Sunteți pe pagina 1din 8

Nicolae ESINENCU (13 ianuarie 1940, Chiqcanii Vechi, Orhei _

25 aprilie 2016, Chiginiu), poet, prozator, dramaturg, scenarist romAn.


CARTIER POPULAR
Dupi absolvirea $colii Republicane de Culturi Fizicir (1959),se inscrie
la universitatea de stat din chiqindu, fdri a-gi finaliza studiile. in 1973,
a absolvit Cursurile Superioare de Literaturi la Institutul Gorki,'
,,M.
din Moscova. Este redactor la Editura Lumina, iar din 1989 _ secretar,
apoi consilier la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova.
Debuteazh cu placheta de versuri Antene (196g), urmati de cirlile Nicolae ESINENCU
de poezie Sens (1969), Dealuri (t97a), Copilut teribil (1979), Stai sd_li
mai spun (1983), Cuvinte de chemat fetele (19g6), Borcane cu aer (1991),
Cu mortul in spate (1994), Disciplina mondiald (1995) q.a. Dintre nu_

Doc
meroasele volume d.e prozd. - Sada (196g), portocala (1970), Toi (1972),
Era vremea sd iubim (1977), Copacul care ne une;te (1985), Tunul de
lemn, (1988), [Jn moldoveanla tnchisoare,roman (1990), S uisoare mare_
galului (2003) g.a. - se remarci in mod special romanul Doc (premiul de.
Stat al Republicii Moldova). Semneazi piesele: Grand prix, Tabachera,
Fumoarul, Oameni de paie; scenariile de film: Tunul de lemn, VhI_
toarea. Cirli pentru copii: Harbuzul lui Fdnel (1972), Bund ilimineala Roman
(1977) 9.a. A fost distins, in 2010, cu Ordinul Republicii.

,,. . .tn prozd, Esinencu este un prestidigitator, cu o abilitate de a


face
gesturi multe, unele evident fdrd vreo semnfficalie, prin care ,ouid ,d Edilia a V-a
demonstreze un adetdr;i, totodatd, sd vrdjeascd cititorul. line in m6nd
un adevdrat currente calami, un condei ce zboard,
fxhnd situa[ia prin
cdteva trdsdturi sau chiar numai prin exclamalii elementare, nominali-
zdri fugare ale momentelor suJlete;ti."

