Sunteți pe pagina 1din 2

Specificul științei ca formă de cunoaștere

Cel mai cunoscut dintre filosofii greci ai Antichității, Aristotel, a scris mult despre
subiecte științifice și a pus bazele multor lucrări care i-au urmat. Aristotel era un bun
observator al naturii, dar s-a bazat în totalitate pe gândire și argumente, fără experimente.
Drept urmare, a făcut greșeli. Antrenată de curiozitatea umană, stiința se bazează pe
raționament, observație și experiment.

Ştiinţa se străduieşte să descopere acea fiinţă inepuizabilă care constituie vitalitatea


fiecărui lucru. Arta şi ştiinţa pură, tocmai pentru că sînt activităţile cele mai libere, cele
mai puţin strict supuse condiţiilor sociale ale fiecărei epoci, sînt cele dintîi fapte în care
se poate întrezări orice schimbare a sensibilităţii colective. (Gasset, 2000) Fiind un
sistem de adevăruri care oferă cunoștințe clare și certe despre lumea reală, știința nu se
tamponează cu tradițiile, superstițiile sau religia, despre care se poate spune că oferă
cunoștințe obscure despre o lume ideală.

Întreaga științã nu este altceva decît o rafinare a gîndirii de toate zilele. (Einstein, 2000)
Sunt de acord cu spusele de mai sus, din moment ce rafinarea gândirii nu ne poate duce
decât cu o treaptă mai sus în revizuirea constantă a judecăților noastre de până acum.

Știința a descoperit nu numai că Universul este de o fermecătoare grandoare, nu numai


că este accesibilă condiției umane, dar și că noi suntem, într-un mod real și profund, o
parte din Cosmos, născuți din el, soarta noastră fiind strâns legată de el. (Sagan, 1980)
În căutarea permanentă a unei înțelegeri cuprinzătoare a lumii în care trăim, știința pare a
fi prima care ne sare în ajutor.

Știința găsește explicații obiective pentru toate aspectele Universului, obținute prin
examinarea dovezilor disponibile, fiind constant subiect de corecție și îmbunătățire în
urma descoperirii unor dovezi mai bune.

Bibliografie
Einstein, A. (2000). Cum văd eu lumea. București: Editura Humanitas.

Gasset, J. O. (2000). Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetic. București: Editura


Humanitas.

Sagan, C. (1980). Cosmos.