trglesc mal ales
prin locurile muntOs.

176. Jocul .D'a Baba-Gaitt,.


Closca se luptg, pentru apOrarea puilor, contra ullulul sad
a gala. Conduatoril jocului slut doll copil. Unul este clora;
Tar altul este ullul sad gala. Closca pórta dupg sine, cardul
puilor, ce se tin unul de altul, pe la spate. Gala se repede ca.
sg rgpescg sail sg smulgg ate un puld.
Iatä i voibirea dintre closcg si gale :
Clora:«Ce faci acolo ?
Gala :aSap o grópg*.
170

Closca :-4Dar In grópg ce ai sl fad ?


Gala : - d Am sg fac foc».
Closca :-0Dar cu focul ce ai sg fad* ?d,
Gala :--,SA pun ciaunul.D
Closca :,Dar cu ciaunul ce ai sa, faci P.
Gala :«SI opgresc un pia d'al t6d d

Closca: (Elia d'al tail*

177. Credinta lul boy.


loy era acum pe lume singur i same. Dar nici cri
athtea rele pe capul seü, n'a fost indestul. Dumnecleill
a vrut sal incarce i mal tare. Atuncl el a trämis lul
lny o bOlà grea si uriclOsa. Din crestet pdnä la tglpl,
boy se umplii de bube purullise. Tot trupul luT 'i se
fäci numal o rang. Pe unde se scarpina, dedea indata.
sdnge imputit.
Acum nimenl nu-1 mal cunoscea. Tutulor le era.
scarbh de el. Totl Ii ocoliaü; totl se feriati de dinsul;
cad mult era slab, gol, pocit i schilod !
El atuncl fugi dintre dmenl si se duse intr'un loc
pustifl. Acolo se aseclä pe gunOle, i zgcea, ca vaI de
el! ars vara de sOre, i bdtut Tema de viscole. Dar, si
acum, beteg si oropsit de lumea 'ntregh, Joy tot cu
gandul la Dumneclea era. De Dumnecleia, el nicl odata
nu se plangea.
Intfo i, nevasta lul veni panä la dinsul i II vorbi
asa :«Ce ? nu te-al mal shturat de relele ce-si-a dat
Dumnec,leti ?... Ce ? pan& veI muri, al sh-1 tot lauell pe
Dumneclea ?... Mal bine, blestema si moth !
Dar boy if opri vorba : Tad, fernele MM minte r
171

Nu barn !... Dumnedeti a dat poruncä : Set nu id in


desert numele Dumnedeului Ill L . Bunätgile cate
mi le-a dat Dumnegeri mal nainte, eü cu bura vole
le-am primit. i öre, relele ce mi le cid acurn, sä nu
le primesc volos ?... Ba, cu räbdare le voiti primi, cad
El pe Dumnede4 Ii iubesc !
Intr'insul me incred !
qi de la dinsul ustept or i ce cu multumire t'

178. Lunca i salcea.


De la sat, de-a lungul garlei, se intinde o luncei frumOsd,
In luncl cresc anini i plopi ; dar mal ales acil.
Salcea nu este tocmai din copacii eel mai inalV. ET iT p'ace-
locul umed i bdltos.Trunchiul sdlciei, de cele mai multe ori,
este gdunos induntru. Cója sdlciilor este sur i crestatd.
CrIcile i ramurile sJciiT, atarnd mai tot-d'auna in jos. La
E ciil e pletdse, ramurile cad spre pdmint ca pletele de p6r.
Ramurile se indolesc forte lesne. Frunzele de la salcie sint
tot-d'auna lungi, sulyki si ascutite ca sulita. Fata lor e verde
cenusie. Florile sint clorchine lungi i p6róse. Salcia inflo-
resce, fOrte de timpurid in primd-vard. In Durnineca Floriilor
se adue ramuri de salcie la bisericd. Atunci copiii umbld, cu
icOna, purtand in mand, ramuri de Weil' inflorite.
Cand vréi sd aIbi Well n'ai decat sä Infigi, in or'i-ce loc-
umed, o rdmuricd de salcie. Ea se pilule, odrdslesce i se
face copdcel i apoi copacid mare.
Cu sdlciile crescute pe malurile garlelor si ale helestaielor
se intdresc acele maluri ca sd nu se surpe, cAnd yin apele
marl. Lemnul de salcie, e mai mult mole; de aceea nu e
bun de lucrat. Chiar si la foe arde indatiti i fdrà s. dea
multd cAldurd. Cója de la salcie este forte amard. Spiterii fac
din dip., prafuri, ce le dad bolnavilor de friguri. Din ramurl.
OmeniT la sate, impletesc garduri i cosuri.
172

Cu tote folósele ce le adue sIciite, Omenif la noi nu le ad


ia pret. Si fiind-c6, salcia nu (15. nici un rod, poi Românil
.zicem :
Nic salcia pom,
Mei ne'neetatul orn !
Sint mai multe feluri de slcii. SiciiIe cele mai marl cresc
chiar pe malurile apelor. Jur imprejurul lor vecli apol mai
*multe tuNe de sAlcii, cdrora le mai clic si rizehitele.
Prim5,vara i vara, lunca-1 plin5, de pas6ri cântgtOre, mat
.ales privighetorl i gangurl.

toocea tuned, prea framosd


Printre fragede vldstari
Petsgrele, mi4, voióse
Se 4,ntrec, in dulci cetntdri.

179. Glum lui Manole.


Dupt involèla falcuta cu tovarAsil seT, Mesterul Ma-
note sci a. bine ca dinsul trebuik zidesca sotiOra.
Lut i se rupek inima de durere, fiincicà inek Vale
mull la nevasia-sa ; dar nu cuteza, s6-1 spule adeverul
ci se prefacea, la inceput, ca glumesce cu zidirea eT.
Cantecul asa spune :
(Mesterd cei marl Pe schele-o urea.
Calfe ci zidart Pe zid o punth...
iWult inveselia, glumind, tficea:
Dacd o vedea. ((Ste, mandruta mea,
Iar Mama turba... Nu te speria,
iliandra-g sdruta ! Ca vrem th glumim
In brale-o lua .5i sd te zidim
173

Ana se'ncredea lar ea, vat de ea


.51 vesel ride a ; Niet cd mat ridea.
_Tar Manea ofth... Ci mered dicea :
.5.1 se apuca ,xManole, Manole 1
Zidul de zidit Mestere Manole
Visa de imp/init. Ajungd-11 de sagd
Zidul se suia... Cd nu-1 bund, dragd
51 o cuprindea Mande, Mande!
Zin' la glesnisdre Mestere Manole
Pa nice pulpisdre...
Zidul red mi stringy
Trupusoru-'Int fringe 1.

Inteast-fel visul Mesterulul Manole incepfi sä se-.


implinéscä, qi gluma sci'C ciga lul sti. fie curat ade-
vk. ; lar blata Ana avea sä platésca. cu viéta el lubi-
rea si credinta catre sotul el, dare Mesterut Manole

iCt/ /111/19-0-fi 19-04-0-61/ /CZ nu/ ti/-


gy-o-41/ .

180. Cringul. MAcekall


Cringul este o pdurice rarà de cop'acei. Une-ori cringul'

i
se OA in a propierea satulul sail a orasulut PrirrAvara i.
vara cringul sOm6n 'a. cu un ora:sel frumos al c6.ruI locuitort
veseli, ii petrec vremea camtand.
orasul cel frumos Orl-ce colt si orl- ce loc
Pórt5, mime: cring frunzos. Are-o flóre si-un boboc.
poporu-1 mititel Tot pavagTul e pe pod,
Numal Oserele 'n el 1D Mole, verde, fArl glob .
174

In cring cresc tot felul de copaceI, precum : aluni, carpinI,


tufani, artari, jugastri, mce i altil. Copiii maT bine cunosc
-alunul pentru alunele sale §i meicesul tot pentru fructele sale
cele rosióre.
Illeicesul este un copacel, ce cresce pang
la inaltime de 1 metru i mal bine. El are
tulping ou mal multe ramurT i pe tot
locul cu ghimpi. Frunzele lui sint subtiri
de colóre verde deschisg, si de forma lun-
guYata. Florile fl sint rosióre si, din jos,
' cu 0 umflatura. Fructul, când a incetat
de crescut, prin August, are marimea unel
ghinde maricele, cu care semëna si la
forma. Tómna, c'and s'all copt, sint de co-
lore rosie i dupä ce le-a brumat, fructele fncep s. se inmôie.
In nauntru, fructul are o multime de seminte mid, galbuie,
-scatase si acre. Copiil manânca fructele de maces ; dar ele,
anancate in masurg mare, produc durea prin stomac i aiurea.
Din macese, cand slut cópte, se face un soli" de dulcéta ei
,de majon. Se intrebuintéza i ca doctorie.
Une-ori macesul se sadesce i prin gradini, ca sa se alto-
..6sca pe tulpina i pe ramurile lui trandafiri de grading, care
sint inrudit,T cu dinsul.

181. GhicitOre.
Ciuta ma re
,Sede'n cale
#57, a qtéptet,
Came mole.
Ghia ghicitórea mea,
Ce e ?
175

182. Somnor6se pits6re1e.


Sornnoróse pagrele Trece leloada pe apa
Pe la cuiburi se aduna. Intre tresti1 0, se culce,
Se ascund th ramurele, Fie-tT ingerii aprópe,
/slópte buna ! Somnul dulce I

6/-

Doar izvórele suspina, Pe a cerului tarie


Pe cand codrul negru tace.. Se ridica mandra luna
Dorm i florile'n gradink Somnul dulce ne irubie,
Dorml in pace ! Nópte bung, I

183. ilèsplata but boy.


Despre nenorocirile si bOla lul boy, s'a dus vestea
peste tot locul. Pe and era. sanatos, bogat i fericit,
boy aveä, multt prletint. Acum totT it ultaserä. Numat
tret se mat gasird bunl la suflet. Et se vorbird s. merga
ca sã vaqa pe lov i sa.'1 mangle de necazurile sale.
and il zarira, nu-I mat cunoscura, de slab si schilod
ce era.. épte iIe epte noptil staturd langa dinsul,
i
fard ca sa.-1 vorbesca. Ii plangeati de mila, cad vedead
cd durerea lui e tOrte mare. Apol, incepa boy sa. se
valete. Atunci prietinil sei II ciiserä cä mult a trebuit
176

el sa fi gresit 1u Dumnecleil, de I-a dat lul atatea rele.


boy le respunse ca nu se scie vinovat de loc i ca
precum mal nainte de bunurT s'a bucurat, asa acum
si relele le sufere cu rabdare. boy gise: «Pre Dum-
necleiti ul iubesc ; intr'insul nu "incred i de la dinsul
astept numal dreptate... Ei2 sci2 pi cred Ca ntr'o c/i,
negresit Dumneqei 1m va rèsplãtI, i pentru binele
ce am facut pe pamint, i pentru relele ce surer act
pe lume... De aceea rabd fi mulfumesc lu Dum-
necleic !..."
Si Dumnecleil n'a parasit pe boy. De bite bOlele l'a
vindecat. Avert I-a dat indoit decal avusese mat nainte.
I se nascura altit copit, mat frumosl, mat bunt si mal
cu minte. Iov &Ai inca ant multj, mat lubit, mat cin-
stit si mat fericit de cum fusese pana atund Dar cat
tral si chbar la ceasul mortit, by clicea mereti : «Bine-
cuvintat fie numele lu Dumneclei
loy a fost om drept si bun. Si la bine si la WI, in
inima lul aü stat neclintite 0 lubirea 0 credinta Pd
neidejdea in Dumnecleu !

184. Rig, lac, bang, mlatina.


Muntii, de obiceit, sint acoperiti cu pAduri. Apa ce se for-
mézI in pAcluri din plóie si din zApadl, incetinel se strëdnA
in Ornint. Apoi, la 'Ala muntelui sat a dealului acea ap5. se
zburdl in colcote pan5, ce Tese larilsi din pgmint, adicg. izvo
resce. Izvorul apelor, se afi'd mai ales in fundul vAilor. Apa
de izvor este prospet i lirnpede; ea este cea mai bung, ap5.,
de b6ut. Sint i izvóre de aril sratti, si de apI minerale.
Apa ce curge din izvor, forméz5. un pdrit. PAriul cautl
177

locul cel mai aseqat al vAil. Pad Tele, in calea lor, adesea, in-
talnesc trunchi de copaci i stand uriase. Attract apa sare
preste acelea, se azvirle de sus in jos si formézd mid cascade
sad marl cataracte. Din
" mal multe pantie, ce se
.
---r_' . ,..-, intalnesc in cursul lor, se
1-,
a , . ,1 nasce o gdrlá. Dar si garla
------
;:-_--,- .---__:,--, ,--
=,. ,
.
o . -,.: NO/41,
_ ,..,
,:. a mered primesce, din drép-
ta si din stanga, alte pa-
rale i garle mai mid. 0
garla mai mare se &Mail rub. Apa din garle si din riurl
invirtesce morile de apd. Pe riuri plutasii duc plute. Sint nuri
forte late si forte adanci, ce se chlémd fluvii. In Vra mistrd
singurul fluvid este Dundrea.
Pariul, garla, riul i fluviul sint ape curgi"t&e. Locul pe
unde curge apa, se chiémg albia apel. Cele douë margini ale
albiel se clic panned. TOrmurile ridicate se chlemd restart
Locul unde apa mAnancd malurile se chiénad cotiturd sad sin.
Locul, unde o apg curg6tóre se varsd in alta, se numesce
gura sad conflu-
en(a apelor. Apele
mai mid ce se
varsd intealtele
mai marl se clic
afluentii aceleia.
Trecerea preste
apele curg6tOre se
face cu luntri, cu
poduri u mblatOre
ai stdtatóre.
In fie-care inut
se aflä i apd stet"-
tatdre. Apa staid
tore ce seed ate
odatd se numesce
lAlIoc, 'far dart apa nu sécd nici odatg de pe 'un loc aseqat,
19
178

se chiéma balm. in balV sad srnarcurl, adesea se vede fundul


apropiat, subt apg. De obicelt, in balV cresce s1ufi saii trestie
pi papura. Asemenea balti sail parninturi inmuiate se chierna
mlastine. 0 apa statätóre si mai mare si mai adanca se nu-
mesce hellistait sad lac; 'far cea mai mare apa statatóre este
marea, care se in tinde cat vecy cu ochil i este adanca de
mai multe ;led sad chiar i sute de metri. Pe mari umblg
cele mai mari corgbil i vapOre.
De multe on vecy in mijiocul unei ape ate o bucatg de
pamint uscat. Aceea se chiéma insula. Daca o bucatg de pg-
mint uscat este imprejmuitg cu apg numai de trei partT, atuncl
II clicem peninsula. Partea cea mai inaintatg in apg a unel
peninsule se numesce cap.
Locurile beiltóse si mietstinóse nu sint seineitóse
pentru ómeni.

185. GhicitOre.
pi, nópte caleitoresc
qi nu me mai obosesc !
Ghici ghicitörea mea
Ce e?

186. Ispraya lui Manole.


Mesterul Manole, cand isi qidea sotiOra in zid, n'o
vedek cum se chinuia in dureri ; nu auclik nici tangui-
rile eT, ci tacea, par'ca era un surdo-mut si, lucra
mereti, mereil inainte par'ca era un smintit saü un turbat
cum spune cântecul :
179

«Lir Manea tlicth Mande turbh.


51 mereli zidea. 51 mercii lucra
Zidul se suia Zidul se suia
.51o cuprindea Si o cuprindea,
glesnisdre flak costisdre,
Pe Inla pulAsdre, Pdn'la Nisore,
Phn'la costisdre Pasn'la buzisdre,
Pale/a fitipire... Prinla ochisort.
Dar ea, vat de ea In cat vat de ea/
Tot mereU pkingea Nu se mat vedea,
SY mereg dicea: Ci se audia
«Manole, Manole Din zid cd diced
Megere Manole / «Mande, Manole,
Zidul rlü ml stringe Mestere Mande!
Tici,sdra 'mt pMnge Zidul re'zi Ing strive
Copilasu stringe l Viéta mi se stinge,.

18?. Robia Evreilor In Egipt.


Patru sute de anl, si mal bine, trecuserd de când
Evreil, chlemap de Iosif in téra Egiptulul, eratl asedat,I
acolo. Intr'acèstd vreme lungd, el se inmullisera fOrte
tare, fiind-ca acolo tralaa el in voia lor, pe un pämint
sdnãtos si bogat.
EgipteniI, incepurä a se speria. de numerul cel mare
al Evreilor ; le era téma, ca nu cum-va acel strèinI sd
cuprincla. intrégd éra lor i sd ajungd a o stdpdni WA
Atuncl regele Egiptulul, porunci ca pe totl Evreil sal
scO cu gramada din casele lor ; sal facd pe totl robI;
sà'l pund la muncl grele, fie bdrbalil orl femel, fie tined
orl bdtrinl, fie bogatl orl saraci. Pe unit ii fäcurd salahorl
la zidurl; pe MOT II facurä argap la ardlurl.
1 SO

Evreilor le parea rea de asa grele nevol. Dar, chiar


si in robie, el tot se inmuleat. Asa le este firea lor.
Ce se mal facA atuncl cu dinsil regele Faraon? Cum
sà se scape de acest neam asa de sporitor ?.... El hotAri
ca sa, se innece indatA in apele Nilulul, totl baietil câI
se vor nasce, de acum inainte, din neamul evreesc. De
asta-data, el credet cà are sa, starpésca cu total, de pe
fata pamintulul, pe urmasil lul Avraam, lul Isaac si
lul Iacov.
Dar Dumneclea n'a voit sa se implinesca acel gand
réa a lul Faraon. D-cletz a hotarit ca sã se misc.& din
acel neam un om cu minte mare. Acel om ert sa fie
Moisi. Moisi aveh sä scape pe Evrel din robia Egip-
tulul. Moisi avea sa-1 duca inapol Ora la pamintul
Canaan, pe care Dumnecleil ii fagaduise lul Avraam si
urmasilor lul.

188. Barza sail cocostiircul si cocorul.


«Ce gascg mare am vëc,lut pe casa lul nea TudorD,
ise inteo i Gheorghi 0. cel de 8 ani, catre tatAl s6d, care
era preutul satulul. (la, spune Ghitg, cum era gasca tab
(Aveh nisce picióre lungi, lungi i roii. i etc:teal II era
forte lung si tot rosu ca i piclórele,. Atunci tatAl argtA
lui Ghiig un chip de barzl, dicendu-i «Ce gict tu, Ghitg,
despre chipul Astit pas6rt 41» cA. I ce bine sémëng cu pas&
rea ce am vëclut'o pe casa lui nea Tudor !D dnsémug-tl,
Ghitg, pas6rea aceea, nu e gascA, ci band sag cocosidre. Vecli
barza este mat Malta de cat gasca. Are ciocul lung, drept §i
ascutit, capul mic, gatul de-asernenea lung si suWre. Trupul
berzel este lungutet. Cele dou6 aripi sint marl, cu pene negro
la yid. Piciórele it sint lungt ca nisce piciorOnge i, pang
181

din sus de genunchl, sint golase. Ele sint, ca i ciocul, rosil


."-PW47-4 - f, ca diramida. Barza calca rar i mgsu-
rat, intormal ca un om mandru. Cand
sbóra. isT Vne gatul drept i, piclorele
intinse, par'cg alunecg prin. aer. Barza
lubesce sd fie carotin. Ea dórme inVun
picTor i cu clocul ascuns -.in penele
gatuluT.
Berzde trAesc pe langg locurl baltOse
§i mocirlóse. Acolo lesne i Osesc
hrana lor : brósce, soparle, serpi, gandacl
§i tot felul de gangInil, ce stria bucatele de pe camp. Barza
este o pasgre forte folositdre. Berzele 41 fac cuibul pe virful
arborilor si a caselor. FemeTusca face 2 pang la 4 on, din
care scot nisce puT, la inceput forte slabl, pe earl ii ingrijesc
amandol prinii cu multI Tubire. Se fac i fel de fel de jocurl.
Catre sfirsitul lul August, berzele se duc de la nol in -ti-
nuturl maT Calduróse. lu prima'vara urmatóre ele se intorc,
tot-d'auna la aceeas cask unde aveau cuibul in anul trecut.
l3arza este o pasere cilletOre.
De un neam cu barza este cocorul §i stdrcul, car! i ele
tea:lose prin locurl billtóse. Cocorul are trupul acoperit cu pene
cenusii-negricióse i o códa frumósg, ce se rotunjesce in jos.
Stdrcul sari i baltanul are penele g6lbui si roseate. Pe crescet
are un p`amItuf de pene, ce IT se lasg pe cell.
Bar7a, cororul i starcul pentru piclórele lor lungT, se nu-
mese postri piciorOnge.
Berzele, cocorii, prepelifele, privighitorile, cucil
0 rindunelele sint pase"ri caletóre.

189. Neagoe-Vod i Mesterii.


Cu zidirea bietel neveste, a lul Mester-Manole, in
temelia mAnhstiril, lucrarea avek spor. Zidurile nu se mai
182

surpail iI in putina vreme, se isprävi MAnästirea in-


treg5.
ToT mesteriI eraü
vesell, numal mes-
terut cel mal mare,
Manole, era, trist si
amärit.
Neagoe-Voda. ve-
stit cä mAnAstirea
este gata, pledi s'o
NT*, s'o sfintésca,
si sä se inchine.
,.:417ilir [MA ce spune mal
departe legenda :
Fe Arges in jos, Malt mai lamindsd
Pe un mal frames, .57 mult mat framesd.? ,
Negru-Vodd vine Jar cel mesteri marl
Ca sd se inchine Calfe Si zidart,
La cea mdndstire, Cum sta pe grindis
Falnicd zidire, Eus pe coperis,
Mdndstire naltd kesel se miindria
Cum n'a mai fast altd. S'apoi rispundea:
Domnul o privia tCa not, mestert marl,
.Si se 'nvesclia, Calfe ci zidart
Si ast-fel grdia: Altir nict-cd sint
< Vol, mesteri zidart, Fe acest pdmint I
Dece mesterl man, Afld cd not scim
Spunep-mi cu drept, Ori ciind sd zidim
Cu mina la gept, Altd mandstire
De-aveti mesterie Pentru pomenire,
Ca sd-mi facer mie Mult mat lumino'sd,
Altd mdndstire ,Y1 mult mai frumdsd I)
Pentru pomenire
183

190. opirla $1 Orpele.


Pe camp, pe locurl pletrOse din fata sórelui, vara adesea te
pomenesci cd aluneed ceva prin Iérbd. Dacd te tiTtl bine, ob-
servi cd este o fopeirlei. Biéta de ea fuge ca trosnitd. oparla
este ca de 2 decimetri de lungd. Coda ii este mai lungl de-
cat corpul. Pe deasupra este cenusie ;
-41i4
pe burtd, alba-vercluTe. Unele soparle ad
patru, allele numaT dada piciOre. Coda
se fringe forte lesoe ; dar in scurt, lardsl
cresce la loc. Soparla se nutresce cu
insecte, cu vermi i cu brOsce. Ea este
Ie.
un animal folositor. ,Fopdrla nu lace la
nimeni nic un reit; cdcl ea nu pote sd
musce. SI nu te terni de soparld I
Mal gretos si mai uriclos cleat sopArla este serpele. Ba,
sOrpele ce-I qic vipera sad napdrcei este chiar primejdios, fiind-
cd muscdtura lui este venindsd, incat omul muscat de viperd,
dacd nu se catitd, póte s i mórd. Vipera este lungl de 5
pang la 6 decimetri. Este rosiórd sad negriclOsd. Vipera, ca
totl serpii, are numaT cap, trunchid i Odd. PicTOrele if lip-
sesc. Ea se mi§c tOrindu-se cu muschii pe pdmint. Vipera
se póte lesne cunósce pe cele clout 4
\241
vergi negre dinddrätul capulul, vergi
unite in forma de litera V mare. Vi-
pera trdiesce prin tufis, prin iérbd pi .45k."111010........
printre Metre, in fata sórelui. Ea fT op tr,6
face corpul colac. Capul tine la
---
mijloc : Asa pandesce ea dupd sóreci,
dupd brósce, dupd soparle i dup past r1 mint, pe care le
prinde si le mandncd. Dacd animalul prins este mic, ii in-
ghite indatd. Dacd-1 mare, se incoldcesce imprejurul luT, ii
fringe Osele i aped ii inghite. Dusmanil viperei sint porcii,
aricii i cocostarcil, care o mOnOned fdrd sd le pOte face vre-
un red.
184

Vipera este un sérpe rti, fiind-cg se a la om sag la al e


animale, MA, s'o fi atins sad sup6rat. De aceea se dice des-
pre un om, care face numai red altora ea el este o vipera.
Când vipera a Muscat pe cine-va, trebue indatg s5. se ardl
rana, cu iascg aprinsg, ori cu cgrbune aprins, sag cu piétra
ladului, ca s lasg veninul dintr'insa. Bine este sg se lege
bine Tana sag muscgtura imprejur. Ca Sg ne ferim de musca-
tura viperei, singurul mijloc este sg avem incgltgminte grósg,
cand trecem prin livedi sad prin pgduri unde se ggsesc vipere
Cei mai mulVi serpi trgiesc pe uscat ; dar sint serpi, ce
stail i in apg.
SOrpele este un animal stricados Si primejilios ; iar sopcirla
este un animal folositor. Serpi l se numesc si anhnale kirito're.
Pentru ce

191. A riciul.
Licg, un bgIetel de vre-o sése ani, alergh intr'o ciii prin grg-
ding. De odatg el se opri pe loc i incepit sg Chieme pe Mi-

-
ticg, frate-sn mai mare :
«Nene I nene ! ulte colea, ce minge mare, négrg i cu
ep1 I Cine o fi aruncat-o aci la nol ?
Nliticg se apropig ; se uit i disc :
-- «Nu e minge, puiule
E un dobitoc vitt : Vedi I in
loc de Or, el are ghimpl,
01111(
pe tóth. spinarea. E un arida !
aSeiT tu ce face el cu
ghimpii ? Cand simte vre-o
_ - primejdie, indatg se face
ghem ; se string cocolos.
Atunci nimenea nu pOte sg- 1 apuce nicT cu maim, nici cu bo-
tul. Ast-fel se ap6rg el de d usmani.
«Ariciul e nnic si burdusi t ca un purcelus ; are un botisor
185

ascutit ; nisce ocbisori forte vii; nisce urechiuse mici de tot


ei patru lAbute, scurticele. El umb16 lute prin pN.duri i prin
grAdinl ; ii place sI ró póme si seminte. Când grisesce ot6
in cui6ri, el le sparge i le sórbe ; iar dud se pogOrg. prin
gropi i prin pivnite, el ucide serpi i óreci, i 11 mAnâncI.
(Ce creql ? Este si ariciul bun de ceva ?n Mai seit cdzte-
cu ariciului ?

