Sunteți pe pagina 1din 27

7

TIPURI DE CEDĂRI ALE PEREŢILOR


STRUCTURALI DIN BETON ARMAT

7.1 INTRODUCERE

Aşa după cum este specificat la începutul capitolului, obiectivul


principal al proiectării seimice a clădirilor este acela de a proteja vieţile
omeneşti şi de a reduce numărul avariilor structurale şi nestructurale
prin deţinerea controlului asupra modurilor de cedare. În acest sens
Paulay subliniază faptul că “...la baza dimensionării şi alcătuirii
constructive a pereţilor structurali se află cunoaşterea modurilor
posibile de cedare ale acestora” [Paulay şi alţii, 1992].
Normativele existente, bazate pe teoria proiectării capacităţii de
rezistenţă, urmăresc ca să asigure proiectantului posibilitatea de a
controla disiparea de energie prin intermediul articulaţiilor plastice, care
se vor dezvolta în anumite zone stabilite. Metodologia de proiectare

IV-1
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

asigură o anumită ierarhie a eforturilor capabile, care nu va permite


formarea unor mecanisme fragile sau cu ductilitate redusă. Legătura
dintre modurile de cedare şi ductilitatea sistemului structural este
prezentată in fig. 7.1.

Figura 7. 1 Tipuri de cedări

7.2 TIPURI DE CEDĂRI ALE PEREŢILOR


STRUCTURALI PLINI

În pereţii structurali plini, disiparea de energie trebuie să se producă


prin curgerea armăturii longitudinale din încovoiere în zona articulaţiei
plastice de la nivelul încastrării. Cedările casante ale pereţilor structurali
sunt produse datorită (tabelul 7.1):
- compresiunii şi întinderii oblice generate de forţele tăietoare;
- pierderii stabilităţii pereţilor în zonele de perete cu grosimi reduse;
- suprasolicitării aderenţei barelor în zonele de ancorare sau de îmbinare
prin suprapunere;
- flambajului armăturii din zona comprimată;

pag. 2
Dr.ing. Marius MOSOARCA

- lunecărilor in rosturile de turnare.

Tabelul 7. 1 Cedări ale pereţilor structurali plini

pag.3
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

7.3 TIPURI DE CEDĂRI ALE PEREŢILOR


STRUCTURALI CU GOLURI DISPUSE
ORDONAT PE VERTICALĂ

Studiile realizate asupra modurilor de cedare a pereţilor


structurali cu goluri, după diverse evenimente seismice au indicat faptul
că în general avariile s-au înregistrat în riglele de cuplare. Cauza
principalelor avarii la început a constituit-o concepţia greşită de calcul,
care a considerat riglele de cuplare ca bare încovoiate, neglijând
efectele forţei tăietoare. Ulterior s-a înţeles că în scopul evitării
cedărilor casante ale riglelor de cuplare, se recomandă considerarea în
proiectare şi a forţelor tăietoare, asociate momentelor capabile ale
riglelor. Capacitatea de preluare a forţelor tăietoare este mult redusă, ca
urmare a fisurării puternice a betonului din riglele de cuplare, datorită
acţiunii alternante a încărcărilor seismice.
Şi în cazul pereţilor structurali cu goluri, obţinerea
mecanismului corect de plastificare a structurii presupune ierarhizarea
apariţiei articulaţiilor plastice. Printre cei mai importanţi factori care
influenţează acest mecanism putem enumera rezistenţa şi rigiditatea
riglelor de cuplare, modul de cuplarea a montanţilor, intesitatea
seismului, etc. Tipurile de cedare corecte depind de armarea pereţilor
structurali şi de mărimea acţiunilor seismice [Paulay 1992].
a). După tipul de seism şi modul de realizare al riglelor de
cuplare :
 în cazul seismelor de intensitate ridicată şi cu perioadă
mare de revenire, articulaţiile plastice vor aparea întâi la extremităţile

pag. 4
Dr.ing. Marius MOSOARCA

riglelor de cuplare şi apoi la baza montanţilor, (fig. 7.2 a);


