Erperienle
Analiza comparativi a doui m:rnuale alternative de limba germani
MonicaBuqoiu
Universitatea dinOradea Facultatea de Utere (masterand)
Manualul qcolar este produsul curicular
ln care con$nuturile prevdzute in programa
;colard sunt eg,alonate, sistematizate pe
capitole/unitifl de confnut lec.tii, teme.
Manualut nu mai poate fi azi considerat doar
un izvor de informare, ci un instrunmt de
lucnr care permite qi impune elevului adunarea,
*lectarea, sistematimrea datelor,f fwptelor,
prehrcrarea acestora in informafli prin acti. uni gi
operafi cognitive. Chiar dacl vorbim il:r
lnvdt5m6ntul romAnesc demanaalc
alternatioe, cele mai multe dintre ele rdm6n
predominant monodisciplinare (h ciuda
eforhrrilor de integrare
multi/interdisciplinare) gi supraincXrcate,
depozitare de confnuturi incopatibile cu un
curriculum flexibil, adaptabil, creativ (Bradea,
201.4,p.30-31).
De aceea, una dintre dilemele Hnnru1ui
profesor ajuns la catedrd este alegerea celui
mai potrivit manual. Acesta, pe lAngd faptuI cd
trebuie si indeplineascd cerinlele impuse de
Ministerul Educafei, tuebuie in acelaqi timp sd
satisfacd dorinfa dascdlului de a fi cea mai
folositoare unealtii a sa tr munca de zi an zi
desfd;uratd ahturi de elevi.
Mai mult, manualul trebuie si fie pl5cut
elevilor, si ii atrag5, sd fi apropie tot mai mult
de materia de inv6(at. Atunci cAnd este eficient
folosit, manualul este dincolo de un
instrument, o legdfurH irfoe materia de studiat
profesor gi elev.
41
Existii cAteva criterii standard de evaluare
a unui manual (conformitatea cu Prograrna,
calitatea conlinutului, nivelul limbajului,
metoda pedagogicd, aspectuI non-
discriminatoriu, ilustrafii qi tehnoredachare).
Ele sunt orientative, fiecare cadru didactic
avAnd libertatea gi responsabilitatea de a-gi
alege propriul manual udtiizat ca ins8urnent,si
nu av6nd caracter de obligativitate.
a veni in sprijinul profesorilor
Pentru
debutanf, articolul i,si propune, ca
exemplificare, o analtzd, comparativd a doud
manuale altemative de limba german5, la
gimnaziu, clasa a V-a. Manualele de comparat
sunt DEUTSCH IST PRIMA" autori Silvia
Florea Adriana Gheorghe, Anna Panican,
aphrut sub egida Ministerului Educafei qi
Cercetiirii la Editura ALL, 2005 (mentionat tr
continuare fur text M1) qi PINGPONG NEU 1
LEHRBUCH, autori Gabriele Kopp qi
Konstanze Frdhlich gi aphrut la Hueber Verlag
in 2001 (menfonat in continuare in text M2).
Ambele manuale sunt in conformitate ca
temele Ei obiectiaeb programei qcolnre.
Conlinutul este asem5nitor. M1 are 10
lecf,i, iar lvl212, cu tematica adecvatti nivelului
de incepitor. Temele abordate sunt La M1:
,,Contacte. Cuvinte intema$onale. Sd ne
prezentf,rn loc." ,,Butt}J Acesta sunt eu gi
aceasta este familia mea." ,,Clasatrted', ,,Casd..
Case",,,De unde vine e1?", A mAnca, a bea, a
sdrbdtor{', ,,AtatJ7", ,O sXptdmAnd de
poveste", ,,Hairte, haine", ,,Yacar${'. la lvl2
vreausafiuprofesor! ,, , ...-- .".......-....-
,,Eu qi ceilalf, - Contacte. Unde locuiesc eu",
,,Aga suntem noi - Numere. Cine este acesta?" ,
,,Mafia, tat+ bunicul" bunica & Co - Despre
familie. Alfabetul", ,,4. Acasf - Eu qi prietenii
mei. Numere. Ce face familiaT', ,,$coala -
Materiile. $coala ln Germania",,,Rechizitele
;colare - De ce aln eu nevoie. Ce avem la
qcoald." ,,Lume, lume! - Si vorbim intre noi!
