Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Politehnica din București Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și

Managementul Afacerilor

Organizarea și optimizarea sistemelor de producție

Optimizarea proceselor tehnologice pentru


o problemă din domeniul agriculturii

Coordonator ştiințific, Studenți,


Sl.dr.ing. Bogdan Fleacă Şerban Mihaela Alexandra
Martin Adriana Cristina
Andrei Georgian
Grupa 1543

București, 2017
Optimizarea proceselor tehnologice pentru o problemă din domeniul agriculturii

Scopul constă în rezolvarea unei probleme din domeniul agriculturii, folosind


programarea liniară - metoda SIMPLEX, având ca obiectiv maximizarea profitului.
Programarea liniară pentru domeniul agriculturii se poate aplica în următoarele condiții:
- repartizarea numărului de hectare ce urmează a fi cultivat de fiecare utilaj agricol;
­ determinarea cantităților de semințe necesare fiecărui utilaj agricol.
Problema propusă:
Compania AGRIINVEST SRL cultiva grau, porumb si ovaz. Fiecare hectar de grau
aduce un profit de 2k euro, fiecare hectar de porumb aduce un profit de 3k euro, iar fiecare
hectar de ovaz aduce un profit de 6k euro. Compania are la dispozitie 4 tipuri de utilaje
agricole: utilaj A, utilaj B, utilaj C, utilaj D. Pentru a cultiva fiecare hectar de grau este
necesar un timp de lucru de o ora cu utilajul B sau 2 ore cu utilajul C. Pentru a cultiva fiecare
hectar de porumb este necesar un timp de lucru de 2 ore cu utilajul C sau 2 ore cu utilajul D.
Pentru fiecare hectar de ovaz este necesar un timp de lucru de o ora cu utilajul A, 2 ore cu
utilajul B, 2 ore cu utilajul C sau 3 ore cu utilajul D. Utilajul A poate functiona maxim 10
ore/zi, utilajul B 12 ore/zi, utilajul C 14 ore/zi si utilajul D 18 de ore/zi.
Compania doreste sa isi maximizeze profitul. In aceste conditii, cate hectare de grau,
porumb si ovaz trebuie cultivate pe zi?
G= nr. hectare de grau
P= nr. hectare de porumb
O= nr. hectare de ovaz
Modelul matematic este:
Funcția obiectiv ce exprimă profitul total:
max. Z= 2G+3P+6O
Restrictii:
1. 1O≤ 10 (utilaj A)
2. 1G +2O≤ 12 (utilaj B)
3. 2G+2P+2O≤ 14 (utilaj C)
4. 2P+3O≤ 18 (utilaj D)

Condiții de nonnegativitate:
 G≥ 0
 P≥ 0
 O≥ 0
Crearea și completarea tabelului de variabile, necesită îndeplinirea măsurilor de
reglare:
a) Introducerea variabilelor posibil neutilizate sau de compensare. Fiecare ecuație
pentru constrângeri necesită adăugarea de variabile posibil neutilizate.
1O+1S1=10
1G +2O+1S2=12
2G+2P +1S3=14
2P +1S4=18
b) Construirea tabelului inițial și ajustarea ecuațiilor pentru forma standard.
max. Z= 2G+3P+6O+0S1+0S2+0S3+0S4
0G+0P+1O+1S1+0S2+0S3+0S4=10
1G+0P+2O+0S1+1S2+0S3+0S4=12
2G+2P+2O+0S1+0S2+1S3+0S4=14
0G+2P+3O+0S1+0S2+0S3+1S4=18
Metoda SIMPLEX propune alocarea de valoare 0 la oricare două variabile secundare.
Dacă:
G=0; P=0; O=0 => 1S1+0S2+0S3+0S4=10 => S1=10
G=0; P=0; O=0 => 0S1+1S2+0S3+0S4=12 => S2=12
G=0; P=0; O=0 => 0S1+0S2+1S3+0S4=14 => S3=14
G=0; P=0; O=0 => 0S1+0S2+0S3+1S4=20 => S4=18
 Solutia completa va fi: G=0; P=0; O=0; S1=10; S2=12; S3=14; S4=18.