 în zonele cu seismicitate redusă articulaţiile plastice se vor
înregistra numai la capetele riglelor de cuplare a pereţilor;
 un caz aparte il constituie pereţii structurali cuplaţi prin
intermediul planşeelor, unde articulaţiile plastice vor aparea numai la
baza montantilor (fig. 7.2 b).

a) b)
Figura 7.2 Tipuri de cedări ale pereţilor structurali

b) După rigiditatea riglelor de cuplare. În funcţie de rigiditatea


riglelor de cuplare, au fost identificate trei tipuri de cedări ale pereţilor
structurali cu goluri:
 cedările din încovoiere a riglelor de cuplare, apar în cazul în
care riglele sunt slab armate şi nu sunt rigide. În prima fază, la încărcări
seismice reduse, se vor înregistra fisuri din încovoiere atât în perete cât
şi la capetele riglelor (fig. 7.3 a) . Pe masură ce forţa orizontală creşte,
grinzile de cuplare vor avea un comportament asemănător grinzilor

pag.5
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

încovoiate, înregistrând un număr din ce în ce mai mare de fisuri. Dacă


încărcarea va creşte în continuare, riglele vor fisura puternic pe
înălţimea peretelui, iar cedarea structurii se va produce prin zdrobirea la
bază a montantului comprimat. Capacitatea portantă a riglelor de
cuplare va fi depăşită înainte de zdrobirea betonului la baza montantului
celui mai comprimat. (fig. 7.3 b);

a)

b)
Figura 7.3 Cedări din încovoiere a riglelor de cuplare a) şi a pereţilor b)

 cedările din tăiere cu fisurare în diagonală a riglelor de


cuplare se produc la rigle de cuplare cu rigiditate medie şi armate cu

pag. 6
Dr.ing. Marius MOSOARCA

procente medii de armare (fig. 7.4 a şi b). Procesul de cedare începe


prin apariţia primelor fisuri din încovoiere la baza montantului întins. La
forţe orizontale mai mari se înregistrează fisuri minore de încovoiere, la
capetele grinzilor de cuplare. La nivele de solicitare mari se vor
înregistra fisuri în diagonala riglelor de cuplare, care pornesc din
mijlocul riglei spre extremităţi, după direcţia diagonalelor comprimate.
La cedare doar o parte foarte mică din betonul comprimat se va zdrobi.
Pe măsură ce forţa orizontală creşte, se vor dezvolta fisurile din
încovoiere pe înălţimea peretelui şi numărul de fisuri în diagonală va
creşte la mai multe rigle de cuplare. Cedarea peretelui se va produce
prin zdrobirea betonului comprimat în încastrare, simultan cu fisurarea
în diagonala a majorităţii riglelor de cuplare;

a)

b)

Figura 7.4 Cedări din forţe tăietoare a riglelor de cuplare a) şi a


pereţilor b)

pag.7
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

 când riglele de cuplare sunt foarte rigide, peretele va ceda la


nivelul încastrării în montantul cel mai comprimat, în timp ce în riglele
de cuplare se vor înregistra un număr de fisuri foarte redus. În
montantul întins vor aparea fisuri din încovoiere pe toată înalţimea
peretelui. Peretele se va comporta ca şi o consolă verticală încastrată la
bază. Modul de cedare este prezentat în figura 7.5.

a)

b)

Figura 7.5 Cedări ale riglelor de cuplare foarte rigide a) şi a pereţilor b)

c) După modul de armare al riglelor de cuplare . În funcţie de


modul de armare se pot înregistra următoarele tipuri de cedări [Paulay
1997]:
 cedări casante din forfecare, în cazul în care forţa tăietoare
aferentă capacităţii de rezistenţă la încovoiere nu poate fi preluată de

pag. 8
Dr.ing. Marius MOSOARCA

etrieri (fig. 7.6 a);