192. 5I4rtea me$terilor i a lul Manole.


DupA ce Neagoe-Voda. audi de la mesterI a el ar
putea: sit faca o biseridi si mai frumOsa i mal lumi-
Luisa. decat aceea, se hotAri, in gandul seta, sä-1 plerda.
Domnul se temea adica ca nu care-cumva urmasul
WI, la Scaunul Domniel, sa strice acea maréVt biserica
si apol, cu chieltueli nol Si mal marl, sit ingreuneze
poporul spre a face o alta bisericA.
Despre plerdarea celor dece mesterl, asa glasulesce
cantecul :
gDornnu-I asculta Arzpl sburdto're
pe g-ândurt sta De sindrill uso're
Apot poruncia Apol le intindea
Schelde sd strice Si 'n vizclulz sdria...
Sccirl sd le ridice ; Dar pe loc cddea...
Jar pe cel zidarl, Si uncle pica,
pece mesteri marl Trupu'sl despith.
Sd zni-1 pdrds/scd Jar, bletul Manole,
Cd s& pzarcdesca Mesterul Mande,
Colo pe grindis Cdnd se incerca
Sus pe acoperis. D' a:se arunca,
Mesteril gndià laid c'auclia
Si el isi feicea Din zid c& fesia
186

Un glas nddu,rit, Ochi-1 se 'nvélia...


Un glas mult lubit, Lumea se 'ntorcea.
Care grere gemea Nora se 'nvirtea...
Si mereil dice a : Si de pe grindif,
«Manole, Manole, De pe coperif
Mestere Manole 1 Mort bletul cddea 1
Zidul r&' me stringe Iar unde cddea
T1gy6ra-m1 phinge, Ce se mca' Picea
Copilasu-m1 fringe, o feinfana lin
Vii(a mi se stinge, 1 Cu apa putind,
Cum o audia Cu apa saratd,
Manea se perdea Cu la craml udata !...

Ap, a rèrnas acea sfintä Manästire de Arge, din


Vele lui Neagoe-Voevod, panA in qilele nOstre.

193. BrOsea.
Brósca traiesce, mai ales, in apl sad la locuri umede. Sint
brósce mai mari si brósce mai mid. Bróscele ad mArime de-
osebitä. La trupul unei- brosee- putem yea--; cap, trunchitt si
picióre. Corpul bróscei este turtit. Ea are corpul mare, lat §i.
rotunjit ; gura a-
semenea mare si
ochi bolbocati.
Scoica urechil IT
lipsesce cu totul.
Cele dod6 picióre
dinainte sint mai scurte, de cat cele dod6 dindArat. Coda ii
)ipsesce. Trupul, peste tot, este inv6lit intr'o piele golasa,
balOsl, care, de obiceid, este verde cu dungi &hese ori gal.
bene, pe spinare.
187

Brósca póte tral i pe uscat, mal ales prin locuri erbóse.


In apa brósca innótii bine ; Tar pe uscat mai mult sare, derat
umblä. Ea se nutresce cu vermT, cu meld golasT, cu gangniT
§i cu alte animale vatamatOre Orinilor. De aceea brdscu este
un animal folositor. Bróscele se präsesc din oti6. Din on, les
nisce puT, ce nu semana de loc, la inceput, cu parintii lor :
Pull acestia aU forma de lingurip. De aceea se si numesc
puil de brOsca, mormoloct. Mormolocil aq cap gros i coda
lungt. Nurnal in cate-va dile, mormolocil se fac brósce.
Cdntecul bróscelor este un ora-ca-ca ! ora-ca-ca ! co-a-cs
co-acs1 Tar in spre sera un u-u I u.0 ! u-u 1

Cand canta brósca, se umfla tot mereU, pana ajunge a fi


ca o minge. De aceea, unui copil, care vrea O. se porte ca un
om mare, ii se (lice : Se umflii ca un brosconil !
Carnea din piclOrele dindärat, este buna de mâncat.
SiLt mai multe solurT de brósce : Brdsca de baltä, care este
mai mare, boul de baltà, care mugesce, nOptea, in lacuri, ca
boil : buhuhu ! buhuhu ! Sint brdscele rildse, cu un fel de bube
scarbóse pe pele. Apol brotacelul cel frumos, verde deschis,
care il vec1.1 urcat pe Terburi mai maricele i pe porni. Iérna
brOscele se ascund in painint.
Daca taT o bróscä, vedi ca are, intocmal ca pescii, sdnge
ros, dar rece.
Bro'scele triliesc i in apci isi pe uscat. Ele ai &Inge ros,
dar rece.

194. Pescarul i pescilorul.


Un pescar tinerel umblase toll c,liva pe langa o apa cu
undi(a sa. Dar el nu putir sa prinqa nimic. Abia spre sera if
picase un blet pescisor. Era micut, drUgutul, i frumusel. Pes-
carul se ultà, cu placere, la vinatul sil. Pescisorul privia, cu
jale la pescar, par'ct ar fi voit sa-I ;Ed, : «Nene pescar,
vedi ce mititel sint ! N'o sa aibi nici un folos de mine. Mal bine
188

sg-'mi da drum]. in pace !) Dar pescarul, la inceput, par'cl


nu voia sg'l intelegg.. Prea s'a
17-.--t;.$PF3
ce. As.`:- obosit de glaba tag, iuIica. Pes-
cisorul atunci l'a rugat din nod :
Dg-rni drumul, nene, s mai
cresc. Cand volt' fi mare, ig
fgggduiesc c'g Targs voitt veni
. - la acest loc. Atunci o sg m6
- - - --- .#
-:--,i,..,..
daü prins, de bung vole i, o sg
poti face ceva trebg cu mine 1
«Binel, r6spunse pescarul, co
s. v6c1 dacg te vel tine do cuvint. pleósc I cu el in apg.
Pescisorul se Wit indatg nevedut. Si apoi Ii petrecit vremea
pang ce se Mcit mare.
Odatg aduse aminte de laggduiela datg pescarului. Atunci
repede innotg cgtre locul laggduit ! Si acolo ii astepth de mai
nainte pescarul. Pescele se dete prins de bung-vole. Pescarul
dupg ce se ulta bine la pesce, ii dete drumul, clicend : Fiind-cl
ti-ai tinut cuvintul, du-te i trgiesce, cum i place. De mine
sg nu mai aibi nicl o fricg !, Si vorbind asa, aruncg, pesele
iargsi ia apg.

Fe g eidtaéla datei, '1 datorie curatcl !)>

195 Pescixlrul.
«Pescisor mic, dragg pesce,
De uncliä te feresce
Cg-ti intrg carligu 'n gat
Si esti pr:ns numai decat...
Apoi val s'amar de tine !
Sus pe malul ridicat
Nu verli tu acel bglat ?
Fugi la fund, pang-ti-e bine !,
189

Pescirrul nu cr, deb,


Bucatiea-I miroseh,
«Ce? dour n'o s me" apuce 1D
s'apropi5. s'o 'mbuce....
Lisa vai 1 Iii prins pe loc...
(Pescirr Mr' de noroo 1
Nu ti-am spus la fund s5. 'nnotl?...
Acuin scup, dna poti!

19G. ltioisi sciipat din apit


Pe vrernea cand Faraon poruncise sa se inece in
apete Nilulul toct bMet,iI Evreilor, o femele evreica nasal,
un babetel. Pruncusorul era frumos si volos.
Mamil lul it id fOrte mita de dinsul, cci mult era.
baletelul dragut ! Ea, it ascunse i ii yinU pitit vre-o
tret luni de gile. Dar copilut crescea repecle; incepea.
sa planga tare, si sa gungunesca, in gura mare. Masal
II fu frica sa nu pringa de veste stujitoril tut Faraon.
negresit ar fi luat copilut cu d'a sila i i-ar
Dinsil, II
omorit pe amandol, si pe prunc i pe mama.
Alunci latéta mama ii puse credinta numat in Dum-
neclea ; ea incerca norocul copitasutut et. Se apuca de
impleti din papura, un cosulet usor ; it unse pe din
afara cu smOla ca sa nu se ude. Apot culca binisor
copilasul in cosulet, it duse plangend cu jale pana la
malul garleT, i dete drumul cosuletulut pe apa
Cosuletut pluti usor d'asupra apet, i, impins de valurt,
se opri ceva mat departe, printre trestiile de pe malul
garl
190

Tocmal in qiia aceea, fata lul Faraon se cobori la


garla ca sa se scalde. Cand ajunse la mal, ea zari
printre stuf cosuletul smolit, care se tot cletink. Se
apropia de el si ce vëç1 intr'insul? . . . Vdçltie un
copilas rumen si frumos care dormià fdrei grijet,
ca inteo albiOra.
Et i se faca mila de copilas, II scOse din cosulet si
Ii duse indata acasa la ea, in palatul luI Faraon.
Acolo II lua o doica evreica i Ii purtA de grija
par'c'ar fi fost chiar copilul et Ea II dete numele Modal,
care va sã cjicä scCipat, fiind-ca, ea il scapase din a-
pele Nilulul.
Asa a purtat Dumnecleil grija de copilasul Moisi.
Mai tarcjiu, acel copil aveb. sä, scape pe Evret din
robia Egiptului.

197. Crapul i tiuca.


Ce mai vietà vecji in garll, cand apa este limpede Cum
I

alérga pescil in sus si in jos Intre pescil de pe la nol se


aft, i crapul i somnul si stiuca.
Crapul pote fi mai mare orl mai mic.
La corpul lui vedem capul, trunchiul,
coda si, in loc de piciOre. sése aripi.
Crapul n'are gat. Trupul acoperit cu
solJ verzi, rosil i surl. Gura lui ce-I clic bot, este mica si
ascutita. Trunchinl, pe la mijloc, este mai gros ; catre coda
se sulAie. Ochil crapului sint marl i bolbocati. Urechile abia
se pot vedeh cand resufia. Crapul inóta forte bine. El vede,
aude, mirOse, gusta i simtesce, intocmai ca o nul. Dar (1
n'are glas. Crapul este mut. Crapul se hranesce cu musculite,
cu vermisorT si cu alte animale mid de apa; ba chiar si cu
plante de apà. Crapul gatit este forte gustos.
191

Alt pesce este fliuca, care are o gura forte mare, inarmata
cu dintl puternict StTuca ti-
ilea este verquie ; cand imba-
trinesce, pe spate se negresce
§i pe burta se face albuie. StTuca
minima orl-ce fel de pesce. Ea este un pesce r4pitor. Ea
pOte se träfescU §i ping la 100 de ant
La tel cu §tiuca este salaul i bibanul din apele nóstre Inlet
Sint §i alte multe solurl de pescI, ca somnul cel mare ki
tiparul ce sémëna la trup cu un erpe.
Pescil tralesc numal in apa. Data tal un pesce, ve(11 ca
in corp are óse §i sange ro;s, dar rece. El, in loc de plumani
respira prin urechi care se &Moat §i branchit Pescil se prI-
§esc din o1 6 multe i marunte ce se numesc icre. Pesci" sint
animale folositdre.

19S. Petru-Rare-Pescar.
Petru Hares era fiul lul Stefan-Voda cel mare. El
era un om de statura
inalta, destept, inimos
mester mare la vorba. In-
tr'acestea semèna el cu
tatal seti, cu Stefan-Voda.
Desi Petru era fill de
Domn, totusi el se facu
pescar. Omenil II iceati
Petru Majd.
El Ikea. mare negot
cu pesce, ce-1 ducea de
la GalacI la Iasl si Su-
ceava si in alte orase
marl ale Moldova
1.92

laid cum ghlsuIesce povestea despre Petre Majgt.


«.9-os, in vale, pe Bârlad Si de apd stdtdto're,
Langd al Docolinei vad Cu ndvodul pescuig
Nenzerbad, poposi1'az Si cu undila unclip
.57 de noPte t&b&riIaü Dar merindele-s acui ?
pece care mocdnesct A lul Petru MAjaluf,
Cu bot albi Fftlticenesci; Care-1 om de omenie
Iar in care ce-aii avut? Si-ar fi bun chIar de Domnie
Ce merinde-s de v;ndut ? Dac'ar pune Dumnedett
.Pesct de apit curgiltdre Tot omul la locul èi

La Docolina, uncle mase preste nOpte Petre Majl,


ava un vis minunat, in care if se aratara :
.tStralucirf, ma'rirl de Domn,.,.
Pam Maja, ademenit,
Din somn dace s'a trezit.
0, minune I ce s& vadd
In a pet albd razd ..
Vede-ai.um cu ocla desclzisi
Ce-a vFdut cu ochl inclzisr
Se intimplase ct chiar atunci murise la Sucéva,
Steldnil.a-Voda, care era, nepot lul Petru-Maja. i atund
bocril êri1, cunoscénd bine insusirile cele bune §1 Mr-
nicia lul Petru-Maja, Pail ales pe el sei le fle Domn
preste Tera Moldova

199. Pescuitul.
Pescele bine Otit este o mAncare nutritóre i IItn. Cum
vine ins5, pescele din ap5. in Oil saü ia strachinh.?
Pescele se póte prinde in mai multe chipuri. Cate odatl
ve41 pe langg ga.r15., cdte un knet cu unclip. Iii acul din ca-
193

pgtul atii se bagg o rima §i, hue ! cu ea in &lg. Bietul pescut


o zgresce §i se gandesce: dA acolo este ceva bun de
mancat pentru mine».
Si innótg intr'acolo, casca mare gura... §i, imbucg rima cu
unditg cu tot. Dar, Mita de unditg se aga p. in gatul pesci§o-
rului i, frumu§el mi 91.1 trage afard.... Somni §i crapi §i
alt-fel de pesce mai mare se prinde cu cdrligul, anume th,cut.
Carligul acela, are i el forma unditil, numai cg este mult
mai mare.
Pesce mai mult prind pescarii cu ajutorul lunrit §i cu felu-
rite instrumente sad unelte. Iatg unele instrumente de pescuit:
1) Chipcelul este fgcut
din dogg bete si din o
retea cu patru laturi ce
atarng de o prgjing cam
de 3 saA 4 metri de
lungg. Cu chipcelul se
dg din luntre, cu fata,
tot-d'auna, spre partea incotro curge apa. Un fel de chipcel
mai mic este i crisnicul.

2) Prostovolul este o
retea, in forma unui
cerc, pe de margini cu
glonte ca sal tragg la
fund. El atarnd de o
fringhie de 8 pang la
10 m. de lunga. Pros-
tovolul se aruncg, §i el
din luntre sag §i de
pe mal.

3) Virsa este o retea in forma unei trimbite; este forte lunga


194

cu cercuri ici
colo. Virsa se lasa
in apa cu gura in
partea , in spre
care curge apa.
Cu virsa sem6na
in catva i haldul
de prins pesce.
4) Plasa este o retea la capete tinuta intinsä prin dte
un bat Virful,
unde se aduna
pescele, se chié-
ma matirei. Pe
marginea din
jos a plasil se
atarna glonte,
ca si la prosto-
vol. Plasa e
purtata in jo-
7-z ' sul apei, de doi
unul ce
,
merge pelanga
mal, altul spre adanc, pita unde póte sa stea apa.
5) Reivodul este o plasa forte lunga de 30 sad 40 de metri.
Navodul se intinde, cu ajutorul a don luntri, pe ap i, apol
se trage la mal, de amândod6 capetele deodata.
and apa este tulbure, se prinde forte mult pesce. Atunci
mai multi Omeni trebue sa traga din apa unélta de pescuit.
La termuri pescele prins se alege si se pune in cosuri sag in
alte vase anume gätite. and uneltele de pescuit se strica.
atunci pescarii le dreg si le pastréza, agatate.
Pescuitul este oprit pe tirnpul cand pescil fac oii i se inmultesc.
Pescuitul sau pesceiria este o meiestrie fo'rte einstita. In téra
la noT, mai ales, in tinuturile de pe langa Dunare si de pe
langa mare, pesdria este aprópe singura ocupatiune a Omenilor.
195

200. Ghicit6re.
Am o mile 'nodate,
O mile desnodate :
O mile set did,
O mile nu ghicescl !
Ghici ghicitórea mea,
Ce e?

201. Numeralul.
Deprinderi gramaticale.
Exemple: Aprilie este a patra hind a anului. Fie-care
din cele patru timpurT ale anuluT are tra
luni. De patru ori cdte trel luni fac un an
intreg. Tot omul trebuTe sa fie orn de omenie.
Vorba multd, saracia ornuluT. Mult pot putinii
bunT ImpreunS.
Regule : I) Cuvintele : a patra, patru, treT, de patru
orT cate trel, tot, =It'd, mult, puiniT aratd
numerul fiintelor ,si al lucrurilor. Cuvintele
acestea le numim numerale.
2) Ca sci cunOscem care cuvinte din vorbire
sint numerale, facem intrebare cu verbele:
Cht1 ? Cate ? Al catele ? Cate calf ? De cate ori?
3) S'i numeralele shit paqi de cuvintare.C'e
pcirli de cuvintare mai cunosci ?
Teme : In bucata de cetire «Pescuitul» veT sublinia
tote nurneralele !
196

202. Fuga Jul Mold.

La curtea lul Faraon, Moisi cresca mare si se Mai


un balk volnic, inimos si cu minte. El era, supus si
ascultätor. La scOld merged bucuros si se sited fOrte
mult la invètäturd. Cu tOta lumea se purth bine. De
orl-ce fapta rea se gild, se feria. si se lepadd ; dar
la fapte bune, el era. cel mal indraznet, cel mal sari-
tor. Pe cel slabl si neputinclosl, in tot-d'auna, cu
bund vole, il ajutd. Fata lul Faraon,ba chlar si re--
gele Faraon, il lubeail mult. Tutulor Egiptenilor le
era, forte drag Moisi, copilul de suflet al fetil lul
Faraon.
Dar, orl-cut de lubit era, el regelul, cu nimenl tru-
fas nu se arata. OrI-cdt de malt il cinsteati Egiptenil,
el nici odatd nu ulta. cd se ndscuse din neamul asu-
prit al Evreilor. Catre neamul WI il trägeati mere.] si
gdndurile si inima sa.
and ajunse volnicel, ca de 18 anl, el fOrte tare
se mahnea de cdte or! veded pe Egiptenl cd se pOrtA
rel cu Evreil. De aceea, intr'o vreme, amärit peste ma--
surd de nedreptalile ce se faceati mere" in Egipt nea-
mulul WI, el hotdri sã se lepede de tOte bundtatile
de la curtea lul Faraon. Intr'o build diminetä, el fugi
de acolo, cu gdndul sd facà ce-o face numal sd scape
pe fratiI sel Evrel, din robia Egiptulul.
Atunci, el apuca spre s6re-resare. Se duse, se duse
pand ajunse intr'o tOrd, vecind. Dar acolo, nu aved cu
ce su trdl6scd. El nu se rusind de sdracia sa. Ca sa.
197

mu stea Mt% tréba, se tocmi ca doban la turmele de


(A ale until preut de Ora.
Moist era un bad inimos ad vrednic.

203. Comparatiuna crapulul cu brdsca.


Atat crapul cat si brósca sint animale. Pentru ce
crapul si brósca trdiesc in apà. Atat crapul cat si brósca sell
sd tnaOte,---i crapul i brósca pot fi mai mail si mai mid.
Atat crapul cat si brósea ad mai multe prT, la trup. i cra-
pul i brósca at, la cap, eke dol ochi marl i bolbocari, §i
airechi ce abia se pot yea. i unul i alta se nutresc cu ver-
musori si cu alte anirnale mid de apd. i crapul i brósca
se inmu4esc din 6u. Amandoii6 aceste animale at in corp,
ose si sange ro i rece. i unul i altul se pot manca.*'i
crapul i brOsca sint animale folositóre.
Decl, crapul i brdsca se asén2624 intr'unele puncte.
Crapul trdiesee numai in apd; brósca insä 'Dote sd trdlescd
si pe uscat. Crapul 'Rite numal sd innóte ; dar brOsca póte sd
M umble si sll sara, pe uscat. Crapul are, in loc de picióre,
sése aripi ; brOsca insä, are patru picióre.Crapul are codd ;
brósca inst. nu. Corpul crapului este acoperit cu solzi ; lar al
brOscel cu o piele gola i bAlOsd.Crapul n'are glas; brósca
are glas destul de puternic.Crapul are, in corp, mai multe
Ose deck brósca. De la crap se mandned tote pdrtile corpu-
lui pang i icrele sale; de la brósed numal paqile din-
ddrät.Crapul este un animal mult mai cdutat si mai folosi-
tor decat brósca.
Dee, crapul Si brdsca se si deosibesc intr'unele puncte.
Crapul i brdsca se asémad intr'unele puncte ; iar intr'alte
puncte, se deosebesc.
T6te animalete, ei, ea si crapul, aft in corput
br Ose si &Inge ros, dar rece i, cart pot sci tretiéscd
198

numai in apd, se chijmd pesci. Tote animalele,


cart, ca i brdsca, a4" in corpul lor dse i scinge
ros, dar rece i, pot set treliéscd fl pe uscat si In
apt', se chiémci amfibii.
Care dintre aninaale se numesc sugNdre ? Care sint pasbi ?
Care sint pesci, ?Care sint ainfibi ?

204. Petru Rares-Domn.


Petru Magi, desteptându-se din somn, vecja cum
cu adev6rat
«Pe colnice cz pe cdste Cu fret steagurt de osteni
Se cobdrd-o mandrd dste Si trei care de curteni).
apropiindu-se de carele cu pesce, ale lul Petru-
Majä, ast-fel vorbesce, cel maT de frunte boIer, catre
Petru :
«Fetre-Majd 'ntru multi ani l
Noi, curteni ci cdpitani,
Fost-am fost trimisi cu bine
Din Sucéva cdtre Tine,
Ca sd-ti dicem tie asa:
Sä trAlesd, MAria-Ta I I
Petru dice : c Bunt sosift!
Face, vat); soti iubil ! -
Inainte de a pleca, insä, Petre Maja, acuma Domn
al Terii, nu 's1 'AA de argatiI sOT ; deci el ii chlémä
si le clise :
.Iard vat, ce-ati slujit mth, Fe un cal sarg incdlecat
Fetil mei de argdge,... Pleccd vesel la Domnie...
Luatt tot ce este al med»/ - Fericitä calea4 fieI

dreptul, a§a vréti»! Cdci pe dinsul Dumnedeti


«Apoimandru investmintat L'a pus drept la locul sn!
199

Ca Domn, Petru Majd, s'a numit «Bares» dupa nu-


mele mamel sale i a domnit, cu cinste i cu marire,
preste téra Moldovet limp de 19 ant

205. Racul.
Mare neintelegere se facuse, inteo qi la scóla, intro dol
conscolari. Unul, Costicl, era un baiét
näscut i crescut in oras. Cela-lalt, Tudo-
rel, era de la Oil. Satul lui, era pe ma-
lul Dunaril. Acolo toti locuitoril sint
-"..seateef dedatl cu pescuitul. Costica iI inchipuia
ca el scie ori-ce mai bine decat t6ranu1 de Tudorel.
Cérta lor, de asta-data, era despre raci. Tudorel tinea una
si bung,. El dicea ca racil cand ii scóte din apa, au o cojI
négra-vercluIe. Costic 5. ridea cu hohote de fata négra a ra-
cilor lul Tudorel. Unde s'at mal pomenitD, ;lied. el,
«racl care 0, nu fie rosii ? Nol, acasa, de cate orl am man-
cat raci fripti, rad' fierl, raci gUtiti in tote chipurile. Apol
nici unul din acel raci n'a lost alt-fel la fata decat rosu,.
cDe, CosticaD,röspunse Tudorel mai linistit, ise vede et
tu nu cunosci bine racil. Duca vréi sa soil cum slot racii, la
ascula la mine ! Adev6rat, ra cid este, preste tot trupul, imbra-
cat intio cója tare, negra-vercluIe. El este dela 1 pana la 1112
decimetri de lung. Racul se cunósce pe data, diva fdrfecele
sale. La trupul racului se vede capul, pleptul, coda si piclórele.
Gatul 11 lipsesce. Capul raculul este ascutit la guru, ca un
spin. Cel dol ochl sint marl. La gura are don5 mustatI marl
si patru mai mid. Cu mustatile acestea, racul pipale. Pieptul
raculul este imbracat in cinci inele. Din fie-care inel, les cate
2 piciOre. Cele 2 piclóre dinainte sint cu mult mai marl decat
cele-lalte. Ele A, la capt, nisce labe gróse ce se deschid ca
fórfecele. Cu fórfecele, racul póte prinde i pisca; cu ele 1st
200

tale prada sa, ea i un mester croitor. Coda IT este maT in-


gusta decal pieptul. Cu coda se ajuta racul la inotat. Pe
uscat Ii vine cu gred, pentru cg,, cum lovesce pgmintul cu coda,
umbletul luI e d'andaratele.
Racul tralesce mai mult in Ormuril apelor nOstre. El sa
branesce cu plante, cu animale de apg i cu mortaciuni, dupa
care Tese numai nóptea. I2iüa sade in gaura sa. Racii se prg-
sesc din on', si pot trai pang la 20 de ant Racil se manancg
fierti i fripT, gatiV in deosebite chipuri. aTata Costicg, cum
sint racilD ! incheIg, Tudorel.
aBine cg aT sciut si tu atatal röspunse in batale de joe,
Costica ; a dar asta nu e vre-o sciinta mare ! Cu un rac,
tot same» !
In mare tralesc nisce rad marT, cat gainele. Acelora le clic
stacoji.
Pentru cOja cea virtosa de pe trap, racif se chiéma c shit
animale cojo'se sail crustacee. Racil ail sange ath i rece.
In ce sém6na racil cu pescil ?