Prima iteratie
Cj Cj 2 3 6 0 0 0 0 cantitate
coloana baza G P O S1 S2 S3 S4
0 S1 0 0 1 1 0 0 0 10
0 S2 1 0 2 0 1 0 0 12
0 S3 2 2 2 0 0 1 0 14
0 S4 0 2 3 0 0 0 1 18
Zj 0 0 0 0 0 0 0
Cj - Zj 2 3 6 0 0 0 0

Se caută în ultima linie valoarea maximă întâlnită >0. Valoarea aleasă corespunde
semintelor de ovaz (variabilei O) și va înlocui în tabel una din variabilele neutilizate (S1, S2,
S3, S4). Se trece la divizarea valorilor tip cantitate corespunzătoare cu valorile coloanei O. Se
va alege variabila neutilizată corespunzătoare valorii celei mai mici. Variabila
corespunzătoare celei mai mici valori este S1 și va fi cea înlocuită (părăsește baza), locul va fi
ocupat de către O. Valoarea pivot este 1.
Cj Cj 2K € 3K € 6K € 0 0 0 0 cantitate bj/aj2
coloana baza G P O S1 S2 S3 S4
0 S1 0 0 1 1 0 0 0 10 10/1=10
0 S2 1 0 2 0 1 0 0 12 12/2=6
0 S3 2 2 2 0 0 1 0 14 14/2=7
0 S4 0 2 3 0 0 0 1 18 18/3=6
Zj 0 0 0 0 0 0 0
Cj - Zj 2 3 6 0 0 0 0

Revizuirea elementelor valabile


0G+0P+1O+1S1=10 => O=10-1S1
O: 0G+0P+1O+1S1=10
S2: 1G+2(10-S1)+1S2 =12 => 1G+20-2S1+S2=12 => 1G-2S1+S2= -8
S3: 2G+2P+2(10-1S1)+1S3=14 => 2G+2P-2S1+1S3= -6
S4: 2P+3(10-1S1)+1S4=18 => 2P-3S1+1S4= -12

Cj Cj 2K € 3K € 6K € 0 0 0 0 cantitate
coloana baza G P O S1 S2 S3 S4
6 O 0 0 1 1 0 0 0 10
0 S2 1 0 0 -2 1 0 0 -8
0 S3 2 2 0 -2 0 1 0 -6
0 S4 0 2 0 -3 0 0 1 -12
Zj 0 0 6 6 0 0 0 60K €
Cj - Zj 2 3 0 -6 0 0 0

Prima iteratie completa: G=0; P=0; O=10; S1=0; S2= -8; S3= -6; S4= -12
Descrierea semnificațiilor pentru liniile Zj, Cj-Zj și a profitului:
Cj = indica cât se poate castiga la un hectar, dar doar daca este cultivat. Astfel, putem observa
ca profitul rezultat in urma cultivarii unui hectar de grau este de 2K euro, profitul rezultat in
urma cultivarii unui hectar de porumb este de 3K euro, iar profitul rezultat iN urma cultivarii
unui hectar de ovaz este de 6K euro.
Zj = indica raportat la Cj cat se poate pierde la un hectar daca acesta nu este cultivat.
Cj-Zj = reprezinta costul de oportunitate al non-cultivarii unui hectar din fiecare sortiment de
seminte (ce se putea cultiva).
Profitul reprezinta partea ramasa din venitul total ce revine intreprinzatorului dupa ce s-au
scazut toate cheltuielile aferente venitului respectiv.
Astfel, dupa prima iteratie putem observa ca pe linia Cj – Zj inca exista valori mai
mari decat 0. Aceste aspecte indica faptul ca prima iteratie nu a fost suficienta pentru a
descoperi solutiile optime, iar compania inca nu este eficienta, pierzand bani pentru ca inca nu
cultiva grau(G) si porumb(P). Totodata putem observa ca profitul dupa prima iteratie este
unul de 60k euro.
Concluzii
Soluția optimă pentru profit maxim este: G=0; P=0; O=10. Pentru a maximiza
profitul, compania trebuie să cultive 0 hectare de grau, 0 hectare de porumb si 10 hectare de
ovaz.