Figura 7.6 a) Cedare a riglei de cuplare din forfecare

 cedări casante in cazul armării transversale cu etrieri


îndesiţi. Dacă procentul de armare transversală a riglei este ridicat astfel
încât în momentul intrării în curgere a armăturilor longitudinale, etrierii
rămân în domeniul elastic, rigla va dezvolta o ductilitate limitată. După
un număr mai mare de cicluri de solicitare, fisurile din încovoiere de la
capatele riglelor se vor uni şi riglele vor ceda casant (fig. 7.6 b);

Figura 7.6 b) Cedare a riglei de cuplare cu etrieri indesiti

 cedări ductile în cazul armării acestora cu carcase

pag.9
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

diagonale. În timp ce la primul ciclu de solicitare, forţa de compresiune


înclinată este transmisă prin beton, la ciclurile următoare ea este
transmisă prin armăturile înclinate. Acest tip de descărcare a forţei
diagonale prin armături, conduce la un sistem structural foarte ductil cu
proprietăţi foarte bune de disipare a energiei şi la rigle capabile să preia
mai multe cicluri de efort decât pereţii structurali adiacenţi (fig. 7.6 c).

Figura 7.6 c) Cedare a riglei de cuplare armata cu carcase diagonale

7.4 TIPURI DE CEDĂRI ALE PEREŢILOR


STRUCTURALI CU GOLURI DISPUSE
DECALAT PE VERTICALA

Datorită influenţei importante pe care o exercită riglele de


cuplare asupra răspunsului histeretic al pereţilor structurali cuplaţi, s-a
considerat că trebuie acordată o mare importanţă studierii zonei ce
uneşte doua goluri succesive. Această zonă a fost numita legatură.
În funcţie de modul de interacţiune şi comportamentul
legăturilor la pereţii structurali din beton armat cu goluri decalate
autorii au identificat patru moduri de cedare [Subedi 2000]:

pag. 10
Dr.ing. Marius MOSOARCA

Modul 1 de cedare: cedarea din întindere (figura 7.7). Acest


mod de cedare apare în legături, la nivele alternante, în cazul armării
acestora cu procente de armare medii. Sub forţe orizontale de
intensitate redusă, pereţii se deformează şi dezvoltă fisuri înclinate din
încovoiere. Pe masură ce forţa creşte, legăturile se deformează şi apar
fisuri înclinate în ele. Fisurile pornesc de la marginile golurilor şi apoi se
extind progresiv pe toată înalţimea peretelui. Peretele atinge starea de
cedare prin ruperea legăturilor pe direcţia diagonală care uneşte
colţurile golurilor celor mai solicitate. Legăturile îşi ating capacitatea
portantă înaintea zdrobirii betonului la baza peretelui.

Figura 7.7 Modul 1 de cedare

pag.11
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

Modul de cedare 2: cedarea din forfecare verticală (figura 7.8).


În cazul în care forţele verticale de forfecare înregistrează valori mari,
legăturile la nivele alternante vor ceda înainte de zdrobirea betonului de
la baza peretelui. În prima fază pentru valori reduse ale forţei
orizontale, pereţii se deformează şi dezvoltă fisuri din încovoiere, apoi
legăturile se deformează şi apar fisuri înclinate, care pornesc din
colţurile cele mai comprimate ale golurilor în care betonul s-a zdrobit.
La valori mai mari ale forţei seismice se inregistrează primele fisuri
verticale în legături, iar armăturile orizontale din legături încep să se
încovoaie. Mărind forţa orizontală, rezultă cedări în toate legăturile.
Colapsul local este imediat, şi este urmat de cedarea întregului perete
care se zdrobeşte la colţurile puternic comprimate.