206. Itacul 1 Irulpea.


Un rac fesise, din garlg, la mal pe Térbg verde. El voia sa
tréca, pe uscat, pang la balta de alaturi. Acolo scia el cg slat
meld i pescisorl mulT. Chiar atunci, Tata ca vine si o.vulpe
pe malul garlei. Vulpea, sirétg cum e, se uita la rac cum se
trudea el la umblet. aJupan Race) Ii ;Ilse ea zimbind,
.4 al obosit, se vede, de mult ce al alergat pe camp ! De ce
n'o apuci d'andargtele POte cg-T merge mai iute 1,Dar, racul
-care nu era prost, rëspunse si el : a Cine tl-a.spus Cucóna
Vulpe, ca eti nu sciu sa umblu drept i repede ? Dacg ne-am
lug la- intrecere, eu m'asT prinde cg, am sa te rënnalti I
tuMult asl da, s vM minunea asta, Jupan Race 1. clise
vulpea. «Ulte, eü iti prinsOrea, i puTti la mijloc 25 de meld.
201

(Frumoslp 4ise racul, care 41 lgcuse o chibzuélg in


cap. <Tang unde vréi sà alerggm ?, il mai IntreM vulpea.
ell'aci pang fn Brgila ? orl d'aci pang la Iasi ? Spune, ea
nu m dau in lAturip eCe sa perdern atata vreme, Cucóng
Vulpe "/D respunse racul, tia sg, mergem intr'o fugg, d'aci
pang la copaciul cela, in marginea bäJi1 cea d'acolo. Cine o
ajunge mai intai, sg là melcii. Dar dumnea-ta, ca o cucóng ce
esti, trebue sg apuci inainte I Ed, ca un mai mic, o sg start
la spatele dumitale. Si, cand void dice : Haide, dumné-ta s'o
rupi la fugg. Mi-cg te-olil ajunget. &Fie i asa 1) ise
vulpea....
Racul remase in urmg. Si, cu fOrfecele dela piciorele sale,
se acItg binisor... de coda vulpil. Apoi strigg, : tHaide».
Atunci vulpea o zbughi ca o sAgetg. Fugea de sfarila pgmintul
sub ea; fugea de nu-1 vedeai urma. Pedatg ajunse la copaciul
dela baltg. Acolo se intórse repede ca sti yac . pe unde va fi
remas racul in urrng'I. Dar ; rgcusorul nostru se desprinse
frumos de pe cOd i strigg indata : tHel 1 bine venisi
cucóng Vulpe 1 Ert de mult te astept sub copaciti. Acum ado
incóce, rogu-te, melcil i remal sgtigtosg I Dicend asa, el in-
hg4g melcii i svic alunecg in apg... Vulpea remase cu inima
friptg. Se ggsise un rac ca s'o insele si pe dinsa I

elia /rn,otX/ AAcilitYvt

/Low X/ /11).
202

207 Copila i fluturelul.

4=1.

NY .."A.

«Fluturel cu mandre aripT,


Cu trup usurel,
Ce tot sborl din fl6re 'n flóre
Bi nu stal nitel ?

«StAi, m6 rog, si te opresce


Din lungul tëd drum,
Bi cu mine &Id clipe
MaT pared acum :
«HaId's5.11 ar6t role 'ncas1
Nisce juc6rii1
Hald' cà mama mea drAgu0
Bine te-a primi.
,HaId' cA 'fall se repede
Uriclosul vint.
§i el póte s te-arunce
BM, jos la pAmintl.
203

208. Tuflpil inflacarat.


Moisi pasceà oile pe un munte inalt si pustitl, care
se chtema muntele Horeb. In acel loc desert, el träik
singur singurel. Dar nici frica, nid urit nu-I era lul,.
cad mere' la Damneder" se gandea, si in mintea sa
se tot chibzuia cum sa scape pe trap set ovret, din
robia Egiptulut.
Inteo i, departe, pe inaltimea muntelut, zari el un
foc. Se duse inteacolo, se apropia si veda un tufi.
care ardek incins in flacarl. Stahl Moisi pe loc. Se uita
si se mira cine sa fi aprins focal pe acel munte, cu
total pustig. Dar de-odata, un glas tare Iesi din vilvOrea
acelut jarati3. Glasul ii chtemä si 'I vorbi asa :
«Moisi! Moisi !... Bü slat Domnul Dumnecleut
teic, Domnul lul Avraam, Jul Issac lut Iacob ....
i

Veduram chinurile grele ce patimesce, in téra EgiptuluI,


poporul lul Israil... Mila mi-s'a facut de dinsul.
M'am indurat de el si am hotarit din acele grele chi-
nurl, sal scap ! «Lasä dar tu, si du-mi-te la Faraon,
din partea mea. Gere-I ca sa dea drumul Evreilor din
t era Egiptulut. Mergi ! De tine volt'," ingriji eli !>
Moisi se inchina i asculta porunca lul Damneder'.
Se scula indata, si se porni fara grija i fara frica,.
drept la Faraon, in tera EgiptuluI, de unde el fugise.
In inima sa, Moisi simtea ca Durnnecjet" e cu dinsul
si ca, la t6te, Dumnecleil 11 va ajuta.
204

209. Lipitorile.
Mdrióra era, o fetitd bun i drägdlasd. Ea, din tot sufletul,
iT Itibea pe mdiculita sa.
Odatd se intimpld cd mama Mdriórei sd carp, gred bolnavd.
-0 apucase pe drum o plóie rece Din acésta prinsese un junghid
-care ii oprea mai cu totul resuflarea. Biéta femee gerneh di
nici cd, mai putea s1 vorbéscd, de dureri. Mdrióra nu se misch
.dela patul bolnavei. El if se rupea inima, veclendu-o cum
sufere. Lacrimile ii curgeati siroiü din ochi. Mama Mdriórel
era in primejdie de mórte. Rudele bolnavei chlemard un doctor
dela un spital din apropiere. Doctorul aduse cu sine un bor-
cdnel de sticld cu apd, in care se vedea d. nisce rime urite di
scarbóse, scurte, gróse si negro, Ir picióre i cu mai multe
,inele pe trup. Doctorul le lud cu mana, una cate una si puse,
20 dintr'insele, d'adreptul pe pielea bolnavel, la locul unde
sirntea junghiul. Mdrióra incepit s tremure de fried, indata
.ce vii acele gretóse lighione pe trupul mainai sale iubite.
Lighionele, pe tot minutul, se umflati. IneluiIe
vereli-inchise i lucióse ale trupului lor se ingrosad
si se petad cu dungi roii. Apol una, cate una, se
cleslipeati de sine si cdcleati jos, Idsand pe pielea
bolnavei ate o gaurd din care curgea sange. Cancl
tote lighiOnele picard de pe piele, doctorul sprdd
rdnile bolnavei cu un burete mulat in apd calcid
si le astupd cu bumbac Ora la foc. . . Bolnava
se destéptd, usuratd de durerile ce suferise.
multumim lui D.sloll, dragd MäriOrd !D clise mama,
«me simt mai bine... Bietele lipitori ml-ad scatpat viata.
Ele mi-ad supt tot sangele cel red, ce se gramddise sub cóstd
si care me innech I De n'ar fi fost lipitorile acestea, tu, drAguta,
remaneaT fArd mama'. Eti asi fi murit !Is
Acura MAriOra plangea de bucurie. Ea se impdcase de tot
cu lighionele cele urite. Doctorul if povesti cd 1i lipitorile sint
.animale, ce trdiesc in bdIti i numal in apd stAtdtóre ; cd ele
205

umbth tarindu-se prin n6mol §i sgarcindu-§1 trupul ; cg. ele se .


hranesc, implantandu-O dirgi§oril in pielea animalelor de tot.
felul ce gäsesc in apg, clrora le sug sangele. In sfar§it it
Spuse c lipitorile se nasc din ou§óre. Mat pe urma, doctorul,
ca sa golesca de sange lipitorile caclute de la bolnavg, le pre--
sara trupul cu sare. Atuncl lipitorile incepu a sI se svircoléscit.
§i sangele ce Fag fost supt de la bolnava, ii§neh dintr'insele_
Lipitorile sint animale folosildre. Lipitorile sint de neamul
vermilor, ca : rima §i limbricul, care traiesce in matul cel sub
Vre al copiilor.
In ce sémën5, lipitórea cu §érpele `1
Lipitorile, racil i pescii trdiesc numai in apei.
Bróscele qi serpii pot treci 0 pe uscat 0 in apet...
Care animate pot trcil numai pe uscat ?

210. Mateift-Yoda $1 Yasile Lupul.

Mateiii Voda a domnit 23 de aril presto Muntent.


El era un domn fOrte irgelept, drept, bland si milostiv,
dar si vitéz la rezboitt Multe si bune lucruri a facut.
206

el pentru Ora. De aceea supusiT sè ii Ubeati si Ii


cinsteaCi mult.
Pe cand domnia., in Tera Bomänesca, Mateia Voda,
in Moldova stapania Vasile Lupul. i Vasile Lupul
era. un barbat destept la minte, yak la rezbOle; dar
.era. si jute la mftnie si lacom din cale-afart la domnie.
Vasile Lupul voia. sa. supuTe i éra Romanésca,
'uncle era. Domn bunul Mateiii-Voda. De giaba aCt fost
tote incercarile de impacare din partea lui Mateiti.
Acesta Ii iceh:
«Lupule, Moldova ta
Sord-r cu Muntenia/
_Tar nor amandor bdrbatt
Vrednicr fire-ar sd fim fratr
Prin domnia (6-dor,
Terilor surorilor.
Si ca _Trap' cu drept ar JO
Amanda a ne unI
impreund a sdrobi
Pe dumanit térilor,
Teri lor surorilor I
Vasile Lupul insa nu asculta i pleca cu ostiri im-
potriva lul Mateit-i-Voda.
Dar D-cjetl a pedepsit pe Vasile Lupul ca a fost
'biruit cu totul de ostile lul Mateiti-Vodii; ba mai pe
mrma a fost izgonit chiar si din Moldova si, dupa
multe neajunsuri i primejdil, a murit ca un nenorocit
tprin éi1 stréine.
Gine cunt peicttluiesce
Pritz acea se pedepsesce.
Pe Mateia-Voda Dumneclekl'a invrednicit sa tratéscA
207

paná la adand Whin*. El a zidit multe biserici, scoll,


tipografil zi piIa1e pentru cautarea bolnavilor.
La m6rtea sa a fost plans de catre téra intréga.ca
un adeV6rat parinte al poporulul.

211. Ormiul verde.


Ed scid un frumos oras,
Unde-i verde ori-ce locas !
Case 's inulte, marl si midi.
Bun venit esti und-3 pici I

Drumuri sint cate volesci,


Und' te 'ntorci, tot cdi gAsescl.
PoV s mergi drept 'orl plezis,
Nu-ti sty. nime'n curmezis.

Orl-ce co4 i ori-ce boo


Are-o fióre si-un boboc.
Tot pavagiul, e, pe pod,
Mole, verde, fAIA glod.

Popor este numeros


trgiesce norocos.
Ctici 11 place a cânta,
Fies-care 'n casa sa.

Tot poporu-i mititel,


Numal pdsOrele 'n el !
aid, orasul cel frumos
Pórtd nume : Criny frunz,os !
208

212. Pedepsele Egiptulul.


Moisi se duse d'a dreptul in Egipt si spuse lul Fa-
raon porunca lul D-rlea. Dar Faraon nu voi s'o tin&
in seama. El respunse asa lul Moisi: 1De Dumne-
cleul teü, et1 nu vold sa scia !... Evreil, fratil CM, sint
robil nostri. Nol nu le dam drumul st plece. Avem
aicl trebuinta de munca lor... Piel din fata mea
Moist pleca. Atunci D-clet1 hotari sa pedepsesca aspru
pe Faraon i pe Egipteni.
Cu clece feluri de rele 11 lovi pe rind. Mal intal,
tOte apele din Egipt Se prefacura in sange. Pescil pe-
rira si o drOle de brósce scarbOse napadira in casele
Egiptenilor.
Apol, aerul se umplii de tot felul de musce veni-
nOse unele se puneati pe vite i vitele mureatl de
cluma ; altele picaü pe Ornenl i trupul Omenilor se
besich cu bube i cu rant
Dupa hceea, o grindinet ne mal pomenita, banl hol-
dele si le prapadl. Tretsnete grozave caclura pe copacl
si pe case, si pe bite le arsera. Dupt acOsta, verdéta.
ce mal rèrnasese pe camp, norl de locuste o mi
stuira.
In urrna, sOrele se intuneca si beznet se Mei'. pre-
tutindenl.
In sfarsit, Dumnecjet porunci ca, inteo singura nOpte,
sa mórd in fie-care casa a Egiptenilor, balétul cel mai
mare si cel mal cu minte. Printre acel bMetT, muri. i.
fiul prea lubit al regelul Faraon.
Atuncl regele si Egiptenil se ingrozira de atatea rele..
Insus Faraon chlema indata pe Moisi si dise sa lésa,
209

cat mal curind Owl din Egipt, el si cu toti EvreiT


si Egipteni daruira chlar pe Evrel cu vase de aur si
cu tOte ce le trebuia lor in cale, numal ca dinsil sa
se pornésca mal de graba. Egiptenil sciail bine acum
ca numal ast-fel vor scapa. de urgia luT

213. Organizarea comunel.


Locuitoril din ori-ce comung trebuie sg trliesca impreung
in bung intelegere §i in pace. El trebuie sg pästreze buna
rinduélg. Dar, in comune sint §i Omeni gglAgio§1 §i certgrett
Ace§tia, intocmal ca b.ieil cel nebunatici, se cértg, ba se si
bat. Acestor Omeni nu le place buna rinduélg. Pentru ca tote
trebile in sat si in ori-ce comung sg mérgg bine, dintre Ome-
nil cel mai de omenie §i mai cuminte, sgtenil aleg un primar
§i mai multi consilieri, earl impreung chipzuiesc ceea ce-I do
folos pentru tOt ob§tea. PrimaruI cu consilierii impreung
forméza consiliul comunal. Consiliul comunal se adung i lu-
crézg in casa comunald sail ici primTrie. Unul dintre consilieri
scrie sail notézd, In nisce foi de hartie, tot ce hotgresce con-
siliul comunal. Foile in cari scrie notarul se numesc procesc-
verbale. Alt consilier adung dela Omeni birurile sau &Ale.
Consilierul acela se chiOmg perceptor. Cu dgrile ce le adung
perceptorul se plgtesce pentru çoe1e, pentru poduri §i pentru
alte trebuinte ale comunel. Cand primarul este impedicat ilt
slujba so, atunci IT tine locul ajutorul cle primar, care §i el
este tot dintre consilieri. Dacg se ivesc certurl intre locuitori,
primarul, cu doi juraci, ale0 de ob§te, juderg i hotgresc pri-
cinele, care sint pentru daraveri mai mid de 50 de lei. Ei
sfatuiesc tot-d'auna pe cei certati sg se impace §i sg nu se
judece mai departe, cg-T mai bund o pace strimbd de cdt o
judecatd dreptd.
cand se nasce, cand se cgsgtoresce §i cand more cine-va,
1 t
210

tot primarul face hartille sat inscrisurile cuvenite. Hartii le


acelea se numesc ade ale starii, civile.
In sat mai slut i miliieni. Miiiienii fac straja sat garda
satulul. Capul ggrdil sgtesci se chiénig sef de gardei sat de
garnizdnei. Apoi in unele sate mai marl sint i soldati ce le
dice jandarmi.
Pentru buna rinduélg a bisericii si a slujbelor sfinte, in
fiecare sat se aflä unul sat mal multi preuti §i ceintiirep.
Satul ce are primgrie, se chiemg, comund ruralei. Cgtune le,
mai multe impreung, alcAtuesc o singurd comunecruralei cu un
singur primar i o singura primgrie. Primäria se afig in cg-
tunul cel ce este la mijloc sat in centrul celor-lalte entitle.
De preup qi de primar Sci asculp si sd-i cinstesci
De pereeptor qi de notar De vrei bine set trdesci !
Ma bund-i o pace strimbd de cdt o judecatei dréptei"

214. Ille1cu1.
Ce mai animal póte fi i melcul 1 Si totusi i melcul este
animal Melcii sint de mgrimi deosebite. La corpul melcului
vedem dou6 041 mai de frunte : o cascidrei tare §i o parte
mole. ascióra este invirtitg ca un colac plin. Cgsclôra este
de colóre alburie cu dungi negricióse. Partea cea mole este
trupul melcului. Acesta se pOte yea numal dupti o ploitg cal-
dicicg. Trupul melcului este tot-d'auna Mks i spumos. La
cap II vedi cele patru car-
nite moi. Dou6 cornite sint
mai marl si douë mai mid.
Cand vrel sg atingi cornitele
melcul si le trage lute ma-
poi, in ghiocg. Melcul are
doi ochisori, asedati in vir-
ful a doug cornice. Cand vede melcul ca nu'l sup'erg nimenl,
plécg la drum. Incetinel, cu cgsuca la spinare, melcul se ti-
211

resce pe terburt ii pe fort. Ba el S3 urc1 §i pe vita, si pe


romi, pana da de frunze verdi si fragede pe care le rode cu
dot dinOprt, ce-1 are in gura. Ast-fel melcul stri plantele
tinere.
Melcii se itimulOsc din oile Ouele le pun el pe TérbL uncle
le clocesce caldura sórelul. Din oae les melcioil, ce sémena
cu 0601 lor. Iérna, melcul intra d3 tot in ghtoca lul. Acolo
dôrme el pang primavara. Ca sa nu-I fie frig. 41 astupa gura;
sail feréstra casirtd1 sale cu un oblon de cója tare, ce si-o fare
el din balele sale.
Unit &tient mananca carnea melcilor fierct i glticl. Cu tote
acestea, melcul este un animal mat mult stricator de cat
folositor.
«Ali ce flint Ah
I I ce incet, se misca melcul mama 1
D'ar fi §i dinsul mat siret, ar sari past d'o palma I

Ah ce domol I Ah ! ce domol, se plimbl, melcu'n vi


In local lilt, ast d.L tircol bolil din gradinica Ii
Asa vorbi o-data un ba1e01 catre mama-sa. Dar acésta it
respunse asaq,
{Balete, nu ve,11 tu ca, el fst duce OM casa ?
Se muta cu catel, purcel, cu patul i cu masa '?
D'ar fi sa umbli tu asa, purtindult odaita,
Me priml c nicl nu te-al m'sch Oat casch guriO, 1...
Dar bietul melc incetinel lucreza, nu de geba.
§i bine se gandesce el ea: Graba strica tr4ba ID

215. Ghicitóre.
Mentálnit cten dobitoc I
Magar nu era.
Come aveet! In copacill se suia
Boit nu era. Dar piciOre nu avea !
Samar avea ! Ghici ghicitOrea mea
Ce e?
212

216. Sobiesky i Plae§ii.

Sint 209 de an!, si mai bine, de cand un rege pa-


lon, cu numele Sobiesky, se intorcea prin Moldova, din
resbolul ce '1 perduse cu Turcil. El avea cu sine cati-va
(Ater! si ostirea ce-I remasese din batalia cu Turcil.
In drumul lor, PoloniY se apropiara de Cetetea Neam-
fului, care se afla pe sprincena until deal. cCe este
acésta ?»intreba Sobiesky pe tovaräsil sel. «Cu
buna seama, vre-un cuib de al Moldovenilor !» ii res-
punse un ofiter de a! lui. Asa ! Sa mergem dar, sa
batem si sa luam cetatea, ca sä nu ne intOrcem acasa
fara de nici o isprava !» «Eti asI gice sa läsam in
pace cetatea acesta),il dise un general de a! seb
si sa ne urmarn drumul inainte, cad n'avem tunurl
de batut cetati !) «N'avem tunuri ? Vom o dar
cu manile !, respunse regele Sobiesky, i dete porunca
sa se insire Ostea catre cetate.
In cetate nu eraa deck 9 PlaesI, pentru strajuire,
in lipsa garnizOnel, care era. dusa cu Domnul Cante-
mir la Falcid unde tabarise armata turcesca. Cel 9
Plaes1, veclend ca o ostire dusmana vine sa intre in
cetate, inchid portile si se gatesc de aparare. Se in-
cepe lupta. Tunurile Polonilor aseclate pe scaun de
lemn, incep sa bata necontenit cetatea. Dar si PlaesiI
respund cu glonte, care nu fac gres Fiesce-care im-
puscatura dobOra cate un dustpan, si mai ales din
ofiteri, asupra carora tintesc Plaesii.
Patru clile se luptara vitejil Plaes1, 9 in contra a mil
de Lest Trel din Plaesi, fura ucisI ; dar din PolonesI
213

cklur5. preste 50. Sobiesky se puse pe gandurl. Acum


II Web, ret1 ca n'ascultase pe generalul séti care II
spuse, sa.-0 vac1a de drum. Dar el intrase In horet,
(rebuIeh set jóce!

217. Articolul.
Deprinderi gramaticale.
Exemple: Un codru des nu prea EU am trecut prin codrul
luminos. cel des.
Codri multi n'a védut. CodriI ceI marl sint intu-
necoV.
V6cluI un plugar arând. Plugaru/ arä cu 4 boI.
Un lepure fugl din aräturA. Iepurele fugeà de nu-I ye-
deal.
SI primp Iepurr nu-I lucru u§or. Iepurii stint animale fricOse.
a.ruI fel de om ii dicem noI Vulpea este §irétl.
vulpe ?
lérna, rnulte vulpi umblä pe Vulpi/e sint §irete.
camp.
In muntI nu prea ved( drum Pe drumu/ bun usor umbli.
bun.

Regule : I) In substantivul codru-1, adaosul 1 ii ho-


taresce mai de aprópe inletesul. Tot asemenea
di substantivul Tepure-le, adaosul le ii botil-
resce mai de aprope intelesul... Piirticelele de
cuvint, care se adaog in urma substantive-
lor ca sa le hutardscii InTelesul, se clgérná
articole, ar-ti-co-le. D. e. In substantivul co-
dru-1, adaosul 1 este articol. .Pentru ce ?
2) Substantivele u articol, se chiemd cd sin4
214

articulate ; iar substantivele fdrã articol se


cbiemet cã sini nearticulate.
3) Articolele sint : I, le, la numerul singular
;i i la plural, pentru substantivele de gen
masculin; a la numerul singular si le la nu-
merul plural, pentru subslantivele de gen fe-
minin.
4) fi articolele sint pdrri de cuvintare ! Ce
peirri de cuvintare mai cunosci ?

-Teme : Din bucata de cetire «Melcul» vef alege


tote substantivele cu articole 5i le veI scrie
in caTet, pe doire colOne : pe o colOna pe
cele masculine, 5i pe a dotia pe cele fe-
menine.
Lucrarea o veI face dupii acest model :
Substantivul cu articolele in bucata de ce-
tire «Melcul) sint urmátOrele :
Masculine: Feminine:
Melcul CdscIOra
melcii partea
. . . . .

218. Serbarea Paseilor.


Moisi duse Evreilor veste bund. Le spuse cd. Fa-
raon le da vole 1 sd se intOrdi in pdmintul fag-
duit strämosilor lor. Atund Evreil se gâtird s plece,
cu tOte neamurile si cu tOte turmele lor. Mare veselie
erd pe diniT. Toti multumeail luT Dumneelet cd Ta
scapat din robia Egiptulul. TotI Wide/ si pe Moisi.
215

Moisi ii povatui s. faca indata o serbatOre mare.


Acea serbatOre o numira Pascile, care va sa qicä
Esirea din Robie. Fie-care familie de Eyre] in-
junghia un inlet ca set '1 maw:ince cu veselie, de
Pasci. Fie-care io Mai in pripa pine fãrt aluat, adica
azimd, ca sa aibh demancare i pe drum. De atunci
a remas, pana i acum, la EvreI ba i la nol, La
Crescini, obicelul de a tine odatd pe an se-rbettorile
Pascilor. SerbatOrea Pascilor aduce aminte Evreilor
despre scaparea lor din robia Egiptulul.
Cand Evreil Iesira din Egipt,. Moisi voih sal duca
inapol in pamintul Canaan. Dar ca sa ajunga pana
acolo, trebuiati sa trèca prin locurI uscate i deserte,
fara drumurl. Negresit ca Evreii s'ar fi ratacit intr'acele
locurl pustil. Dar Dumne4eri le purta de grija. El le
insemnh calea. Diüa, pe arsita sOrelul, Evreil umblati
dupa urma ulna nor care, ca un stalp de turn, Ii
unibrlh. NOptea, cand caldura se maI poton, tot
acel nor se lumina; dupa dinstil Evreii mergeati pe
recOre. Ast-fel sosira el intr'o cji, pe malurile unel ape
marl. Erh o apa, la fata cam roscatd, ce se chiéma Ma-
rea Rosie. Pe (ërmurile MAril Rosii, Evreil se oprira.
Acolo stateat] el tristI i abatuti si se gandiatti cum aveail
sh tréch, MIA luntri, färä corabil. Dar Dumnecjeti nu-I
lasa st pléra. El aveh sa-1 tréca i dincolo de Marea
Rosie.

