Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică

Etapa pe judeţ 2017 OLIMPIADA DE

ASTRONOMIE ŞI
ASTROFIZICĂ
Secțiunea 1 – Probleme scurte – total 10 puncte
Pentru răspuns corect la itemii A și respectiv B se acordă 1 punct și respectiv 0 puncte pentru răspuns
greșit. Itemii se adresează elevilor participanți la categoria:
seniori - itemii marcați cu Seniori şi Seniori + Juniori – punctaj total maxim 10 puncte;
juniori - itemii marcați cu Juniori și Seniori + Juniori– punctaj total maxim 10 puncte;
NUMAI PENTRU JUNIORI:
Se va lua în considerare și punctajul acordat pentru răspuns corect la itemi din categoria Seniori și
indiferent de valoarea totalului punctajelor per item obținute, punctajul maxim ce poate fi acordat
secțiunii Probleme scurte este 10 puncte.

UM Răspuns corect Seniori Juniori

1.A a 1 1
1.B b 1 1
2.A C 1 1
2.B c 1 1
3A d 1 1
3B c 1 1
4A a 1 1
4B b 1 1
5A d 1 1
5B a 1 1
6A a 0 1
6B a 0 1
7A c 0 1
7B a 0 1
TOTAL 10 Dacă totalul punctelor
puncte este mai mare de 10
atunci se acordă 10
puncte

Probleme lungi

Probleme lungi Juniori (10 puncte)

1) … A venit vacanța … (6 puncte)

a) 2 puncte Adrian și Mircea pleacă în vacanță într-o excursie în Alpii Scandinaviei, dar se pregătesc
pentru OJAA. Cabana lor se află într-o vale lată de 7,5 Km înconjurată de munţi înalţi de 2000 m. Adrian
ştie că la culminaţia superioară planeta Jupiter se va afla la 200 deasupra orizontului sudic. Vor vedea cei
doi planeta Jupiter peste crestele munţilor ? Justifică răspunsul.
b) 2 puncte Mircea pleacă de o la altă cabană aflată pe acelaşi meridian cu Adrian, la distanţa de 50
Km faţă de acesta. Noaptea, cei doi efectuează „Observaţii astronomice în dublă staţie” şi observă un
asteroid cu magnitudinea -6. Adrian vede globul de foc la 450 deasupra orizontului chiar pe direcţia
Sud.. Marcel vede acelaşi obiect pe cer la 700 deasupra orizontului tot pe direcţia Sud. Aflaţi distanţele de
la Adrian şi respectiv de la Mircea până la „globul de foc” precum şi altitudinea la care s-a produs
fenomenul.
1.c 2 puncte Acasă, la Bucureşti, colegul lor, Radu observă Luna.
a. La ce oră Timp Legal Român – a răsărit Luna, dacă Radu a observat-o la Primul Pătrar.
b. Cu câte grade s-a deplasat Luna pe cer într-o oră ?
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa pe judeţ 2017 OLIMPIADA DE
ASTRONOMIE ŞI
ASTROFIZICĂ
Argumentaţi răspunsurile.
Rezolvare
1.a Observatorul este în punctul O, B reprezintă vârful
munţilor , A baza munţilor. Conform desenului
ˆ  AB 0, 2667
tg O
OA
m O  
ˆ 150

Culminaţia lui Jupiter este 200 deci planeta este

vizibilă.
2.a
m  AMG   1800  700  1100
m  AGM   1800   450  1100   250
Se aplică teorema sinusurilor în triunghiul
AGM:
AG GM AM 50Km
0
 0
 0
 118,31Km
sin110 sin 45 sin 25 0, 422
GM 83, 7Km
AG 11, 2 Km

În triunghiul GMD

GD  GM  sin 700 78,7 Km

3.a În momentul conjuncţiei Luna nu este vizibilă fiind Lună Nouă. La primul pătrar, Luna răsare
aproximativ la ora 12 h.
3.b Perioada siderală a Lunii este 27d 07h 43m11s 27,3217 zile
3600
 13,18grade în 24 h
27,3217
130 ,18
Într  o oră 33
24
Sfera cerească execută o mişcare aparentă diurnă de la Est la Vest cu 150 într-o oră. Deci deplasarea se
deplasează de la Est la Vest cu 150  33  14 27 într-o oră.

