Sunteți pe pagina 1din 507

Trru MAIORF1SCU

DISCURSURI PARLAMENTARE

CU

PRIVIRI ASUPRA DESVOLTARII POLITICE A ROMLNIEI

SUB

DOMNIA LUI CAROL I.

VOLUMUL IlL

(1881-1888)

BUCURE§TI

EDITURA LIBRARItI. SOCECU & Comp.

21, CALEA VICTORIEL 21.

1 8 9 9.

TITU MA1ORKSCU

DISCURSURI PARLAMENTARK

Stabilimentul graft I. V. Socecii, Bucure!;ti.

5668o

TITU MAIORESCU

DISCURSURI PARLAMENTARE

CU

PRIVIRI ASUPRA DESVOLTARII POLITICE A ROMNIEI

SUB

DOMNIA LUI CAROL I.

VOLUMUL III.

(1881-1888)

BUCURE§TI

EDITURA LIBRARIEI SOCECTD. & Comp.

21, CALEA VICTORIEI, 21.

1 8 9 9.

V.

SUB MINISTERUL BRATIANU

DE LA PROCLAMAREA REGATULUI PANA

LA TRACTATUL DE LA LONDRA

14 MARTIE 1881 26 FEYRUARIE 1883

Cu recunoa§terea Romaniei independente §i

proclamarea Regatului se inchee prima epoca a

rena§terii noastre nationale §i incepe o Era noul,

a politicei externe §i interne.

Vechiul program al Divanurilor ad-hoc de la

1857 se vede realizat §i prin chiar aceasta In-

ceteaza de a mai fi program, iar intarita viata

publica i§i cauta o noua formulare a politicei

viitoare. Pe cand in cele interne activitatea de

pan'acum nu putea tinde decat la a§ezarea fun-

damentelor generale ale Statului monarchic-con-

stitutional, de-acum inainte se impune organiza-

rea administrativa §i reforma sociala.

0 schimbare incisiva se face §i in relatiile in-

5668o

1

2

ternationale. Formal dependenta pana atunci de

suzeranitatea Turciei §i pusa sub un fel de ocro-

tire a Marilor Puteri, Romania este acurn de sine

statatoare §i, hind lipsita de garantarea neutra-

litatii sale, trebue

dere linia de purtare in politica europeana, in-

trucat se atinge de Dunäre §i de Marea Neagra,

aleaga pe a sa respun-

sa-§i

de Carpati §i de Balcani, aclica de interesele ei

vitale.

Cea mai apropiata din aceste chestii oriental-

europene, totdeauna grave pentru noi §i acurn

indoit de grave dupa deslipirea de Turcia, era

chestia Dunarii. Caci daca, dupä tractatul de la

Londra din 1871, Comisia Europeana a Dunarii

avea sa fie reinoita in Aprilie 1883, prin trac-

tatul de la Berlin aceasta Comisie, la care ia

acum parte §i Romania, primise noua indatorire de a elabora regulamentele de navigatiune de la

Poriile de fier pana la Galati,. Inca de la 1879

§i in chiar anul 1.881 aceste regulamente ,

prestigiul suveranitatii noastre §i inbefestil nos-

al proclamarii Regatului

care atingeau deopotriva

tru material, preocupau statele reprezentate in

Comisia de la Galati, §i Romania trebuia

salt

hotareasca din vreme o atitudine a politicei sale

externe, care, in mijlocul conflictului de interese

3

ale Marilor Puteri, sa-i asigure sprijinul celor pre-

ponderante.

In linia dintai sarcina unei asernenea hotariri

cadea asupra guvernului §i a partidului sau ; dar

nici opositia nu se putea scuti de ea. Caci ati-

tudinea de luat in politica externa era de o in-

semnittate ma de capitala pentru tart, incat toate

partidele trebuiau sä conlucreze la discutarea §i

fixarea ei.

Cat pentru partidul conservator,

constituirea

lui formula in Bucure§ti se Mcuse pe la inceputul

anului 1880 prin infiintarea unui Club, al carui

comitet, dupa statute, avea sa fie §i comitetul

dirigent al partidului.

Prezidentul Clubului Bucure§tean in anul 1880

era Manolache Kostaki Iepureanu. In aceasta

calitate el insote§te publicarea primelor statute

cu un a§a numit program" al partidului conser-

vator, in care

ce e drept recunoa§te marea

insemnatate §i rospundere" a nouei situatii, insa

nu trece intru nirnic peste obi§nuitele generalitati,

cerend in locul formelor seci §i fraselor goale,

fiinta adeverului", protejarea" proprietatii

arrnonia" Intro proprietari §i muncitorii agricoli,

sfintenia obligatiunilor",

etc.

; iar in privinta

relatiilor externe cere o politica modestä §i chiar

4

respectuoasa care toate Puterile, dar dernna

stäruitoare"

care sa ne Concilieze buna-vointa

o politica onesta

ciziune

i

si

i consecventa,.

sa inspire

increderea" fraze anodine, lipsite de or-ce pre-

i pe care le puteau subscrie i rnembrii

partidului opus. Ce deosebire intre acest elaborat

5i

programul national de la 1857!

i in ce

so-

vaire si confusie s'ar fi aflat directia politica a

torii de le 1857 papa acum, dad Divanurile ad-hoc,

in locul celor 5 puncte precize, s'ar fi multumit

cu fraze despre sfintenia obligatiunilor"

adevOruluil"

i flinta

In sistam a supra insuficientei primului program'

publicat de Manolache Kostaki In numele par-

tidul ui conservator, fiind-ca el caracterizeaza starea

spiritelor conducOtoare din generatia vechie (si

Kostaki Iepureanu era de sigur unul din cei mai

spirituali

reprezentanti

ai acestei generatii) in

momentul cand Romania independent& reclarna

o noua formulare lamurita pentru o noua direc-

tie politica .1)

Dar Manolache Kostaki inceteaza din viata

la

') De altminteri,

cOtS

vreme Manolache Kostaki a prezidat.

Clubul conservator, autorul acestei scrieri nu a luat parte la

cedintele lui. Uprinta, cu care vechiul frunta§e§ise din minis-

terul Lascar Catargi pentru a trece in capul coalitiei de la Mazar-

Pap §i a revera apoi in capul partidului conservator, nu-i

pitrea admisibilk

5

7 Septernvrie 1880, §i la 20 Decernvrie acela§

an se alege d. Lascar Catargi prezident al Clubului.

In aceasta constituire mai normalti comitetul di-

rigent al partidului conservator se compune la

inceputul anului 1831, pe 1ang

d. Catargi, din

generalii Florescu

i Manu, Al. Lahovari, T. G-.

Rosetti, Printul Al.

Stirbei, Mane las Germani,

Gr. Triandafil, Gr. Nucescu, P. Teulesm §1 autorul

acestei scrieri. Organul partidului este Timpul, sub

redactia lui Mihail Erninescu. P. Mavrogeni sta, la

o parte, atat pe vremea prezidentei lui M. Kos-

taki, cat §i rnai tarziu dupa, admiterea in Club

a generalului Tell (vezi vol. I, pag. 192 .§1 255).

Intre membrii comitetului nu figureaza §i nu

voiau sa figureze nici d. P. P. Carp, nici d. G.

Gr. Cantacuzin.

In sinul acestui comitet trebuia acurn sä fie

discutatä atitudinea viitoare a partidului conser-

vator, in deosebi in politica externa. Aici situatia

partidului cerea mai ales o clarificare. Cad un

fost membru al söu, care in grelele momente ale

forrnarii cabinetului Lascar Catargi de la Martie

1871 avusese un rol mai insemnat ca prezident

al

comitetului conservator din Ia§i,

Beizadea

Grigorie Sturdza, infiintase un organ al sëu De-

mocrVa nationala, i§i atrasese dintre fostii mi-

ni§tri ai cabinetului Catargi pe generalul Tell §i

6

in iarna 1880-81 propaga idea unei gravitari

a Romaniei spre politica ruseasca.

Autorul scrierii de fata, crezend tenden0 De-

mocratiei nationcee periculoasa pentru

arä,

iar

pe de alta parte convins de inconvenientul unei

atitudini pasive (§i experienta din anii 1875 76

cu nehotarirea guvernului conservator in chestia

r6scumpararii cailor ferate §i in privinta crizei

orientale era doveditoare), a publicat intr'o re-

vista, germana un articol, in carepresimtind

forrnarea triplei aliaateindica a1ipira Rornaniei

de Puterile centrale ale Europei ca cea mai si-

gura politica in irnprejurarile date. Daca, §1 intru-

cat Rusia, prin silnica reluare a Basarabiei de

la Romani, la a caror ajutor fäcuse totu§ apel in

ultirnul rësboi

tendenta de cucerire panslavista, Romaniei nu-i

in

contra Turciel, ii manifesta

rernanea decat sa-§i caute

sprijinul

existentei

sale nationale in stera de actiune a poliglotei

Austrii, care tocmai la acea epoca formase cu

Germania (in curind §i cu Italia) un puternic

scut de aparare in contra veleitatilor de expan-

siune europeana a colosului de la Nord.

colul,

aparut in Deutsche Revue de la

1

Art-

lanu-

arie 1881, semnat de autor, scris pe a sa pro-

prie rëspundere, nu in numele particlului conser-

vator, pe care nu-1 consultase, dar aratand co.

7

munitatea de vederi cu unii membri conducaori

ai junei drepte

(la 1881 nu se intrebuinta

inca numele de junimist" in politica), a fost

indata tradus de Erninescu, reprodus in Timpul

§i, pentru polemia, §i in Romdnul.

Romeinul, pe atunci Inca organul guvernului

liberal, in vre

articole de fond, aparute

intro 12 Ianuarie

cu violenta ideia politica expusa mai sus. Tre-

i 5 Fevruarie 1831, combate

cinci

cern cu vederea obi§nuitele insinuari personale

ne marginim a reproduce partea finala a ata-

§1

cului din ziarul lui C. A. Rosetti:

Sau Muscali sau Austro-Ungari, dar Ro-

mani niciodatal

Iaca conservatorii d'acum ca si conserva-

torii trecuti: and cu fes, cand cu i1ic, cand

cazaci, and usari; dar Romani niciodata

cu nici-un pret! Ei bine, onorati domni. Daca n'aveti iu-

bire pentru aceasta tail, care v'a nascut si v'a hranit, daca nu simtiti mandria de a fi

Romani si fericirea d'a face ca mama voas-

tra sa fie libera si

n'aveti rusine de strainii la can v

cu asemenea propuneri?

adresati

onorata, cum cel putin

Cum nu simtiti ce vor zice strainii v6-

zénd aceasta tara impartita in doua particle

si zicêndu-i:

8

Una, pin d. Senatore Grigorie M. Sturdza :

Mergeti cu Slavii ; trebue sa v6 invar-

titi in jurul slavismului sau sã pieriti.

Cea-lalta, prin batrana

i juna dreapta :

Mergeti in sfera puterii AustioUnga-

riei sau pieriti.

D'aceea ye plangem

Intrati in natiune

i cu iubire ye zicern :

i yeti vedea !psi-0 in

cur6nd ca iubirea

i puterea ei este atat

de mare I heat yeti fi cu densa Romani, fe-

riciti si mandri, ear vecinii nostri top, fdrd

osebire, vor iubi aceasta natiune ;

vor convinge ca. ea este un element de or-

dine, de progres si fdra unit nici chiar pen-

t cei cari mult re'u i-au facut.

Nu uitati, si nici un Romin sa nu Lille

urmatorul mare adevCr scris, nu mai tinem

caci se

minte de care om de Stat :

O natiune ocupä in lume un loc mate-

rial in raport cu marirea ei rnorala."

Fire§te marirea morala a natiunii, iubirea de

neam §1 mandria de a fi roman! Dar tocmai

aceste ne impuneau o hotarire in privinta po-

liticei externe, mai ales la 1881, cand se agita

din nou chestia Dundrii, iar hotarirea ceruta de

interesul Romaniei in acel moment era, dup.

convingerea noastrA,

intrarea in sfera de acti-

une a Puterilor centrale, precum cu 4 ani mai

9

inainte fusese intrarea in sfera de actiune a Ru- siei in contra Turciei.