219. Albinele.
Cand intri vara in tr'o gidina, unde sint flori multe, cu
miros plAcut, trebule sa te feresci de albine. Albinele sbora
216

si bazaIe in jurul florilor. Pe urrng se a§é 4.6. i staU mult pe


dinsele, par'ca acolo ar cauta ceva. Dacg te duel i privescl,
in linisce pe o albing, làr s'o superi, pop' sä vecli cum este ea.
Albina are trupul impartit in trel partl : Caput, la care are
dotlë cornite, ochil i boti§orul ca o trombita ; pieptul, care e
format din trel inele, din call pl6c1 cele §ése picioru§e próse
si cele patru arapióre ; pcintecele care are mal multe inele. In
côdg are albina un ac saU ghimpe veninos. Colórea albinelor
este galbuie-inchisg.
Albinele trgesc mai multe impreung, in stup. Albinelor din-
tr'un stup li se ;lice i un roiii de albine. In fie-care niti se afil
trel feluri de albine : Albinele luereitOre, matea §i trintorii.
Albinele lucratOre sint acele ce le vedem qiva, sburând prin
gradin i pe campuri cu fort Ele pot sa fie
pang la 30.000 intr'un stup.
e Matea este mal mare decat tote cele-lalte al-
bine. Ea are colOre rovatg, aripi scurte, §i pi-
clOre lungl g1bul. Matca este mama sati regina
rolulul. Numal matca face ofiele, din care se
7v V nasc tote cele-lalte albine. De ea ascultg §i dupg
ea sl Tall tote albinele.
Trintorii "sint ceva mai marl §i decat matca.
El, in numër dela 300 pang la 1000, nu lucrézg
nimic, ci numal manand din mierea flcutg de
albinele lucratOre. Trintoril n'ali acel ac veni-
nos, ce'l aii albinele.
Albinele lucratOre, in ;file calde i frumOse,
de diminéta 'Ana séra, sbOrI mereU pe float,
din care sug i fac cera si mierea. Daca le atingl, ind itg
se pun pe mang sal pe obraz §i, cu acul te intOpa a§a de
grazav, incat locul intepat se umfl i te dóre strapic. Ca
sa te vindeci, trebuie sa sail din piele acu§orul, pe care al-
bina l'a lasat acolo i sl spell locul umflat, cu apa amestacata
cu otet on cu saramurg.
Albinele, cu eéra §i mierea ce o fac, ne aduc mare folos.
Ele sint forte silitOre la muncg.
217

La fel cu albina este vespea. Vespea se deosebesce de al-


binI numal prin corpul mai lunguIet, care la mijloc, este unit
ca printr'un fir de ap.. Apol vespea are un ac mult mal lung
decat albina. Vespele I1 fac cuibul, in forma unel tegturi,
pe care o spAnzurt de copaci, orI o pun in guri1e pamintului
sat in crepäturile ziduri'or. Vespele se hrInesc cu póme, §i
cu insecte vil pa care le prind ca s5. le m5.nAnce. Câte odatt
intrt in stupul albinelor, pe care le omor si le mInâncI
mlerea. Vespea, mai ales pe ctldurl marl, uruatresce pe cel
care o supërl si '1 MOO cu acul, mult mai rëd deck
albina.
Nu e bine sg, te fred unde ai fost iqepat de vespe. Ves-
pea este o insectt vatamatore : De aceea 15menil o starpesce.
In ce sém6ng albina cu vespea ?
Albinele i vespele, pentru c4 aü corpul Impár-
it in buceifi, se numesc in-sec-te. Ele n'al4 nict
4se nic &Inge roq in trupul lor.

220. Fetlta §i albinita.


(Dragg a1bin4t, sp ne-mI unda sborl i P

iColo'n grac1ini, pe uncle sint flori :


Roze, micsunele, irumosi clopoOT,
StAnjini, viorele si mid ghiocei,
Nalbe i garofe, gingasl toporasi,
Blande vinqele, vesell clucurasi. .
Cum i lAcrAtniOre ce tot infloresc,
Sute floricele ce mult le lubesc, I-
- 41DragI a1biniç, spune-'mi unde sbori
6Colo'n gradinita, pe unde sint ftori*.
*
'
218

221. Ticlenia lul Sobiesky.


Sobiesky credea ca se lupta Cu o armata intréga.
de Moldovent Vëqênd insä cd nu o sc6te la capa cu.
voinicil, si ca numal plerde pe cel mat de frunte din.
capitanif se, el tramite in cetate un sol sä spule ca
daca Moldovenit se supun i ii deschid portile cetatel,.
el n'are sa le faca nicI Un rétl.
Fara porunca lu Vodd :nu dclin cetatea,.
_Winne feresce" ! respunsera cu un glas eel sése
Plafesi ce mal remäsesera.
Atuncl Sobiescky chlemd un scriitor moldovean
scrie o porunca ca din partea Jul Voclasa dea ceta-
tea. Plalesif creclura i deschisera porWe cetatel. Regele
Sobiesky vine sa vaga armata cea vitéza cu care el
s'a luptat i pe care acum o biruise prin viclesug_
Cand vklir pe cel 6 Plafesl, mirat intrebd regele
Unde sint cel-alalt,1 apäratori ai cetatif# ?
«Notle eram cu totif, lurninate craftl. Tref ail caclut
in lupta, far cel-alaltf sése suntem noT, aci# !

lc Cum ? vol, sése, si v'acI impotrivit mie» ?


«Da, Maria Ta !
Cdci cela ce se luptd pentru-a lui moqie
N'are fried 'n luptcl de dusynani o mie» !
Sobiesky, plin de rusine, dede porunca s. omOre
pe data pe cel sése viteji Plafesf. Dar un general al
sn, arata regelul cu cuvinte frumOse, ca Moldovenif
acestia numal datoria s'o facusera i ca, in loc de
mOrte, 'Ate maT vrednicI ar fi de lauda si de r6s-
219

plata. AtuncI repede II lerla, clicend si el: 't Omenif


acqtia numai datoria s'aic feccut-o ! e s'aft pur--
tat vitejesce» !
« Astâ-1 lumea ne cunósce : Roman dice,.
V itOz dice !

222. Ursul si albinele.


Un urs posac, morocanos, se plimbh prin Ware. Si ca!a'n,
sus si cata'n jos, sa4 miere 'n fag, sail mure. El da de un .
stejar batrin, c'o scorbure adânca, unde un rolu era stapan si
se sileh la munca.
De jos racnesce ursul al-lei albine, s'avetl scire c'al vos--
tri faguri slut ai mei! Nu 'ncape 'mpotrivire I Vedet,i, cat
sint de mare e i vol cat de micute !... Haid! aduceti-mi.
mierea, c,160, ca ve" fac hrimute ID

Dar ro:u1 sus tot bazaia i n'aducea nimica.


Si. ursul jos tot mormaia, credOnd ca le-a'ncins frica.
Stti ursoiul, cat statit, nimic insa nu-i vine.
El striga : «Sal, ca sa vedl tu,.netrebnic roiti d'albine,
cum am sa-tl Taa, cu botul mea, pan'la un pie 'de miereD.
Si ursul, cat era de gra, se scóla in piciore si, hita! hitar
pana sus la scorbure se urca Acurn pe vol laba am pus-
de si mi-a0 dat de furcal... In graba dati mferea, cä v6 sting I
Nu-i vorba de carmélal, Si botul ursulul natang in roid,
dete navala. Albinele, tot bazaind, se pun sä-1 intepe i, ble-
tul urs, tot mormaind nu scie cum sa scape. Pe bot, in nail
si prin urechi albinele s'aséda. Ca sute i ca mil de strechil
ii impung i ii lucréza. El din copaciti s'arundi jos, cu al--
.

binele pe dinsul i, fuge, fuge rusinos, de'l podidesce plansul.


Albinele, in al lor graiil, rid bazaing mai tare si duo pe ur-
sul cu alaiu dicêndu-1: Mult esti mare Pècat ca2t1 este
capul bleg. S5 cugeti null prea place, cad cine e la minte-
inlreg, pe alp i lasa'n paceb>
220

223. Timpul de tatA.


Deprinderi gramaticale.

Exemple: Un urs se plimba prin pAdure. Et cata


in jos. Ursul da de un stejar. De jos
racnesce ursul.Sd aveti scire, albine ! Fa-
guril sint aT mel. Haidi ! aduceti'mi mie
mierea!

Regule: 1) Ce fel de parti de cuvintare sint verbele:


plimbd, can., da, riicnesce, avetT, sint, aduceTI ?
2) Verbele: catd, da, racnesce... arata ca
fiintele despre care se vorbesce, fac lucrarea
acuma, in timpul de fard.
3) 1-12 timpul de fald verbal pole sa arate lu-
crarea tutulor persOnelor din vorbire, aa :
Aduc Aduce Me plimb Ne plimban2
adua aduceti te plimbi ve pliinhaI
aduce aduc se plimba se plimba
4) Verbul se chiénul ca sta la timpul de fata
Mud arata cà lucrarea se face acuma. d. e.
aduceIT-mi acuma mierea !

Teme: 1) Din bucata de cetire « Ursul fi albinele2.


veT scrie tote verbele de la timpul de fart
impreund cu sublectele lor I
2) Vei sci i cele-lalte verbe din acea bucan. !
3) La verbele cred, me arunc veT arata
lucrarea tutulor persOnelor din vorbire in
Iimpul de faTA.
221

224. Gindacul s&ü vermele de mittasi.


Printre fiintele c_le mai minunate ce-a facut bunul Dumne
ded, pe pämtnt, este, negresit, gdndacul de mdtasd: El se
numesce asa dela matasea, ce o face dinsul. Este minunat-
gandacul de matasa, pentru ca. el, cat traiesce, f1 schimba, fel.
si chip, si forma si faptura.
Gandacul de matasa, la inceput, sém6na la faptura, cu uni
1 verme gros, a) ce are cor-
pul lungaret, mole si for--
mat din mai multe inele.
Gandadul la colóre, este
castania-inchis, cu capub
negru. El are ochl i o.
gura agera. Vermele sails
s

larva acésta trafesce 7


pang in 8 gptOmini, hr5.--
nindu-se mereA cu frunze
de dud. Vermele, dela o vrerne, incepea a se aratà nelinistit,
fuge incóce i incolo i numal mananca Manic. Mal pe urma,
scóte din sine un fir lung, uscat de mdtasd, in care se infa-
Ora pana ce nu se mai vede de loc. Matasea astfel infasurata,
in forma until' ghem, se numesce gogo'sd sal cocon. b) Larva_
inchisa In matasea sa, este ca mórta. In starea acésta, er-
mele se chlerna crisalidd sail nimfa. c) Dac . crisalida se tine la_
caldura, In timp de 2 sail 3 AptOmani, ea sparge gogósa
o lesa din ea in forma de fluture. d) Carat si frutrio,=, de-
colóre albule, cu aripile cenusil cu vergi negre. Fluturele de
ragtag, sbOra dintr'un loc in altul ; dar el nu mändna nimic.
Femeluscele fac 400 Oa, la 500 de (AO. Din oqele acestea
Yes, de obicell, primavara, verini, sai gdndacii, care se hra-
nesc cu frunze de dud : Deci, gandacul de matasä, cat tra.--
Yesce, este si verme i gogo0 §i fluture. ApoT, nu este el o.
faptui a minunata !
Gandacil acestia, pentru matasea ce o fac, se prasesc anume-
fn cal svintate, unde se nutresc numai in frunze de dud._
222

eGdndacul de malasa este un animal fo'rte minunat, dar .,si fo'rte


folositor.
Cu fluturele, ce lesd din goe§a gandaculul de mAtasA, sém6nA
fiuturii ce-I vedem vara sburând prin grAdini i pe cAmpuri.
Sint maI multe felurt de fiuturl fluturele alb, fluturele rosu,
.fluturele de varza, i aliL Larvele acestora sint vAtImAtóre
Nerdeturilor. Fluturil sint fiinte plAcute in stare de fluturi ;
,dar sint fiinte stricAcióse ca omide sail ca larve.
Si gandacul de mAtasI este un insect.
Albina, vespea, gdndacid de mcUasc i fluturii
.sint insecte. Pentru ce ?

225. Trecerea NAM I1o0i.


Indata dupa, plecarea Evreilor din Egipt, relele ince-
lasera inteacea tera.
Dar acolo numal era. cine sa muncésca la zidirl
:si la araturi. Egiptenil se deprinsesera cu trindavia.
-Faraon incepii a se cal ca a dat drurnul Evreilor.
AtuncY, el hotari sa Merge lute dupa dinsil, cu Oste
-mare. El voia. sa-I aduca cu d'asila inapol. Se lua dar
.pe urma Evreilor. Merse cat merse,II ajunse tocmai
i
pe lèrmurile Maril RoiI. EvreiI zarira de departe
ostile lul Faraon. Atunci el grOznic se intricopra.
Incepura sä certe pe Moisi : «De ce ne-al scos din
Egipt ? Acolo nol aveam bilsug de tote. Acum Faraon
s'a maniat pe noI. El are aci s. ne prapadesca» ! Dar
Moist. il imblanqi i iT imbarbath. Et se ruga, luT Winne-
4ea ca sa scape pe fratil set si de sabia Egiptenilor.
Dumnecleil sä inclura i acum de poporul lul Israil.
El clise numaI atata lul Moisl : «liatinde-ti, Moisi,
tolagul peste apele marlin ! Moisi ascultä. Indata
223

apele marit se despicara. De fie-care lature, se ridicara


in sus, ca dol WO. Prin mijlocul lor, drum de pa-
mint se asternü pe albia maril. IJn vint cald Ii sbici
numaI decal. i Evreil, cu picIorul, trecura marea
pe uscat.
Faraon v6clend asa minune, sa repecli i dinsul, cu
-Ostea sa dupa Evrei. Dar Dumnecleil nu-I ajuta si pe
De-odata apele se inchisera la loc. Atuncl, in
valurile maril, se innecara i Faraon i tota Ostea
Evreil erau trecutl pe cela-lalt mal. Dumnecleil prin-
tr'o minune II scapase.

226. Locusta §1 greerele.


Un t6ran cam cArturar, anume Vasile, se dusese inc 5. din
faptul qilei ca sa's1 secere griul de pe camp. El luase cu sine
§i pe bäTetelul sea Dinu. La améda-di cand sórele dogorih mal
tare, secerAtorul se asep, cu copilul sn, la umbra unui co-
pacig din apropiere ca O. se odihnésca. putin. Abia se asecla-
serà jos pe Térba, cand deodata Oh in pola cAmii lul Dinu
un gandac vercluiu. Baletelul puse lute mama si '1 prinse.
iUite, tata drag, ce sg, fie gangania asta, care face
nisce sAriturT ca un ogar ?o
,Ce srt fie, Dinule), rëspunse taläl, o locusta.
Uitä-te bine la dinsa
Veep, locusta acésta este
si ea un animal. Locusta
are un cap intors drept
in jos si cu come. Pleptul
it este format din trei inele
Tar pantecele din 8 Ora
la 10 inele. Pe spate are patru aripióre. Locusta, precum veql
are sese piciOre, dintre care cele dote dinda'ra't mal lungi si
bune de Ora Locusta pune o1l6le sale in p5mint sail pe plante
224

Apoi, primavara, indata ce s'a incablit putin, Yes din oA6 mi-
elle locuste, care, la inceput nu sém6na cu parintii lor. Lo-
custa mananch aprópe tot felul de plante vercji.
Locustele slut de mai multe soluri. Sint un fel de locuste
cigetore, care yin la nol din spre re'sdrit in palcuri asa de marl
gr6se, incat intuneca si razele sórelul. Unde se ased,a aceste
locuste, acoper pamintul preste tot si rod tota yerdeta : i se-
m6naturi ti érb. i frunza. Dupa ele locul remane gol si desert.
Locustele sint insecte fdrie vatdmätdre. Mai lesne se pot pus-
tii locustele prin ploi i prin yinturi, ce le dob6th la pamint.
Atunci 6menii le aduna in gropi si le ard ca sa nu le mo-
lipsésca aerul.
Mai mic de cat locusta este greerele. Greerele are la trup
aceleasi parti ea si locusta. II simti de departe prin iérba duph
o usór a. cdriiturd ascutita. Omenii (Tie c. greerul cantd Cand
greerele simte c e adicel, el ii
sa1t i fi fréch aripFle de trup. Ari-
pele sbarnaie pe o pernita aspra ce
o pórta greerele pe pantece i, asa
se face acel sunet ce-1 die a ceintecul?
greerului.
Greerele este de doil6 feluri: grec-
rele de camp i greerele de cas4. Acesta este mai mic de cat
cel de camp si cam galbuid la fata, pe cand cel de camp
este negricios. Greerele de cash se incuiba in casa pe langI
yatra i pe langa soba, in locurile calde, unde carile mal
ales nóptea, cand este liniste. La brutarii, unde sint cuptóre
calde i Mina multa, greerii se aduna cu gramada. Pe langh
verdeturi greeril mai mananch i faina si pane i altele.
Si greerii sint insecte vdtilmatdre. Nu este adey6rat eh gree-
nT aduc noroc la case.
Locusta i greerele sint insecte vdtdmdtóre. Pentru ce?
Albina, vespea, gdndacul de mdtasei, f1uturi, lo-
custa i greerele sint insecte.
225

227. Mihaiti Vit6zul, ca Ban al Craiovel.


Mihaia Vitézul a fost unul dintre domniI eel mal
insemnati al Tdrel Romdnescl. Inainte de a fi dornn,
Mihaig Vitézul guvernd numal peste o parte a Terel,
ce-I cliced Banatut Craiovei. Deregatoria de Ban .erk
cea mal de frunte in téra romdnéscd, dupd. Vodd.
Mihaia il castigase iubirea poporuluI. Acésta nu fu
pe placul DomnuluI tërel, care atuncl era Alexandru
cel Rei. Fiind-c d. pismuid pe Mihaiü. Alexandru Voda
hotari 5621 piércid si-1 osdndi la mOrte. Gaud rag dus
sä-I tale capul, cu infaVsarea luI märép., Mihaiü privi
drept in ochil caläulul. Caldul se sperid, aruncd satdrul
si o lud la fugd. Poporul cerir atuncl de la Vodd,
lertarea luI Mihaiü, cea-ce i dobandi.
MaI tdrziü Mihaiü ajunse domn al Teril Românescl.

228- GhicitOre.
Prin iérbd primdvara cresce-o tufa' resfiratd,
Cu frunzele crestate, qi cu mid si albe flori.
Ea face-o dulce pómet, cu miros qi cam roscatd-
De-i spune-o set aibi parte s'o mcinânci adese ori!

229. Musca i intarul.


La camarl, unde mama tine laptele, dulceturile, pómele ui
tote mancgrile, ce trebuIe s. stea próspete la recóre, este o
ferestruie vechie Jrà geam. Pe acolo luta aerul ca 0, nu se
strice merindele de nhduf. Intr'o i mama Osi acolo cdte-va
Is
226

musce, picate in lapte. Mal pe urma mama intelese c mus-


cele .intrasera in eamara prin ferestrula cea deschisa. Deci ea
hotari sà astupe ochTul ferestruil cu o bucata de zabranic
sal CU o sita. Mama lua cu sine, la camara i pe fiul s6a
Petrica, care era de vre-o opt anisori. Petrica luand n palma
cate-va musce mórte le privi bine. Atunci v1i ca musca, la
fata, este aprOpe cenusie, pe burta galbuie. Ea are corpul im-
partit in trei parti : capul, pieptul i burta. Capul este mic.
La cap are doi oda maricel. Gura are un botisor lunguiet
In forma unel trimbite, cu care ea suge hrana sa. Pe langa
gura mai are doU cornite saq antene cu care piplie. La piept
slut cele douë aripe marieele, cu care cand sbóra, sbarnaie
tare. Tot la piept sint i cele sése picióre p6róse.
Museele se prasesc din órië, ce II clic musità. Muscele petrec
prim apropierea omului. Ele sint forte multe si fac otnului
mare neplacere i, cand ii pisca i cand dail navala in man-
carile lul. De aceea omul are drept a le starpl. Cel mai bun
mijloc de a scaph de mnsce este sa se gonesca in OM dida
pe usa i pe ferestra cu cãte un stergar. Apol sa se tie odaile
ceva intunecóse pentril ea la intuneric nu le prea place mu-
seelor. Nu-t bine a pustit museile cu hartii otravitóre, pentru-
ca, otrava aceea, ajungend hartia la vre-o mancare, o oti-
vec i pe acésta i usor se póte pricinui mórte si omului.
Sint mai multe soluri de musce.
De neamul muscelor tine si tintarul, care petrece mai ales
In locurile baltóse. Tintarul pisca safl intépa gróznic pe Omeni
si pe animale.
5a mascu Si infarul shit insecte velicimatdre omului.

230. Eatilcirea prin pustil.


Dupa-ce Evreil trecura Marea Rosie, el mat avea4
Inca de fAcut cale Iung, ca sa ajunga Ora la pa-
mintul fagaduintel.
227

Locurile, pe unde aveati sa tréca, eratz tot locurl


sterpe si pustit Cat zarial cu ochit, pe acolo nu se
vedea alt-ceva decal numal campil acoperite cu nisip
galben i mérunt. Pe icy, pe colea, mat erati i nisce
stand mart de plétra, negre i netede la fata. Dar nica-.
ill nu se iveati Met point, nici térba, fuel case, nicl
drumurt, nici macar fantant, orl izvOre de apa. Totut
era pustiti : sus, cerul vinet i luciti; jos campul sur
si parlit!

Pe acolo, sdrele dogoria MO. Nicairt nu gaseal nict


umbra, nici adapost. Dar, une-orl un vint cald sunk
strasnic ; atuncl, norl grozavi de nisip se ridicati In
sus. Chiar si lumina sOrelut se intunech de acel norl.
Rep caretorI Si vitele lor se aruncail cu fata la pa-
mint, ca sa nu-I orbéscã i sa nu-I nabusésca pulbe-
rea de nisip ferbinte.
In asa locurl de sterpiclune, ratacira multä vreme
Evreil. Cu top, unit suitI pe camile, aitit calart pe Ca-
tart si eel mal mulct pe jos, manand turmele de oT ci
de capre, umblati mere'. Umblati ci i ncipte. Umblab...
si de ajuns, tot nu ajungeati. De multe orb se si in-
timpla, de le lipsia merinde i apa. Atuncl, le era
frica sà nu piéra cu totit in pustiti ; sa nu mOra acolo,
de oboséla, de fOme si de sete. AtuncI, incepeati Iéra
sa mustre si sa blesteme pe Moisi, de ce I-a scos din
téra cea bogata a Egiptului de I-a adus in locurt asa
de sterpe.
Dar Moisi se ruga de Dumnecleti i Dumneqeil in-
data le venia intr'ajutor.
228

231. Paianjenul.
Dusmanul cel mai neimpacat al rnuscilor si al tintarilor
este paianjenvl. Paianjenul nu este mai mare de cat tintarul;
dar are corpul i membrele sale, tote mai puternice de cat
ale tintarului. Trupul lui este O-
ros si este format din dodd bo-
.:=== bite, lipite una de alta. La cea
mica se afla capul i pleptul; la
cea mare se afla pantecele. De
la pieptul paianjenului se desprind
patru perechl de picióre lungi,
subtirl i incovoiate. Paianjenul
three i ese o retea sad o panza,
Intl i subtire, cu fire, pe care le
L , scOte din pantecele lui.
,
re Indata ce palanjenul vede ca o
muscA sad un tintar s'a incurcat
in panza lui, se repede asupra
praqii i ii infige in trup nisce dinOsori veninosi Prada ame-
tesce i spot' paianjenul ii suge tot ce este in trupul et
paianjenii sint de mai multe soTurl si de deosebite ma-
rimi. Paianjenul sémëna si el in cat-va cu insectele. lnsa, el
nu este insect; trupul lul nu e impartit si n'are aripi.

232. Mihaiä i Cahiul.


Este ora ceea cand un fluturel
Sciltura de roda capu-i tinerel,
lasandu-si patul cel de florisóre,
Pe o raza dulce sbóra catre sore.
229

Dar Mihaiü Vitézul sede-ingenuncbiat


Si isT pléed capul spre a fi tdiat.
Lang-A el se vede tin6ra Domnitd
Tremurdnd de spaTmd, ca o porumbitd.
Printre géna-T négrd a eT oehisorT
Ard ca dot-A stele ce lucese sub nori.
c De ce plangi?D Intrébd bravul eu mirare.
cEq mor pentru ér i neatárnare.
De aceea, dragd, sd te veselesel
Si cu florT cos4a sd i-o impletesci.
Cel-ce pentru lege, pentru Ora mdre
lot privesce mdrtea en o serbeild I*
(TWA eapul, 'I strigd palidul ealdb.;
Jar Mihai intórce spre el capul sea.
Ferul se tidied... poporul soptesce
V6 uitati caldul se impletecesce...
Fernl sell aruncd; cade fermecat
Sub cdutAtura mandrului bdrbat ..)
Cine iT sfdrima lanturile sale
Si cu fa1d-1 duce pe'nflorita eale
Fetele 'ncunund perul lor cu Hord
Tot Ilomanul strigg de mai multe off :
(id-re pentru lege, pentru férei mdre
lei privesce null'. tea ca o serbeito're) .

(Bolintineanu).