Mihai CIMPOI

EARTIER
Cuprins
I

Am cincisprezece ani,lumea imi spune Doc 9i,


trebuie s[ recunosc, nu-s acoperit lncl de glorie.
Ziarele nu-mi publicl numele cu litere de-o
gchioapl; televiziunea nu-mi inghesuie mutra pe
micul ecran; de slrbltori, directorul gcolii imi tot
scapl numele; la competiliile sportive, florile i se
oferi celui de allturi, gi tot aga. Pot fi zhtit adesea
gtergind tabla, mereu pocit in gazeta de perete a
gcolii ,,Ariciul" gi zilnic dus pe gAnduri la colpl
str[zii: oare incotro s-o mai aPuc?
Cam atAt despre mine.
Mai pot spune c5, azi,13 octombrie, la 6.57, res-
pir gi mai am speranla ci mama milcar peste trei
minute o s[-gi aminteascl de existenla mea: ,,Da'
tu nu eqti incd la gcoali?!!"
Deocamdati, stau in pat, lin ochii inchigi, ca si
nu-mi vid atdt de bine viitorul, qi las in voie urechi-
le si urmireasci dialogul vie{ii conjugale a iubili-
lor mei pirinli.
Am si iau odati fierul [sta de cilcat si-am si
-trAntesc in cap.
1i-l
Asta-i mama. Explozia mamei nu are insl margini:
Da'ce, md rog, s-a mai lntAmplat? Tu gi numai tu mi-nnebuneqti! se line ea,
-Asta-i -
tata. prin camere, din urma tatei. Tir ai spus s[ arunc
- IaVino incoace gi-am si-!i arit! ceaunul afari!
- si mi" mai rIregti..., di. a lehamite tata din
mdnd. - Eu?!
Dialog de-o secundi. - Da'cine?!
arunc5 atunci gi mimiliga.
Imediat lnsI se schimbi direclia atacului gi, de - Mai mlmiligi?
obicei, mama o schimbl: - Care
Cea din cui.
Laptele! strigi gi zboard spre bucitirie. Lap_ - Aaa... ili bali joc de mine!
-
tele dI in foc! -Oare chiartuagi-acum
aruncat mama ceaunul peste bal-
Calmul cu care tata intAmpini disperarea ma_ con?!
mei e mare. Si fiu nu qtiu cine - cinti cineva afatd'. Mi-ar
Cu calmul tatei po{i scoate pe oricine din bala_ placea, zdu, s|-i fi clzut tipului ceaunul cu lapte
male. fierbinte in cap, iar el acum si cdnte!
Arunci ceaunul afard., o sfituie printre altele Aoleu, mi-a ars rochia! a 9i s[rit mama la alti
-
tata, gi rezultatul sfatului, se poate spune, e pe loc. -
teml. A uitat de lapte, de ceaun... $i-a amintit de
Sfinte, ce-am f5cut..., se zbate mama prin
-
bucdtirie, tot ciutdnd prin geam si descoper" lo_
fierul de cllcat.
Pot sta linigtit incl doui minute 9i cincizeci 9i
cul unde, acum o clipi, o fi aterizat ceaunul! N_am opt de secunde. Acum tata o sl iasl pe balcon si-gi
opirit pe cineva?! trag|\igara, iar mama o sl riscoleasci dulapul.
Bandajeazd.-L..., i-arunci, tata printre altele,
-
iar cum mama e mereu cu gAndul aiurea, strigi: - Asta-i rochie?! Asta-i bluzl3!... Toate femeile
au o hainl, numai eu, proasta. '. Ilarion!
Ce-ai spus? Ilarion e numele tatllui meu. $i cind mama
- Stropegtel
cu api rece, zic..., rimAne indi_
-
ferent tata.
strigl,,Ilarion", e ca gi cum ar striga,,Foooc!"
Ilarion!
-Foooc.
Ia si. mi mai riregti! vine de la balcon glasul Iu adoarme. $i face tot ce vede ci fac al1ii. Vede ci
-
linigtit al tatei.
-
Iumea merge merge gi el. S-a oprit lumea se -
Ce-o s5-mbrac? opregte gi el. $i tot aga. Vede un copil jucindu-se
- Scafandru'.
- la poartl - se lasi pe vine lingl copil 9i rlmAne
Iar incepi? sir se joace. Vede, si zicem, la televizor pe cineva
- Daci
- A mi ntrebi... Cojocul! cintAnd se aEazi in fala televizorului 9i hai si
-
- nins?! se aruncd mama buimlcitd la geam.
A uitat de
c:inte Ei el. $i cAntl. Sau defileazd'.Dac|' la televizor
tata, de rochii. tlefileazi careva. E foarte ugor sl-l pierzi pe stra-
S-aproptit prostiti-n geam. d[. Mereu trebuie sl-l lii de minl. il1a9i pentru o
Afard-i mijlocul verii, desigur. secundi - nul mai gisegti. Odatl am iegit cu dAn-
Se dezmeticegte:
sul in oraE Ei-apoi l-am clutat tustrei doui zile. El
-TataSfinte!
rimdne
Sfinte! Sfinte! rici azi nu qtie unde a fost.Mult mai tirziu m-am
pe culmile sale. clumirit cum de s-a-ntdmplat si-l pierd. intAlnisem
Mama insl s-a si aruncat in vale: run coleg, m-am oprit sl mai fleciresc cu acela 9i,
- Of, iar o s5.-ntdrziilaserviciu!
in vocea ei e spaimi, ingrijorare, amenintare,
cAnd mi uit, nu-i. Dau incolo, dau incoace - nu-i
r;i gata. Cineva imi spune ci a trecut o gridinill de
dezamilgire, durere. copii pe alituri. S-a luat cu copiii, imi spune! Calcl
La naiba..., aruncd deodati tata tigara si,
-
daci. n-o sd intre in baie, o si intre la veceu.
in pas cu copiii pe undeva! Sau daci aceia cAntl, se
cluce Ei el cAntAnd aiurea.
Bineinleles, daci acolo n-o sd fie frd{iorul meu
,,$titi, ne explica educatoarea de la gridinila la
mai mic. care l-am gisit, e foarte cuminte, ca 9i ai nogtri, de
-Aha,Iegi!e smuceste tata uga de la veceu. aceea nici n-am observat cum s-a aliturat la grupul
acolo? l-au scdpat,vasdzici.. nostru. Am fost, spunea ea, cu copiii la lac,la circ gi
Iegi, ci te scot cu ugi cu tot! niciieri n-am blgat de seaml cl avem un copil in
-
Fri{iorul meu are o sllbiciune, dar poate asta plus. L-am fi putut descoperi seara, mai zicea ea, la
nici nu e slibiciune, ci fericire. Unde se agazi, aco_ culcare, c[ n-avem paturi in plus, dar de unde' e un