Figura 7.8 Modul 2 de cedare

pag. 12
Dr.ing. Marius MOSOARCA

Modul de cedare 3: cedarea prin compresiune (figura 7.9). În


situaţia în care eforturile de compresiune din perete sunt maxime,
cedarea peretelui se va produce în legăturile de la nivele alternante.
Sub acţiunea forţelor orizontale, în prima fază se formează în
pereţi fisuri din încovoiere, apoi când forţa creşte, în colţul golului cel
mai comprimat betonul se zdrobeşte local iar legăturile se deformează şi
apar fisuri înclinate din compresiune.
Pe măsură ce încărcarea creşte, fisura înclinată se dezvoltă până
va uni colţurile a două goluri succesive. Legăturile vor ceda simultan cu
întregul perete, care se va zdrobi la nivelul încastrării în zona
comprimată. În figura 7.9 sunt prezentate modul de fisurare la cedarea
din compresiune a peretelui şi modul de cedare a legăturilor.

Figura 7.9 Modul 3 de cedare

pag.13
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

Modul de cedare 4: modul de cedare rigid. Când legăturile sunt


foarte rigide, pereţii structurali cu goluri decalate vor ceda prin
zdrobirea betonului la colţurile comprimate de la nivelul încastrării. În
legături se vor înregistra fisuri minore sau nu va apărea nici o fisură.
Această cedare se datorează faptului că pereţii lucrează împreună. În
acest mod de cedare, peretele întins va dezvolta fisuri din încovoiere
care se pot inregistra doar până in stadiul de cedare. Cedarea peretelui
este similară cu cedarea unei console verticale solicitată de o forţă
orizontală.

pag. 14
Dr.ing. Marius MOSOARCA

7.5 DIMENSIONAREA PRELIMINARĂ A SECŢIUNILOR


PEREŢILOR STRUCTURALI DIN BETON ARMAT

Grosimea pereţilor structurali va fi cel puţin 15 cm. La clădiri cu


pâna la 10 ÷ 12 niveluri se recomandă să se pastreze dimensiuni
constante ala secţiunilor pereţilor pe toată înălţimea.
Aria bulbilor sau tălpilor At prevăzute la capetele sectiunii
pereţilor cu aria inimii At va respecta relaţiile 5.1 si 5.2:

At
no ≤ 1.5  0.35
Ai
(7.1)
pentru zonele seismice de calcul A÷D şi
At
no ≤ 1.5  0.50 (7.2)
Ai
pentru zonele seismice de calcul E şi F
S-a notat:

N
no=
bhRc
(7.3)

Unde N este efortul axial de compresiune în pereti, b şi h dimensiunile


inimii peretelui, iar R c rezistenţa de calcul a betonului la compresiune.

pag.15
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

7.6 PROIECTAREA STRUCTURILOR CU PEREŢI


STRUCTURALI DIN BETON ARMAT LA ACŢIUNEA
ÎNCĂRCĂRILOR VERTICALE ŞI ORIZONTALE

În general, normativele de proiectare printre care şi normativul


românesc de proiectare a pereţilor structurali din beton armat CR2-1-1-
1.1-05, recomandă parcurgerea următoarelor etape în proiectarea
clădirilor cu pereţi structurali din beton armat:
1. Conformarea preliminara a structurii de rezistenţă prin
dispunerea în plan şi pe verticală a pereţilor structurali din beton
armat, alegerea formei secţiunilor acestora şi a dimensiunilor
elementelor structurale;
2. Identificarea schemei de calcul a structurii de rezistenţă
prin stabilirea zonelor active ale pereţilor structurali pentru fiecare
direcţie de actiune seismică si ale grinzilor de cuplare;
3. Stabilirea nivelului la care se consideră încastrarea
pereţilor structurali;
4. Calculul încărcărilor verticale aferente fiecarui perete
structural şi a eforturilor secţionale de compresiune. În această
etapă de predimensionare se pot face deja primele corecţii de
secţiuni ale elementelor structurale. Daca eforturile înregistrate în
structura de rezistenţă indică deja sectiuni insuficiente ca
dimensiuni incapabile să preia solicitarile la care sunt supuse, se
pot impune urmatoarele soluţii: măriri ale secţiunii inimilor
pereţilor, prevederea bulbilor la extremităţile pereţilor sau chiar
intermediari, impunerea unor betoane de rezistenţe superioare la
etajele inferioare clădirii. Toate aceste modificări trebuie hotarâte