233. Comparatiunea abiueI i gindacul


de mat asti.
Albina are corpul imOrtit in treT pdrti : gandacul de md--
tasa asernenea. Atat albina eat §i gandacul de mdtasd, slat
insecte.Albina are, la plept, sés pielkire i patru alio; on-
dacul de mdtasd in stare de future, asennenea.Si albina si
230

gandacul de matasa all, la pantece, ma multe inele. Atdt


albina cat si fluturele de matasa sbOrg. i albina i ganda-
cul de matasg se .nutresc din plante. AmandoU6 aceste
insecte se nasc din oll.Aiât albina cat i gandacul de mg-
tag. aduc marl iolóse oraului.
Ded, albina ci gdndacul de mdtasii se asernênd intr'unele
puncte :
Albina are, in coda, un ac veninos, cu care se apOra. Gast-
dacul de rnatasg n'are.Albinele, tralesc in stupul lor, ce si'l
fan ele insele; gandacil de mA tag, trMesc in octal anume,
inmemite de catre ómen1.Albina se hanesce cu miere; gàn-
dacul de matasa cu frunza de dud. Albina il cauta ea
hrana. Ea rste un animal fOrte silitor. Gandacul de matasa,
ca larv a. este nutrit de catre 6nienT. El este trindav. Gan-
dacul de rnatasa trece prin mai muhe schimbari de cat al-
bina. Albina produce cérä i miere; gandacul-matag.M-
binele, pe la nol, se vM mal adesea; gandacil de matasg mai
arare-ori.
Deci albina si gdndacul de mdtasil se si deostbese intr'unele
puncte.
Albina ;si vermele de mdtasil se asemend intr'unele puncte ;
iar intr'ulte punete se deos(Inse.
lote animahle, earl, ca ;si albinde si fluturil de mdtasá, ail
corpul impa'rtit in tra peirp, n'ail o'sr, nhi sdnge ros intr'insul,
dar ati sése soü mai multe picidre, se num-se insecte. Unele
insecte all aripi. Acelea se numesc insecte aripate; Tar altele
n'at aripi. Pe langa insectele cuncscute mal sint inch. multe
alto ins cte.
Ce fel de animale sint purecil ? paduchil de lemn ?

Care dintre animate se numesc sug6tóre ? Care se


cltijnid pasgri ? Cdrora dintre animate, le clicem pesci
.50. cdrora ? Care animate se clajmd insecte ?
Care animate se chijmd cojóse saü crustacee ?
231

234. Mana din pustiil.


Greg este de trait in puslig : greu i pentru oment ;
greit i pentru vite I Acolo nu cresc nict grine, nici
pOtne, nici terburt. AO nu se gasesce nicairl ; garle si
fantane nu sint ; far de plogat, arare-ori se intimpla sa
ploua. Pustiul este locul seceta al fOrnetel si al seta
De Ewa cat ail trait si ai ratacit prin pustitt,
purth grija Dumnecjett. Dimineta, et gasiatI risipitt pe
pamint nisce graunt,1 merunte1. i albt, ca brobOnele de
mazariche. Acet graunti eratil bunt de mancat ca si
panea. Evreit se mire) si cliceatit : Ce e asta) ? Moisi
le respundea : Asta e mana tramisa votie de Dumne-
gen). Alte-ort, pe inserate, cadeau pe pamint, cardurt
de prepelitl. TOta iu1ica, acele paserele sburasera pe
cer, i la apusul sOrelut, ele picaü ca sa se odihnesca
pe uscat. Evreil pe intuneric le prindeaU cu mama) le
frigeati la foc si cu ele se hraniatt Apot and le
era sete tare, si apa nu era., Moisi se inchina luT
Dumneclett. 11 rugh sa se indure de poporul Israil, si
sa nu'l lase sa pléra insetosat. Atunci Dumnecleti
poruncih lut Moisi sa isbesca cu toiagul cate o stanca
negra i sterp.a. Din stanca iniã indata un izvor de
apa limpede i rece, numat bunä de beut. Dintr'acea
apa limpede si rece, se recoriail i Omenil, se adapatt
si vitele.
Intr'ast-fel aci petrecut Evreit ca vre-o 40 de ant,
ratacind prin locurt deserte.
Pentru diiia lor de mane Sci le dea carne si Wine
I

Purta grijci Domnul Sfint, Ba i apci, din pcImint !


232

235. Plasa, plalul saa ocolul.


Mai multe comune invecinate formèzg, impreunk o plasa
sat un ocol. La munte plasa se chieml i para.
Plasa nóstrk se numesce. . . Ea se aflà imprejmuitg de mai
multe plgsT. Plasa nóstrg pôte fi de. . . . orl mai mare deckt co-
muna nóstrg, cu hotar cu tot. In phisa nóstrk, suprafata pgmin-
tulul este mai mult sag mai putin ridicatg mai mult sag mai
putin campie. Avem mai multe ape, dealungul arora se afl l. co-
munele.Comune mai insemnate in plasa n6str g. slut urrngtórele...
Intocmai precum comunele at primgrie, plasa, ca i ori-care
alta, are sub-prefectura. Sub-prefectura se aflg inteun targusor
on i intr'un sat mai mare, ce-i ie resedin(a sab-prefectures.
Resedinta sub-prefecturei nãstre se aflg in targusorul..
Deregktorul cel mai mare dintr'o plasg este sub-prefertui :
Sub-prefectul, in slujba sa, este ajutat de cgtre mai multi
dereggtori mai mici. Prin primarii din cornunele sub-prefecturet
sale, sub-prefectul se ingrijesce ca totT órnenil s trkiéscg in
pace si in bunk rinduiéig. Dacg se ivesc in plasg 1gc6torl
de rele, sub-prefectul prin jandarmi ii prinde i ii trage in
judecatg ca O. fie pedepsiti. Tot sub-p efectul pórtg, de grijg
ca drumurile, podurile i oselele sg fie tinute in stare bung.
Sub-prefectul priveghezg ca §colile. bisericile i spitalele din
plasa sa, sa aTbk tot ce le trebuie si sg nu sufere nicl o lipsg.
In resedinta sub-prefecturel se afig. de obi, eld i cate un
judecator de ()cal. Judecgtorul de ocol, cu ajothrele sale, jude A
neintelegerile i pricinile dintre ómeni, cAnd acestia nu se pot
impg.ca la primgrie. Tot judecgtorul de ocol intgresce i invo-
elile fgcute intre ómeni pentru tel de f,-1 de daraveri.
Pentru lecuirea bolnavilor, la resedinta sub-prefecturei, se
afIl adesea i un med,c §i o fannacie. In farmacie, farmacistul
preggtesce doctoriile dupg cum il povquesce medicul.
Sub prefectul i judeatorul de ocol sint mai maril plgeit.
De dinsii trebule sa asculte i pe ei trebuie sg-i respecte totl
ómenil de bine. Numai fgatoril de rele nu vor sg scie de
maT mariT lor !
233

236. Mihat Yit 6zu1.


Pe timpul cand Mihala, Banul CraioveT, ajunse domn,
Tera Romanesca era impresurata de neamurl dusmane.
Dinspre resarit Tataril, dinspre méda-cli Turcil, dinspre
mecjA-nOpte Unguril, amenintati 'plata Tera Romanesca.
Dintre top, ceI mal infricosatI vrasmasT erati Turcii,
care aveail o imparatie Mae mare si fOrte puternica.
Capita la lor era si este orasul Constantinopol sa
Stanbul : Imperatul turcesc pana aqt se numesce
Sultan.
Cu mica sa ostire, Mihala ea un vitéz, nebiruit ce
era, a invins de
nenumerate orl pe
top dusmanil turd.
Dintre tOte biru-
intele luT Mihala,
cea mal vestita
este cea dela Ca-
lugetreni, un sat
spre méc,l5.-cli dela
Bucurescl. La Ca-
lugarenT, Mihala
Voda ca neaseme-
nat a tinut plept
unel armate tur-
react aprOpe de
clece orl ma' mare decal a sa.
De aceea RomaniI, pe drept, ii ic Mihaiic Vitézul.
234

237. Animalele.
Vaca, cocosul, pescele, musca i rima umblä dintr'un be
la altul ca sa 'si caute hrana. Ele simtesc, ca i nol órnenii.
Fiint-le vieiitóre, ce au simtire si se misca de la un loc la
altul. se numesc animale saa dobetdce.
Parti le cele mai de dpetenie la ori-care animal, sint : ca-
pul, trupta §i piddrele sad membrele. La cap animalul are: ochi'l
cu care vede ; urechile, cu are aude ; nasul, cu care mirósa si
gura cu care mar-rat-Ica. Multe din animale au in gura dine,
care mapind mamcarea. Dupa hranii unele animale sint carni-
vore, altele sint erbivore, i altele manânca, tot ce le vine ina-
inte, ca porcul. Porcul este omni-vor.
Irupul unor animale e acorerit cu per ; al altora cu pene ;
§i iarasi al altora err solzi. Uncle animale iIl trupul golas ;
altele acoperit cu o cop. Trupul tutulor animalelor e mai
mult sau mai putin carnos. Unele animale au Ose in trup ; si
de aceea se numesc animale osdse saIl vertebrate; altele n'ag
óse si de aceea se dic anirnale Wei dse.
Picidrele auimalelor sint i ele forte deosebit Unele ani-
male au patru picióre, de acea le cem patru-pede ; altele aIl
numai dale pirlóre ; de aceea le clicetn hipede. Sint insa ani-
male care aU mai malt decat patru picióre ; ilte1e insa n'aU
de loc piciore, ci se taAsc pe jos. Apol, alte animale aIl aripi,
in loc de piciOre ; altele a i picióre i aripl. Dup mi;scare,
unele animale sint ambleztore, altele alergetto're, altele seirddre
§i. iaräI altele aeofãtOre. Unele animale slut sburecto're, altele
inotfitore i altele teiritore.
Dupa locuinp, animalele, uncle sint domestici, §i. altele sël-
batice. Uncle traiesc numal pe useat, altele numal in apt"' ; al-
tele i pe uscat i pe apa; unele traesc in peimint §i, altele
In aer.
Multe din animale ii sint omului folositóre. Asa slut ani-
malele clomestice, care nu se sfiesc a se apropik de (merit
Omenii le hranesc, le adapostesc si le ingrijesc. Cele mai
235

multe animale ins5. trMesc in s61bItAcie, pe campuri i prin.


OdurT. Ace le sint animable sabatice. Unele anima'e s61batice-
sint nevinovate; iar altele sint forte rele, atat pentru Oment
cat si Fentru animalele domestice. Ace le animale sölbatice se
numese flare.
Omenil vinézA pe cele mai multe anirnale s61batice. Pe
flare le vinezä spre a le starpi neamul, on spre a le irnputin
nunArul. Pe animalele nevinovate le prind si le ucid spre a.
manca carnea sati spre a le intrebuinta pielea lor.
Nimeni nu cunósce tote animalrle de pe ptimint, decat nu-
mai unul Dumnalet, care le-a facut spre ajutorul omului.
S1-I rnultumim iui Dumnedea i pentru acésta !
Idle animalele, impreund, formezei clasa sati impcird(im
animalelor.

23S. Muntele Shutt.


Dupa ce Evreil ratacird mult limp in pustiii, el in-
tr'o ci ajunsèra in fata unul munte mare si nalt. Acet
munte era, numal de plétra alba si strälucia mandru,
Si frumos la scire. Pe cOstele IA nu cresceaii nici co-
pacl, nici lérba, ; dar virful lul, de nalt ce era, nicl ca .

se vedea; el se perdea. printre noril cerulul. Cand pe-


muntele Sinai se ridica, furtuna, tot rnuntele fumega
si bubuia ca un cuptor aprins. La polele acestul munte-
Evreil poposira. El acolo isl intinsera corturl, ca sa se
adapostesca. Dumnecleir hotarise ca, mat nainte de a
ajunge el in pamintul fagaduintel, sa le dea. lor Lege,
adica poruncl cum air el sa se Ode pe lume. Si
acéstã lege Dumnecleil vol tot prin Moist sä le-o
dea lor.
Inteo qi Moist aduna tot poporul i II vorbi aa
236

0Frati1or, Dumnajeti mi-a poruncit st me suit' eti


singur pdnà in virful muntelul Sinal. Acolo, a pus Wand
sa dea poruncl scrise pentru vol. Ace le poruncl aU
sa fie legea vOstra pentru tot-d'a-una.... Vol sa stati
aci in vale si sa traiti in buna pace. Sa me asteptat
Flea me voitil intOrce. EU am sa ye aduc din frig-
ttime poruncile dumnegeescl».
Asa le-a 4is Moisi si, indata, s'a pornit singur pe
munte, la deal. Incet se perdu el in ceta luminOsä
a norilor de pe culmea muntelul Sinai.

239. Gradina de fled.


Florile din grAdinA aduc la ochl vedere f rumba prin forma
prin colorile lor. Ele insg, mal adesea aduc miros plIcut.
Florile sint fOrte [mite la num6r : Unele eresc pe pomisorI,
cum sint : trandafiril, Tasomia, lamella §i liliacul. Altele se
almost primg.vara, infloresc vara §i se scuturà orl se usucI
tórnna.
In grAdinA o s. gases& ghlocel i micpnele,
bujori, crgite, mixandre, mac, garde i lalele,
crinT, rosetl, tiparOse, naJb, maghiran, zorele,
rosmarin i tufAnicA,
busuioc i livdnticd
ki
maghiran i calOnel,
galbenele, stanjineI;
''kf"f44
m5xg5.ritgrel, verbine
_ §i vanilii i gherghine,
`'-'0,7". i}
11\ (# apol gura-leillui
§i rnotul-cu rcanului,
1)e2 40. ba §i. ochiul-touluT,
0: ---*4` langI flórea-s6relul.

Dar eine mal p6te insirh tote florile minunate, eate sint de
impodobesc gradinile, sm5.1tuIesc brazdele de verdéta cu letele
or cele vil i r6spandesc tot felul de dulci mirosurl!
237

Dacg vré cine-va sg aibg florl de acestea i preste lérng,


le pune in gbeveclurl i asa le [Ate 'Astra in rasa, la lumina
si la egldurg.
UniI órnenl cu dare de maul mal tin vara. in grgdinfle .
lor, in hardae marl, copAcel i pomisorf str6in1. De sold
acestora sint : leandril eel cu frumóse florl albe si roi1, por-:.
tocalii i lamail cu forT mirositóre i cu fructe plgcute ; rodit
cu floricele mici cat garo* i rosii ea sangele i eu fructe
marl ca merele.In asernenea gradini se fac i umbrare cu
vita care ne da struguril, cu ederg, en earpen i cu vi s6I-
baticg. Cu plante de acestea se impodobese i pavilidne sa5
hiNskuri . In kioslcuri, egsenii se odihnese vara, cu plgcere,_
privind in jurul lor tote frumusetlle grädiniL
0 asernené grading de fort este un adev6rat Raiil de-
pth.cerel

240. Ctintecul lui Mihain Yitëzul.


Audit-41' dun Oilcan Spund riul cel oilcan
D'un Oilcan, dun Craiovean Spund valul dundrean
Cc nu-I pas& de Sultan ? codrul cdlugdrean.
Audit-art d'un vitez Cite lupe rill privit
Care merezi side tr/z Cate o,cll aü mistuit
Cat e te'ra Ia necaz ? Cate ose-ad
Audit-ati dun Mikaid ca frunzele de brad,:
Ce sare pe ;ripe cat Ca nisipul de pe vad
De strigd Stambulul vat L. Ca gemetele din lad !
El e Domnul cel vestit Spund corbil munglor
Care'n lume a venit fiarele codrilor,
Pe luptat ,ri biruit. Care a fast nutre(ul lor
Fost-ad lepri tdtdrescl
turcescl fi unguresa
Date'n sdbil romanesa !
238

241. BaietiI r6i1 nitraviti.


(Timpul trecut).
BMetil pgdurarului, cu verul lor ['gun j cu o grgrnadl
de tovargsi nebunl i zgpIcit,1 ca dinsii, ad pgrgsit alaltl-IerI
.scóla, fug scirea inveVitorulul. Pe la orele dote, dupg prinz,
pe cand bgcanul Tatar dormià, el s'at dus la prgvglia lui.
Aco lo all dat en mem] ca s spargg usa ; dar 'fat putut
-s'o derime. Atunci at asvirlit cu cArgmic,11 in paret1 si in fe-
restre art spart giarnurile si at ngvglit inguntru. Aeolo at
irisipit tote märfurile bietului bgean. Copiii laIvanuluI at sg-
nit speriati, in prdvglie. Dar svinturatii de bgletl rel at ng-
Wit pe bieo copilaA le-at rupt cgmg4i1e, ngdragil i el-
.cIulele, le-au sfasilat egqile lor, care erat incg note. Asa at
fAcut pggubl de peste 900 de let.. Apol au fugit ca nisce
-selbatief...
Bgcanul pAgubit a mers indatg cu jgluire la primgrie si
-09 acel bdieti resvrtititori at lost zdraven pedepsitl: at fost
in hii, unde at remas dote zile, nemancati i nebeutl.
Asa li se cadeh pentru obrgznicia si reutatea lor!

9Cut:tifax/iii, iCits)v EtAorciv.

242. Timpul trecut.


Deprinderi gramaticale.
Exemple : Bafetif padurarului an peirdsit scóla. El s'afi
dus la pravalia unui b tcan. Bacanul dormid
dupa prinz. B oeta aii dat CU um'erul sd
sparga. usa. All skirt gi m irile, apol an ndvd-
lit inftuntru. Dupa ce aft fdcut pagubi marl,
239

afi fugit ca nisce selbatid. Dar a art Jost


prinfl i pedepsiti.
Regule : .r)Verbele : ai par'asit, s'ad dus, ad spart
ad fcst prin51, aratd cd copiii despre care se
vorbesce, ai fdcut lucrdrile acelea maT nainte,
intr'un timp trecut
2) In timpul trecut, orl-ce verb póte sd ardte
lucrarea tutulor persónelor din vorbire, cqa :
am dat am dal am pdrdsit am pdrdsit
al dat all dal al pdrdsit all pdrdsit
a dat. arc dat. a pardsit. afi pardsit.
3) Verbul se chlimd cd std la timpul trecut,
thnd aratà cd lucrarea, Insemnatá printeinsul,
s'a fãcut mai nainte. D. e. Ad spart, aü fost
pedepsiti
Terne : 1) Din bucata de cetire «Copia rèll nard
vitiv, vel scrie tote verbele dela timpul tre-
cut, impreund cu subiectele lor !
2) Vef sci 5i celelalte verbe din bucata
acêsta I

3) La verbele : dorm 5i start, veI ardta lu-


crarea, tutulor persOnelor din vorbire, in tim-
pul trecut !

243. Plamil simigiuluI.


Un simigiA óre-cand Deci, tabla 'n cap dad, al
Covrigl, simiI indircând, Cu acele olië pe ea,
A umblat din sat in sat, Se intorceh la ora§
i,schimband, pe oil6 l-a dat. Ca §i un negustora§...
240

Dar pe drum cAnd se duceg, Clocind o sg 'm dea put tar :


Se &Ida si plan thceg... Fie-care dod6-4ect...
'Cum slut), dise, a- Ho I ho ! Stane, uncle pleci ?
ceste on6 Stat s vedem cate fac
Tot bune, prOspete nun, Apot cum o sg m6 'mbrac
Care's cinct sute, sg. dic, Socotéth. prea nu ad ..
De vor prisosi, nu stric... Cinci sute de closeT 'ml dad
D'old sta, la closet sg le putd, o sutg de sute 'n cap L.
Tot oal o sg'mi de-a puid... Haid I de sgrAcie scalp) I
SA gio, acum c'a crescut Cand clise haido, bucurat.
Si gginl marl s'ad %cut._ 'SI ultg c e 'ncgrcat
Aste2ntro qi, peste tot, Si sgrind sus ca un tap.
Cinct sute de od6-mt scot.... Dete tabla peste cap,
Sg le vind ca un sgrae, Od6le pe jos turti
Ceva parglute fac.. Si planul ii isbuti I

Cincl sute de ggini! dar

Atilttokftwuvik Ao-cotov
miiwiiiuw/.
244. Laurul porcese.
Trel copit de -Oran se jucarg d'a purceda, Inteo 1i de.
tómng, cu roduri sat cu fructe de laur porcese. Laurul por-
cesc, ce-1 1io i turbare, este o buruténg forte otravitore sad
mina's& Ea cresce pun locurt murdare, neingrijite si nein-
gi gdite. Copiii acela, thrg sg mat intrebe pe cineva mat mart
chiar i mancarg din semintele cele negriclóse ale acelor
241

roduri. Dar ei cAtesi-trei se imbolnlvird forte gred. i n-


cepurd s tremure in tot
trupul. Ba doi dinteinsit,
care ma' ncard mai multe se-
Lou. minte, mnnebunir i murird,
in cele mai grozave dureri.
Al treilea copil, care man-
case mai patine semi* ne-
bunesci, scd[ 1 cu mare gred,
fiind ajutat de cdtre un me-
dic, care fu chlemat indatd,
sa-I dea ajutor.
A don. qi, dupd acea mare nenorocire, invëtdtorul din sat
duse cu sine in sad, mai multe räddcini de turbare, le ardtd,
scolarilor sdT, si le-a vorbit despre dinsele. Atuncl lea spus,
cd laurului porcesc II mai clic si turbare, fiind-cd cine ma-
named din semintele acestel plante, innebunesce sad turbad ;
ii mai clic apoi si ciuma-fetei, fiind-ca cei ce ,gustd dintr'insa,
pot sa móra de acea bola uritd, ce-I ic ciuma.
Laurul porcesc, pOte s créstd pand la o jurndtate de me-
tru. El are cotorul grosut, frunzele mari i co4urate, flOrea.
alba ce sémënd cu o zorea co4uratd. Rodul turbdril este ceva
mai mare de cat nuca ; este verde si acoperit cu ghimpi,
asemenè vercli. In nduntrul acestor roduri sint semint,ele
cele negricióse, care sint fOrte veninOse.
Reg, fOrte rël fac copiii care se jo'cei d' a purcéga cu actle
senzink !
«Cine intrébei, nu gresesce !,)

245. Preda Buzescu.


Preda Buzescu, impreunã cu fratil sei Radu si
Stroe, aii fost nisce chpitanI vitejl aT luT Mihaitii-Vodd.
Dupa Turd, cel mai aprigT vrajmasI aT RomAnilor
242

ati fost 'Mara. E navaliati adesea ca nisce cete sail


horde selbatice in Teri le romanesci si prädati, i aprin-
dead satele i ucideati pe crestinl.
Acésta o facura 0 si pe vremea IuY Mihaiii Vitézul.
0 data Mihaiti find ocupat intealta parte, tramise im-
potriva Tatarilor pe Preda Buzeseic, in capul un0
mid ostirl. TAtari aü fost batutl cu totul.
Despre Preda Buzescu se povestesce cum, mai pe
urma, s'a luat la lupta. drepta cu capetenia Tatarilor.
Povestea glasulesce asa:
«Jar Buzescu Preda cum il intalnl (pre capul Tdtarilor),
II 1,0 'nainte si ast-fel ii vorbI :
«Dacd null e fried, fi at credinia-n tine,
0, Tdtare, vino sd te bati cu mine L.
tEl descdlecard atunci amanda
.5i se laü liz luptet, ca doi juni oral.
Ochil tuturora caM cu mirare
La Buzescu Preda Si Teitarzd mare.
Et se bat la raza stela eel de foc...
Flacd?ile-f albe, pe-alor zale oc.
Vintul ricoresce fruntea lor udata
51 mania mare sufieltul le 'mbata.
Et se bat din spade. Spadele se fring...
Et se lag la brate, se smucesc, se string...
Cand Tritarzd scdte o secure mica
Si lovind pe Preda, pavdza it stricd ;
Dar el cu macluca ast-fel ii lovi
I-neat de-odatd, c&di Si muri

Jar dupd aclsta, dstea roman/sea,


Pléed g invinge horda tdtdr/scd 1 )
243

246. Fetita onestit.


Un domn bgtrin se plimbh, intr'o ti frumósg, pe una din
stradele cele numeróse din Bucuresci... Cum merge& asa pe
stradg, Iat cg vede o fetitg, cam de Don ani, cgutand ceva
pe jos. Ea plangea amar.
- g De ce plangi, fetito?, o intrebg cu glas dulce, dom.-
nui necunoscut.
-- (Am pierdut o bgncutg de 50 de banl ce mi-a dat mama
sg-i cumpOr doctorie de la farmacie, ca-I bolnava red, in pat...
Si, bIncuta mi-a luneeat din mama i acusica n'o mai gasese t
Auleo! ce-o sg facg Vika mama! Noi nu mai avem nici un
ban in tag casa t Si plangea, plangea s6rmana copill, del
era mai mare mill de dinsa.
cAsta nu-I lucru frumos, dela tine, dragutgl De ce n'al
fost mai cu grijg, la bani ? Cgutatu-i-al bine ?)
(Da, Domnule, si nu pot sa-1 ggsesc in nici un chip
Si tot plangea, plangea de 1.1 rupea inima de mil/.
-data 50 de bani, de la mine 1 Tine-I bine si du-te re-
pede de cumpèrg doctorii, pentru mamg-ta!) Si bunul donut
pled, mai departe... Dar nu se duse nici 10 past' i, aucli
strigand fri urma lui : «Domnule!Domnule Poftesce pa-
I

ralele, ca ml-am gasit banil .mel!... 41 forte multumim!... ,


Necunoscutul domn rOmase uimit de asa purtare. Int
esti o fetitg, forte onestä, mititico! Tine banil gstia pentru tine!
Acill mai dart un napc4on de aur. Pune-1 bine si'l du mamei
tale sa se ajute pang, se va face bine!, Fetita sgruta mana
bineldatoruluT seU, clic'end : ,O, domnule, d'ai sci ce ba-
curie voi0. face sermanei mele mame cu darul dumitale t.
Pórta-te, dragutg, tot-d'auna asa i desigur vei fi iubitA
de cgtre toti Omenii si de Dumnalet). Cu vorbele acestea,
domnul ii veda de cale i fetita alergg repede la farmacie §i.
d'acolo acasg.
Fetifa acdsta erA o [dip onestel.
244