t0 11
copil foarte-foarte cuminte, ca gi ai nostri. Cum am
lil seara. Ba cdteodatl il lineau cu lunile la gridi-
spus ,,la culcare", s-a culcat gi el ldngi primul
copil rri(i. Se intimpla ca pirinlii duminicile s[ aibl, si
gi a adormit. E foarte educat.,'
zicem, o viziti, un spectacol, un film gi atunci la ce
,,Bine, dar ceilalli copii cum de n_au ficut gdli_
sir-l mai aduci simbetele acasi si le faci probleme?
gie?"samiratmama.
Il lisau la gr5dinili. O duminici gi-apoi alti dumi-
,,Da' cum sd facl? s-a mirat foarte mult gi edu_
nic[, 9i apoi inci una.
catoarea, copiii nostri sunt foarte_foarte educa{i.
,,Vinde!i-l!" le-am propus eu odati, vdzind cd,
Daci n-avefi cumva unde-l da, aducefi_l la noi,,, ne
propriul lor fiu le-a devenit povarl.
oferi ea cu multi sinceritate un loc la gridinifa loa
Tata poate nu a auzit, dar mama, cate mereu e
numai ci noi n-am putut accepta, motivdnd cdtfrir_
c:u gindul la serviciul ei, nici nu a inleles despre ce
{iorul meu o incheiase deja cu gridinifa, avea gapte era vorba.
ani, peste o siptimAni se ducea la scoali
,,Ctezi, zice, cL rl€=4r da cineva ceva pe e1?!"
,,E de g.oule?" exclami atunci educatoarea.
,,Da[i-l mai ieftin", zic eu atunci.
,,D-apoi cum!"
,,Cu cdt mai ieftin? zice mama gi parci pe loc se
,,Nici n-o si spui!" incheie parci" supdrati edu_
Iumineazl: tu despre ce vorbegti?!"
catoarea.
,,Despre fr[lior vorbesc."
Istorioara s-a intdmplat, de altfel, in vara asta,
,,Cum despre fr[!ior?!"
acum o luni gi ceva. Ultima ispravl, cum s_ar
spu_ ,,Aga, despre frlfior. Zic sd-Ivindeli, daci nu vi
ne, a fritiorului meu. Deci, face el ce face toati
lu_ Irebuie."
mea 9i unde se agazi - adoarme. Toate i se trag,
$i cdnd s-a pornit mama!
cred eu, de la gridini{a de copii, la care a umblat
pdnd la gapte ani gi la care pirin{ii l_au
$i cdnd s-a pornit tata!
{inut cu sip_ ,,Cum de-ndriznegti?" lipi mama.
timdnile. M-am si certat din cauzaasta cu pirin_
,,Tu gtii cl el e fratele t[u?!" trAntegte cu talpa in
{ii. Eu am fost dat la gridinild ct ziua,pe frlliorul podele tata.
meu insi, nu gtiu de ce, pirinfii au hotirAt siJ
dea $i cind s a pornit friliorul meu!
cu siptdmAna. il duceau lunea gi il aduceau sdmbi_