Nu ateasta a fost insa prerea majorit5tii co-

mitetului conservator.In §edinta de sambata seara

24 lanuarie 1881 generalul Florescu mai ales,

dar §i generalul Manu, Al. Lahovari

§i

altii, fac

autorului din Deutsche Revue imputäri pentru ar-

ticolul lui, care dupa modul d-lor de a vedea

nu ar fi trebuit publicat de loc §i in or-ce cas

tin ar fi trebuit publicat fara. autorizarea

UI UI.

parti-

Fatä cu aceastä diverge*, junimi§tii" erau

hotariti sA-§i dea demisia din comitet, cand chiar

a doua zi, durninecti, (1. P. Carp convoacã la d. Triandafil acasä pe dd. T. Rosetti, Al. Lahovari,

N. Gane, Gr. Nucescu §i T. Maiorescu pentru

a se pronunta asupra unei importante propuneri

a Ministrului-Prezident. Ioan Brgtianu propunea

reconstituirea Cabinetului seu cu participarea a

trei conservatori,

pentru ca intr'o a§a compu-

nere sä proceadg. la proclarnarea Regatului. Dupa

lungi discutii, mica adunare decide sä se refere

§i

mai tintfti la comitetul diligent al partidului,

in asernenea imprejurAri nu mai putea fi vorba

de chestii personale.

Propunerea se desbate in comitetul conserva-

tor la 27 lanuarie §i produce o impresie foarte

10

impartita. Generalul Manu §i Gr. Peucescu se

prommta in contra ei, Al. Lahovari stá pe gin-

generalul Florescu o considerd ca lipsita

duri,

de seriositate §i

ca o simpla manoperi a lui

Joan Brdtianu pentru a-§i maim propria situatie.

In sfir§it se ia hotärirea :

Propunerea d-lui Carp

se poate pune in discutie, and se va adresa

intregului partid conservator a§a cum este re-

presentat prin cornitetul sëu".

Hotdrirea, co-

municatä a doua zi d-lui Carp §i prin acesta Mi-

nistrului-Prezident, este considerata de arnindoi

ca un refus.

Totu§ actul proiectat era de prea mare in-

semndtate pentru a nu autoriza mai multe in-

cercdri spre cea mai puternica realizare a lui. E

de presupus, ca indeosebi Domnitorul dorea pen-

tru proclarnarea .Regatului un minister format

din reprezentantii tbtulor partidelor constitutio-

nale. Peste o lund, la 26 Fevruarie 1881, Brd-

tianu starue din nou pe langa partidul conser-

Carp. De

astädata comitetul rëspunde, ca d. Lascar Ca-

targi e gata sa ceara o audienta, dna Domni-

torul va manifesta insu§ dorinta de a vorbl cu

§oful partidului conservator. 1) La 3 Martie, d. Carp

vator,

tot prin intermediarea d-lui

') Trebue adaogat, pentru intelegerea acestei

eondia

ca d.

Ltscar Catargi de aproape 5 ani d

zile, de card cu darea

in

11

comunica Pfincipelui Carol deciziunea majoritatii

comitetului, Principe le insä röspuncle evaziv, ca va lua intelegere cu Ministrul-Prezident.

Ast-fel s'a terminat incercarea lui loan Bra-

tianu de a dobindi participarea

la

guvern a

conservatorilor

pentru proclamarea Regatului.

Dupa, cate-va zile, la 1'4 Martie 1881, marele

act se savir§e§te de partidul liberal

in

impre-

jurarile aratate la sfir§itul volumului precedent,

§i conservatorii nu pot cleat sa declare adezi-

unea lor prin putinii reprezentanti ce-i au in par-

lament.

Autoryl acestei sorieri

i

arnicii sei

junimi§tij

care Inca de la

discutia asupra artieuluiui din

Deutsche Revue se vezusera in divergenta de pareri

cu conducetorii partidului conservator, se sim-

teau cu atat mai instrainati prin hotarirea luata

judecatA di la fulie 1876, nu mai ceruse andiontA si nu dase

cu ochii de Principe le Carol,

pe cAnd ceilalti fosti ministri

acuzati, hid itA dupA retragerea acuzArii la sfirsitul lui

Ianua-

rie 1878, se prezentaserA Dornnitorului. D. Catargi a adresat

numai Principe lui Carol la 9 Ftivruarie 1878 o scrisoare, in care

Ii aducea aminte de impiedecarea abdiarii de la 11 Martie

1871, se declara nernulturnit cu simpla retragere a acuzArii mini-

steriale din partea Camerei si cerea de la Domnitor trimiterea in

judecat i Curtii de casatielucru imposibil, de oare-ce Domni-

torul fusese de la inceput in contra acuzArii

si prin urmat e

nu i se putea cere sã dea El insusi pe fostii ministri censer-

vatori in judecata.

12

in chestia proclamarii Regatului. La un aserne-

nea act se cuvenea cea mai rnanifesta partici-

pare a conservatorilor anume, §i

le des-

datoria

insu§

dad,

s

era

loan

chida

Bratianu

drumul

se

simtea

obligat

pentru

aceasta,

lor sä se foloseasca de ocazie §i totdeodata sr

nu lase in tail impresia, Ca un act de o a§a

mare insemnatate pentru inaltarea monarchiei

se putea efectua fara conlucrarea lor, prin sin-

gurul partid liberal.

Nu este de mirare, c, dupä o ast fel de gre-

§ala a alversarilor, guvernul lui Brátianu sa se

fi intarit intr'un mod extraordinar §i safi putut

sta la carma taxa Inca

7 ani, mai ales

dup.,

inteligenta lui acomodare finalit la politica

plei aliante, despre care vom vorbi mai jos.

tri-

Deosebirile de vederi in sinul comitetului con-

servator de atunci produceau in cati-va din noi

impresia unei lipse de orientare politica din par-

tea vechilor conducëtori ai partidului, §i indeo-

sebi pentru junimi§tii de la Ia§i, care la

intrasera in actiune ca partizani

conservator pentru a contribul, precurn s'a arä- tat in volumul I al acestei scrierid la realizarea

cerintelor Divanului ad-hoc, se impunea acum,

dupa indeplinirea acelor cerinte, intrebarea nou-

lui program pentru viitor. Cine nu face politica

ai guvernului

1871

13

cu gandul la buigetul funcliilor §1 la nepotism,

nici

nu1i

poate inchipul o activitate publica WA,

un asemenea ideal.

Dealtminteri

simtimêntul unei

schimbari a-

dinci in starea törii era ap de gen3ral,

cuvèntul de Era noud se Nise pretutindeni.

incat

Caracteristic in aceasta privinV este

articolul

de fond al Timpului de la 21 Martie 1881, sods

de autorul publicarii de fata in nurnele

i dupa,

insarcinarea partidului conservator, din al carui

comitet dirigent facea Inca

parte. Reproducem

articolului conceput imediat dupa pro-

sfir§itul

clamarea Regatului:

Sintem convin§i,

ca

astAzi, and dd.

Rosetti qi Bratianu au propus coroana regala

pen tru Carol I de Hohenzollern,

d-lor

§i

adeptii d-lor politici

i§i vor aduce aminte

cu recunoscinta de fapta partidului conser-

vator

i in deosebi de ministerul Lascar

Catargi de la 12 Martie 1871, care, in mo-

mentul cand Principe le Carol

de

Hohen-

zollern §i Augusta Sa sotie erau gata sa

paraseasca tronul Romaniei, le-au garantat

siguranta publica

i mersul regulat al pute-

rilor constitutionale in Romania, i-au indu-

plecat se Amara in fruntea acestei

teri,

qi numai astfel au dat putinta dlor Rosetti

Bratianu de a felicita la Mantle 1881 de

si

14

Rege al Romaniei pe Principe le de la Mar-

tie 1871.

Sintem convinsi asemenea c. atunci, cand

In sirul natural al

la guvern li-

beralii de astazi si se vor afla In opozitie

schimbarilor constitu-

tionale se vor

retrage de

cu un guvern conservator, vor continua a

in aceasta faza a form( lor constitu-

fi si

tionale supusi tot asa de credinciosi ai Ma-

jestatii Sale Regelui Romaniei.

In aceasta convingere salaam inca odata

ziva de 14 Martie 1881 ca o zi fericita

pentru Statul Roman sj speram, c precum

ea este de cea mai mare insemnatate prin

actul savirsit, asa va fi bogata in roade si

in invataminte pentru toata

desvoltarea

noasti a politica in viitor.

0 intrebare r6mane acum de deslegat :

deosebirea de principii intre

partidul nunzit liberal, astdzi la guvern,

partidul numit conservator, astdzi in opozilie ?

Dar pe cand deslegarea acestei intrebäri cu

toata preciziunea unui program de idei practice

si de actiune conforma nu inainta in sinul par-

care mai este

ticlului conservator,

ast-fel cum era pe atunci

organizat : in cercul mai restrins al junimistilor

programul fusese de multe ori desbatut, nu numai

ca teorie, ci

i cu privire la amAnuntele aplicarii.

In aceste desbateri se deosebise mai ales d. P.

15

P. Caip prin cea mai larg cugetata qi cea mai

ideilor de

consecvent urmarita concretizare a

reforma necesara, §i daca pana, la 1881, pe te-

rneiul

vechiului program al

Divanului ad-hoc,

noi ne putuseram supune §efilor partidului con-

servator in toata aqiunea politica, de acum ina-

inte gruparea noastra incepe de la sine sa fie

mai inchiegata in jurul dlui Carp, care nu mai departe decat la sfir§itul lui Martie 1881, cu

prilejul discutiei generale asupra budgetului pe

1881 82, ii desvolta o parte insemnata a ye-

clerilor astipra

reotganizarii politice

§i

sociale,

impartä§ite §i de noi. Timput s'a gra bit sa re-

produc. discursul d lui Carp in numërul de la

2 Aprilie 1881.

Era §i lucrul

cel mai firesc, ca bärbatii po-

litici, care in ultimii zece ani lucrasera impreuna

§i impreuna trecusera prin atatea greutati, sa

se gaseasca.

§i de acum inainte uniti in aceea§

directie,

§i din partea d lui Carp §i a amicilor

sOi s'a pus toata staruinta, ea, evolutiunea spre

forrnularea §i realizarea nouelor cerinte ale Sta-

tului modern sa se facä in sinul vechiului par-

tid conservator, in a carui organizare centrala,

la cas de intelegere, avea sa intre §i d. Carp.

Dupa inchiderea sesiunii parlamentare §i in de-

cursul verei 1881 consfatuirile au fost

intre-

16

rupte ; dar in toarnna aceluia§ an s'a reluat firul

discutiilor, §i in mai multe Intruniri,

autorul scrierii de fata intre dd.

Carp, general

Mann, Al. Lahovari, Teodor Rosetti, Printul AL

Stirbei, Gr. Nucescu §i Gr. Triandafil, s'a des-

batut programul conceput de d. Carp.

Cuprinsul acestui program este astazi cunoscut

din desbaterile parlarnentire, dir mai ales din

tinute

la

publicarea lui in Monitorul oficial pe la

3 Sep-

temvrie 18'38 sub guvernul junirnist al d-lui Teo-

dor Rosetti §1 din realizarea pariaIa In decur-

sul anilor ) 888 pana la 1895, de care se va o-

cupa al patrulea volum al scrierii de fall

Pen-

tru moment este destul sa spunem, ca asupra

punctelor principle se putuse stabill o intelegere

in acele intruniri prealabile, §i dupa vederile u--

nora din noi avea sa Inceapa de acum inainte

§i pe un asemenea temei o noug, alcatuire a

partidelor politice in Romania independenta. CAci

i li-

deosebirea de pan'acum intre conservatori

berali, care dupa proclamarea Regatului ii pier-

duse in mare parte intelesul §i se continua mai mult ca un resultat al obi§nuintei §i al unei ne-

potrivite imitari de formule straine, trebuia s5

dispara in forma ei cea vechie §1 sa fie inlocuit5

cu adoptarea sau combaterea unor idei funda-

mentale de reforma.

17

Fata cu aceasta necesitate a situatiei

parea

indidta §i o schimbare a persoanelor condua-

toare. Insuficienta a§a numitului program con-

servator elaborat de Manolache Kostaki la 1880

dovedea, ca. frunta§ii din generatia de la 1857,

care i§i incordasera §i poatel§i consumasera pu-

terile in lupta. pentru constituirea Statului ro-

man pana la realizarea independentei lui, intim-

pinau o prea mare greutate de a-§i insu§1 nou-

ele cerinte ale Stdtului constituit. Experienta fa-

duta ant cu Ioan Bratianu In ultirnii 5 ani ai

guvernului sëu, cat §i cu §efii opositieiunite Las-

car Catargi

Dimitrie Bratianu

Gheorghe Ver-

nescu in acela§ timp, cu generalul Florescu la

1891 §i cu d. Dimitrie A. Sturdza de la 1895

inCoace, nu militeaza in favoarea bor. Ce e drept,

d: Lascar Catargi, pe langa marea experienta In

ale terii, ce o avea In Comun cu Ioan Bratianu,

§i pe langa neobosita staruinta, ce o are in co-

mun cu d. Dimitrie A. Sturdza, are §i buna in-

su§ire de a fi

accesibil la ideile altora §i de a

fi lipsit de indaratnicia autoritara, care impedica

adaptarea unui guvern la necesitatile situatiei.