2 Literatură şi astronomie (4 puncte)

Ajunși acasă, cei trei trebuie să analizeze din punct de vedere ştiinţific un articol ce urmează să apară
în revista şcolii. Iată o parte din articol: „Am ales pe cer o stea. Luminii, la mine să ajungă, 8 ani şi
jumătate i-au trebuit. Cineva mi-a spus că steaua se depărtează de mine cu v  2,5Km / s şi că
acum magnitudinea ei aparentă este m0  3m ! Pentru mine nu contează, pentru că steaua o vom
vedea totdeauna de pe Pământ!”
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa pe judeţ 2017 OLIMPIADA DE
ASTRONOMIE ŞI
ASTROFIZICĂ
Ajută-i pe cei trei să analizeze corectitudinea ştiinţifică a textului. Pentru aceasta
vei parcurge următorii paşi:
a. 3 puncte Calculează la ce distanţă faţă de Pământ se află steaua în momentul „alegerii”ei;
b. 1 punct Justifică fără a face calcule de ce steaua nu poate fi văzută „totdeauna” pe Pământ. Se
cunosc: 1an  365zile, c  3 108 m / s
Rezolvare

a. 2 puncte Alegerea stelei presupune momentul în care aceasta a fost observată. Aceasta presupune că
lumina a fost emisă de stea cu t  8,5ani înainte.
Deci în momentul emiterii se afla la distanţa d 0  c  t
Până în momentul recepţiei luminii pe Pământ steaua a mai parcurs distanţa d1  v  t
Deci distanţa cerută va fi:
d  c  t  v  t
b. 2 puncte Justificarea trebuie să fie făcută pe baza faptului că limita magnitudinii unei stele ce poate fi
văzute cu ochiul liber este + 6.
Al doilea element ce va fi luat în considerare este faptul că magnitudinea stelei creşte cu distanţa
pentru că intensitatea luminoasă scade cu pătratul distanţei.

Subiect II Probleme lungi Seniori (10 puncte)

S1 (4 puncte)
Soarele descrie în raport cu centrul galaxiei Calea Lactee, o traiectorie circulară cu raza
r  8,5Kpc cu viteza v  220 Km / s .
a. 2 puncte Estimați masa galaxiei Calea Lactee aflată în interiorul traiectoriei orbitei
Soarelui.
b. 1 punct Calculaţi perioada de rotaţie a Soarelui în raportul cu centrul galactic;
c. 1 punct Calculaţi de câte ori Soarele a parcurs orbita galactică din momentul
naşterii sale 8,6 bilioane de ani în urmă.
Se va presupune că masa galactică este uniform distribuită spaţial.

Rezolvare
Ipoteza inițială:
Masa galaxiei fiind uniform distribuită şi Soarele aflându-se în interiorul galaxiei se poate
considera că doar masa din interiorul sferei având raza egală cu r atrage Soarele, putând fi
echivalată cu masa M concentrată în centrul galactic.
m  v2 m M
a. Forța centripetă este forța de atracție grvitațională dintre masa M și  k
r r2
m  v 2 m M
 k 2
r r
2
 m m
 2, 2 105   (8,5 103 pc)  3, 09 1016
rv

2
s  pc
M  1,911041 Kg
k N  m 2
6, 67 1016
kg 2
2  2   r
b. T  
 v
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa pe judeţ 2017 OLIMPIADA DE
ASTRONOMIE ŞI
ASTROFIZICĂ

 m
2     (8,5 103 pc)  3, 09 1016 
T  pc 
 7,50 1015 s  2,37 108 a.l.
m
2, 2 105
s
Varsta
N  19
c. T

S2 (6 puncte)
Un satelit este lansat în jurul Ecuatorului pe o orbită circulară, pentru observarea suprafeței Pământului. Un observator
aflat la latitudinea =450N, constată că distanța zenitală când satelitul trece la meridianul locului, este z=60 0.

a. 2 puncte Care este distanța de la satelit la suprafața Pământului considerat sferic în raze terestre R P ?
b. 1 punct Fiind satelit pentru observare, care ar fi aria maximă de acoperire a suprafeței terestre vizibile
exprimată în procente?
c. 1 punct Cât timp ar fi vizibil de un observator aflat la Ecuator, satelitul în cursul mișcării de rotație în jurul
Ecuatorului, considerând raza Pământului de aproximativ 6370 km ?
d. 2 puncte Asemănător planetelor pentru care se poate definii o mărime numită perioada sinodică, cunoscând
perioada siderală a Lunii 27,5 zile să se afle perioada sinodică a acesteia în raport cu un observator aflat pe
satelit, dacă satelitul are același sens de rotație ca și Luna?