L2 13
,,Nu vreau si fiu vAndut, nu vreau! urld frifio_ vcceu gi iegi indatl, c[ n-ai de ce sta atdta acolo.
rul, rage, zbiar|,, se apucd de poala mamei, de pi_ [)at cum vedeli, lozincile nu prea ajuti - iar l-au
cioarele tatei, pldnge. Nu mi vindeti!', scipat si, cred, iar e cu cartea, deoarece tata tot mai
N-ag zice c5. m-am speriat. Ba, dimpotrivi, strigl, iar el nici cdr nu zice.
mi-am dus linigtit gindul mai departe, cu glas tare Ce-o fi silabisind el acolo? ii plac istoriile cu
mi l-am dus gi firl de ocolisuri, apoi trdntesc: partizani, spioni... Daci a pus mdna pe volumul
,,Dacd nu vreti s[-l vindeli, atunci dafi_l la or_ Al Treilea Rdzboi Mondial, mult timp n-o sI intre
felinat!" nimeni la veceu.
Am m6ncat o palmd de la tata gi mai multe de Numir pAn[ la trei: daci nu iegi pdni la trei,
la mama. Dar din ziua aceea, fie ci" li s-a tdcut gi -
tc scot cu tot cu uEi, cu carte gi cu oall cu tot!... se
lor mil5. de frilioa fie ci mi-au vd,zut mahna, nu nrobilizeazi tata.
l-au mai lSsat duminicile la gridinifi. Sdptimdna Tu la cine strigi?
intreagi - da, il tineau la gridinili, dar sdmbdta, -Mama.
neapdrat era adus acasi. Deprinderile insi, cu re_ La tine!
gret, i s-au pistrat. -Tata.
Poftim, eu ged intins, mi frimAnt in agteptarea
- $i-apoi de ce m[ cauli la veceu?
strigitului mamei, iar el doarme la veceu fdri nicio Mama.
grijn. $i-apoi cine gtie daci doarme? S_ar putea si Ca s[-!i strdng mAna.
citeasci. Are gi slibiciunea asta. $tie a buchisi gi, -
'I ata.
cum ii cade o cdrlulie in mini, se v6rI la veceu gi
nu iese pdnl nu sparge cineva uga. CAnd silabisegte - Ia$tiisice...
mi mai riregti..., i-arunci tata qi apuci
friliorul, si tragi cu tunul - nu aude. Din cavza -
rrrinerul de la veceu. Iegi!
lui s-au scris pe uga de la veceu dou6lozinci: ,,Lasi Mda, mai departe n-o si fie chip si urm[resc
cartea!" si ,,Iegi!" ,,Lasi cartea!" e scris pe partea Iupta dintre tata gi friliorul meu, dar nici mie nu
din faln a ugii. ,,Iesi!" - pe partea din dos a ugii. rrri-a mai r[mas si ged intins in pat decAt o secun-
Material didactic. Adici, lasi cartea, apoi intrd la tlii. Acuqi trebuie s5 apari in camera mea mama.

t4 t5
Poftim -iat-o, in sfdrsit, m-a si zd"rit. Numai ca sd tundi, numai ca s5-i ias[ planul.
Tu incl nu egti la gcoali?! strigi gi pe loc md
-
uit5.
Vai de capul meu cdnd se-ntAmpll si nu-i iasi pla-
rrrrl gi e sfArgit de luni. intr-o zi am fost tuns de trei
Se rotegte prin camerl, se invArte. ori. M-a tuns, apoi m-a spilat pe cap gi, ca si-i iasi
Oare ce cauti? banul, m-a gi ras pe cap. $i totul - ca gefa s[ vadd
Se vezi c-o si-ntArzii!... Si vezi c-o sd-nt6r_
-
zlil... Si vezi c-o si-nt1rziIl...
t:ir ea nu e o oarecare, ci o frizefild, care mereu face
lrlanul, luptl pentru onoarea frizeiei.
Si vedeli c-o sl-ntirzie. Sd vede{i c-o si-ntArzie. Mam[, cu prelul lsta vrei sl indeplinegti tu
Asta-i - c-o s5.-ntArzie! problema ei de bazi. Nu-gi
lrlanul?! Daci aga-i moda azi - lumea si umble cu
bate capul ci eu ag putea si-ntdrzii, la scoali, ci ea!
plcte - nu !i-e rugine si te cerfi cu lumea in stradi
Unde te gribegti, mam[?! eii nu se tunde?!
Te scoli - ,,sd vezi c-o si-ntdrzii!"
Asta !i-i graba, mami?
Te aqezi la masi - ,,si vezi c-o si-ntdrzii!"
Mami, m-ai observat tu oare vreodati cu ade-
Urci in troleibuz - ,,si vezi c-o si-ntirzii!', vir rat?!
$i tot aga. Cind ajunge la serviciul cela al ei - e
$tii tu, mami, cum tr[iesc eu?!
frizerilitla o frizerie in care clientul e o raritate -, 'fi-amintegti ce te-am rugat aseari?!
se agazi pe scaun, gade gi se uiti pe fereastri cAnd o
Nu, n-am s[ ml ridic...
si se abat[ un nespilat gi spre frizerialor. Mama se rotegte prin casl - nu aude, nu vede.
$i daci nu se abate? Eu mai mult nu strig la voi - vi pun masa gi
Nu m-a pus parc5. si-i aduc blielii din clasi si.-i -
lrrg!... Ilarion!
tund5., numai ca s6-gi faci planul?!
Ilop - Ilarion!
,,Mami, dar astea-s fete!"
$i-a amintit iar de Ilarion, adici de tata.
,,Si-apoi ce dacS-s fete?"
$i ce zice Ilarion?
,,Cum s[ le tunzi chilug?" - La naiba!... Nu vezi cd stau la masi... ce
,,Da?! Lasi, n-o si le fie nimic, mai ugor au si slrigi?!
se spele."
llarion.

l6 17