Ah, profesoy11l.", ,,Ti7terii. - Prieteni! Prieteni?,
Asta e interesant!" ,,Dirt nou zilele s5ptim6nii.
- Ce hobbyuri ai tu?, Zi dupd zi." ,,Ce facem
azi? - Cine unde merge?, Nu te plictisi!, ,,Sh
plechm h vacan!fi! - Cil5torii de vis.
Germania, Austria, Elvefla." ,,Poftii bund! - Ce
se mAnAncH la noi. Ce se mdnAncH in alte
regiuni." Ambele manuale au qi un vocabular
la urmd. Informaflile sunt corecte qi clare tr
ambele manuale. La fel gi calitatea qi adecvarea
exemplelor, tabelelor gi lecturilor
suplimentare. in ceea ce privegte lecturilg M2
are un plus, datoriti fapfului cd acestea se
gdsesc pe aceeaqi pagme cu exercifile de
verificare a in{elegerii textului (vezi pag. 25,33,
43, 55, 66, 7 9, 89). Asffel este ugurati activitatea
elevilor, care nu mai sunt nevoif sd caute qi sd
rdsfoiascl prin marural, a$a cum se lntAmpli la
M1 (de pildd pozele gi propozifle se afld la
pag. L5, iar exercifile aferente, la pag.19).1-a
acesta din urmd, lecSa privitoare la familie
(,,Bune! Acesta sunt eu gi aceasta este familia
mea.") este prea scurti, prea superficiaH. Se
trece prea repede peste ea, fafi de M2, unde se
gdsesc mai multe exercifi pe tema aceasta. in
M1, unul din exercifile legate de aceast5 lecfe
este superfluu, qi anume cel de la pag. 18, fu1
care se cere sd se scrie gradele de rudenie qi fir
alte limbi decAt germana, adicd in englezd qi
fuancezd,. De ce?
in M2, aceeaqi tem6, ,,Eu qi familia rne{',
este tratatii pe parcursul a trei lecfi. De
asemenea prefer exerci$ile din MZ fiindcH
insistti pe comunicare, incurajAnd elevii sX
Iucreze i:r perechi sau fur grup. Sunt multe
situafii in care aceqtia poart, un dialog,
insistand in acest fel pe comunicare verbali.
. .....- .--..- -- ., - .- ...,,,, ryr.1/zq*L
De pildd elevii lqi imagineazd discufi intre
colegi nou venif (paginile 1G16), dialoguri Ia
telefon @ag.17-21), sau fac interviuri (pug.n-
24). De asemenea este fircurajat6 munca in
grup prin jocuri adecvate v6rstei. Elevii pot
repeta gi aprofunda cunoqtintele dobAndite
prin jocuri cu c5r,ti. De exemplu lapag.64 sunt
doud jocuri: pentru unul se scriu cXrS de joc cu
tema ,,{od1a" (,cLasd', ,,mateti qcolare",
,,profeso{', etc.), elevii se impart in grupe,
unul dintre ei trage o carte qi pune o irrtrebare,
iar un alful rXspunde. Un alt joc este cu zanxi
qi un parcurs, de tipul,,Nu te supdra, tratd',in
care cAmpurile sunt marcate cu tntrebdd la
care jucdtorii tebuie sd rdspunda. intrebarile
sunt, de pildd: ,,numegte cinci materii" I sa1J. ,,
Ce lnve$ la matematicd?" , san,,Ce materii ai
joia?" . Alte jocuri de acest tip mai sunt de gdsit
la pag. 41 gi 109. Elevii au asffel posibilitatea sh
repete informafiile obfnute. Calitatea
actiztitdyilor practice este prin urrrure mai bund
irn M} falk, de M1.
cazul
in ceea ce priveEte actualitatea
informaflilor qi interpretarea acestora sunt la
fel de bune in ambele manuale. La fel qi
valoarea formativd pentru via,ta profesionald qi
privatd. Limbajul este corecf adecvat
disciplinei ;i accesibil elevilor. Din punctul de
vedere al contribuf,ei la imbogdfirea
vocabularului elevilor, este de notat faptul cd
arnbele manuale dispun de un vocabular
desful de cuprinz6tor, acceptabil pentru acest
nivel al cunoqtin{elor. M2, prin faptul cd oferd
profesorului qi elevilor multe idei de jocuri de
aplicat la clasi,
incurajeazd comunicarea
verbald, qi deci irnbogif;rea vocabularului
acestora. Prin aceste jocuri se asigurh repetifa
frecventii a termenilor nou introduqi.