§i dealtminteri demnitatea sa personall §i

au-

toritatea sa oare-cum istorica erau In deob§te

redunoscute.

Cu toate aceste, pentru a se invedera §i mai

5668o

2

18

mult in ochii tutulori; c. acurn incepea in ade-

vér o Erci nowt' in

politica romang, pgrea, cel

putin pentru moment, preferabila §i reprezentarea

partidului conservator prin o persoana noua, in-

diferent care ar fi fost acea persoana in limitele

celor prezentabile din generatia mai tOnérà, ne-

find aici vorba decat de marcarea externa

a

profundei schimbari in situatia partidelor din tail.

La cea dintai atingere a acestui punct delicat

din partea noastrA, d. Lascar Catargi §i-a dat cu

cea mai aparenta bunavointa demisia din pre-

zidenta comitetului §i s'a retras la Gola§ei spre

a läsa toata libertatea incerearilor pentru

recon-

stituirea partidului. Generalul Florescu, vice-pre-

zident, s'a retras asemenea din comitet, impre-

una cu casierul Teulescu ;

iar

ceila1i membri,

in §edinta de Vineri 6 Noemvrie 1881, hota-

resc alegerea Printului Alexanaru Stirbei de pre-

zident, asistat de un comitet, care sa

fie pro-

pus §i recunoscut intr'o adunare generala a clu-

bului. Procesul-verbal al acestei ultime ledinte

o vechiului comitet e semnat de dd. Alex. B.

Stirbei, Al. Lahovari, T. G. Rosetti, Gr. G. Pëu-

cescu, Gr. Triandafil §1 T. Maiorescu. Nu a asis-

tat la §edinta generalul Manu, dar avea cuno-

§tintä de cele ce erau sa se hot6reasca. Adu-

narea generalil, convocata pe Dumineca 15 Noem-

19

vrie seara, se vede de asta-data compusa, pe

ianga persoanele cunoscute prin activitatea lor

politica, de o sum/ de alti membri obscuri, intro-

rnici cotizatii statutare.

du§i pe temeiul unei

Asista §i generalul Florescu, insotit de genera-

lul Tell, care parasise acurn pe Beizadea

Grigo-

lie Sturdza §i intrase in clubul conservator. Noua

hotarire a comitetului, explicata §i sustinuta de

Al. Lahovari §i de autorul

acestei scrieri, este

cornbatuta mai ales de generalul Tell §i de un

domn Tacian. Majoritatea adunärii respinge demi-

sia dlor Lascar Catargi §i Florescu §i hotare§te

convocarea unei noue adunari pentru Dumineca

viitoare, care sa fie prezidata de d.

L. Catargi

§i care sa introduca §i unele rnodificari

in sta-

tute. Totdeodata generalul Tell,

cu aprobarea

generalului Florescu, indica

adunarii, in

locul

preocuparilor de program, apropierea de cele-

lalte elemente ale

opozitiei,

grupul d-lui G. Vernescu.

in prima linie de

Noua adunare de la 22 Noemvrie este in acle-

var prezidata de ci. Lascar Catargi, care i§i reia

locul in fruntea partidului conservator impreuna

cu generalul Florescu §i cu un comitet modifi-

cat, iar Grigorie

G.

_Péucescu devine de la

1

Ianuarie

1882

redactorul

Timpului. In curend

G. Vernescu ;

partidul ultra In intelegere cu d.

20

cu acesta, cu fractioni§tii rnoldoveni .§i cu Dimi-

trio Bratianu formeaza mai tarziu marea coalitie

numita opozitiaunita. In decursul aceleia§i luni

d. Teodor Rosetti

§i autorul scrierii de fata i§i dau demisia din

clubul conservator ; odata cu ei ies din partidut

ast-fel organizat §i tott junimi§pi din

atat neizbutirea alegerii unui nou prezident, cat.

mai ales indrurnarea anuntata spre confuzia unet

Ia§i. Nt

coalitii opoziOoniste §i convingerea dobindita

cu

acest pri1e, ca intr'o asemenea stare a partidu-

lui nu se putea pregati terenul pentru o ade-

vërata politica constitutional-conservatoare, le-a.

impus junimi§tilor datoria dB a se retrage §i de

a forma o grupare deosebita, cu speranta,

ct

intr'un viitor mai Indepartat se va ajunge la co

rnai bung. Intelegere.

Fire§te ca aceasta disensiune in sinul

until

partid nu se putea produce fall recriminari reci-

proce,

§i lupta politica in anii urmatori este

Intre altele earacterizata prin deosebirea din ca

in ce mai vizibila intre felul de opozitie al ye-

chilor conservatori cu

aliatii

lor

de ocazie si

felul de opozitie al junimi§tilor conducötori, in

contra aqiunii §1 inactiunii guvernului liberal.

Dealtminteri

o disensiune se anti* §i

in

sinul partidului liberal. loan Bratianu, precuni

21

se desparte de fratele

sëu,

curênd

i de C. A. Rosetti;

se va despartl.

in

§i dad liberalii,

dupa caderea lor de la guvern §i dupa inceta-

rea din viata a lui Rosetti §i

eni, apar intre anii 1888 §1 1895 uniti in opo-

zitie, revenirea lor la guvern sub d. Dimitrie A.

Sturdza da pe fata o noua desbinare.

Toate aceste sint urmarile neaparate ale mo-

dracatei situatii politice a tërii, simptomele con-

a

fratilor Brati-

ilictului

necesar

intra Era noua §i rërna§itele nea-

daptabile din vechime.

Este un sernn bun pentra partidul conserva-

tor, ca in mijlocul lui s'a manifestat conflictul

rnai antai §1 cu mai multa claritate in idei,

Dar este timpul sa revenirn la actiunea gu-

vernului §i la desbaterile parlamentare dup. Vua

de 14 Martie 1881, pana, cand le-am expus in

volumul precedent.

II, pag. 467),

c a ministerul de atunci avea pe Joan Bratianu

prezident §i pe Vasilie Boerescu ministru de ex-

terne, pe cand toti ceilalti mini§tri erau oarneni

Dad, ne aducem arninte

(vol.

färá importanta (Teriachiu interne, etc.), vorn

id-

-telege, d accentul situaVei sta pe relaple in-

ternationale. In adevër, chestia Dunarii so agita

intre Puteri, §i discutia asupra regularnentului de

22

navigatie de la Portile de fier pana la Galati,

pe care am atins-o la o pagina precedenta §i

o

vom expune mai jos,

incepuse sA. ia proportii

amenintatoare. In tall se veste§te deodata (§i

Democrcgia napnalei a Beizadelei Grigorie Sturdza

(IA cel dintal strigat de alarmii), ca pentru su-

apele noastre

Austria cere, pe Wig Comisia Europeana de la

Galati, infiintarea unei alte comisii, in care ea

Austria , de §i nu este Stat riveran de la Por-

pravegherea

politiei

fluviale

in

tile de fier in jos, sa aiba. prezidenta

§i

vot

preponderant.

Pentru tractarea acestei chestii de cea mai mare

insemratate, §i acum §i pentru negotiarea di-

plornatica a recunoalterii noului Regat, partidul

liberal se vede nevoit sa mentie la externe pe

fostul ministru conservator.

Este straniu sa vedem, ca in ast-fel de im-

prejurari guvernul a procedat la proclamarea Re-

gatului. Fara indoiald, inaltarea externa a torii era fireasca dupa indeplinirea tractatului de la Berlin. Dar faptul ca se intimpla tocmai la 14-

Martie 18S1, In mijlocul greutatilor cu chestia

Dunärii §i dupg, neisbutirea incerarilor lui Brat-

anu de a forma un minister cu partidul opus,

nu rernâne mai putin surprinzetor. St fi crezut Bratianu, ca prin sgornotul set,

23

bArilor Regatului va face o diversiune la agita-

rea opiniei publice din tail in chestia Dungrii?

SA fi voit Boerescu o mai u§oarA dobindive a

recunoa§terii Regatului definitiv drept compen-

satie la concesii vremelnice in privinta compu-

nerii acestei comisii de supr.weghere ?

Orcum sg, fie, guvernul pare a fi mers prea

departe cu concesiile promise, de §i nu formal

stipulate. Cad deodatg, cu o lung. inaintea primei

serbgri Regale de la 10 Mai, in abserqa Came-

rei, prin urrnare fgra nici-un incident parlamen-

foile oficioase, mi-

tar, fait vre-o explicare in

nisterul demisioneazg, Than BrAtianu se retrage

la Florica, fratele sëu Dimitrie se aduce in pripa

de la Constantinopol, §1 la 10 Aprilie 1881 se

formeaza urmatorul minister :

Dimitrie C. Bratianu, prezident §1 externe,

Eugenie Statescu, interne,

General G. SlAniceanu, r6zboi,

M. Pherekyde, justitie,

Colonel N. Dabija, lucräri publice §i ad-interim

finante,

V. Alexandrescu-Urechia, culte.

La 27 Aprilie redeschizOndu-se parlarnentul

in sesiune prelungitA, noul ministru-prezident Ii

24

cite§te de-indatA un

celebru prin ingenuitatea so. El incepe cu cuvin-

tele :

fel

de program, devenit

Sarcina, care mi-a dato M. S. Regele, am

primito si a trebuit sa-o primesc. Prirnind

aceasta sarcinA, am luat deciziunea, colegii

mei si eu, a ne pune toate silintele spre a

face binele

Dar ca sä, facem aceasta, trebue

ca fie-care A fie la locul s6u : hotul in pu:s-

cdrie; acei, cari specula binele public in in-

teresul lor, in carantina; iar omul onest la

lucru

Chiar dacd a§ culmite,

cci n'avenz

oanzent one§ti,.ii vom face. Rom dnzd are facul-

tatea

de a se scizimba cu o ma re inlesnire,

ft in bine 0 in reit.

Iar dupa ce a intrebuintat cuvintele semni-

fi cative :

Cred ca ar fi o pierdere de timp ca de. pe

acum s6, ne cereti seama de fa pte, pe care

nu le-am sdvirfit noi ,

declararea rninisteriallt zice in privinta Dunärii :

Putem sä v5, incredintam ca din

ziva

intrarei noastre in minister, ne-am ocupat

si ne ocuparn sil asiguri'im, pe cat se va

25

putea, o solutiune a acestei cestiuni, care

sa fie conforma cu tractatele §i cu liberta-

tea absoluta a navigatiei pe acest fluviu

De altminteri, atat in afari cat si

in

intru, vom cauta a fi pe cat se va putea

mai concilianti,

i a da vecinilor binevoito-

rul nostru concurs in

tot ce n'ar atinge

propriele noastre interese. Dar daca cineva

s'ar incerca a intrebuinta silnicia, a atinge un singur par al Rornaniei, oh, atunci pu-

teti fi siguri, voiu apara-o cu pasiune, cu

furia tigresei care ii axial puii, nci §i en,

in curs de o jumatate secol, am purtat pe

sinul meu, am incaizit cu a mea suflare pe

mandra

i draga noastri Romanie.

Fire§te el un asemenea minister nu poate

dura. Agitatia cu chestia Dunarii cre§te, Inde-

pendance Rournaine, care se zicea pe atunci inspi-

rata de

legatiunea ruseascg, intretine alarma

data de Democrqia nationald, Romdnul se crede

§i el chemat sä bata in struna patriotica, §edin-

tele Camerei §i Senatului de la 23 Apri lie,

22

§i 26 Mai sunt pline de interpelgri aprinse, §i

nu Dimitrie Bratianu este omul, care sa

sta.-

paneasca agitarea §i sa dea guvernului o direc-

tie bine cumpanita in gravul conflict de interese.

Cu fraze a la

tigresa cu

puii"

§i

purtarea

26

dragei Romanii pe sin" nu se mai poate face

politica in Romania independenta 1).

La 9 Iuni6 1881, dupa de.abia 8 saptamani,.