pag. 16
Dr.ing. Marius MOSOARCA

împreună de toată echipa de proiectare, pentru a nu modifica


soluţia de arhitectură şi reţelele de instalaţii;
5. Calculul rigiditaţii pereţilor pentru fiecare directie
principală de acţiune seismică;
6. Determinarea incărcărilor seismice şi a modurilor de
distribuţie a forţelor seismice de etaj, în funcţie de tipul de seism
caracteristic zonei în care se realizează cladirea;
7. Calculul static şi dinamic al structurii. În prezent se
realizează calcule spaţiale cu programe de calcul bazate pe teoria
elementului finit, capabile să ofere pe baze de diagrame, valorile
eforturilor în orice secţiune solicitata de proiectant. Se pot adapta
metode de calcul simplificate la clădiri cu maxim 9 niveluri având
structura de rezistenţă ordonata, alcatuire monotonă în elevaţie, şi
înalţimi mici si medii de nivel;
8. Identificarea eforturilor maxime sectionale de
dimensionare la încărcări orizontale. Trebuie acordată o atenţie
deosebită clădirilor la care se înregistrează excentricitaţi
pronunţate generate de: balcoane în consola amplasate pe o parte
a clădirii, nuclee centrale de pereţi încărcate excentric, etc;
9. Verificarea valorilor deplasarilor orizontale si verticale, a
deplasarilor relative de nivel în scopul sadisfacerii cerinţelor
impuse de elementele neportante: pereţii cortina, instalaţii, etc;
10. Verificarea logica a rezultatelor furnizate de programul
de calcul, prin compararea acestor rezultate cu rezultatele
furnizate de un calcul simplificat realizat de catre proiectant pe
baza unor tabele, abace, ale metode directe de calcul. Daca se

pag.17
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

înregistrează diferenţe mari între aceste valori este necesară


reverificarea tuturor datelor de intrare furnizate programului de
calcul şi modului de interpretare a rezultatelor;
11. Calculul şi armarea riglelor de cuplare la încovoiere şi
forta tăietoare;
12. Calculul şi armarea elementelor verticale, la
compresiune(întindere) excentrică, în sectiuni înclinate la forta
tăietoare şi în rosturile de turnare;
13. În cazul structurilor prefabricate, este necesară
calcularea îmbinărilor orizontale şi verticale între pereţi, respectiv
între pereţi şi planşee prefabricate;
14. Calculul şi armarea diafragmelor orizontale ( planşee);
15. Armarea pereţilor structurali şi a grinzilor de cuplare;
16. Calcul şi dimensionarea elementelor substructurii. Pereţii
structurali, individuali (în consola) sau cuplati, vor fi prevăzuţi la
partea lor inferioara cu elemente structurale care să permită
transmiterea adecvată a solicitărilor pereţilor la terenul de
fundare.

În raport cu mărimea solicitărilor care apar la baza pereţilor


structurali şi configuraţia pereţilor subsolului se pot prevedea diferite
soluţii de fundare, dintre care cele mai importante sunt:
 fundaţii izolate, dar cu proporţii şi dimensiuni corelate cu
mărimea eforturilor din pereţii structurali;
 grinzi de fundaţii pe una sau două direcţii, constituind
fundaţiile comune pentru mai mulţi pereţi;

pag. 18
Dr.ing. Marius MOSOARCA

 infrastructuri realizate sub forma unor cutii închise cu mare


rigiditate şi cu mare capacitate de rezistenţă la încovoiere, forţa
tăietoare şi torsiune, alcatuite din planşeul peste subsol, pereţii
subsolului, fundaţiile şi radierul (eventual placa pardoseală de beton
armat).