Adecvarea dimensiunii frazelot qi paragrafelor
se face la nivelul de vArstii, cu atenfe la sfera
de interes pe care o au ace;tia. L"a ltrI? sunt qi
glume la sfArqitul fiecdrei lec.tii, de ex. la pag.
1"6, 24, 32, 42, 54, 64, 78, 88, 103, 1'1,5, 125, 133,
ceea ce lipseqte la M1".
42
 Orgatttzatea, gradarea qi accesibilitatea
confnutului qtiinf,fic este bun5 la arnbele
manuale, iar modul ln care confnuhrl +tiintific
este sprijinit prin activitlifl practice, mai ales Ia
l{2, a fost deja aretat mai sus' Contribufa
textului, ilustraf,ei gi a aplicaSilor la formarea
;i dezvoltarea capacit5,tilor, la stimularea
g6ndirii independente ,si a creativittifi este
superioari in cazul M2, tocmai prin acele
exercifii desf[;urate inperechi sau tr grup'
Modalitdfle de evaluare urmeazd cele mai
noi metode pedagogice, atAt fur cazul M1, cAt qi
tr cazul M2, existdnd teste ( cu itemi obiectivi
gi semi-obiectivi) h arnbele manuale
deopotrivi.
Din punchrl de vedere al prezent[rii qi
tehnoredact6rii, manualele au o calitate bun6 a
chritefi, agezirii in pagine qi a imprim5rii,
lizibilitatea tipograficd bune, dimensionarea
r6ndurilor qi a spa$ilor dintre acestea de
asemenea bune, La fel ca qi marcarea temelor
facultative qi scoaterea in eviderr{i a
elementelor esenflale ale textului' Echilibrul
ilustrafle-text este eficient, varietatea qi
calitatea tehnic[ a graficii qi fotografiilor de
asemenea, ca qi caracterul func'tional al
ilustraf,ilor Ei adecvarea lor la specificul
obiectivelor disciplinei. Calitatea artistici qi
armonia cromatich a ilustraflilor qi integrarea
lor ilr text este buni in ambele manuale'
Exprimarea qi interpretarea originald a
confnutului disciplinei (alegerea textelor, a
limbajului, a exemplelor, a experien{elor, a
ilustra$ilor, a aplica,frilor) este superioard in
I+.1
cazul }y't2, fafE de ML. Acestea sunt alese
luAndu-se in considerare sfera de interese a
elevilor de clasa a 5-a, fiind deosebit de
atractive, atdt ca tem5, cAt qi ca mod de
prezentare. Situa$ile de irrvilare sunt create,
aqa curn am mai amintit, prin joc, dar qi prin
testele de verificare a competen{ei cititului'
Iocul, deci competifa, stimuleazX qi dorinta
elevului de a-,si dezvolta interesul pentru a
prinurmirirea scopului de a cdEtiga'
lnvdfa,
Calitatea materialelor folosite pentru
reahzarea manualelor este de asemenea
superioarh.
ln concluzie, din tot ceea ce am prezentat
mai sus, rezultii cd recomand M2 pentru
munca la orele de german6 din clasa a *a,
fiindce pune accent Pe dezvoltarea
competenlei de comunicare verbalS orald,
aspect esen$.alir irvd(area uneilimbi striine'
inalnte de inv6{a gramatica unei limbi" elevul
trebuie sd fie incurajat sd vorbeascd'
Bibliografie:
Bradea, A. (2014), Elemente de didacticd generald'
Note de curs,Editrxa Universitf,t-ii din
Oradea.
Cucoq, C. (2006), Pedagogia, Editura Polirom,
Iaqi.
Ortan, F. (coord.), (2012), Pedagogie ;i elemente de
psihologie, Cluj-Napoca, Editura Risoprint'
O.lutu F., (2004), lntroducere tn pedngogie ;i
qtiinlelc educaliei, Editura Universitifii din
Oradea.