Dimitrie Brätianu este silk sa demisioneze, loan

Bratianu revine de la Florica, dovedit ca omuI

indispensabil al partidului liberal, 0 formeaza un

minister cu aparente de thrie, iar fratelui mai

mare i se imblanzeste pentru moment cugetul

prin alegerea sa la prezidenta Camerei, care se

§i inchide in 18 Iunie. La redeschiderea normal&

de la 15 Noemvrie 1881, in prima sesiune or-

dinara sub Regat, Dimitrie Bratianu este reales

prezident, iar vice-prezidenti se aleg generalul

Lecca, G. Chip, P. Aurelian §i N. Fleva (d. G.

Marzescu cade la balotaj).

Mesagiul de deschidere este contrasemnat de

mini§trii de la 9 Iunie :

loan C. Bratianu, prezident, finante §1 ad-inte- rim rösboi,

C. A. Rosetti, interne,

1) CAte-va luni mai tarziu, ca prtzident al Camerei, Di-

mitrie BrAtianu, in audienta solemnA a deputatilor, felicita.

pe Rege cu perspectiva unei Romanii de la Nistru pia, la Tisa

§i pana dincolo de PaThani, In momentul, in care inceputui

Itegkuld) cores BA. lie consolidat in ocidi Europei prin cea mai

prudenti atitudine. A trebuit o intervenVe puternicA pentru

a.l face pe (dealtminteri respectIbilui) lititran BA renunte la

plAcerea de a-gi vedea discursul tipArit in Monitorul oficica.

27

E. Stätescu, externe,

M. Pherekyde, justitie (nurnit insa, a doua zi

rninistru-plenipontentiar la Paris in locul

lui N. Calimachi Catargi, iar d. Stätescu

luand ad-interim §i justitia),

Colonel N. Dabija, agricultura, comert §i lu-

crari publice,

V. Alexandrescu-Urechia, culte.

Din nenorocire, ministerul de externe al d lui

E. Stätescu, care se inaugurase prin violenta

destituire, publicata in Monitor, a reprezentantu-

lui nostru de la Paris N. Calimachi-Catargi pen-

tru atitudinea sa prea kogalnicenista, in chestia

DunArii 1), introduce aceasta chestie in Mesagiu

prin urmatorul alineat de o nervositate neobi-

nuitä in asemenea aete:

Ingrijirile ce a dekteptat in tail chesti-

unea libertii Dunarii, sunt legitime. Nece-

sitatea de a atrage cat mai mult in portu-

rile noastre, in sus ca si in jos de Galati,

vasele de comert straine

i pavilioanele de

or-ce

nationalitate, este cu atat mai viu

simtita, cu cat comenul nostru intimpina

adesea, la exportul pe fruntariile de uscat,

i cu cat, de la un timp in-

felurite piedici,

') Vezi mai jos, discorso] 56.

28,

coa, Rub cuvént de fipizootie, el este chiar

amenintat de a-si vedea Inchise cu desavir-

Ore acele fruntarii in ce priveste exportul

de vite marl.

Atacul ce se aduce ast-fel prin actul solemn

al Mesagiului in contra Austro-Ungariei, in de-

osebi in contra administratiei maghiare (care de-

altminteri aplica in adever reu con ventia corner-

ciala de la 1876), este §i mai accentuat in tex-

tul frances, care se distribue mini§trilor straini

la deschiderea Parlamentului. Aici vorbele sub

cuvent de epizootie" sunt traduse prin sous pre--

texte d' epizootie.

Guvernul austriac intrerupe indata (21 Noern-

vrie 188.1) relatiile diplornatice cu Romania, §i

d. Eugenie Statescu se vede silit sä faca scuze,

in urma carora

Decemvrie 1).

Se intelege de la sine, ca prin asernenea in

cidente tratativele in chestia Dunarii nu sunt

inlesnite, §i zilele d-lui Statescu ca ministru de

externe sunt numerate.

relatiile se

restabilese

la

16

i cel mai uwr cas, in care un gu_

vern liberal al Orli noastre se pune in pozitie de a face scuze

1) Aceaa este al doilea

Austriei. Cel dinttd este mentionat in vol. I, pag. 19. Al treile.%

exemplu,

i cel mai gray, ni-1 va da d. Dimitrie A. 5turdz1

odatIt cu ajungerea sa in capul., gnvernului la 04omvrie 1895.

29

In comisia de respuns la Mesagiul Tronului

Camera alege de asta-data (19 Noernvrie 1881)

Vernescu

§i doi membri din opozitie, pe d. G-.

§i pe autorul scrierii de fata. De oare-ce chestia

pendenta a Dwitarii fusese introdusa in chiar

Mesagiul Regal, cei doi membri ai rninoritAtii,

pentru a putea da un respuns in nurnele

cer in prima §edintä a delegatilor pentru

Adresa comunicarea, fie §i confidentiala, a actelor

diplomatice relative. Guvernul insa refuza, §1

atunci amendoi rnembrii se retrag din comisie.

Cand la 3 Decernvrie 1881 proiectul de Adresa

al

rnajoritätii, redactat de d. Emil Costinescu,

vine in desbaterea publica a Carnerei, alineatele

privitoare la Dunare formeaza obiectul celor mai

vii discutii. In deosebi dd. G. Vernescu §i

N.

Ionescu ataca chestia cu obi§nuita violenta7

in-

temeindu-se mai ales pe articolele din Romdnul

§i pe o bropra a destituitului N. Calimachi-Ca-

targi cu revelarea cator-va acte diplornatice ; d.

P. Carp intervine in mod foarte moderat, ins&

efectul intregei desbateri este o nefolositoare Irias-

prire a situaVei. Fazele ulterioare ale chestiei

Dunarii §i rezultatul ei final le vom resuma in

paginele de mai jos.

Mai nainte trebue sa mentionam, ca junimii-

§tii din Camera (P. Carp, I. Negruzzi, N. Gane

30

§i T. Maiorescu), de oare-ce in chiar zilele din

urma, se rnanifestase disensiunea in sinul parti-

dului conservator, se cred datori pentru thrift-

carea luptelor politice sä propue cu prilejul

a-

cestor discutii asupra A dresei un contra-proiect

al lor, citit de d. Carp in §edinta Camerei de la 3 Decemvrie 1881 §i comentat de autorul scri-

erii de NA in aceea§ §edinta (vezi discursul 55).

Or-cat de dominata ar fi fost situatia momen-

tana a parlamentului prin chestia Dunarii, preo-

cuparea permanenta a reorganizarii

ërii inauntru

nu putea lipsi de la ordinea zilei, §i ast-fel con-

tra-proiectul expune in cate-va trasaturi precize

programul sëu de actiune pentru noua Era a

Statului nostru. Acest program fusese destul de

explicat §i desbatut In Intrunirile prealabile cu

unii din conservatorii rënia§i in organizarea par-

tidului, pentru a fi acum semnat in Camera §i

de d. Gr. Triandafil,

ce e drept nu §i de Al.

Contra proiectul cu programul este

reprodus in volumul de fata, la nota de intro-

ducere a discursului 55.

In ce prive§te chestia Dunarii, ea continua sa

pricinuiasca guvernului I. Bratianu mari greutati.

Cea rnai urgenta trebuinta era deocamdata aflarea

unui barbat politic capabil de a reprezenta tara la Viena in asernenea Imprejurari. Partidul Ii-

Lahovari.

31

beral, cu tot numerul cel mare al aderentilor sei,

se arata intr'o

stare foarte

precara. Oamenil

lor publici,

in general de o cultura indoioas?1,

sunt exclusiv formati la §coalele franceze din

vrernea lui Napoleon al III-lea. De cultnra,

d.)

istoria, de

viata

politica,

a Ger-

desa,vir§ire straini. 0 ex- Dimitrie A. Sturdza

§i

a Austriei §i

maniei au rernas cu

ceptie

fac numai dd.

Mihail Kogalniceanu ; d. Studrza se §i nume§te

la 1 August 1882 ministru de externe in locul

d-lui

Statescu, dar Kogalniceanu luase anume

in chestia Dunarii cea mai pronuntata atitudine

de adversar ; cele doué bropri ale sale din 1882

stint deadreptul un act de acuzare in contra mi-

ni§trilor Bratianu Boerescu. Iar prin articolele

din Romdnul, prin Mesagiul de la 15 Noemvrie

1881 §1 prin discutarea in Camera situatia se

agravase mult.

Pe de alta parte chestia Dunarii era de o

importanta prea generala pentru a fi

o simpla

chestie de partid. Din contra aid, ca in multe

dificultäti

internationale,

deosebirile

partidelor

trebuiau sa dispara, §i numai a§a se putea con-

duce politica spre cea rnai bunä garantare a

intereselor terii.

pentru

proclarnarea Regatului la concursul activ al con-

Precum Joan Bratianu

se adresase

32

servatorilor, dar Uri, succes, se adreseazd acum la

0. P. Carp pentru ocuparea legatiunii de la Viena.

Dupd desbaterea §i fixarea unei atitudini con-

forme cu vederile sale in politica externA, d.

Carp, in intelegere cu amicii sei junimi§ti, pri-

me§te propunerea §i pe la inceputul lui Noem-

vrie sose§te la locul, unde este acreditat.

Mergerea d-lui Carp la Vien t a fost criticatd de cei mai multi membri ai opositiei, dupd ve-

chiul

obicei al luptelor de partid. Noi

credem

insä §i ne-am explicat in §edinta Camerei de la

12 Noemvrie 1882 (vezi discursul 58), ca d. Carp

a fost pe deplin corect in aceasta actiune a sa

§i tot a§a de corectd a lost primirea lui P. Ma-

vrogheni pentru legatiunea din Constantinopol

§i a d-lui N. Krezzulescu pentru cea din Peters-

burg.

In deosebi activitatea d-lui Carp la Viena in

a§a grele imprejurdri a adus törii cel mai mare serviciu §i constitue un titlu de onoare in viata

politica, a acestui orn de Stat. Mai tdrziu, carpi

se vor afla amdnuntele, o vor recunomte toate

partidele. Chiar astAzi, dupd starea normald, Int

care de fapt se and politia

§i supravegherea

fluviald de la Portile de Fier pand la Galati, se

poate intrevedea, prin ce inteligentd diversiune

a trebuit sd fie scdpata chestia Dundrii din stare&

33

amenintätoaro, in care se gäsea la 1882 §i la

inceputul anului 1883.

Dar sä rezurnärn acum, pentru intelegerea si-

tuatiei,

fazele din urml, ale rnult discutatei §i.

putin cunoscutei chestii Danubiane.

Tractatul de la Berlin din 1 (13) Iu lie 1878

prescrie :

Art. 53. Comisia Europeana a Dunkii,

In sinul cAreia va fi reprezentata Romania,

e mentinutA In functiile sale §i le va exer-

cita de-acum 1nainte WA la Galati lute()

completa independenta de autoritatea teri-

toriaM.

Art. 64. Cu un an 1naintea

expirarii

terminului asignat pentru durata Cornisiei

Europene (liana

la 12 (24) Aprilie 1883,

dupa tractatul de la Londra din 1871), Pu-

terile se vor pune de acord asupra prelun-

girii functionarii sale sau asupra modillc't-

rilor ce ar credo de trebuinta sa le Introduca,.

Art. 55. Reglementele de navigatie, de

poltiie fluviala ig de supraveghere de la Por-

tile de Fier pana la Galati se vor elabora

de Cornisia EuropeanA, asistata de delegatii

Statelor riverane, §i se vor pune in armonie

cu cele ce au fost sau vor mai II edictate

pentru parcursul in jos de Galati."

Pe temeiul articolului 55, Cornisia Europeana

5668o

a

81

de la Galati, Intrunindu-se in Decerrivrie 1879,

insarcmeaza un comitet cu elaborarea ante-proiec-

tului acestor regulamente ea baz

Se face. in adevar un ante-proiect, insa in Iunie

a discutiilor.

1880 Cornisia 11 respinge §i hotare§te sä elaboreze

ea Insa§ un regulament cu asistenta reprezentan-

tilor Statelor riverane, adica a

Serbiei

§i

Bul-

gariei, care deaftminteri nu fac pal te din Comisia

Europeana. Chestia cea grea era supravegherea

aplicarii in apele §i pe tarmurile Dunärii de la

Portile de Fier pana la Galati, care

sunt

sub

suveranitatea Romaniei §i a Serbiei §i sub semi-

suveranitatea Bulgariei.

Romania propune antM

§1 idea

era cea

ca pentru

mai fireasca

i cea mai legitima

acea

supraveghere sa,

fie

instituita o comisie

compusa din

delegati

ai Romaniei, Serbiei

§i

Bulgariei. Austria insa, de

sa fad §i ea parte din Cornisia de supraveghere,

sit aibä chiar prezidenta permanenta §i vot pre-

ponderant. Rusia din contra voe§te sä excluda

cu desaviqfre bratul Chiliei de sub autoritatea

§i

neriverana,

cere

o chiar Comisiei Europene de la Galati

conse

eve* naturala a suveran itatii sale pe acel brat.