a) b) c)
fundaţie izolată fundaţie continuă fundaţie continuă
sub stâlp de beton armat sub sub pereţi şi
şiruri de stâlpi diafragme

d) reţele de grinzi e) radier general

Figura 7.10 Fundaţii directe ale pereţilor structurali din beton armat

 Daca terenul de fundare are o capacitate portantă


insuficientă, se pot adopta soluţii de fundare pe piloţi sau pereţi mulaţi
(barete).

pag.19
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

7.7 SCHEMATIZAREA PENTRU CALCUL A


STRUCTURILOR CU PEREŢI STRUCTURALI

7.7.1 Secţiunile de calcul (active) ale pereţilor


structurali

O problemă foarte importantă în calculul simplificat admis


pentru structurile cu pereţi structurali, o constituie, problema
identificării secţiunilor active ale pereţilor sau a conlucrării tălpilor cu
inima pereţilor. Această problemă intervine la:
 evaluarea rigidităţilor la deplasare laterală;
 calculul eforturilor secţionale în pereţii structurali din
acţiunea seismică;
 calculul incărcărilor verticale aferente pereţilor structurali;
 evaluarea momentelor capabile şi a fortei tăietoare de
calcul, asociate capacitaţii de rezistenţa la încovoiere cu efort axial;
 determinarea capacităţii de disipare a energiei prin calcul
ductilităţilor secţionale.

În cazul în care talpa este construită dint-un bulb (fig.7.11.a)


laţimea activa bp se ia egală cu lăţimea reală a bulbului , Bp.

pag. 20
Dr.ing. Marius MOSOARCA

a)

b)
Fig.7.11 Zonele active ale pereţilor structurali

Pereţii stucturali a căror secţiune prezintă tălpi la una sau


ambele extremităţi ca urmare a intersecţiei pereţilor de pe două direcţii,
fig.7.11.b) laţimea activă bp de conlucrare a tălpilor se calculează cu
relaţia 7.4:
bp = b +Δbst + Δbdr (7.4)

unde Δb se stabileşte pe baza relaţiilor (fig.5.5):

hi
Δb = l 0 ≤1.5 hi (7.5)
h i  h i 1

şi Δb≤distanta până la primul gol (pâna la marginea


peretului)

pag.21
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

a) b)
Fig.7.12. Zone active de conlucrare
unde :
b = grosimea inimii;
hi + hi+1 = înalţimile secţiunilor unor pereţi paraleli consecutivi;
l0 = distanta liberă între doi pereţi consecutivi.

Pereţii structurali din structurile cu etaje înalte si goluri relativ


mici a căror grinzi de cuplare rigide au fost proiectate pentru a lucra în
domeniul elastic pot fi consideraţi în calcul ca elemente unice, cu
secţiunea indeformabilă.
Daca pereţii care se intersectează formează un nucleu, întreg
nucleul poate fi cosiderat un element unic (fig.7.13).

pag. 22
Dr.ing. Marius MOSOARCA

Fig.7.13 Nucleu din beton armat ce preia cu toată secţiunea solicitările


seismice

Secţiunea activă a pereţilor structurali se ia egală cu secţiunea


inimii pentru calculul deformaţiilor produse de forţele tăietoare.

7.7.2 Secţiunile de calcul (active) ale grinzilor


de cuplare

a) Deformaţiile produse de momentele încovoietoare şi


eforturilor secţionale se calculează pentru secţiunea activă a grinzii de
cuplare conform figurii 7.14 şi relaţiei de calcul 7.6:
 Dacă planşeele se toarnă odată cu pereţii sau dacă se toarnă
în etaje distincte, şi se asigură conlucrarea plăcii cu grindă, secţiunea
activă a grinzii de cuplare rezultă astfel:

pag.23
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

Fig.7.14. Secţiuni active ale grinzii de cuplare

Δb st, Δb dr =0.25 l0≤ 2hp ( 7.6)


unde: l0 = lumina liberă a golului;
hp = grosimea plăcii.
Dacă planşeele sunt prefabricate sau turnate ulterior pereţilor şi
nu se realizează conlucrarea plăcii cu grindă, secţiunea se consideră
dreptunghiulară ca în fig 7.15 cu înăltimea hg până sub placa planşeului.