247. Judetul.
Plasa nóstrg impreung eu mai multe pthi invecinate, aka-
tuiese jucleful nostru. In judetul nostru se aft. . . plT. Intreg
judetul nostru este de atatea ori mat mare deck plasa nóstra.
In fruntea judetului se afla prefectul. Prefectul ist are rese-
dinta in orasul cel mai mare din judet. Acel oras se numesce
capitala jude(ulta. Resedinta prefectului din judetul nostru se
Oa in orasul. . . Prefectul priveghteza ca sub-prefectil i pri-
marii sa-sl fad. datoria. Prefectul este ajutat de catre clirectorul
de prefecturd, §i de un consiliii jude(ean, pe care 'I aleg locuitorii
judetului. Localal acela in care se adura si se sfatuTesce
consiliul judetean, asupra treburilor din judet se daléma, prefec-
tura jude(ului.
In capitala judetului se alla si ate un tribunal. Tribunalul
se forméza de mai multi judecatori. Judectitoril eercetéza si
judeca pricinele ce n'ag putut sa fie irnpacate, nicl de primari,
nici de judecatoril de ocol.
In capitala judetului se afla mai multe scóle. Toti in-
v6tAtorii i toti institutoril ca i tote invëtatórele i institu-
tOrele, sint sub ascultarea revizorului Scolar. Fie-care judet,
mai are si cãte un protopop. Protopopul priveghieza asupra
preutilor, a cantaretilor i asupra bisericilor din judet.
La resedinta prefectolut mai e i casieria judeténg. Acolo
se string si se pastréza banit adunati dela locuitort, pentru
trebuintele judetului. Tot acolo mai e i o casarnfd a doro-
banfilor i a ciileirasilor, care stag sub conclucerea i ascultarea
ofiferilor. Acolo se afla, in sfarsit, i cate un spital uncle bol-
navil saraci sint cautati de medicii judetului.
Prefectul, directorul de prefectura, ju decg t orii, revizorul
scolar, protopopul, casierul, ofiterit i medicit sint slujbasii sag
deregatora eel mat de frunte din judet. Totil deregatorii mun-
cesc si se ingrijesc de binele tutulor locuitorilor din judet.
Pe dinsil trebue sa-i respecte tót. lumea. Cine nu-i asculta,
nu-i respecta ori it injurg, acela este aspru pedepsit.
245

248. Cucuta, mAsalarita i matritguna.


Pe langd, laurul porcesc, mai sint i alte buruleni veninóse,
precum : cucuta, masalarita, rodul pamintului, cépa ciorii,
[Orul lupului, laptele canelul i altele.
Cucuta sémëna, incatva, la frunze, cu
patrunjelul. Dar ea cresce mai mare, pang
la naltimea de un metru. La rdclacina
are un fus alb, ca fusul roscat al mor-
covului. Cotorul este drept i gol pe din
nauntru ; dar cu multe ramuri. Frunzele
sint crestate i crete ; ele mirOse forte
urit. Florile sint asezate la virful ramuri-
lor, ca nisce umbrelute. Cucuta cresce
pe langa gardurl si pe langa zidurl vechl
ba si pe malul bgltilor.
Tot cam prin acele locurl se afia si
masedarita sad nebundrita. Se Fite cu-
nOsce e pe cotor, pe frunze i pe fructe,
ea are peste tot, nisce perisorl mid si
un fel de cleid, ce mirOse gra.. Ea este
mai mica decat cucuta. Frunzele masa-
laritei sint marl, colturóse i lipite de
cotor. FlOrea el' este cu cinci foite gal-
but, rannurita, cu firicele negre. Rodurile
el cresc, i ele, irnprejurul cotorului,
si se afla intr'o reel borcanata. Ele
cuprind semintele. Tote partile masa-
laritel sint pline de otrava cea mai
strosnicd. Pe camp cresce i infloresce,
colo in spre tomna, cépa deed ; apol
laptele sai iérba cdnelui, care rupan-
du-o, Tese din ea un lichid ca laptele.
In padurT, la locurl umede si bine
umbrite, cresce rodul peimintului sart
piciorul Mtelului, care se cunOsce,
246

primgvara, pe florile roii, ce sém6nd, cu o urechie de cal ; Tar


vara 11 potl cunósce pe bobitele mI roii. Mátráquna sad Do'mna-
mare, cresce, prin pAdurile despre munte, uncle acopera poeni
intinse. Rodurile ei sémniä cu o cirésa negricIósä ; (jar ele
sint lipite pe cind fo4e verdi.
Tot printre plantele veninóse, trebuiesc socotite i mal
multe soinri de ciuperd. Dacä le rupl sad le tal, din ciuper-
cile vcninose, iese un lichid i pe data se invinetesc. Laurul
porcesc, cuculd, metsellarqa i meitreiguna sint plante venindse.
Tote plantele veninose, otrAvesc pe eel ce se atinge cu ma-
nile de ele sad le gustd ; Tar dad. le mananca cine-va, se
imbolndvesce gred, ba póte s i inebunésca sad sa turbeze,
lb:0nd spume la gura i, in cele din urrod more, in cele mal
grnzave chinurt Cei otrdviti in asemeni buruienl, mal ales
copiii, fOrte rar scapd de o mórte infioratOre.
Daca cine-va se otrdvesce cu buruieni veninóse, pana ce
sosesce un medic, este bine sa bea lapte cald sad apa real-
duta cu sdpun ca sa produca vërsare. Lucrul cel maI cu minte
insa este, sa te ferescl de oil- ce planta ce n'o cunosci bine I

249. Titelul de aur.


TrecuserA multe dile, de cand Moisi se urcase sin-
gur pe culmea muntelui Sinai. El nu se mal inapoih.
Evreil incepura a banui ca. Moisi I-a inselat. El cre-
dean di Moisi n'o sä mal vie. 41 inchipuiati cá, chlar
si Dumneded l-a parasit cu totul si numal are nicl o
grijä de dinsii.
Atunci un fel de nebunie le-a plesnit lor prin minte.
HaTch !--cliserä el sä ne facem nol un ali
Dumnedeu si sã ne inchinAm la dinsul! Note ct acel
Dumnecleti nog ne va sccite mai curind din locurile
pustiI, uncle ni s'a urit,.
247

Indata se si apucara sä topdsca, la foc vasele, Me-


lele si cerceil lor de aur. Cu acel aur topit, el croira
cioplira un chip de vitel. Ii aseclara pe un altar,
nalt, clicend cà vitelul de aur este .Qeu safl Idolul
lor, Si la dinsul se inchinati.
Dar pe cand el se rugati la pocitul lor, Idol de aur,
de-odata ochil lor veclura lumini ca de fulgere, pe
virful muntelul Sinal. Urechile lor auclira, bubuiturl de
tunete i plesniturf de trasnete, venind tot dintfacolo.
Toti se cutremurara de grOza. Atuncl se ivi i Moisi
printre fulgere i tunete. Cuprins de manie, el le striga
cu glas tare. Unul e Domnul Dumnedeul nostru!
Chip de idol doplit set nu vg faceti ! La altul, deceit
la Dumnedeg adevgrat set nu v'd inchinafi" !
Evreil pricepura ca ati facut un mare peat. In
graba, el doborira jos vitelul de aur ; II sdrobira in
farime. Apol, caclura totl in genunchi si de la Dumnecleul
aclevérat, il cerura, lertare pentru nebunia i pecatul lor.

250. Sehnteia.
Un copil de Oran se nargvise a se tot juca cu taciuni
aprin0. El se invirtia cu ei prin tinda §i pe dinaintea u01.
Mare chef facea, cand vedea scanteile scaparand din Winne
§i sgrind in drépta 0 in stanga.
0 data and parinVi sël nu eraA acasa incepti sa se jóce
iar4 a§a cu un taciune pe dinaintea uii. 0 scanteie mai
mare zbura sus de tot 0 se puse pe acoperi§ul easel. Casa era
invelita cu paie. Paiele luara indata foc §i, Incepur s ard.a.
Dar copilul, zapacit de focul sat, nu baga de seama. Cand
el prinse de veste, isbucnise flacgra d'asupra easel. Atund
copilului ii fu frica i fugl, Igra ca sa chieme pe nimenia. Fo-
248

cul se intinse repede. Intr'o c1ip. cuprinse tót. casa. Era, un


lucru de spaimg, ! Lumea venia din tote plqile. Toti aducead
don4e cu tip5. ca sa stingä focal ; dar nu mai era mijloc !
Fläcärile pAtrunserA in tOte pártile easel. Total ardea de sus
Ora jos. Plretii incepurA a se surpa. Se vedea in odale cum
ardeail paturile i scaunile, i mesele, si tot !... In cate-va mi-
nute tOtA casa se preacü in scrum si cenusA. Párintil acestul
copil nu mai aveati cas. El nu mai aveati unde sa sa42,
unde s5, lucreze, unde sl dórma. El n'aveaa nici haine, nici
de mancare ; el n'aveau nici bani sh i cumpere alte paturl,
alte scaune, mese, rufe, haine, bucate si vase I De casa Did
vor195. ! El, din enneni cu stare, se fäcurl in cate-va clasuri
slraci
Plangeat, val ! bTeii prinf I ! Si cine era de vita ?...Co-
pilul care se jucase cu focul I

Tun/ /Yatiradiai 7yrikau /ov


ACtrinid/C) fO-CAZ /MAW

251. Cea din urnA, nópte a lul Miliaiü Iriteazul.


Ca un glob de aur luna strdlucia
pe-o vale verde Wile dormia.
Dar pe un virf de munte std Mihaia la math
pe dalbal mind fruntea lid se lath.
Ski in capul mesa intre cdpitani,
rechicimd duke tineril sél ani.
ViZta no'strd trece ca suava road
Cand speranN duke ne suride ndae
Ast-fel asta-data vie(a kr cura ;
Cugetele triste nu-1 mat turbura.
249

Luna varsd raze dulci si argintdse


Austrul le mild co'mele pletdse.
Cdpitanil tOrnd prin pahare win,
..Fz' in scindtatea lut Mihaid inchin.
Dar Alihaid se sea& si le multumesce
,g luAnd paharul, ast-fel le vorbesce :
---11Tu ye urez villa, cdpitanir mer!
Din potrivei, mdrte : Itita ce vtY cer!
Ce e vie'ta ndstrd in sclavie dre ?
1VoPte far& stele, did& fürd sore !
Cer-ce rabdd jugul ;ea trea mai vor,
Merit& sci'l poirte spre rusinea lor !
Sufletul lor nu e mar pre sus de ferul
Ce le incinge bratul ; rad de martor cerul !
Dar Romdnul nu va ceimpurr fard floe,
Due lungl si triste fard sirbdtorr.
Ast-fel e vulturul ce pe piscuri sbocrd ;
Aripele tare-I, cri ar vrea ser mOrd !
Ast-fel e Romanul, §i Roman sint ett ;

sub jugul barbar nu plec capul meg 11

252. CAI de comunicatie.


Omenii umbla, dupa treburile lor, pe strada sag pe jos,
sag calare sat cu trasura. In orap umblatul cu trasura it
inlesnesc birjarii. In orkre marl, ca Bucurescil, ómenii umbla
pi cu tramcare §i cu tramvaie. $i
tramcarele 9i trarnvaile sérn6na cu
.'ilinsivito nisce casute, ce sint aseqate pe
roti, i trase de catre cat Tram-
inimiltu carele sint mai midi decal tram-
e-wmgo-
vaiele. De aceea tramcarul il pot
trage cail, de obiceiti, doi sag trei,
intocmai ca trasura; tramvaiul,
find mai mare §i mai greg, se
250

mivcg pe vine de fier ca i vapirele de la drumul de fer.


Strada, afarg din comung, se cjice drum. Pentru-ca in tim-
purile ploióse sg nu se fug prea mare norold pe drumuri,
Omenil le-ad avternut cu petris. La drépta vi la stanga dru-
murilor Omenii ad sgpat vanturt, unde se adung apg de plóre.
Drumurile ast-fel acoperite cu pietriv se numese psele. oselele
cele mai potrivite sint largi ca s pót trece pe ele trel
patru trgsurt d'odatg, d'a largul lor
Soselele sint de mal multe feluri. Soselele cari tree de la un
sat la altul se numesc vosele comunale. De dinsele se ingri-
jesc sltenil. Soselele, care 160, satele cu capitala judetului, se
numesc psele judekne. De acestea se ingrijesce judetul. Sint
apoi vosele i mat mart decgt voselele judetene. Ace le vosele
mart tree d'alungul tërit, de la un orav la altul. Ace le se
chlérng cg, sint fosele nationale, pentru-cl ele slut tinute lii
stare bung cu chieltuiéla nafiunei intregi sail a Statului. Unde
voselele tree preste ape, se zidesc poduri de lemn, de piétrgi
ori de fier, Pentru-ce ?...
Pe hotar ómenil umblg, pe jos, pe poteca sad pe carare ;
tar cu carele umblg pe drumuri de camp, cart nu sint nic
ridicate, nici cu vanturi pe de lAturi. Pe langg vosele, in multe
pall ale teril sint i drumurl de fer sad ceti ftrate. Pe calea
feratg ómenit cglaoresc i due po-
vent mart cu multg repediciune. Pe
drumul de fer, trgsurile numite
vagdne legate vir, unul de altul, slut
trase de un car mare de fer ce-i di
locomotivei. In locomotivg se afig.
o cgldare cu abur, ce intOrce rótele.
Pe langg vosele i d'alungul drumurilor de fer sint, mai
pretutindent, stalpi pentru proptirea thrmelor de telegraf. Pe
sgrmele de la telegraf se dad semne, prin care órnenif ii trg-
mit unit alora sciri cu o repeqiciune vi mai mare decgt a
drumulut de fer.
Pe uncle sint riuri, ómenit umblg vi pe apg cu luntri, cu
plute, cu bard §i cu corcihii sad nave.
251

253. Drumul de fer.

ur 111311A IIEI
fr
k- -anKerith , figninionow, 111111111111111111111111111111111,111ir,

Drumul de fer este un smeq


Ce trece muntl in sborul sal
Si riurl marl' si vS aclinci
Si ba1t1 i niT i 'nalte stand.

Drumul de fer, cu aripi de foc,


Duce luminl in orl-ce loc,
Si 'n calea lui nasce belsug
Si 'n urma lul lipsele fug.
Drumul de fer unesce 'n sbor
OrI-ce popor cu alt popor
El va sadi amor fratesc
In orl-ce suflet românesc.

254. Targul MoOlor.


Se spune ca demult, demult, intr'o primavar, T6tariI na-
valira cu osti, In éra. Ei inaintard, pradand i arcl'end, pana.
la marginea Bucurescilor, aseclandu-se cu armata chiar pe lo-
cul, unde adl se face Targul Mosilor, in laturea din spre E.
a orasulul. Atund fruntasil orasului se sfatuira impreuna cu
apitanul dorobantilor, ce eraii in oras, ca ce ar fi de facut.
Mai pe urma se hotarira sa lésà, cu arme, totl câi eral
harnicl de lupta, pentru ca sa alunge pe dusraan. Asa si facura..
252

Intre oraseni i intre 'Mari se facti o lupta crincena. Mu 41


-caclura in lupta, de amandou6 partite. Dar Tataril, in cele
ilin urma, fura biruil i goniti din tera.
Dupa aceea se gandira Bucurescenil rOmasi la inmormin-
tarea celor morti, in rezboiul acesta. Nu er nici o fan3ilie
in oras, care 0, nu fi avut vre-un mort pe campul de lupta.
Dar nimeni, flU puteh sa cunosca pe mortli s61. De aceea Ii
-se f5.ci d'odata o ingropaciune mare tutulor cetor morti. pupa
obiceiul romanesc, se facii apoi pomenirea mortilor de trei
iIe si de notl ti1e, precum si de sése septemani si de un
an. Pomenile Românilor se fac cu Ole, cu strachine, cu ul-
cThre, cu donite i alte lucrurt Lucrurile acestea le duceat
afara, la marginea orasulut negutatorii.
Pomenile acelea se faceati regulat, in fiecare an, pana la
al séptelea an. In chipul acesta orasenil si negutatorii se obis-
nuira cu adunarile acelea. Asa a remas obicelul a se tine
.acel targ in fie-care an primävara, cam aprópe de Sambata
mortilor. Atunci slinta biserica poruncesce crestinilor sa faca
pomenirea tuturor mo;silor, s1rárnoilor i parinOlor i fra(ilor
noftri.
De la o vreme pomenirea mortilor i targul impreunat cu
aceea s'a rinduit a se face, in tóta Ora, in s6ptemana cea
,dinaintea Rusaliilor. Atunci, cu multa veselie i cu mare
pompa, se face Tdrgul Mo;silor, in tote orasele tea
Ast-fel Targul Mosilor este un fel de serbatóre mare si
wechie pentru totl Romanit
In Bucuresd i calea ce duce, din oras spre Targul Mo-
:silor, se numesce Calea IlloOlor, care este una din cele mat
lungi ulite din Bucuresd.

255. Cam pul.


Iesind din sat, pe drum ajungi la loc larg in camp. 0 parte
a campului se ara si se semena cu bucate. Partea aceea se
mumesce (arind. Alta parte a campulut Omenif o lasa pentru
253

iérbil. Din campul cu lérba, o parte se pasce cu vitele. Lo


Cul unde pasc vitele se chiénad pcisune, izlaz sad imq. Pe .
slid parte din camp se lasä sd créscd lérba mare, de cosi&
Locul acesta se dice livede. Printre Orine i livede se vdd
drumuri pentru care; se v6d i rez6re, ori santuri, off brazde
ce le dice mejdii.
Porumbul, griul i cele-l'alte bucate, dupd ce se coc, se-
adund. Pe locul lor rdmane miriste. Ierburile se cosesc; se
fac fan*. Pe timpul muncil campului, térina este plind, de
lume.Izlazul este al tutulor Omenilor din cornund In izlaz.
les diminéta la pdsune, vitele, cail, porch', olle i pdsdrile
Ornenilor. Pdzitori i ciobani pdzesc i ingrijesc de animale-
sd nu facd stricAciune prin térind.
Li camp, mai ales, pe cóstele din spre miecrld-di ale délu-
rilor se afld i vii sad podgorii. Unele délurl, ba i unele lo--
curl asedate, din camp, sint acoperite cu pAduri de tot felul:
cring, dumbravd, codru.
Primdvara, vara i tórana, campul geme de ómeni, cart
veseli, muncesc pämintul. Vorbe, chiote. cantece din zori de,
qi, pandn nópte, de -ti-e mai mare dragul I
tSuneen faptul zorilor I frunzisul vãilor
Glasul muncitorilor, Cornul vindtorilorD.

24. Tablele Legit.


(pece porunci).
Patru-cleci de clile si patru-cleci de nopli stätuse Moisl
pe culmea muntelui Sinai, in fata lui Dumnecletl. Acolo,
Domnul i s'a aratat lui, inteun nor de foe nemistuit.
'1-a vorbit i '1-a dat in msainile lul doue table mail
de piétrci, scrise pe amftndotiè partile, cu insusl dege-
lul lul Dumneclet. Moisi, pogorindu-se de pe muntele
Sinai, aduse tablele pe bratele sale si le dete popo-
254

ruluT. Pe acele doti6 table erat insemnate numal aceste


clece porunct
Antelia por anal : Eu slut Domnul Dumnecleul Veil!
sa nu aibi alt Dumnecleil de
cat pe mine!
A data poruncei : SA null faci chip de idol, nici
sa te inchini la din sul !
A treia porunce : SA nu leT n deprt numele lui
Dumnecleil.
A patra poruncet : Sä santesci çliva Domnulul.
Sése dile sä lucrezi, iar a
óptea sä o serbezi I
A cincea poruncei:: Sa cinstesci pe tat5l tha i pe
muma ta, ca sh athi ile lungi
ai bune pe pamint !
A sesea porunce : Sä nu ucicli !
A féptea porunce SA nu fact fapte ru§inóse §i
mar§ave.
A opta poruncd: Sa, nu furl!
A noila poruncd : Si nu mintl §i sa nu inaell.
A clecea poruncd: Sa nu poftesci cu urd la vre-un
lucru al altuia 1
In aceste dece porunci incape intréga voia lul Dum-
nedeti, adica tOtä Legea dumnegeescd. Rana in qiva
de aclt, aceste ciece porund aü remas sfinte pentru
noT i pentru lutnea intregä. Cine cu sfintenie le pa-
zesce, din voia lul Dumnedeti nu se abate; acela nu
pdcatulesce.
Aceste ciece sfinte poruncT, noT le maT numim
D ecalog I.
255

257. Mu§etelul, ado, IflreceluI i isma.


Prin fanete i prin livede cresc o multime de Terburi cu
fiori mirositóre, care slujesc ca doctorif in unele bole. Asa este
musetelul, coda sórecelui i isma.
.111w(felu1 sag romonqa cresce
nu numal prin livede i pe cam-
pii, ci i pe marginea drumurilor
si prin curtile caselor. Musete lul
are tulping ierbOsg cu mai multe
rgrnurele. Frunze le Ii sint cres-
tate si impgrtite in fire sub-0.d.
Florile musetelului sint la mij:
loc, galbene; Tar, la margine,
albe. Ce miros plgcut respan-
desce musetelul I Din &rile us-
cate de musetel se face cel mai
bun ceaig pentru dureri de
stomac.

Cdc forecelui cresce mai ade-


sea prin livede. Este mai mare
de cat musetelul. i cOda sOre-
celui are tulping ierbósg i rg-
murósg. Frunze le II sint lun-
guii te, de culOre verde-intune-
catg. ; iar fioricelele ag culóre
albg. Din frunzele si din florile
acestei plante se face un fel de
ceaig ce se bea in anume bOle
sag dureri din nguntru.
256

Isma sad mink cresce si de la sine prin livede i, resadita


prin gradini. Isma are ramurelele verql sad ro-
sióre. Frunze le ismel an forma oulul i sint din
tate, pe margini. Floricelele cele albastre sint .

aseclate pe virful ramurelelor. Isma are un mi-


ros forte 'Aleut. De aceea si din isma se ferbe
un cealn placut i folositor pentru cel ce sufer
V0.[,,,44
de stomac.

Musetehd, coda sOreceliti i isma se chiémei cei


sint ierburi medicinale. Pentru ce ?

258. Resplata liii Ilie cel nemilos.


Un baik, ca de 10 ani, pe care il chlema Ilie, vii odata
pe strada pe un biet orb , cum umbla dupa mila de la o casa.
la alta. Orbul era dus de catre un catelus ce avea de gat
legata o ata, pe care orbul o tineà in mana. Cand nenorocitul
de orb se apropia de vre-un sant san de Orin, catelul sta."-
tea pe loc i orbul scia ca el trebue s'o Tea intealtn. parte.
Dacà venia vre-un car pe drum sat alt-ceva ce putea sa is-
besca pe bietul orb, catelul pllzià, dandu-se in laturi i orbul
mergeh dupa catel. Asa dc-eumifde era edtelul orbului.
Dar cu atat mai nebunatec era Ilie. Cand el veqn pe orb
cu catelusul set, se apropia de el, OM ata cateluluf si se in-
cerca fel si chip sal ademenOsca dupa dinsul. Dar catelul nu
se lasa de stapanul sen, ci incepli sa latre manios i s sara
pe nesocotitul de balk. Ilie se infricosi l o lua la sanatósa.
El era un bdiét reit.
Atunci catelul se intórse Tara§ la orb, II linse maim, ca
cand ar fi voit sa-1 ;Ilea : ((Ed reman lange. tine !D--si orbul
iT lega iarg,§ ata de gat. Cdtelul era eredincios orbului.
the adeverat ca nu se mal incumeta. 0 a doua Ora la asa
ceva. Dar Dumneclen care vede i scie tote, nu l'a lasat ne-
pedepsit. Anume, dupa ce Ilie se facii mare si irnbatrini, el
257

orbise de amândoi ochiL Atunci Ii aduse el aminte de fapta


lui cea nesocotitg din copilArie §i. plangeh cu awar, clicênd :
eAcésta4 pedépsa lul Dumnecled pe mine, pentru c2a: mr-am
Mtut joc de bietul orb ID
Gine prin ce p6cdtulesce
Prin acea se pedepsesce!

Gei /e/ VAIM171)1AVYnktit :

4/1/ kei-4/ !Lai/ //t/

259. bora copiilor.


Sub teid cu frunza 1at5, Sub teid cu frunza 1at5,
VenitI copil la joc, Si sub desi§ dr, fag
Si hora la olaltA Nol hora rësfirat5,
S'o invirtim cu foc. S'o invirtim cu drag.

Venicf, traiésca éra, Ea uncle se 'nvirtesce,


In horà ne leglm Campiile 'nver4esc ;
Tresalte inimióra Tot omu 'nsufletesce
Nol hora s'o jucdrn. E joc, jo c romanesc I

* * *
17
258

260. Trifoiul §i sultina.


Tot ierburi medicinale sunt §i trifoiid §i sulfina.
Trifoiul cresce de la sine, prin
MAW, in locuri mai grase. Dar el
se cu1tiv i anume prin livede,
liind-cd trifoiul uscat, este cel mai
bun nutret pentru vite. Trifoiul
are o tulpind Ierbósd cu mai multe
rdmurele. Frunze le trifoiului sint
amlate de obicelu, ca.-Le trei im-
preund, in forma palmei. Florice-
lele formézd buchete rotunde de
colóre albastrd sat albule. Din-
teinsele, dupd ce s'ah uscat, se
lace un fel de ceaiti. Dar mai mult,
se cultivd trifoiul pentru hrana
( vitelor.