Pe de alta parte se agita ideia unei intinderi a

functionarii Comisiei Europene pna la

Braila.

In deosebi pretentia A istriei era o gray& atin-

35

gere a suveranitatii Romaniei, o umilire a noului

Regat. Daca in urma tractatelor de la Paris §1

.de la Berlin am putut priml compete* unei

Qomisii Europene asupra Dunarii

Galati

panA la Marea Neagrii, unde erau lucrari technice

costisitoare de executat i de mentinut, cel putin ne-am supus autoritatii celor 7 Mari Puteri irn- preuna. Dar prepprideranta exclusiva a Austro,

Ungariei in apele Dunärii noastre de la Portile

e Fier 'Ana, la Galati nu o puteam priml fara

de la

a recunoWe punerea noastra sub un fel

itutela a marel Puteri vecine.

de

In aceasta privinta, dupa ovairea rninisterului

:de externe din timpul lui B. Boerescu 1), rezis-

tents guvernului roman nu se mai desminte,

d. Carp

anevoioase, uneori iritante, Ii cla cea mai ener-

gica expresie.

la Viena m multe

discutii,

totdeauna

Ca toate aceste Austria mersese prea departe,

se angajase §i prin declarari inaintea Delegatiilor

sale, pentru a mai da inapoi, §i celelalte Mari

Puteri nu o parasesc. Din desbaterile Comisiei

Europene de la

Galati,

terminate

la 2 Iunie

Brovira lui M. Kogalniceanu, Chestiunea Dundrii, partea

ministerul din Viena primise

If, afirrnA categoric (pag. 53), c

s.risori antografe da la B. Bterescu, prin cate so accepta

Comisia mixt:t doritA, de Austria.

36

1882, iese un Reglement de navigation, de police

Iluviale et de surveillance, applicable d la partie

du Danube situde entre les Portes de Per et Galatz

cu peste o suta de articole, impartite in 3 titlurir din care cel din urm1t se ocupa de Execution et

surveillance. Aici delegatul roman propuna

ca.

text al hotaritorului articol 97; L'execution du

present

_Reglement

est

place'e

lance d'une autorite fluviale, dite

sous

la

surveil-

Commission de

surveillance, dans laquelle la Commission Europe-

enne du Danube sera repre'sentée par deux ddle-

guds et les Etats riverains, d sovoir la Bulgarie,.

la Roumanie et la Serbie, chacun par un dele-

gue.

Insa propunerea Romaniei cade. Majoritatea

prime§te urmatoarea formulaic)

conceputa de

delegatul frances Barrbre: L'execution du present

Reglement est placde sous l'autorite d'une Com-

dans laquelle

mission,

dite

Commission

mixte,

l'Autriche-Hongrie, la Bulgarie, la Roumanie et la

Serbie seront chacune reprdsente'es par tin delegue

La presidence de cette Commission appartiendra

au delegue d' Autriche-Hongrie. Un membre de la

Commission Europdenne du Danube, delegue pour

tine pe'riode

de 6 mois, par ordre alphabetique

des Puissanccs, prenclra part aux travaux de la

t ommi.,sion mixk.

37

Ast fel se infatipaza Regularnentul inaintea

reprezentantilor celor 7 Puteri, intruniti la Lon-

cira in anul urmãtor, §i este primit, cu neinsern-

nate modificgri, prin art. VII al Tractatului de

4a Londra din 10 Martie st. n.

1883. 1)

Tot-

deodatä, dupa ce s'a scos bratul rusesc al Chi-

1) Romania nu a foot invitata la conferenta cu vot delibera-

-tiv de §i, in urma tractatului de la Berlin, ea face parte ca Pu- tore euverana din Comisia Europeaná de la Galati. Interesante aunt in aceasta, privinta explicarile Lordului Granville in nota

circularii de la 2 (14) Martie 1883, prin care di seam& de In-

crarile conferentei de la Loudra (vezi Staatsarchiv, herausgege- .ben von. Dr. Hans .Delbriick, vol. 41, pag. 365): Guvernul Ma-

jestatii Sale ar ft admis cu placere un reprezentant al Roma-

.niei pe acelas picior cu reprezentantii celorlalte Puteri, rëmaind

admiterea ar fi fost acordata numai in vederea

inarilor interese ce le avea Romania in obiectul supus desba-

Until inteles c

terilor,

i fár

Ca prin aceasta 131 se creeze un precedent pen-

tru consultarea guvernului Roman in chestii de interes Euro-

pean general, in care el nu ar avea interese tnateriale. S'a

ri-

(heat

Irma, objectia, cá oare-cum conferenta este o continuare

a articolelor 54 §i 55 din tractatul de la Berlin ci ca, in ase-

menea imprejurari caracterul European al intrunirii trebue men-

Ainut.

Aceste arguments se aplicii in mod egal §i Serbiei. Prin

urmare majoritatea Plenipotentiarilor se declara in favoarea

admiterii reprezentantilor Romaniei §i Serbiei numai cu vot con-

sultativ, pe and in privinta reprezentantului Bulgariei se pro- puns, ca observarile sale sii fie exprimate in propriile lor cu-

vinte prin ambasadorul turcesc. Aca ci decide Conferenta."

Guvernul sirbesc a acceptat aceasta situatie Mena repre-

zentantului sOu; ins& guvernul roman §i cel bulgar au protes- tat. Refuzand sä ia parte la Conferenta cu vot numai consulta-

tiv, ei au adaogat declararea, ca nu se vor considera obligati

,prin nici-o deciziune luatã fara participarea lot".

38

liei de sub autoritatea Comisiei Europene de la Galati, tractatul dispune la art. I: La juridiction

de la Commission Europeenne du Danube est den-

due de Galatz d Braila; iar la art. II: Les pou-

voirs de la Commission Europeenne sont prolon-

ge's pour une pdriode de 21 ans d partir du 24

Avril 1883. A l'expiration de cette pdriode,

les

pouvoirs de la dite Commission seront renouveles-

sauf le-

par tacite re'conduction de 3 en 3 ans,

cas oü

l'une

des Hautes Parties

contractantes-

notifterait, un an avant l'expiration de l'une de ces

pe'riodes

triennalcs,

modifications.

l' intention

de proposer des

Prin urmare chestia Dunarii era pierduta"

pentru noi

cum o prezisese bro§ura lui Kogal-

niceanu din 1882 §i cum o credeau

multi din tail in primul moment ?

cei mai

De loc ! Pe cand Serbia declara adeziunea

sa.

la tractatul de la Londra, Romania nu-§i slabe§te

rezistenta, cu toata §ovairea intermitenta a d-lui

Dimitrie A. Sturdza. It inistrul nostru in Anglia,.

Ion Ghica, timid ca totdeauna, se vede in defi-

nitiv obligat prin ordine repetate ale guvernului

din Bucure§ti sa remitä Conferentei din Londra

un protest cu declararea, ca Romania nu se va recunoa§te legata pin deciziuni luate fara par-

ticiparea

ei,

§i Marile Puteri? and vine

39

vorba despre mijloacele de a impune regulamentul,

ainbasadorul Germaniei, contele Miinster, declara,

a nu este admisibila nici-o masura de coerci-

tiune, §i nici una nu e prevëzutu% in tractat. Cu

aceasta lipsa, faimosul regulament devine litera

moarta. De 15 ani, de and ste prescris in

teorie, el nu s'a aplicat in practica §i nu se poate

§i supravegherea fluviala o are

tot Romania in apele sale de la Porti le de Fier

in jos, autoritatea Comisiei Europene s'a inde-

partat de la Chilia, §1 din tot tractatul de la

Londra nu a römas decat art. II. cu prelungirea

functionarii ei pang la 12 (24) Aprilie 1904.

aplica,

politia

Cum se explica aceasta?

Pe and d. Carp

in 1882 la Viena continua discutiile cu ministrul

de externe contele Kalnoki asupra regulamentului

Danubian,

el atingea alaturi,

dar in mod con-

stant,

o materie mai generala §i inainta ince-

tul

cu incetul spre o mai buna intelegere in

privinta

cu ambasadorul

Acelea§i convorbiri le avea §i

Germaniéi, Printul Reuss. Importanta dobindita

rolului Romaniei in orientul

Europei.

de noul

momentele, in care o cornunitate de interese

Regat trebuia

relevata iMpreuna cu

in politica

tria

orientala II puteau apropia de Aus-

acestei ati-

§i de Germania.

Necesitatea

tudini

in

relatille

noastre

internationale,

pe

40

care Románul o

cornbAtea Inca

la

inceputul

anului 1881, o admisese acum

i ban' Bratianu.

Resultatul este apropierea Romaniei de vederile

Trip lei-Aliante, formate tot pe atunci

rate in Parlamentul italian (27 Fevruarie 1883),

iar un semn al acestei apropieri este intrevede- rea lui loan Bratianu cu Principile Bismarck la

Gastein in 26 August 1883. Decizive trebue

sä fi fost explicarile ce le-a avut Regele nostru

cu Imperatii Germiniei §i Austfiei in cälittoria

sa la Berlin 0 la Viena (4-16 August 1883)

i

decla-

j3entru botezul fiului al doilea al actualului Impë-

rat german.

Fata cu rnodificarea situatiei in politica gene-

ralg, Austro-Ungaria renunta la pretentille sale

in

chestia speciall a Dunarii (15 Septemvrie

1883), §i ast-fel regulamentul de supraveghere

din Tractatul de la Londra dispare.

VI.

REV IZUIREA CONSTITUTIEI

SI

CADEREA MINISTEROLUI BRATIANU

DE LA 1883 PANA LA 23 MARTIE 1888

Rezumarea situatiei internationale panä la 1883

ne-a Ricut sa anticipam asupra mi§cArii politicei

interne, pe care trebue s. o reluam acum de la

primavara anului 1882.

Sesiunea parlarnentar5: se inchide la 31 Mai.

In decursul

el, dupä aprinsele

desbateri

ale

Adresei §i cate-va interpeldri in chestia Dunärii,

nu se mai lucreaza mult. Se voteaza repede bud-

getul pe 1882-83, tot a§a togmelile agricole

pripita regulare a proprietatii in Dobrogea

;

in colo aproape nimic. Din proiectele anuntate in

.Mesagiu pentru dreptul comunelor rurale de a

vinde bëuturile spirtoase in profitul §coalelor

bisericei.", pentru modificarea

Iegislaiunii

asupra tutelelor, pentru imbunatatirea codului de

42

procedura, pentru dockuri §i intreposite,

unele nici nu se supun parlamentului.

Complicarile cu regulamentul de navigatie pe

Dunare ocupa toata luarea aminte a rninistrului

etc.,

de externe §1 poate a ministrului-prezident. Dar

ceilalti

mini§tri?

De pe acum se simte, §1 din an in an devine

mai vklitg, insuficienta partidului liberal pentru

or-ce lucrare legislativg, necum pentru conce-

perea §i

respunzêtoare Erei nou6. Cu toata solemna re-

levare a acestei Ere din partea guvernului, nu

se face nimic in sensul ei, §i rnulte din proiec-

tele mentionate prin Mesagii nu sunt nici mgcar

elaborate. Importanta constitutionala a Mesagiu-

lui pentru organizarea lucrgrilor legislative

infaptuirea unui program de idei co-

din

lie-care sesiune parlamentarg se pierde cu de-

savir§ire, Mesagiul sub guvernul liberal devine

Iii mare parte un simpiu exercitiu de stil. loan

Brgtianu i§i schimba rnereu rnini§trii dupa mi-

cile agitgri personale innauntrul partidului, Mra

11 iCi o privire la compete* de resort.

Se intelege, ca fatg de asemenea colegi Bra-

tianu devine in curind singurul ministru. El §i

numai el administreaza toate resorturile (afara

Dimitrie A. Sturaza,

de al §coalelor, unde d.

parasind externele, e ministru de la 2 Fevruarie

43

1885-1 Martie 1888); in fiecare minister i§i

are cate 1.n 1 unctionar de hicredere, de regu1a pe director; rnini§trii titulari cu responsabilitatea lor inaintea Parlamentului sunt nurnai ni§te figu-

ranti pro forma, umbrele" prezidentului de con-

siliu, cum au fost calificati in Camera (dis3ursul

73) 1) lncepe epoca a§a numitului viziriat",

caracterizata intre altele §i prin instrainarea de

C. A. Rosetti.

Deocarndata. insa C. A. Rosetti mai poate da,

ultima dovada a vechiei sale influente in partid :

lui i se datore§te agitarea ce se na5te acum

pentru revizuirea Constitqiunii, mai ales a co-

legiilor electorale

agitare, de care este deodata,

cuprins partidul §i careia guvernul Ii cedeaza

cu atat mai u§or, cu at in lipsa altor concep-

tiuni de legiferare practica se pot intinde mai

mult nebu1ozita0e principiilor generale de re-

forma liberala".