Rezolvare:

a)

SOC  1800  z  1800  600  1200 ;   1800  450  1200  150 ;

Din teorema sinusurilor:
r  RP R
 P ;
sin(180  60 ) sin 
0 0

r  RP RP
0
 ;
sin120 sin150
r  RP RP
 ;
0,86 0, 258819
r  2,32R P
b)
 
SO 'C  z '  ; CO 'S  ;
2 2
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa pe judeţ 2017 OLIMPIADA DE
ASTRONOMIE ŞI
ASTROFIZICĂ


 '    ' ;
2
RP
sin  '  ;
RP  r
RP 1
sin  '   ;
RP  2,32 R p 3,32
 '  17,520 ;

 '  900  17,520  72,480 ;

Considerăm Pământul sferic:

SP  4R P2 ;

Aria de acoperire a satelitului este:

S acoperire  4RP2  2S Calota  4RP2  2.2RP .h;

unde am considerat suprafața calotei sferice:

SCalota  2RSferah;

  900   '  900  72,480  17,520 ; cos   0,95;

h  RP  RP cos  ;

S acoperire  4RP2  4RP h;

S acoperire  4RP ( RP  RP  R p cos  );
S acoperire  4RP2 cos   11,93RP2 ;
Exprimată în procente aria de acoperire va fi:
2
11,93R .100%
S acoperire  P
 94,98%;
4RP2
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa pe judeţ 2017 OLIMPIADA DE
ASTRONOMIE ŞI
ASTROFIZICĂ
c) Mai întai vom calcula perioada satelitului din echilibrul forțelor pe orbită. În funcție
de vitezele unghiulare ale satelitului și Pământului calculăm în ambele sensuri, viteza unghiulară relativă a
satelitului în raport cu Pământul:

kmM mvS2 2
2
 ; v S   S r;  S  ;
r r TS

kmM r3
 m 2
r ; TS  2
r2 kM

TS  8,50h

Presupunem că Pământul este fix și satelitul se rotește cu viteza unghiulară relativă față de Pământ, după
cum rotația s-ar face în sensul de rotație al Pământului sau în sens invers:

r  ( S   P );
-În același sens:

( S   P )t  2 ;
2 2 R
t   ; cos   ;
S  P 2 2 r

TS TP
RTPTS
t   1,26h
r (TP  TS )
-În sens opus:

( S   P )t  2 ;

2 2 R
t   ; cos   ;
 S   P 2  2 r
TS TP
RTPTS
t   0,60h
r (TP  TS )
d)Perioada sinodică a Lunii în raport cu satelitul:

1 1 1
  ;
TSinL TSidS TSidL

TSidLTSidS 660h.8,5h
TSinL    8,61h;
TSidL  TSidS 660h  8,5h
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa pe judeţ 2017 OLIMPIADA DE
ASTRONOMIE ŞI
ASTROFIZICĂ
Subiectul III Seniori + Juniori Analiza de date ( 10 puncte )

În figura 1 sunt două hărţi care reprezintă cerul din Suceava (470 38’ N, 260 15’ E) o hartă în
data de 17.02.2016 fiecare reprezentate la ore diferite. Dacă nu ai mai folosit o astfel de hartă,
imaginează-ţi că stai lungit pe spate cu picioarele către sud şi priveşti către zenit, harta ţinând-o
în dreptul cerului. Deci estul este în partea stângă şi vestul în partea dreaptă. Răspunde la
următoarele întrebări:
1. Marchează în casetele dreptunghiulare punctele cardinale
2. Ştiind că una din hărţi reprezintă cerul la ora 00:00:00, completează în casetele de pe foaia
de concurs orele la care au fost “fotografiate” fiecare din cele două hărţi. Pe foaia de
concurs justifică răspunsul.
3. Identifică pe ambele hărţi planetele din sistemul solar vizibile.
4. Marchează pe hartă zona de circumpolaritate şi identifică cel puţin două constelaţii din
interiorul zonei de circumpolaritate
5. Trasează pe hartă ecuatorul galactic şi ecliptica
Model de completare pe hartă:
Pentru a uşura evaluarea subiectului de analiză a datelor astronomice te rugăm să
respecţi indicaţiile de mai jos pentru marcarea pe harta cerului a corpurilor cereşti şi
respectiv a curbelor. Denumirile din harta de mai jos sunt fictive.
Marcajele pe hartă le vei cu pix cu pastă albastră sau stilou cu cerneală albastră – NU CU
CREIONUL.
Aşa vei marca corpul
„Nota cinci”
X ceresc, folosind în loc de
X denumirea sa. Aşa vei desena
constelaţia, şi vei scrie
denumirea ei

„Meridianul
paralel”
Aşa vei desena curbele cerute în textul problemei şi vei
indica denumirea acesteia

1. Fiecare dintre subiectele I, II, respectiv III se rezolvă pe câte o foaie separată care se secretizează.
2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele acestuia.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (fără punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Harta 1

Harta 1 este ridicată la ora 00:00:00

Harta 2 a fost ridicat[ după 6 ore, adică la ora 06:00:00
Variantă de răspuns:
Pe cele două hărţi după identificarea Stelei Polare şi a constelaţiei Ursa Minor se observă că toată constelaţia se “roteşte” cu aproximativ 900, deci diferenţa orară
între cele două hărţi este de 24h/ 4 = 6 ore.
Ţinând cont de sensul de rotaţie al boltei cereşti în raport cu Steaua Polară rezultă că harta 1 a fost înregistrată la ora 00:00:00
Harta 2