Sulfina cresce prin porumbi§ti, pe langd


drumuri §i pe §anturi, pand la o indltime de
un metru §i mai bine. Tulpina sulfinel este
§i ea ierbOsd §i nu prea grósd, pe cat este ea
de 'naltd. Frunze le II sint mdricele, cu mar-
gini dintate i impArtite in trei 04, in forma
frunzelor de trifoiti. Floricelele au forma de
ciorchine. Ele ati colóra de obiceiti galbend ;
dar este sulfind cu flóre i albd sall chiar al-
bastrd. Sulfina are un miros placut, une-orl
mai slab, alte ori mai tare. Infloresce prin
lunie i prin Iulie. Frunzele §i florile sulfinei
se pun printre vestminte pe care le aOr d. in
contra moliilor. Frunzele uscate se intrebuin-
tézd §i ca leac.
259

Musetelul, cdda sdrecelului, isma,trifaul i sulfina sint plante


ferbdse cu tulpine reimurdse. Tote acestea se mai clic i ierburi
medicinale.
Sint si alto plante, din ale cciror pr1 ferbén-
du-se, se fac doctorii pentru anume bole. Asa este
chimenul, florile de soc si cele de teitl, semintele de
lenuper, reideicinele de petrunjel, cele de cimbru, pe-
linul si altele.
In ce sémënä plantele medicinale cu cele oträvitóre ?
th ce se deosibese unele de altele ?

261. MOrtea luI Moisi.


Moist ajunse la adancl bAtrinet.e. Dar ochiflul nu
se intunecasera, nicI puterea lul nu slabise. El, prin
ajutorul luI Dumnegeil scosese pe fratil seI Evrei, din
téra EgiptuluT. El, cu multe greutatl si nevoI, il ma-
nase prin puslit El le dase poruncile dumnegeescl!
De multI anl era, el, pentru dinsiI, ca i un tata bun
intelept. Acuma, tot el it adusese pana aprOpe de
pamintul Canaan.
Atuncl, Dumnezeti porunci lul Moisi sa se suIe pe
un munte. De acolo, din inaltime, ii arata luI tot pa-
mintul fAgaduintel si II clise asa : /Acesta este pa-
mintul pe care eti, cu juramint, l'am fAgaduit luI
Avraam, lul Isaac si luI Iacov !... Iata, te fac i pe
tine sal veclI cu ochiI. Dar tu, intr'insul nu vel intra! ,
Moisi pricepn inclata ca I a venit i luI ceasul mor-
tit. El adunä tot poporul luI Israil imprejurul sestl si
ii vorbi asa :
260

4E4 in curind am sa mor. Aqa vaesce Dom-


,
nul Dumnedeul nostru. La tote voinfele. sale, Rf6
mg supwrg bucuros. Aqa sd face i vol in tot-
d'auna. Pe dinsul sd-1 intrinsul scZ ve. in-
credefi; la dinsul sd ye fie tOld nddejdeal... gdn-
dii-vè tot morel% la el ; inchinati-ve lui, qi dimi
néfd qi séra, i ceind sunteti acasd i cdnd vé
afiati in cale. Dacd pururea asa yeti face, bine
va fi de vol. De nu, apoi val de vol si de ur-
masil voqtri !
Moisi Inchise ochiT i muri. Tot poporul evreesc,
cu mare cu mic, l'a pians si '1-a Wit trei-cjecl de dile
d'a rindul. Dar totI raft si fericit, cad fie-care dicek :
Cdnd al nostru laid
Ochii a inchis,
Pentru el indatd
Cerul s'a deschis".

262. Calul i cilaretul.

Un vr ednic cälaret
Avea un cal prea bland, si bine inv6lat.
Fiind si el sem et
Si despre cal incredintat,
261

A vrut su fad, o 'ncercare :


Ca feira, foil, s las5. la plimbare.
D'odatii calul a pornit
La pas inceti§or.
llar, cand a ir4e1es cl n'are friA strunit
A prins a mai juch, a merge Mal u§or;
Apoi luandu'si vint,
Sàrià, svirlik fugend,
In cat pe algret l'a trintit el jos ..
singur a plecat la fuga, mai virtos :
Pe vui, pe dealuri, prin ogóre,
(land de rip mare,
S'a sdruncinat de tot...
Sapanul a aflat in urmg calul mort
*i a dis : (Sermane cal, de cruda ta peire
Ed insu'ml V-am gnit ..
Tu subt pov4uire
Erai prea bland §i bun, §i nu me trinteal;
Niel capul rupeaL.

263. Suferintele Ronninilor din Ardeal.


Romanii, ca i nol, se afla i tralesc prin tOte tèriie
vecine cu Romania. Multi si viteji Romani se afla in
Transilvania i prin tinuturile din prejurul el. De-
acolo a venit i Radu-Negru in Muntenia ; de-acolo a
descalecat i Dragos-Voda in Moldova.
Dupa trecerea Domnilor roman)", Radu-Negru si
Dragos-Voda, peste munti, Unguril incepura sa asu-
présca mai tare pe Romanil rêmaSi in téra lor, in
Transilvania. El isi bateau joc de ROmani. Roleril un-
gall luau Romanilor tot ce agonisau i ii bateati gill
schiOngiUneaU. Acum 100 de aril', suferintele Romanilor,
26

din partea Ungurilor, ajunsera la culme. Bletul Roman,


abla era. suferit in téra 1W, in Ardeal.
Romeinul era strèin in téra lui !
(Casa lid, focut din vatrei, vita lid de leinget casei
Apa, codru i ceimpia, buca(ica de pe masa' ;
Pruncii lui qi chiar sofia: tot ce are e'n perire
Cad Unguru i insu§esce rom'anésca rno$tenire..

Atuncil Romanil se hotarira sa se ridice cu puterea

impotriva asupritorilor UngurI. El asteptail numal un


conducetor harnic i vitez. i pe acesta Ii gasira in
vitézul muntean Nicola Ursa, Roman verde din
Muntil Abrudulul, in Ardeal. LuI Nicola Ursu ii mal
qiceau i Horia. Horia il alese doi tovarasl. de arme,
pe Cloca i pe Crisan.
Cate-sl trel s'at1 pus in fruntea Romanilor dela
munte, ce le clice si Mop. Romanil in maI multe
263

härtuIell invinserd i Ward Ilia. in Ungurl. Dar in


cele din urmd, Horia cu cel dol tovardsI al sél, aü fost
prins1 de cdtre Ungurl si osdnditi la mOrte.
Dupd mOrtea conducétorilor, Romdnii saü linistit ;
dar i Unguril sail mai cumintii, in purtarile lor cu
Romdnil.

264. Ispita unui No Iar.


toteo 4i un scolar silitor, cu num&e Costicg, invqà in
odg4a sa.
Razele sórelui se apropiarg de feréstr i intrarg In odaita
copilului. el3gIetele ! de co stal tu aid sing ir. Vino alai-A i te
jôcg, la cgldurg Dar scolarul nu se opri din lucre. El r6s-
punse : (Mai intal void sg 'rut isprgvesc leciiIe i apol voii
veni ID i dinsul ening inainte cu lucrul odd.
De-odata o ph'sOricA vese15 dete cu ciocul in geam. Ea privi
Cu o cgutdturg vicleng la bAlét : (Vim) cu mine 1 Gradina
a Inverdit. Mil de floricele impodobescl campul. Cerul, vedi'l,
ce senin este ! Dar scolarul nostru r6spunse : Lasgm6 in
pace ! Mal intal voirc see mi ispravesc lucrul. Apol void venio !
Costicg tot lucra, inainte.
Pe urmg veni i m'eirul de langg feréstr 5i fâll cu frun-
zele sale. Ce atata si1ir0 t la, uitg-te la merele mele I Asa
nópte s'ad copt tote. Tote sint gata pentru tine !* Copilasul
silitor insg rOspense : (cLasg-m6 sg-mi isprgvesc lucrul i apol
void Tes1P.
In sfarsit Costic iT terming lucrul. Atunci fT adung lute
curtile. Acum o sg les. Mal intal void chlemg pa Petricg al
vecinulul. Cu el m6 void juch d'a mingea. Ce bine o s.
petrecem amandoi ! Vom asculth cantecul pgs6rilor, i vom
mânch merep t Dis i fAcut Costicg nici una, nicl dod6, ll
I

lug pglgria si haid, dete luga afar6, unde, spre marea bucu-
264

rie, Petricl 11 a§teptà, la pórtg. EY se intórserli, amândoi In


gradina. Acolo IncepurX s sara, sa se j6ce i sA cánte. Ce
frumos le zimbead acum razele sóreluI ! Ce dragAla§ le can-
taA pAs6relele t Mërul le da mere
Costieä se desfAta acum färg de nicl o grija, cad el I§1
ispravise tote lucrurile sale.
Aa face colarul cel bun : intal lucreza, apol se idea 1

Tx, axe, &hi; , nwhith,


Tie/ mraliruei

265. Timpul Tilton


Deprinderi gramaticale.

Exemple: Scolarul silitor respunse razelor sOrelul :


«Mal IntAI voiü sd-mI ispritvesc lectiile.
Apol voiü veni».Merulul II respunse «SO.-m1
ispravesc lucrul si, apol volü leci. Dupa ce
1st ispravi. lucrul ciise : «Acum o sã ies.
Volü cbienid i pe Petricd. Cu el me volii
juca». ArnaudoI vom petrece impreunAD.

Regule : I) Verbele : Voir' sa-mI ispravesc, volii 1e1,


voiti chlema... arata Ca §.colarul despre care
se vorbesce, 151 va face lucrarea mai peurma,
inteun timp viitor.
2) In timpul viitor ori-ce verb póte sã arate
265

lucrarea tutulor persOnelor din vorbire. D. e.


Vatilisprcivi Voin isprcivi Vorn vede Voin vede
vei isprdvi veti isprdi vei vede vei vede
va isprcivi vor isprcivi va vede vor vede.

3) Verbul sc chiémci cd std la tirnpul viitor,


cdnd aratd câ lucrarea, inseinnatd printr'insul
se va face in urnzd. D. e. \Tom iesi mai tdr-
zitl. Ne torn juca. desérd...

Teme : I) Din bucata de cetire aIspita bunulut vo-


lar» vef scrie tote verbele de la timpul vii-
tor, irnpreuna cu subIectele de care sin.
2) Veil sci si cele-l'alte verbe din bucata
acésta !

3) La verbele fart si ed veT arata lucrarea,


la timpul viitor, a tutulor persOnelor din
vorbire

2.66. Agricultura, industria i comerciul.


La campie si la deal Oranil lucrezI sati cultivä p5mintu1.
Pe acolo cresce grit, orz, secara, ovez, porumb i alte bu-
cate. Munca OranuluI se chlémI cultura p'dmintului sat agri-
eulturd.
La dm*, la deal ca si la munte .Oranil in apoT si tot
felul de animale : vac!, boT, caT, oi, capre, albine i altele.
Acest fel de munca se chiem5, crescerea vitelor.
Pe cóstele dealurilor se cultivl rifd. Acésta rodesce cu bel
§ug strugurif, din care se face vinul. Prin Iived,t cresc tot fe-
Jul de porn): sat pometuri.
266

pranii se ocupa mai mull cu agricultura, cu crescerea vi-


telor si cu pometuri.
Teranul, adesea iI face singur plugul, grapa, carul 6i alte
unelte trebuincióse. Teranca face tot felul de panzeturi si de
bathe pentru toti caseniT. Uneltele ce si le face töranul i lucru-
rile facute de Oranca forméza industria sgtenilor.
In targuri si in orase multi 6men1 flu muncesc la camp.
Unit fac cizme, altil bathe i Iarg altil tel de tel de unelte
ca : securT, c6se si mobile de tot felul. Acei 6meni se chléma
mestesugari sail maestri. Produsele lor forméza industria mes-
tesugarilor.
Atilt mestesugaril cat si tOranii, dac . sint silitori la munca
si nu chleltulesc prea mult, pot sa-sl faca stare frum6sa. Aa
apol, pot sa tralesca el cat se 'Rite de bine.
Dar nici satenil, nici mestesugarii nu 'SI pot face, el insisi,
tote lucrurile trebuincióse. Sgteanul nu-sl póte face nicl cOsg,
ilia secure, nicI funii la jug. Mestesugarul nu p6te sa lucreze
campul ca s aibg bucate. i satenul i mestesugarul este
silit th vinda din pro iusul ILA ce-1 prisosesce i, pe banil cci
ketafi sa 'si cumpere de ce are nevoTe. Locul, unde 6menil se
aduna ca s. vinda i sa cumpere se chiéma balcia sag tdrg.
Schimbarea in bani a produselor de prisos si.cump6rarea al-
tor lucruri trebuinclOse, se chi6mg comercia. Omenil, care se
ocupg numaI cu cump6rarea i cu vinderea produselor. . deo-
sebite, se numesc comerciantl sau negutttori. Cel mai multi
comercianci traiesc prin targuri ; dar mai ales prin orase.
Agricultoril sint aprópe toti Romani. Printre mestesugaiI si
printre comerciantl sint insa multi strêini. Lucrul cu minte
este ca Romanil, pretutindenea, s invete i mestesugul si co-
merciul.

Agricultara,inclustria gl comerciul sint lucrdrile


de cdpetenie ale ómenilor.
267

267. Ce e tata ?

v, 6

Tatal-med este plugar ; Tatal-med este cizmar,


Are plug si are car. Om ca el gdsesci cam rar.
Vara el in camp se duce Tale talpd, tale piele
sSi bucate ne aduce. $i face cizme din ele.

Tatal-med este tdmplar : Tata e neguptor :


El lucrézd brad, stejar. Vinde marfd tuturor.
Cu barda mi-ti'l doplesce Ori-ce lucru-11 trebulesce,
Lucrurl mandre tot gltesce. La el prea bun se gdsesce,

Tatal med e croitor Tata preut se numesce


lucrézd cu mult star. La altarul Mint slujesce.
Cu acsorul tot grAbesce El, la bunul Dumnecled,
Pan'ce haTna isprIvesce. Il inaltd glasul s6d.

Tafal meü si tatal fdit


Scl mi-i tiie Dumnedei !
Tot in bine sd spordsca
Ca de noi sit ingriPscei !
268

268. Tudor Yladimirescu.


Subt urmasil luI Mihalti-Vitézul si a lul Stefan cel
Mare, multi Grecl se aseclard in Muntenia si in Mol-
dova. Mal pe urma acestl streini apucara sa puna
mana putt i pe Scaunul Teri lor Romanescl i pe
-tOte deregatoriile. Fiind marl si tarl, Grecil, in vreme
de 100 an!, pusera cele maI
grele birurI pe Roman! ; ii
jupulati, II bateau, II bagati
la puscarie si II si ucideatl.
De obiceiurile si de limba
Romanilor isl Wean joc.
Romdnul era rob i strgin
in tera lui !
Dar in cele din urma,
bunul Dumnegeti scula din-
tre Romani un vitéz res-
bundlor, pe Domnul Tu-
dor- Vladimirescu.
Tudor era, din muntil Gorjulul si, in scurta vreme,
adund in jurul sea o multime de Roman!, inar-
matt care cu ce aved! Trecf cu el Oltul incepft sa
i
bage spaima in Grecl, care fugeatl dinaintea Romanilor.
Multl asupritorl platira atuncl cu vieta relele ce le
facura Romanilor. Cantecul poporal asa glasulesce :
4,Czne trece Oltul mare ? Este Tudor, e Olteanul
Ce vitez résbundtor Ce'nspdimeintd pe pagan;
Umple astd-di de teróre E voinicul, e Olteanul
Sbirii bietulut popor?) Este Tudor, Domn Roman.
Sa7 urmdm, Romiint cu tow
So scdpdm gra de hog
269

269. Fiica cea bur&


(Deprinderi gramaticale pentru Idle limpurile verbului).
Regele unel Vet mail, trecea odata calare printr'un sat,
MI% sad curnisca eine va. Ajungendu'l setea, cum era si cald,
a cerut apa dela o fetita, care chiar venia dela lantana, cu
donita plina. Ea indata alerga la dinsul i, ridicand donita
pe urnr qat sa bea.
--4Buna si vriinica copila esti tu ii clise regele mul-
tumindu-I,,Daca vrel, eu te-a§l lua cu mine la ora§ §i te-asl
da s inveI carte'.
iCarte asi inv6t,a bucuros, Domnule..r6spunse fetita. care
nu scia cu eine vorbesce, Jar de aci, din satul nostru, nu
pot sa m6 duc, ea' cine o A ingrijéscg. de mama care e bol-
nava 11»
gDar unde e mama-ta?)intreba regele.eVoiil s'o v6dv
Copila duse pe rege intr'o coliba, unde biéta mama fetitiT
qacea pe nisce pale, slaba i gemAnd de dureri. Ea se tan-
,

gui regelui cat e de bolnava, de silrac5, §i de nenorocitä §i


c. desigur ar muri indatI de n'ar ingriji fetita el de dinsa.
Aceste cuvinte, ea le 4ise tremurand i plangend. Pe rege-
insusi fag podidit lacrimi de .mila, pentru mumd, §i de bu-
curie pentru inima cea buna a vrednicei fetite.
Pe urma regele asa a vorbit cu glas dulce :
(Vo1rl ingriji ea sa aveti casa mat buna, unde do sa v6.
lipsésc'a nimic. Pe fetip o voill ainta ca sit invete carte §i-i
daruIesc 5000 de lei, pcntru vremea cand se va marita).
Apoi, la plecare :« Asa se ingrijesce regele de ficele
cele bune ale supusilor sa»..

g&ifitiei fc6
270

270. Repetire asupra timpurilor.


Deprinderi gramaticale.

Teme : 1) Din bucata de cetire «Fiica cea buniiD veT


culege tote verbele si le veT scrie pe tref
colOne osebite : Pe o colónd vei scrie ver-
bele la timpul de fatcl ; pe a doua veT scrie
verbele la timpul trecut i pe a treTa vef scrie
verbele la timpul viitor.
2) Verbul ved, intr'o propositiune II vei scrie,
in chtes1 trele timpurile, la am'andone nume-
rile si la tote persOnele Lucrarea acésta o
vei face asa :
Timpul de fat& Timpul trecut Timpul vittor
Ved pe mama Am vedut pe mama Voie vede pe mama
VedT pe mama AT vedut pe mama VeT vede pe mama
. .

271. Dicetori i Invètitturi.


1ntdi lucrézei, apoi te jócd !
YeiC fad ; rëü gdsesci.
Bine fad; bine gdsesci.
Ori ce fad e imprumut ;
Si ce-1 Ha, ci ce-1 plcicut.
Cine prin ce paceituiesce
Prin acea se pedepsesce.
271

Cine sapei grópa altula,


Cade el intrInsa.
La nevoie vorbesci, ce nuft-e voia.
Trinddvia te slethesce,
Sdrácia ti-o gettesce;
Jar lucrarea te 'ntciresce
S'avutii fi-agonisesce.
Negoful imbogdfrsce
Fe cel ce-1 chivernisesce ;
lar bogatul stelpelnesce
Pe sdrac precum voiesce.
Lenesul mai'mult alérget.
Dupd faptd, platd.
Cu un rac, tot same.
Omul cel mai iscusit,
Une-ori e pdcdlit.

222. Evreil in Palestina.


Ranä sà nu mOra, Moisi alesese dintre EvreI pe cel
mal cu minte i mal vitéz, ca sa le fie lor capetenie ;
sa 'I duca i sa 'I asecle in pamintul fagaduinteI. Acela
fü lisus .Navi.
lisus Navi duse pe Evrel in pamintul Canaan. Acolo
era belsug de tOte terinile eraii manOse ; pasunile grase ;
272

livedile roditiire ; viile bogate ; grädinile minunate ! Ca


acolo, grdunti mai marl si mal numerosl; ca acolo,
strugurl mal grel i mal gustosl; ca acolo, trandafirl
mai frumost, nicairt pe lume nu erail ! Acolo se aflatt
ciredl i turme de tot felul, cu vite grase, virtOse, car-
nOse, lanOse i laptOse ! Acolo se indesail roTuri de
albine, in stupil lor de cerd si de miere! Acolo serpuilt
lin riul lordanul, si izvorail fantant cu ape limpeqt si reel L.
Acela era parnintill fagaduintel ; pamintul de care se
clicea cd, pretutindeni intr'insul curge numal lapte
miere.
Dar tot inteacea téra bogata si frumOsa IocuiaU pe
atuncl multe neamurl pagane i selbatece. Acele neamurl
nu voira sa primésca bucuros pe Evreb ; ele se purtard
dusmanesce cu dinsil. Vrurd sa 'I gonésca. Atuncl se
incalerara unit cu altil la lupte. Dar Dumnecleil ajutd
pe Evret pentru credinta lor cea drépta. Evreil in bite
bätaliele biruira pe dusmanil lor i it gonird afard, din
pamintul Canaan.
Dupa ce Israilitil cuprinsesera tOlä acésta téra, el
impartirã parninturile dinteinsa in doile-spre-clece partl.
In fia-care parte se aseclara urmasit unula din cel dol-
spre-clece fit al but Iacov. Acestia furä parintil celor
dote-spre-gece neamuri saU sernintil ale poporulut Israilit.
TOla téra Canaan s'a numit mat tarc,liil Palestina.
0 mie i patru sute de ant, Palestina id stapanita de
Israiliti. Dar, sint acum altt 0 mie si opt sute de ant
de cand Evreil aü parasit pamintul fagaduintet i s'atl
rëspandit peste Iota lumea.
273

273. Vara.

143(dift'itb,I

0 ! mult imi place vara 0, vara calkorul


cu vercll padurI stufOse ; SI umble-T lesne
Cu pomil plini de rode, $i-'n munte §i-'n campie,
Cu grinele, skara, Cad rece e isvorul ;
Cu holde marl frumóse, Cad rar se afla besne ;
Cu spicul care cade ; Caci tot e veselie,
Cu nóptea fnstelata ; Cacl rota scanteléza,
Cu cerul cel senin, Cand qida se ivesce ;
Cu luna cea curata; Cad razail luminéza...
Cu aerul cel lin ; §i and se ostenesce
Cu paski cântatóre; 0 umbra se intinde
Cu fluturil pe fibre ; i 'n bra0 11 cuprinde I
Cu stupT de mIere plini I
0, vara orfelinul
Il afla 0 el scut.
0, vara plere chinul
Saracul e avut
Vi4a e frumósa
Natura e pompósa
OrI-unde de §eclut!
274

274. Triiclarea, lul Tudor Tladinlirescu.


Tudor, cu glotele romanescl, ar fi curatat intréga
tera de asupritorl. If ajuth i ura Romani lor asupra
Grecilor. Grecul flu era. om in ochil BomanuluI, ci
flara selbatica. Dar peirea lul Tudor veni chIar din
partea unor Omeni de ai set Unil dintre capitanil seI
nu-'1 prea aveati la inima, fiind ca Tudor era. om drept
si aspru, cu cel ce nu se purtail bine. Acestia ii prin-
sera i, legat in flare, il detera chiar in manile vraj-
masilor, a Grecilor, care il ucisera miselesce. Insa i
Grecil, incet cu incet, aü lost gonit,1 si aü trebuit sa
parasesca terile romanescl. Atuncl Romanil incepura
IarasT sa fie stapani pe téra lor.
Pomenirea lul Tudor Vladimirescu nu se va sterge
nicl odala din mintea Romanilor, fiind-c a. el ne-a aratat
ei ne-a invetat cum sa ne aparam si tem i limba ei
legea de asupritorl streinl.
Dupa mOrtea miselésca a lui Tudor, poporul asa
Cana a jale:
Cine trece strins in Aire Este Tudor, e osteanul
Ocolit de vinditort A.. Ce 'nspd2'nzintd pe pagan;
Cine geine 'n inchisdre E voinicul, e Olteanul,
La at tird-apeszitort ?... Este Tudor, Domn roman!
Sai Române, sai, nu stet !
Sai, pe Tudor a secipa !