Cand se redeschide Parlamentul la 17 Octom-

vrie 1882 pentru a patra §i cea din urma se-

siune, Mesagiul este foarte sobru in privinta lu-

') Memorabil a Amu exemplul cu drumul de fier Piatra

BacAu. Ministrul lucrArilor publice, Colonelul Dabija, Li voia in

forma, de cale largA, cum era §i reteaoa principalft Dar Brão

tianu pune pe deputatii din majorltate sA-1 voteze cu calea in-

gustA, pentru care d. Carada pregAtise materialul. Cu mare

choltuiali a trebuit mat tOrziu :4 fie prefAcut in cale largO.

41

crarilor legislative, el constata numai importa,nta

réscumparare definitiva a cailor ferate Strous-

berg; iar r6spunsul Camerei este o simpla pa-

rafraz a. de curtenie, pe care de asta data o poate

vota 0 autorul scrierii de fata, ales In comisia

de Adresa ca membru al opozitiei. Sfir§itul le-

gislaturei de 4 ani 0 perspectiva indicarii pre-

alabile a articolelor de revizuit din Constitutiune

explica, dug nu justifica, aceasta sobrietate. De-

altminteri nimeni din Camera nu voteaza. In con-

tra Adresei, dar se

abtin 15 deputati, printre

cari §i Dimitrie Bratianu. Prezident al Camerei

se alesese generalul Lecca.

In 22 Decembrie 1882 se face prima lectura

a propunerii de revizuire relativa la 25 de ar-

ticole din vechia Constitutiune. La a doua lec-

tura, In §edinta Camerei din 16 Ianuarie 1883,

autorul scrierii de fata expune argumentele de

impotrivire In contra or-carei revizuiri (vezi dis-

cursul 59). Dar la a treia lectura Camera 0 Se-

natal voteaza cu mare majoritate revizuirea In

princip, §1 terminanduli ast-fel legislatura la 5

Martie, alegerile cele nouS se fac la sfir§itul lui

Aprilie, iar Parlamentul revizionist este convo-

cat pe ziva de 10 Mai 1883.

In acest timp conducetorli vechiului partid con-

servator apuca din ce In ce mai mult o directie

45

incompatibill cu vederile junimiste. In perspec-

tiva alegerilor, ei formeazA cu grupul Vernescu,

dar §1 cu M. Kogalniceanu, G. MArzescu, N. Bla-

remberg, cu fractioni§tii Gheorghiu, Tacu, Misail,

etc., ma numitele Comitete-Unite ale opozitiunii

din Bucure§ti §i Imi",'§i sub acest titlu public&

la 1 Favruarie 1883 un manifest in momentul

and se rëspande§te §tirea despre dispozitiile de-

favorabile ale conferentei de la Londra in chestia

Dun Arii. Manifestul este un rechizitoriu in con-

tra politicei externe §1 interne a guvernului §i

culmineazA in declararea naivA, a opozitia coa-

lizatl este gata a lua respunderea situatiei".

Ins& numai foarte putini dintre cei coalizati

isbutesc in alegeri, de abia vre-o 12, printre cari

dd. Lascaf Catargi, M. KogAlniceanu, generalul

Tell, A. Lahovari, G. Vernescu §i N. Blarem-

berg. Calculul cu amintirea succesului opozitiei

din anul 1879, and era vorba de revizuirea ar-

ticolului 7, §i cu agitarea chestiei Dun Arii, pe

cari anume le relevA manifestul, se aratA gre- §it. Articolul 7 privea chestia Evreilor, care in

adevër putea de§tepta o mi§care generalA in tarl.

Dar acurn, nici amanuntele regulamentului Da-

nubian, nici articolele speciale propuse pentru revizuire nu erau destul de pricepute in ob§tia

alegtorilor pentru a produce o rni§care popu-

46

lara §i a da izbinda coalitiei. Tar printre ce ce

erau in stare sa priceapa chestia Dunarii, vor

fi fost multi, care in reprezentarea prii la Con- stantinopol, la Londra §i la Viena prin P. Ma-

vrogeni, Ion Mica §i P. Carp vedeau mai multa

garantie pentru o inteligenta sustinere a intere-

selor

Statului,

decat in schirnbarea acestei re-

prezentari prin venirea la guvern a opozitiei coa-

lizate. Aici nurnai M. Kogalniceanu putea sa a-

traga privirile , day violenta broprelor sale din

anul precedent intuneca perspectiva vre-unui suc-

ces diplomatic, Frazele §1 rezolutiunile platonice

din Parlament ne-ar fi folosit tot aa de putin

in chestia Dunarii pe langa conferenta de la Lon-

dra, pre cat ne-au folosit in chestia Basarabiei

pe langa congresul de la Berlin.

Va sa zica primirea legatiunilor din partea

d-lor Carp

i Mavrogeni a contribuit la Intarirea

guvernului liberal din acest moment? Se poate,

§i daca acest rezultat, dupa vederile exclusive

tale interesului de partid, parea, condamnabil in

ocbii conservatorilor, el era inevitabil din ziva

in care s'au lasat sa fie condu§i spre confuzia

opozitiei coalizate, care nu putea da un guverri

in stare de a resolvi greaoa chestie internatio-

nalä .

lnfrangerea opozitiei coalizate in alegerile te-

47

vizioniste produce, dupa un vechiu

cedent, hotatirea partizanilor

siona din Parlament §i a transporta lupta poli-

tica in publicul din afara.

Dintre junirni§ti se aleg numai patru, intro

cari §i autorul acestei scrieri. De §i intr'un apol catre alegaorii colegiului I din Vaslui, publi.mt

la 16 Aprilie 1881, a§a dar inainte de alegere,

i Mu pre-

ale§i de a demi-

se

declara

adversar al revizuirii

§i-§i rezerva

deplina libertate fatä 'de guvern, adrninistratia

nu-1 combate §i atat conservatorii cat §i liberalii

ii dau voturile. Era §i greu guvernului sa corn-

-bata pe toti junimi§tii in mornentul, in care d.

Carp il reprezenta la Viena, Aceasta indirecta sustinere din partea guver-

nului liberal a pus pe junimi§ti pentru cat-va

timp intr'o situatie defavorabila fata de opinia

publica. Cu atat mai tare se manifesta nemul-

i pe

tumirea partidului conservator incontra lor,

cand Timpul de la 2 Iunie 1883, in limbagiul,

la care se coborise pe atunci, intrebuinteaza cu-

ventul de prostitutiune", Alexandru Lahovari

arunca junimiplor vorba de opozitie miluita",

o expresie pe cat de literarice§te fericita, pe

atat de politice§te neintemeiata. Gaol intirnpla-

toarea apropiere sau departare de vederile mo-

rnentane a le altor particle nu p.rtea

i nu -Iwo-

48

buia sa schimbe intru nimic atitudinea junimi§-

tilor provenita, din urmarirea propriei lor con-

vingeri politico.

intre vechii amici,

care deabia dupa 10 ani va incepe sa se apla-

Insa crescendul conflict

neze, dovede§te odata maI mutt, cu WA, ane-

vointa se face in evolutia vietei publice transi-

tia salutara de la o faza la alta.

Carnerele revizioniste i§i incep dar activitatea.

la 10 Mai 1883 farA opozitia

coalizata, care-

dupa 3 zile demisioneaza, iar la 27 Ianuarie 1884

se retrage §1 Dimitrie Bratianu. Dupa desbate-

rea Adresel, la care autorul scrierei de fall ia.

parte in §edinta Camerei de la 27 Mai 1883 §k

critica din punct de vedere conservator dernisia

opozitiei (vezi discursul 81), se aleg In Senat.

§i in Camera delegatii insarcinati cu noua for-

mulare a celor 25 de articole supuse revizuirii.

0 asemenea lucrare nu se putea face WI dis-

cutii indelungate. Pentru fie-care articol trebuia

redactat Intro delegatii Camerei §i ai Senatului

un text col-nun, care sa aiba §i aprobarea Co-

roanei, conform prescrierii exprese a art.

129.

din Constitutiune. Astfel lucrarea prealabill tine

aproape un an, §i proiectul efectiv nu ajunge

in desbaterea publica a parlamentului de.cat

la.

49

sfir§itul lui Martie 1884. Pand atunci, ca §1 in

timpul votdrii, Camerele revizioniste indeplinesc

lucrarile Camerelor ordinare, discutd §i voteazd

budgetul, etc.

Dintre articolele supuse revizuirii, 13 priveau

principiile legii electorale, celelalte 12 se refereau

la noul titlu de Regat al Romaniei cu incorpo-

rarea Dobrogei, la libertatea preseii la latrodu-

cerea unei comisii legislative permanente, la des-

fiintarea gardei nationale. Dad, rnodiiicarea unora

din aceste articole a putut ft primitd fara multd

discutie, principiile legii electorale §i intinderea

§i mai mare a libertgii presei au dat loc la o

desbinare pronuntatd, in sinul majoritatii liberale.

Cdnd a fost vorba de a ieV din frazele abstracte

§i de a concretiza ideile in textul articolelor,

ciocnirea a trebuit sl se intimple li a devenit

pentru cate-va momente a§a, de violentd, incat

la 26 Martie 1884 ministerul §i-a dat demisia

§i nu a retras-o deal dupa un anume vot de

incredere al majoritatii, cu oare care concesiuni

acute Rosetti§tilor in privinta presei.

Cea mai mare greutate o pricinuia comp-

nerea colegiior electorale. Asupra sporirii nume-

rului. senatorilor §i deputatilor (de la 70 §i 148

la 120 §i 183) toti liberalii erau

din neferi-

cire de acord; asemenea §i asemenea din ne-

56680

4

60

fericire

asupra desfiintarii vechiului colegiu I,

care se at-Rase mai putin dependent de guvern.

Dar de aid incolo incetean armonia : guvernul

vrea 3 colegii in locul celor 4 de mai nainte,

alti liberali (E. Stätescu) se gandesc la 2, C. A.

Rosetti cere unul singur, d. P. GrAdi§teanu vor-

bete de reprezentarea proportionala. 0 a mino-

ritätilor. In jurul ideei unui singur colegiu se gru-

peaza vr'o 35 de deputati, printre cari apare

pentru prima oarg, d. G. Panu 1) Dar in fine

majoritatea obligata de douë treimi voteaza, cu

oare care violentare a regulamentului, cele 3

colegiuri a§a, cum sunt astazi in Constitutiune,

0 de reprezentarea minoritätilor nu se face po-

meneall.

La chestia presei insistenta Rosetti§tilor are

mai mult efect. Intr'un .proces privat de calom-

nie, ce-1 intentase creditul rural in contra zia-

9 La fnceputul carierei sale politice om de incredere al par-

tidului liberal ca prim-procuror la tribunalul din Ia0, avênd

redacteze de pe la sfirgitul lui Noemvrie 1880 (and V. Conta

tra ministru de Culte) un ziar guvernamental, numit apoi in

Iunie 1881 §ef de cabinet al ministrului de interne C. A. Ro-

setti, iar in Dec. 1881 advocat al epitropiei Sf. Spiridon in locul

d-lui T. MAndru, care trece prefect la Botogani, d. Gheorghe

Panu este la 1883 ales deputat revizionist

% se arati in Ca-

merti aderent al lui C. A. Rosetti. In curênd se va izola de

i va irchiega noul grup al nradicalilor", cu care

insa TR troce la 1897 in clubul conservator.

vechile partide

sA

51

rului Indépendance Roumaine Inaintea tribunale-

lor ordinare, nu pentru represiunea penala, care

neaparat ar fi fost de compete* juratilor, ci

nurnai pentru despAgubiri civile, Curtea de ca-

satie facuse tocmai din motivul competent ei o

diverge* prin paritate de voturi. In aceasta

controversa pendenta, care, daca se hotarea in

sensul competentei tribunalelor ordinare, ar

fi

pus oare-care frèu calomniilor private

contribuit poate la ridicarea prestigiului presei,

Rosetti§tii se folosesc de ocazie pentru a cere

din contra modificarea dispozitiei constitutionale

In sensul ca §i despagubirile civile sa fie date

In exclusiva compete* a juratilor. Ministerul se impotrive§te la inceput; Ioan Bratianu, cu

experienta a 7 ani de guvern, incepuse a de-

ven1 foarte conservator, d. Dimitrie A. Sturdza

nu fusese nici odata liberal,

tilor din Camera,

§i ar

fi

raportorul delega-

d.