Fig.7.15 Secţiunea activă la planşee prefabricate sau realizate ulterior

În calculul deformaţiilor produse de forţe tăietoare, se consideră


secţiunea de calcul egală cu secţiunea inimii.
b) Evaluarea capacităţii de rezistenţă se calculează conform
normativului STAS 10107/0-90.

pag. 24
Dr.ing. Marius MOSOARCA

7.8 MATERIALE UTILIZATE LA PEREŢII


STRUCTURALI DIN BETON ARMAT

Pereţii structurali vor fi realizaţi din betoane de clasă


superioară minimă de C25/30 la clădirile cu mai mult de 10 niveluri, în
special la nivelurile inferioare.
Armături folosite la armarea pereţilor structurali:
 bare din oţel beton (PC 60, PC 52, OB 37);
 sârma trasă mată (STNB) sau sârmă profilată sub formă de
plaşe sudate produse în industrie folosite, de regulă, numai la armăturile
constructive. Planşele sudate din sârme ecruisate mai pot fi folosite ca
armături de rezistenţă numai dacă sunt asigurate superior faţă de
eforturile secţionale asigurânduli-se prin proiectare o comportare a
sârmelor în domeniul liniar elastic.

7.9 DIMENSIUNI MINIME ALE SECŢIUNILOR DE


BETON. PREVEDERI CONSTRUCTIVE.
RECOMANDĂRI DE ALCĂTUIRE.

Secţiunile de beton ale inimilor şi tălpilor pereţilor structurali notate b,


vor avea dimensiunile minime impuse de condiţiile din relaţia 7.7:
He
b  150 mm si b  (7.7)
20
unde He reprezintă înalţimea etajului.
La dimensionarea secţiunii bulbilor se vor respecta şi condiţiile 7.8:

h p  250 mm si b p  2b (7.8)

pag.25
Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

Clădirile situate în zonele seismice de calcul A – D cu pereţi


structurali rari sau/şi cu mai mult de 6 niveluri, pereţii trebuie să fie
prevăzuţi la extremitaţi cu bulbi sau tălpi.
Se consideră tălpi, lamelele transversale cu grosimea minimă de
150 mm şi lungimea de cel putin 25% din înăltimea etajului.
Grinzile de cuplare la pereţii cu goluri de uşi vor avea, aceeaşi
grosime cu restul peretelui. În situaţia în care, din calcul, această
grosime rezultă insuficientă, grinzile se vor îngrosa cu condiţia
îngroşarii şi a peretelui pe o lungime suficientă pentru a asigura
ancorarea armăturilor longitudinale din grindă. Grinzile de cuplare
armate cu carcase înclinate de armături vor avea grosimea minimă 250
mm.
Golurile pentru uşi sau ferestre se vor amplasa la o distanta mai
mare de 1200mm de capetele libere ale pereţilor structurali (fig.7.16).
Daca acestă condiţie nu poate fi respectată, montantul de capăt va fi
prevăzut cu bulb la marginea golului.

Figura 7.16 Amplasarea golurilor faţa de extremitaţile pereţilor

La pereţii având goluri decalate pe verticală (fig.7.17), se


recomandă ca plinul dintre golurile la două niveluri succesive să fie de
minimum 600 mm lungime.

pag. 26
Dr.ing. Marius MOSOARCA

Fig. 7.17 Dimensiune minimă recomandată între doua goluri de usă

Tuburile verticale de instalaţii pot fi înglobate în pereţii


structurali, cu condiţia că în grosimea peretelui să nu se afle mai mult de
un tub, iar distanta minimă între doua tuburi, în lungul peretelui să fie
200 mm. Tuburile nu vor avea diametrul mai mare decât 1/8 din
grosimea peretelui şi se vor poza între cele două plase de armatura.

pag.27