275. Cele patru timpurl ale anulul.


Deprinderi gramaticale: analisci.
NoKle scad. l7ileIe cresc. Sórele 1uminéz5.. Aerul se Ma1-
4esce. ZApada se topesce. lérba inverdesce. Pomil acum vor
inflori. Copacil vor IliverCil. DrAgAlaple rindunele af, maIne
se vor intórce la nol. Albinitele ba.zale. Bróscele ol5Aiesc.
Turmele pasc. 1111eil, cu sutele, alórgA. Copii, rate doT, cats
275

trel si mai multi, se joca p'afara. El habar n'ad nici chiar


de mancare. Gradinarul silitor sém6na. Apoi el si ucla gradina.
Plugarul harnic ard.
AFa este priincivara !
Sórele arde. Tunetul bubule... Ciresele se coc. Teranii co-
sesc. Holdele acum se vor ingalbeni Ornenif vor secera. Plu-
garil vor treera. Grauntele se vintura. Campul geme de lume.
Asa este vara !
S'ail secerat spicósele I S'aq copt pómele. Miele se si culeg.
Se coc i struguril. Frunza a inceput s ingalbenesca, ; suflata
de vint, ea cade la pamint. Pasëiile ca16tóre aü inceput sa
plece. TOranil aT, maine, se vor apuch sa are, de Vining. Pi-
fele scad. Noptile cresc. Aerul s'a rOcit binisor. Adesea dida
cade cate-o phi% rece. Diminéta, te pominesci ca preste nOpte
a brumat. Florile se vestejesc.
Aqa este Idinna !
Sórele r6sare tot mai -Carpi. Se inseréza tot mai de vreme.
Aerul se tot recesce. Incepe crivetul cel rece. Cerul se imbraca
cu o haina cernita. Une-ori se pune ca.te-o negura grósA de
nu veql trel pasi imprejur. Iutr'o buna d,-;minéta te pominesci
e. o haina alba de zapada acopere pamintul, cat vec-li cu ochil.
Gerul cresee. Omenil se aduna in cash'. Focal ar,le in soba.
Cum o sit lunece Hail e pe zapada I Copiii ce bine se vor juci
in curte cu bulgari de zapada.. Afara la camp e linisce, e
Were. Tel colo mai zbughesce un filet iepuras din zapada.
Din colo sare o vulpe, cu o cOda cat o matura. Lupil i alte
flare stapanesc padurile i colril.
Aqa este ierna.
lerna eand e frig si ger,
Flori si lérba, tóte pier.
Priindveira le Invite
Prin gradini i pe campie,
Vora tote cresc cu spor
Ca un minunat odor.
flihnna 'nett le vestejesce..
Si, Tar gerul le starpesce.
276

276. Repetire generall asupra gramaticef.


Deprinderi gramaticale.
Regule: i) Cdnd formdm o propositiune
partile proposiliunei?
?Care sint
Care parte a propo-
siliunei se chlemd subiect ? Cu ce fel de
vorbe intrebdm ca sã cunóscem subiectul din-
tr'o propositiune? Ce putem sa spunem des-
pre fiinta salt' despre lucrul ce este subicclul
unei propositiuni? Ce slujbd face predicatut
in proposiliune? Cu ce fel de vorbe intrebourt
ca scl cunOscem predicatul proposiliunei?
2) Ce fel de semn se scrie la sfdgitul pro-
positiunei ? Cu ce fel de literd se incepe
cuvintul intdi dintr'o propositiune? Cdnd
mai scrim cu literd mare sunetul de la ince*
Putul cuvintului ?
3) Cdte parti de cuvintare cunosa ? Ce ne
aratd substantivul ? Ce sint adiectivele?
Ce amid verbele? Ce fel de vorbe sint
pronumele ? Dar numeralele, ce ne aratd?
La ce ye slujim cu articolele, in cuvintare?
4) Cdnd clicem cd o parte de vorbire std la
numerul singular? i cdnd la plural?
De cdte genuri tin substantivele? La cdte
persona putem sd impdrtim pronumele? Cdnd
clicem cd un verb std in limpul de fa(d I
Cdnd clicem cd un verb sta in timpul trecut?
cdnd clicem cd verbul sid in timpul viitor ?
5) Respunsurile bine date la intrebdrile de mai
sus alcdtuiesc cunoscintele tale de Gramaticd.
277

Deci Gramatica ne Invaã, sd potrivim bine :


a) Sunetele literile in cuvinte ;
b) Cuvintele in propositiunt ;
c) Propositiunile in vorbire sail in cuvintare.
Teme : Respunsurile, bine date la cele d'intAI patru
intrebdri, le vei scrie pe caietul cel bun de
compunere! Ele vor alcatui cunostintele tale
de Gramatic5.

277. Cuza-Yothi.
Romanil, mosil i stramosiI nostri, ati stat mult timp
impartitI in mal multe t'erI. El nu erati unil, nici in
bine nici in WI. Asa, fie-care téra romanésca sth si
se lupth singura, la vreme de nevoIe, cu dusmaniI. Cele-
lalte nu se gandlail s'o ajute pe cea
din primejdie.
Abla acum vre-o 35 de anT, Domnul
Cuza-Voda a unit Muntenia lul Radu-
Negru cu Moldova luI Dragos-Voda.
Asa s'a facut o er a. mal mare, si mal
tare, anume Romania. De atunci se
cantä acel cantec frumos ce-I qic «Hora
Unirel).
Hai th dam mina cu Wind Amdndoi sintem d'o mama,
To(i cu inimd romdn'd ; D'o *turd c.i d'o seemed:
SCenvirtim hora frd(iei Ca doi bre*, inteo tulpind
Pe pdrnintul Romdniel ! Ca doi ochi intr' o lumina.
Dnde-i unul nu-i putere... Amanda' avem un nume;
La meal i la durere; Amdndoi o sórta 'n lame,
Uncle's doi, puterea cresce Ea-yi sint frate,tu-mi esti frate
dusmanul nu sporesce ! in noi doi un suflet bate !
278

278. inaltarea Dorunulut Iisus Hristos.


(Rusa liile).

La 40 de qile dup. inviere, Domnul lisus impreun5


cu prietenil sel ai lesit afara de Ierusalim, pe muntele
Ilidslinelor sag al Olivelor. Acolo le a spus ca dinsul
se va duce iar4 la DumnecleU Tata], in cer, de uncle
a venit. Prietenil sel s'au intristat, lar Domnul lisus
I-a manglat, spunendu-le cä in locul sal le va tr6mite
pe Stintu'l Duh. Acesta o sO. rernaIe cu el pana. la
capetul lumel.
Cancl vorbia. asa, Domnul Iisus lpl ridicd rnthiile
si VI binecuvintd, cum face cu mana parintele preot,
gi s'a intimplat
din usa sfintulul altar cadre crestinl...
pre cdnd i-a binecuvintat, s'a depdrtat dela dinsii
si un your l-a luat de la ochii lor i s'a inaltat
la cer, unde s'a aseclat dea-drepta Tata
Apostolil s'au intors in ora i acolo asteptar5. pe
Duhul Stint. A qecea cji de la IngItarea la cer a Dom-
nulul Hristos, apostolil erag adunall la un loc... S'i
feird de scire s'a gicut sunet din cer ca de un vint
ce vine cu vitor si a umplut tOld casa uncle sedeaft...
Si s'aU umplut toti de Duhul Stint, si wet' ccipaat
curaj si putere i ca4 inceput a vorbi intealte
precum le-a dat Duhul Sfint a vorbi".
La Rusalii pr6znuim coborirea Duhului Sfint pre-
ste Apostoll.
Crklunul, Pascile, Inaltarea si Rusaliile sint serb6.-
torile cele mal marl si mal frumOse ale crestinilor.
279

AtuncI, mal ales, trebufe sä mergem la sfinta bisericA,


s. ne rugam i sA multumim lul Dumnecleti pentru
tOte bunAtätile ce ni le clarulesce, nofiè Ornenilor.

279. Dic'etorl i InveAtiturT.


Din scantela mica, se aprincle focul mare.
_Multi, mari lucruri socotesc
pi nici mici nu ispravesc.
Graba strica tréba.
Ce poti face acli, nu lasa pe mane !
Mai buna-i o pace strirnba, de cat o judecata drépta.
eine e la minte intreg, pe altii II, lath 'n pace
Fagaduidla data
e datorie curala
Lege,limba i obiceiuri,lucruri sfintelastrdmosi eraü.
Dumnecle4 ce hotaresce
negresit El si 'mplinesce.
Fara bunul Dumneclea
in radar e lucrul Wt.
Hristos din morti a inviat,
pe noi de mórte ne-a scapat.

2S0. Plantele $1. gruparea fiintelor.


Pomil, copacil, legurnele, florile, ferburile i buruienile se
sem60., cresc, se nutresc si se sporesc. Va s (pea, tote lu-
crurile aceste ati via; tote sint via* sari fiinte vii. Numesce
280

alte fiinte vii ? Anima Tele incd se i misca dintr'un loc intr' Old
si a i simfire. Pomil, copacii, legumele, florile, ierburile si
buruienile n'at simtire ; ele nu se pot nici misca, ci stad im-
pleintate In pdmint. Fiintele acestea se numesc plank.
Dad, scótem din pdmint un merisor tin6r sad altä plantd,
vedem la dinsa, tocmai ca la animale, trei partl de cdpetenie :
rddeicinele, trunchiul pi &exile.
Rddäcinile se intind prin pdmint. Ele tin planta hi pamint
si dinteinsul II duc umedéld, cu care se hranesce planta.
ltddlcinele sunt de maT multe soiuri. Din raddcind se ri-
died in sus trunchiul. La arbori si la copäceT, trunchTul se
chiémd tulpinä. La legume, la flori i la buruieni, trunchiul
se numesce cotor ; Tar la Terburl, la grid si la cele-l'alte bucate,
se chiemd palti. La unele plante i ,mal ales la copaci, din
trunchid cresc crelcile §i din crAci ramuri i din rarnuri a-
murele, pe care cresc frunzele, florile si fructele. i frunzele
ajutd, la nutrirea planteT. Frunzele ati o multime de gdurele
mid, ce le zic pori. Prin port rësufld plantele, intocmai ca
ómenil prin plumani.
Fructele copacilor, dacà sint bune de mancat, se chiem/
po'me §i copacil pomi ; celor-l'alti copaci le d,icem cd. sint arborl.
Plantele, IntocmaT ca animalele, nu le pot face órnenil. Pe
ele le face sad le produce natura. De aceea anirnalele si plan-
tele se chienal produse naturale. i pietrile i mineralele slut
produse naturale. Idle plantele impreunil formezei clasa sai im-
pärei(ia plantelor.
Animalele i plantele se hranesc si se inmultesc cu ajutorul
unor anume organe. De aceea animalele si plantele se dice at
sint fiince sai produse organice. PIetrele i mineralele n'ad or-
gane. ca animalele si ca plantele. De aceea pietrele si mine-
ralele se numesc produse neorganice. Deci, tdte fiin(ele si Idle
lucrurile din naturei sint saiu produse organice sai produse ne-
organice.
In ce setn6ad si in ce se deosebesc plantele de animale ?
Dar de minerale ?
281

281. 10 Mail 1881.


.(Malestsatilor Lor Regelui Carol I ei Regina Elisabeta)

Sus pe deal, la Catedrala


Ve4 multimea alergand
$i armata, a Vril lath.
Steagul tricolor purtand
Cine4 Vitézul Ware Cine e §i acea femele
De viteji inconjurat Cu chip mandru angeresc
Ca 'ntre stele mandrul sore, Cu ochii1 dulce ce schantele
Ce straluce infocat 1? Cand rniiI o privesc.
E MArirea Sa Begalei Este falnica Regina,
Bunul nostru Domnitor Este un suflet smuls din Raid
E a Vril nôstre fala, Ce durerea-n piept almS
Este primul luptMor. Cand auql dulcele 1 graid.
Salutati-i cu iubire
Cu supunere si onor,
Urati-le fericire
Si un mandru viitor !
282

282. Dumnegeit A-tot-puternic.


Mica fibre care cresce
Printre ierburi i 'nfloresce ;
Pomii mandri din gradina
In a lor pompa deplina:
Nu 's aptura omului,
Ci 's zia'irea Domnulul.
Codrul vesel in verdéta;
Muntil nalti pana la céta;
Apa 'n riuH curgetOre ;
Om, flinti vietuitóre;
Cerul, marl i 'ntreg pamintul
Le-a ziclit Dumnezeti sfintul.
In veci fie prea marit
Cel-ce tote le-a zidit:
Impérat, in ved statornic
Dumneckti II-tot-puternic!
**
*

FINE
TABLA DE MATERII

1. Sdre le rësare (poesie de Sion; chip)


_ Pag. _
5
2 Diminéta (chip) 6,
3. Propositiunea. (Deprinderl gramaticale). 7
4. Rugaciunea dimine01 (poesie *."* ; chip) 8
5. Lumea. (Tha log) 9
6. Facerea lumil 9'
7. Hal la scóla (poesie) 11
8. Cartea de citire
9. Ghicitóre. (Scrisdrea) . . . .
10. Forrnarea vorbiril. (Deprinderl gramaticale)
... .. 11
12'
12
11. *Jocul ,D'a viabides 13
12 Romanil in munt1 13
13. Pe camp 15
14. Riulet poesie ,,,*,;.) 16,
15. Vocale si consonante. (Deprinderl gramaticale) 16
16. Copiil ratacitl 17
17. Guinea saa bucataria 19-
18. Cane le credinclos 20
19. Negru-Voda (chip) . 20'
20. Curtea 20
21. Anirualele domestice
22. Adam si Eva
patru-pede (chip) .. .. 22
24
23 Rugaciunea de séra (chip) 25
24. Calul credincios 26-
25. Ghicitóre (Magarul) 27
26. Capra (chip) 21
27. Cele doad capre (chip) 28'
2. Gaina si curca (chip) 29
29. Fetita si porumbita (poesie ***; chip) . 30
30 Gradina chipi 31
31. Ghicitóre. - (Umbra) . . . . . . . . . . 2'
32. Sublectul : Fiintele sint ceva. (Deprinderl gramaticale) 33.
33. Pacatul stramosesc. (Porunca intala dumnecleesca.) . . . 33
34. Mérul 35
35 Punctele cardinale 35
36. Pauna si mama el . 36.
37. Aill poml de gradina 31
31
Peg.
38. Sublectul: fiintele slut cumva. (Deprinder1 gramaticale) . . . 38
39. Mama si fetita (poesie) 39
40. Vita (chip i 40
41. Mdrul si vita . . . . . ... . . . . . . 41
42. Prinzul in familie 42
43 Sublectul : Ffintele fac ceva. (Deprinderl gramaticale) . 43
44. Cintecul rindunicel (poesie; chip) 43
45. Eldutatea nmenilor 44
46. GrAdina de legume (chip) 45
-47. Orientarea in clasA (chip) 45
48. Subiectul: Fiintele ad ceva. (Deprinderl gramaticale) 46
49. Faso lea 47
50. Nuca 48
-51. Ghicitlre. (Nuca) 48
52. Potopul . 49
53. Planul clasel 49
54. Varcia si sfecla 50
55. Bucur Ctobanul 51
56. DAmbovita
57. Curcubeul lul Noe . .
58. Cépa, crastavetele si pepenele
........... 52
53
54
59. Fetita murdard (chip) 55
60. Semne de citare. Deprinderl gramaticale) 56
6t. Planul scl1e1 . . . - 56
62. Dragos-Vodä la vinAtifire (chip) 57
63. Orientarea dup5. stele 59
64. Bunul scolar. (Porunca a cincea dumneciedscA) 60
65. Cum e tórnna (chip) 62
66. Ce te legen1 Codrule? 63
67. Predicatul. (Deprinderl gramaticale) . 64
68. Turnul Babel 65
.69. Corpul omenesc 66
70. lubesce curAtenia (poesie de **) . 67
71. Avraam in pArnintul Canaan . . . . 67
72. Un copil la 4ida tatAlul (poesie de ***) 69
73. VA4ul . 69
74. Ghicitóre. (Debit-) . . . 70
75. Mircea si sold (chip) 70
76. Auclul 72
77. Ghicitóre. (Urechia) 73
78. Jertfa lul Isaac 73
79. Repetire trimestrialA: sublectul qi predicatul. (Depr. gram). 74
80. Miresul 75
81. Respunsul lul Mircea-Vodl 76
82. Vecini1 '77
83. Gustul . 78
84. Copia lacoml 79
85. Lupta ltd Mircea cu Baiazet . 80
86 PipAitul
87. Ghicitóre. (Mama)
88. Sfat bun (poesie)
..... .
81
81
82
89. Cele cincl simturl . 82
'90, Ingrijirea sdnAtAtil 83
IIFL
Pag.
91 pidtorl si 1nvetAtur1 84
92. lerna (chip) 85
93. Iacov si copiil sel 86
94. Substantivul nume de fiinte. (Deprinderl gramaticale) . . 87
95. Vrabia la ferestrA (poesie) 8&
96. Mos-Ajun 88.
97. Stefan-Vod5. cel Mare (chip) 89
98. PAdurea
99. Ghicildre. (Masa) . . . . . . ............
. .

100. Substantivul - nume de fiinte (Deprinderl gramaticale) . . .


90,
91
91
101 Stejarul (chip) 92
102. Bradul si fagu1 (chip) 93
103. CAntecul bradulul (poesie)
104. Adlectivul. Deprinderl gramaticale)
105. Nascerea Domnulul Nostru Iisus Hristos
....... .
95
9.5
96.
106. Colinda : Florile dalbe (poesie) 97
107. Stefan si mama sa 97
108. Strada 99
109. Sorcova 100,
110. Ce e familia ? . . . . .
HI. Pronumele (Deprinder! grarnaticale) . . . . ..... 101
101

.............
112. Fratil lul losif. (Porunca a sesea dumnedeescA) . . . . 102
113. Biruinta lul Stefan Voda. 103
119. Lupul (chip) 104
115. Mama capra si cel trel INT cucu1et1 105
116 Verbul ( Deprinderl gramaticalei .
117. Stefan Voc1ä si biserica . . .
118. PAtania celor trel 1e41 cuculet1 . .
.........
. . ... .. . .
.
106.
107
108.
119 Repetire asupra pArtilor de vorbire (Deprinderl gramaticale) . 109.
120. losif vindut de frati1 se1 109
121. Vulpea (chip 1 . 11G
122. CAtun si sat 111
123. Stefan VodA si Soiman Burcel 112
124. Ursul (chip) . . 113
125. Iosif in casa lul Putifar. (Porunca a septea dumnedeescal . 115,
126. TArgul si orasul (chip)
127. Iubirea de adever a lul Soiman Burcel . . . .
128. Numerul substantivelor. (Deprinderl gramaticale)
..... 116.
118:
119
129. lepurele chip) . 120-
130. Visul lul Faraon ,. 121
131. Genul substantivelor. (Deprinderl gramaticale) 123.
132. CAprióra si capra négrA (chip) 124
133. Resplata lul Burcel 125.
134. Lac stufis trestie si papurg (chip) 126
135. Genul amestecat al substantivelor (Deprinderl gramaticale) . 127
136. Inaltarea lul losif 128
137. Ge.sca si. rata (chip) 129
138. BAtalia. lul Stefan-Vocla. cu Unguril 130
139 Prepelita si potäruichla (chip) 131
140. Frati1 1u1 Iosif in Egipt 132
141. Vindtórea (chip) . . . . 13a
142. Numerul adlectivelor. (Deprinderl grarnaticale) 135
143. Aprodul Purice-MovilA . 136-
IV
Pag.
144. Mutarea,Evreilor In Egipt 137
145. Biserica . 138

147. ManAstirea t Putna: (chip) ........ .


146 Genul adlectivelor (Deprinderl gramaticale)
148. Locuitoril dupe. neam si .dupä religiune . .....
. .

.
.
139
140
141
149. Limba romanesce. poesie) .......... . . 14.,
150 Patriarchil Evreilor 142
151. Alegerea loculul pentru ManAstirea de Arges (chip) 143
152 Numerul pronumelor (Deprinderl gramaticale) 144
153. PIétra de var si creta . . . . . . . . . 145
154. Ocupatiunea locuitorilor . . , .
155. Numerul verbelor. (Deprinderl gramaticale) . . .
156. Porun a domnéscá pentru zidirea Manästirel de Arges
. ... .
147
147
148
157. QicelorT si invetiturl 199
158. Prirndvara (poeste ; chip) . 150
159. Vrabia si ciocarlia . . 151
100. Stigletele si clocarlanul (chip) I 52
161 Invierea Dornnulul Itsus Hristos. (Pascile) 153
162 Rindunica (chip) . 154

. ......... ...
163. Visul Mesterulul Manole 155
164. Repetire trimeslriale. (Resumat de gramatice.) . - 156
.165. Fericirile lul lov . . . . . 158

467. Privighetórea (chip) . .


168. Sotia mesterulul Manole .
- ...........
166. Ocupatiunea sAtenitor. Plugarul (chip) 159
160
161
169. Clóra. corbul i cototana (chip) 161.
170. Nenorocirile luI Ion 103
171. Uliul si eretele (chip) 164
172. Jocul ad'a porumbeill 165
17:3. Zadarnica rug a lul Manole . . 166
174. Infetisatea pAmintulul uscat ,chip 167
175. CucuveaSa si butnita (chip) . . . . 168
176. Jocul cd'a baba-gala» . . 169

..... .....
.

177. Credinta lul lov. (Porunca a trela dumnegeesce.) 170


178. Linea si salcea . . . . . . 171
179. Gluma 101 Manole 172
180. Cringul. MAcesul (chip) 173
181. Ghici lóre . 174
482. Somnordse pAserele (poesie de Eminescu; chip) 175
183. Resplata lul lov 175
184. Ria, lac, balte., mlastine. (chip) . 176
385. Ghicitdre 178
86 lsprava lul Manole 178
187. Robia evreilor in Egipt . . . 179
483. Barza sail cocostircul si cocorul chip) . 180
189. Neagoe-Voda si mesteri1 (chip) 181
190. Soparla si sérpele chip) 183
191, Ariciul (chip) 184
192. Mórtea mesterilor si a lul Manole 185
'193. Brdsca (chip) 186
194. Pescarul si pescisorul (chip) 187
195. Pescisorul ipoesie de * * *) 188
196. Moist scApat din apA 189
V
Pag.
a p ul si sfluca (chip) . 190
198. Petru-Rares-Tescar (chip)
199. Pescuitul (chip)
200. Ghicitoire.. (Plasa) . . . .
201. Numeralul. (Deprinderl gramaticale)
202. Fuga lul Moisi
. . . . ....... .
191
192
195
195
196
203. Comparatiunea crapulul cu breisca 197
204. Petru-Rares Domn 198
205. Racul ,chip) 199
206. Racul si vulpea . 200
207. Copila si fluturelul (poesie) de * *; chip) .
208. Tufisul inflicdrat .....
209. Lipitorile (chip) . . . . . .
. . .
. . .
.....
........
. . . . .
. .
. 202
203
204
210. Mateig-Vodd si Vasile Lupul (chip) 205
211. Orasul verde (poesie de** *) 207
212. Pedepsele Egiptulul 208
213. Organisarea comunel 909
214. Melcul (chip) 210
2.15. Ghicitóre. (Melcul) 211
216. Sobiesky si p1aesi1 . . 212
217. Articolul (Deprinderl gramaticale) 213
218. Serbarea Pascilor . 214
219. Albinele (chip) . . . .
. . . .
. . 215
220. Fetita si albinita (Poesie de* * *' 217
221. Viclenia lul Sobiesky 218
222. Ursul si albinele 219
223, Timpul de fatd. (Deprinderl gramaticale) 220
224. Gdndaeul sag vermele de mdtasá ,chip) 221
225. Trecerea Maril Rosi1 222
226. Locusta si greerele (chip) 223
227. Mihaill Vitézul ca Ban al Craiovel 225
228 Ghicitóre. (Fragul)
229. Musca si tIntarul .
'230. RaTacirea prin pustil
. . . . . . ........... 225
295
220
231. Pdianjenul (chip) . .
228
232. Mihaig si caldul (Poesie de Bolintineanu) 228
233. Comparatiunea albinel si gdndacul de mdtasd 229
234. Mana din pustig 231
235. Plasa, plaiul sag ocolul 232
236. Mihaiti Vitézul (chip) 233
237. Animalele . . . 2:34
238. Muntele Sinal 235
239. Gradina de florI (chip) 2 '46
240. Cdntecul lul Mihaig Vitézul (poesie) ... 237
241. 11d1eti1 rëii nal-AN/41 (Timpul trecut) 238
242. Timpul trecut. (Deprinderl gramaticale) 238
243 Planul simigiulul (poesie) 239
'244. Laurul porcesc (chip) 240
245. Preda 13uzescu 241
246. Fetita onestd. 243
247. Jude(ut . 244
248. Cucuta, mdshlarita si mdtedguna (chip) . 245
249 Vil,elul de aur (Porunca a doua dumnegeésed) 246
VI
Pag.
250. Scante1a . . . . . . . . . . . . . . . 247
251. Cea din urma. nópte a lul Mihaid Vitézul (poesie) . . . . . 248
252. Cal de comunicatie (chip) 249
254. Targul Mosilor. ....... .
253. Drumul de fer (poesie ; chip)
255. Campul. . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . .
251
251
252
256. Table le Legit. (Dece porunct) 253
257. Musetelul, cOda sOrecelut si isma (chip) 255
258. Resplata lui hie cel nemilos . . 256
259. Bora Copillor (poesie de ***; chip) 257
260. Trifoiul si sulfina (chip) 258
261. M6rtea lul Moist 259
262. Calul si calaretul (poesie; chip) . . . 260
263. Suferintele Romanilor din Ardelal (chip) 261
264. Ispita until scolar 263
265. Timpul viitor. (Deprinderl gramaticale) . 204

267. Cele e tata? (poesie)


268. Tudor Vladimirescu (chip)
........ .
266. Agricultura, industria si comerciul . . .
. . .
265
267
268
269. Fiica cea bung ........... . . . . 269
270. Repetire asupra timpurilor. (Deprinderl gramaticale) . . . . 270
271. Dicdtorl si InvdtAtur1 270
272. Evreil in Palestina 271
273. Vara (poesie de ***)
274. TrAdarea lul Tudor Vladimirescu . . . ..... .
. . . .
273
274
275. Cele patru timpurt ale anulut. )Deprindert gramaticale, analisa) 274
276. Repetire generala asupra gramaticel. (Deprind. gramat). . - 276. .

277. Cuza-Voda. (chip) 277


278. InAltarea Domnulul Iisus Hristos. (Rusabile) 278
279. t)icAtor) si invdtAturl 279
280. Plante le si gruparea fiintelor . . . . . . . . 279
281. 10 Maid 1881. (Ma1estAti1or Lor Regelul Carol I si Regina Eli-
sabeta ; chip). 281
232. Dumnecled A-tot-puternic 282

OBSEIWARI: 1) Cunoscintele introducébire la legende slut prelucrate dupd nta-


nuscrisul d-lui lonescu G. G'ion.
2) Unele bucdti, descrierl i naratiuni la espresa vointit a regretatului tned cola-
borator A. I. Oclodescu, slut prelucrate dupd Cartea de eitire de Odobeseu-Slaviol".
3) Poesiile de provenienrd necunoscutd, sint insetnnate cu ***.
V. Gr. Borgovann.

TIP. COUTENBERGI, JOSEPH GiD3L, STRADA DDIENEI, 20. - BUCDRESCL