Stolojian, fornmlase arti-

colele 24 §1 105 din Constitutiune- destul de

restrictiv §i le comentase §i mai restrictiv. Dar

In pia iritArii Rosetti§tilor guvernul §1

majori-

tatea cedeaza, raportul d-lui Stolojian rAmane

desmintit (vezi discursul 64), art. 105 se voteaza

dupa dorinta lui C. A. Rosetti, se admite Insa

ca un fel de comprornis adaosul la art. 24: (De-

lictele . de presa 'se jaded, de juriu) Blatt de

52

nacele, cari s'ar comite In contra pefsoanei Re-

gelui §i a familiei Regale sou contra SuVera-

7, nilor Aatelor strAine. Aceste delicte se vor ju-

deca de tribunalele ordinare dupl dreptul co-

nmun, adaos poate folositor in privinta Suve-

ranilor strAini, pentru a evita conflicte diploma-

tice, dar foarte contestabil in privinta Suvera-

nului Terii 1) .

In sfir§it Camera §1 Senatul, In §edintele de.

la 1 §i 7 Iunie, termin a.

votarea celor 25 de .

articole revizuite, care se promulgA la 8 Iunie.

1884.

Asupra diferitelor curente in atmosfera par-

lamentarA din timpul desbaterilor revizioniste dans

oare care lämurire discursurile 59 65 publicate.

In volumul de fatA. Mai mult nici nu este ne-

')

CAci ce vrea s

zicA o asemenea exceptie? Onoarea ester

mai garantata inaintea tribunalelor ordinare de cat inaintea

juratilor, de aceea calomniile in contra Regelui le dam in ju-

decata tribunalelor, iar calomniile in contra celorlalti cetateid le lasam in prada incertitudinU juratilor? Curioasa dispoziie Pe temeiul ei d. a Panu, devenit advergar ad guvernului Bra-

lianu, a fost condamnat in lipsa de Tribunalul gi de Curtea de-

A pel din Bucuregti (15 Aprilie gi 15 Mai 1887) la 2 an! In-

chisoare gi 5000 lei amenda pentru insultarea Regelui prin zia-

rul Lupta, dar s'a sustras de la pedeapsá prin mergerea in

strainatate, Orli -and a fost ales deputat in Ianuarie 1888:

§i,

intorcéndu-se in tarA, dupft un acurt arest

s'a

vtrzut gratis-6

la 27 Feyruarie 1838. Exempla] pu vorbegte in Lwoarea iiin. -

vatiei din art. 24 al Coubtitutiunii.

53

yoie sa insistam. Toata revizuirea a fost o za

idarnica framintare de un an §1 jumatate. Spo-

rirea numërului deputatilor §i senatorilor (cu nou

introdusa diurna a acestor din urma) a ingreu-

lat fan nici o necesitate luerarile Corpurilor le-

giuitoare, iar calitatea discutiilor parlarnentare a

-scazut in proportie fireasca cu cre§terea canti-

tatii mandatarilor ; decapitarea vechiului colegiu

I a facut alegerile §i mai dependente de influ-

.enta guvernului ; lice* presei in trivialitatea

calomniilor private s'a vëzut §i mai incurajata ;

idee cu comisia legislativa s'a aratat in impre- jurarile date lipsita de valoare practica ; numai desfiintarea gardei nationale a rënaas ca merit

negativ. Dna s'ar fi introdus macar in Consti-

tutie inamovibilitatea magistraturei pe toate trep-

tele ei §i, inteo alta ordine de idei, o compu-

nere mai cuminte a Regentei pentru cazul mi-

noritatii succesorului la Tron I Dar cu magistra-

tura guvernul s'ar fi desbinat §i mai mult de

Rosetti, care cerea un fel de electivitate

politica, §i la marele neajuns al articolelor 88

C. A

§i 89 cu Regenta nici nu avusese prilej

sti, se

gandeasca. Ele reman o datorie a viitorului.

Ast-fel revizuirea de la 1884 nu poate fi ju-

decata de cat ca opera cea mai stearpa a par-

tid dui liberal.

54

Cu adoptarea modificarilor constitutionale Ca-

rnerele revizioniste i§i terminasera misiunea. Ina-

inte insa de a le disolva, guvernul le mai (IA

in ultimele zile o sarcina de indeplinit: votarea

domeniului Coroanei, propusa in §edinta Came-

rei de la 4 Iunie 1884 sub forma initiativei par-

lamentare (generalul Lecca, N. Gane, trecut acum

in partidul liberal, A. Vizanti, C. F. Robescu,

etc.). Vorba despre domeniul Coroanei se latise

cu cateva zile mai nainte. Fire§te a vechii con-

servatori, in coalitia lor cu atatea elemente ne-

potrivite, Ii ataca de indata prin presa,

§i

cur

totii se pun sa exploateze in contra ministe-

rului Bntianu aceasta coarda de o falsa popu-

laritate. Dar ceea ce este mai semnificativ :

i Rosetti§tii P. Gra-

di§teanu, Take Gianni, IT. A. Urechia, Gr. Se-

rurie, etc.,

setti

§i-o renoe§te irevocabil. A doua zi demi-

sioneaza §i d. Nae Pop, flindca nu este läsat sa

vorbeasca de ningrijirile Craiovenilor" asupra pro-

demisia din Camera, iar C. A. Ro-

prezioa propunerii i§i dau

In

iectatului domeniu inainte de a se fi cetit chiar

propunerea. Camera respinge demisia lui C. A.

Rosetti, nici nu voteaza pe a d-lui Pop, dar pri-

me§te pe a Rosetti§tilor,

§i ast-fel ruptura in

partidul liberal e desavir§it5. Cu separarea de

Ronidnul se infiinteaza Voinia Egtional4 ca organ

55

al guvernului §i partidului national-liberal" (pri-

mul numër la 10 Iu lie 1884).

Dupg ce, in §edinta de la 4 Iunie, d. Vizanti

cete§te motivarea acelei initiative in favoarea Co-

roanei, Camera in contra objectiunilor d-lui Ni-

colae Ionescu decide trecerea de urgenta in sec-

tiuni, unde propunerea se prime§te, se aleg In-

data delegatii, §1 chiar a doua zi vine proiectul

de lege in desbaterea publica. Raportor e d. Nicu

Gane. DD. P. Cernatescu §i N. Ionescu combat

proiectul ca fiind anti-constitutional, autorul scri-

erii de fat& 11 sustine, precum §i trebuia sa-1 sus-

tie din punct de vedere conservator (vezi dis-

cursurile 66 §i 67), iar Camera il voteazg cu 77

voturi contra a 16 §i 4 abtineri.

La 8 lunie se Inchide §i la 23 Septemvrie se

disolva parlamentul revizionist. Primele alegeri dupg noua lege electorala se fac la inceputul lui

Noemvrie 1884.

Momentul era hotgritor pentru partidul libe-

ral de la guvern, rëmas sub excluziva condu-

cere a lui loan Bratianu. Instrainat de vechi frun-

ta§i liberali ca C. A. Rosetti, Dimitrie Bratianu,

Mihail Kogalniceanu §i de aderentii lor destul

de numero§i, pe de alta parte avend In fata o-

pozitia condusa. de dd. Lascar Catargi §i Gheor-

ghe Vernescu spre abtinere pe temeiul declararii

56

formale, afi§ate la 20 Iunie 1884 §i pe strade,

ca. ei consider& Constitutiunea revizuita, §i dota-

tiunea Coroanei ca o violare a pactului fun-

damental §i. iau angajamentul de a lucra pentru

a reintra in legalitate", partidul guvernamental.

trebuia sa. produca, in nouele alegeri cu 3 cole-

giuri cel putin aparenta, ca, reprezentarea parla-

mentara, a Torii a devenit mai adevorata, mai

independent& §i mai inteligenta,

deasca totdeodata, la Implinirea golului läsat prin

retragerea atator fo§ti partizani. Era chestie de

existent& pentru partid.

Din atmosfera acestei ingrijari se nase acum dou6 crxente, care vor sa, ajungti, la acela§ re-

§i sa se Om-

zultat al intaririi guvernului: pe de o parte a-

tragerea In sinul

ncolectivitatii" 1) a unor ele-

mente tinere din cele mai capabile, care pan

atunci nu intrasera, In cariera parlarnentara, pe

de alta o reformare a partidului prin unirea cu

un grup de oameni politici,

la numër, aveau insemnatatea de a fi contribuit

care, de §i putini

I) D. Stätescu caracterizase cu numele de colectivitatea pe

aderentii lui Ioan Briitianu, care

in urma desbinirii nu mai

puteau monopoliza expresia de partid national- liberal. Cu

aceasa porecli, ca si cu oub cuvint de epizootieu din Mesagiul

de la 15 Noemvrie 1881 si cu fraza nopozitia a pierdut dreptul

la protectia legilora, d. Eugenie Sttitescu a tmbogittit dictio-

parul politic al Rom'aniei contiroporane4-

57

la schimbarea directiei guvernului in politica ex-

terna. Acest grup erau junirni§tii sub conduce-

rea dlui P. Carp.

In privinta dintai,

rnai ales dupa indemnul

-d-lui

Campineanu §i sub auspiciile d-lui Statescu

sunt adu§i pentru prima ()aril in Camera dd. Take

Ionescu, C. C. Anion, Al. Djuvara §i (ceva mai

tarziu) C. Dissescu; in privinta a doua loan Bra-

tianu, cu deosebita staruinta a d-lui Dimitrie A.

Sturdza, propune d-lui P. Carp, §i alaturi de d-sa

d-lor Teodor Rosetti §i T. Maiorescu, intrarea in

minister. La 14 Iunie 1884 des de dimineata,

intr'o odae a otelului Broft, unde trasese d. Carp

chiemat din strainatate, se Incinge intre loan Bratianu, d. Carp §i autorul scrierii de fata o

lunga

desbatere.

Ministrul-prezident

-grin declaxarea, cã partidul sëu nu

o

:mai

incepe

poate

remanea in starea in care se OM, arata moti-

vele desbinarii de C. A. Rosetti §i propune re-

constituirea guvernului cu junirnitii. Noi rtspun-

dem, ca Iii princip, dupa proclamarea Regatului prin liberali §i fata de necesitatea preschimbarii

vechilor particle, nu vedem o greutate absoluta

in conlucrarea cu un partid liberal reformat, dar

ca prima conditie este adoptarea §1 punerea in

lucrare a programului de reorganizare interna,

indicat de noi in córitra-adresa de la 3 Decem-

68

vrie 1881.

Brätianu prime§te.

Domnul Carp

adaoga indata a doua conditie, cea rnai urgentd.

in Imprejurdrile de atunci: reforma Baricii Na-

tionale pe temeiul etalonului de aur, pentru stir-

pirea agiului, care ameninta finantele statului.

Brätianu respunde, ca .aici trebue sä se con-

suite cu amicii s6. Mai cerem insfir§it inceta-

rea satrapiilor" din districte (vezi discursul 70)

§i, odath cu intrarea d-lui Teodor Rosetti in

minister, dacd ar primi, o prealabild intelegere

§1 asupra numirii celorlalti colegi, iar cdnd Bra-

tianu ne vorbe§te de Rada Mihai (pe atunci nu-

mai prefect al politiei), noi 11 declardm inaccep-

tabil. Bratianu, de altminteri in tot decursut

clesbaterilor de cea mai simpaticd. inftti§are, se

aratä foarte mirat: prea fusese deprins cu om- nipotenta in partidul sëu. La sfir§itul convor-

birii autorul scrierii de fatd ii exprimd impresia,.

cit incercarea d-sale nu va izbuti.

sul 77).

§i In adevör dupd cate-va alte Intruniri intre

dd. Brätianu, Sturdza, Carp §i Rosetti, tratärile

sunt §i rërnan Intrerupte. Brätianu declard, ca .

nu poate priml atdtea conditii a le junimiltilor,

iar junimi§tii r6spund, ca fait aceste conditii nu poate fi vorba de o intelegere cu partidul

liberal.

(Vezi discur-

69

Din nntiele alegeri de la Noemvrie 1884 ies

deputati juni,ni§tii P. Carp, care dupa 1ndeplini-

rea scopului misiunii sale de la Viena se 1ntor-

sese definitiv In tiara, V. Pogor, Iacob Negruzzi,

D. A. Laurian (redactorul Romdniei libere decla-

rate de la 16 Ianuarie 1885 organ junimist),

I. M. Melik, I. Ianov, Teodor Nica, B. Bossy §i

autorul acestei

trie G. Rosetti, Leon Negruzzi §i I. Diamandi.

Dintre alti deputati ale§i pentru prima oara se

alipesc de junimi§ti

Toma Camarkescu.

Se hotaralte §i Mihail Kogalniceanu sa-§i pue

carididatura la colegiul I din Braila §i este ales.

Pe cand toti ceilalti membri ai opozitiei coali-

zate (numite dupa contropirea cu grupul Dimi-

trie Bratianu

dd.

scrieri, iar senatori dd.

Dirni-

Al.

Marghilornan

§i

din

Noernvrie

1885

nopozitia-

unite) persista in

declararea de abtinere, Ko-

galniceanu recunoa§te grepla acestei tactice §i

intra in Camera ca adversar al lui Joan Bratianu

§i al celor ce s'au apropiat de el. Pe tinerii li-

berali, introdu§i de dd. Campineanu

i Statescu,

cancl ii vede deffland la discuVa Adresei Intru

lauda lui Bratianu, 1i cornpara cu Irozii din Vi-

cleim ; pe junimi§ti ii ataca pentru sustinerea

guvernamentala a alegerii lor §i le declara po-

zitia echivoca. Discursul 68 de mai jos respunde

60

la acest atac, §i discutiile §i voturile parlamen-

tare dovedesc din prima zi, cu catA independentl.

junimi§tii intelegeau

mentie atitudinea lor

de opozanti, cunoscutA de mai nainte. Anume

asupra agiului noul deputat junimist, d. Teodor

Nica, pa temeiul ideilor d-lui P. Carp §i a con-

vorbirilor cu d. T. Rosetti, publia la 1886 irn-

portantul sëu studiu cu acela§ titlu, si aid con-

damn1 fun darea BAncii Nationale pe stokul de argint, care tocmai fusese o cauzA principalA a

ruperii tratArilor cu BrAtianu

sA-§i

In afarA de aceste lAmuriri ale atitudinilor po-

Mice, activitatea pariamentarA in toatA legislatura

urmAtoare de 4 ani lanceze§te cu desavir§ire. In

loc ca partidul liberal de la guvern, redus acum

dupa cleslipirea atAtor fo§ti aderenti §i dupa neiz-

butita incercare cu junimi§tii la singurele sale-

elemente, sa solicite in ele cea mai intensiva

incordare la muncA §i sl gaseascl priceperea §i

energia cerute pentru opera de legislatie organicA,

toate promisiunile de reforme de prin Mesagii

reman neimplinite. Proiecte peste proiecte, ante-

proiecte

i propuneri se discutA in diferite comisii

prealabile, ut aliquid fieri videatur, d. Dimitrie A.

Sturdza pune vr'o a ani de-a-rindul o stAruinta

grozavA in pregatirea reformei invatAmintului pu-

blic

toate rMlAn zAdArnicite .§i nu trec peste

et

stadiul prelirninar. Se prornulga numai la 12 Aprilie

1887, sub ministerul de justitie al d-lui E. Statescu,

un Cod de comert tradus din italiene§te dupa

tipicul fabricei de legi din vremea Statutului lui

Cuza-Voda. Despre o adevörata §i larga impro-

prietarire a teranilor prin vinderea de loturi mid

din domeniile Statului, pentru care domenii se

crease la 30 Martie 1883 un minister deosebit

cu I. Campineanu ca prim titular, despre vre-o

reforma decentralizatoare a legilor comunale §i

judetene, despre inamovibilitatea magistraturei

nimic ! Nici macar simpla ingrijire de a da tinere-

partid prilejul la o

activitate mai conform a cu legitima lor ambitie

lor capacität1 introduse in

nu se vede in guvern, §i dupa cat-va timp

dd. Take Ionescu, C. C. Anion §i Al. Djuvara

se deslipesc

pozitie.

§i

ei

de majoritate li tree In o-

In golul lasat prin o ap de nepilduita inactiune

legislativa se intinde

§*1 mai mult exploatarea.

situatiilor publice in folosul privat al celor ce

sustin guvernul. Cat de departe trebue sa

fi

niers lucrurile se poate intelege din faptul, ca

instil

loan Bratianu printr'o

izbucnire

iresis-

tibila de sinceritate exclama inca la 25 Martie

1884 in plina §edinta a Camerei :

Cu toate

neorinduelile ce s'au facut

asasinate, procese

62

scandaloase

rea" 1).

am tacut §i am luat respunde-

Cum se poate explica ingaduirea unei asemenea

situatii din partea lui BrAtianu ?

Nu e vorbA,

delicatä in materie de bani nu a fost dernocratia

nici-odatA, §i milionul pentru incurajarea vir-

tutilor civice", alAturi de certe recompense re-

versibile", Glint curioase simptorne de slabire a

respectului pentru decenta publicA.

Dar In definitiv BrAtianu era om cinstit, §i

acurn se afla in joc intreaga situatie politicA a

liberalilor, la a cAror intArire lucrase toatA viata.

SA fi lost el inca de pe la 1884 atins de ince-

puturile boalei, care nu mult dupA cAderea lui

de la guvern i-a curmat zilele ? (In convorbirea

de la 14 Iunie 1884, relatatA mai sus, autorul

acesfei scrieri observase cu surprindere la BrA-

tianu un fel de absente intermitente,

de cAte-va secunde a le atentiei). SA

aqa de sceptic in privinta partizanilor

eclipsuri

fi fost el

sëi, pe

care nu-i prea crutase nici in convorbirea de la

14 Iunie, incAt sA prefere inactiunea lor legislativA

unei actiuni, in valoarea cAreia nu avea incredere?

DacA este sA judecAm numai politice§te, ne

pare, cA evidenta lAncezire parlamentara prove-

1) Ma sunt reproduse, cu oare-care atenuare, cuvintele mi-

nistrului-prezident in Monitorui oficial.

63

nea din convingerea, ce o dobindise Bratianu in

urma intrevederii cu Bismarck la Gastein, ca

un nou resboi era iminent, de astl-data In con-

tra Rusiei,

resboi pe care Brätianu 11 preve-

dea din toamne, in toamna pentru primävara

urmatoare. Regele, mai exact apretiator al po-

liticei internationale, va fi autat s

combatl pre-

vederea lui Brätianu. Tocmai incheerea triplei

.aliante cu alipirea Romaniei era un mijloc pu-

ternic pentru garantarea pacii. BrAtianu insä per-

sista in pArerea sa,

§i atunci se explicl intru

cava, cum de i se departase gandul de la re-

formele interne. (Vezi §i pag. 17 de mai sus).

Dealtminteri, In legaturA cu noua politicA ex-

ternA, i se impun multe alte preocupAri. Unirea

revolutionarA a Rumeliei cu Bulgaria (6 Sept.

1885), rösboiul Intre Serbia §i Bulgaria (2 16

Noemvrie 1885), terminat prin pacea de la Bu-

cure§ti din 19 Fevruarie 1886, InstrAinarea Bul-

gariei de Rusia, detronarea Principelui Alexan-

dru Battenberg la 9 August 1886, agitarile mi-

nistrului Rusiei din Bucure§ti, Hitrovo, in urma

cArora multi agenti ai politiei rusegti, ascungi

sub infAti§area de iconari, jugAnari, etc., tree In

Bulgaria §i cautA sa se incuibeze §1 in Roma-

nia; atentatul, ajutat de el, In contra prefectului Ifantov din -Rusciuc (19 Martie 1887) ; intentia

'64

regentei

Stambulov -Karavelov - Mutkurov de a

ajunge la unirea personala a Bulgariei cu Ro-

mania sub Regele Caron

; urcarea Principelui

Ferdinand de Coburg pe tronul Bulgariei (25.

Iunie 1887) §i

toate aceste evenimente reclama cea mai incor- data. atentie a guvernului roman

Or-care ar fi fost cauzele atitudinii lui Brad-

anu, stagnarea Corpurilor Legiuitoare §i

intin-

derea coruptiei administrative sporesc nemultu-

atitarile ruse§ti in contra lui :

mirile In taxa ;

opozitia din Camera. cre§te,

§i

tonul mai agresiv al discursurilor de la sfir§itul

volumului de fall, oglinde§te agravarea situatieL

Opozitia - unita prime§te kin Dimitrie Bratianth

nota amara a unei du§manii de familie, §i de-

pe la Mai 1886 convoaca In oraple din provin-

eie Intruniri publice, care au un rësunet din ce-

in ce mai puternic. Toate incidentele sunt ex-

ploatate pentru excitarea spiritelor ; dup

sen-

') Vezi si vol. II, pag. 116. Dar de astklati Rusia pare a.

11 amenintat cu ruperea relatiilor diplomatice fn asemenea cas,

cel putin daca se poate pune temei pe actele publicate de Ia.

cobsohn.Vezi Geheime Documente der ruseischen Orient-Politik, nach.

dem in Saia erechienenen ruaschen Original herauegegeben von R.

Leonow (Lipsca, editor Arwed &ranch)

150-155 adresa confidentialá a lui Hitrovo de la 20 Mai 188T

si telegrama cifratit a ministrului de externe din Petersburg

de la 10 Iunie 1887.

l in deosebi la pag.

65

zatia produsa in Septemvrie 1885 prin oxpul-

sarea cator-va Romani Transilvaneni1) (expul-

sare ceruta de d. Dimitrie A. Sturdza §i pe a-

tunci cu atat mai surprinzatoare, cu cat tot d-sa

indemnase §i sprijinea pe d. Ioan Slavici la re-

dactarea Tribunes din Sibiu inceputa la 15 Apri-

lie 1884), vine conventia consulara cu Germa-

nia, incheiata la 22 Mai 1886, care stirnete

atata rezistenta In opinia publica, incat guvernul

e nevoit sa o retraga din Camera (lunie 1886)

prima atingere grava a autoritatii sale inafara §i

innauntrue Acum §i d. Fleva, totdeauna pornit

spre agitare, SO da demisia de la Primarie (5

Iunie 1886) §i trece la adversari, iar tinerii de-

incep a ataca guvernul cu vioi-

putati

liberali

ciune, mai ales d. Alexandru Djuvara pe d. Eu-

genie Statescu.

Ioan Bratianu, dominat de simtimintul omni-

potentei sale, se arata tot mai rar In Camera ;

la atacurile opozitiei or nu raspunde de loc, or

rOspunde cu violenta :

pe d: Flevi II numegtO

butoi fara fund", lui Kogalniceanu ii zice ca-i

da tot ce-i cere". Inchis in micul cerc al unei

camarile de familiari, el se ocupa de toate ama-

nuntele administratiei §i devine cu atat mai inacce-

1) Ciurcg tatal tii flul, 0c5§anu, Secli§anu

j668o

5

66

sibil la observ6riie putinilor membri independenti

din partid, cu cat tati ceilalti 1-au deprins la cea

mai oarba supunere. Semnalul il dase de mult

d. Dimitrie A. Sturdza prin cuvintele rostite de

pe banca ministeriala : Or de cate ori d. Bra-

tianu m6 va chema pe aceasta banca, voi veni,

si de indata ce-mi va zice :

aiurea si sa vie altul in locul d-tale, totdeauna

e bine sa lucrezi

voi face asa". (§edinta Carnerei de la 11 Noem-

vrie 1882).

Pe langa aceste, pentru nefericirea partidului

liberal, C. A. Rosetti moare la 8. Aprilie 1885,

iar cati-va membri mai marcanti se vëd siliti sa

se retraga din luptä, Gheorghe Chitu e atins de

o boall incurabi15, peste putin loan Campineanu

are aceea§ soarta , mai tarziu' starea

sanatatii

condamna, si pa d. Eugenie Statescu la rezerva.

Viata constitutionall este ca si paralizata. Bra-

tianu IV face si isi desface ministrii de la Flo-

rica fara nici o

explicare parlamentara; dupa

admiterea in Cabinet a lui Radu Mihai (2 Fe-

vruarie 1885), caruia la 1887

chiar ministerul de interne, are nefasta inspi-

rare de a numl pe generalul Alexandru Angher lescu ministru de rësboi (21 Fevruarie 1886.

ii

incredinteaza

Vezi si vol. II, pag. 99).