Sunteți pe pagina 1din 3

Exceptiile procesuale in procesul civil

Aparut ca o necesitate, pe o anumita treapta a evolutiei istorice, statul care �


nu-si poate realiza functia sociala decat prin intermediul dreptului� are pe langa
functia legislativa si executiva, o functia jurisdictionala � incredintata unor
oragne proprii a caror misiune este de a saolutiona, prin hotarari susceptibile de
executiune silita, toate conflictele de rept, si toate problemele care-i sunt
supuse de cei interesati�.
Conflictele de natura civila care nu au putu fi solutionate pe cale amiabila, in
afara unui proces, urmeaza sa-si gaseasca rezolvarea numai prin parcurgerea
procesului civil. In aceasta acceptiune, procesul civil constituie un mijloc de
aparare atat pentru reclamant al carui drept se consolideaza odata cu admiteea
cererii sale, dar si pentru paratul caruia i se ofera astfel posibilitatea sa se
opuna pretentiilor adversarului. Pentru a-si onora acest rol, procesul civil nu se
putea desfasura oricum, haotic.
De aceea, de-a lungul vremii au fost create si perfectionate instrumentele cu
ajutorul carora sa se poata asigura in sensul cel mai larg, apararea.Ele au fost
stocate in Coduri sau in legi speciale si, devenite procedura, constituie �
totalitatea formelor pe care cetatenii trebuie sa le urmeze petru a obtine
dreptatea, iar tribunalele spre a o da�.
Codul nostu de procedura civila, elaborat dupa modelul Codului Cantonului Geneva
din 1819 si cel francez din 1806, intrat in vigoare la decembrie 1865, sanctioneaza
diversele institutii care servesc apararii, precum si modalitatea in care pot fi
folosite, fie in capitole sau sectiuni consacrate, prin chiar denumirea lor, fie
separat, in cuprinsul diferitelor Carti.
In termeni generali, apararea exprima mijloacele, procedeele care permit paratului
sa reactioneze, sa se impotriveasca atacului pe care reclamantul l-a pornit
impotriva lui.
Dar, nu numai paratul este cel care formuleaza aparari in cursul judecatii.
Dinamica procesului civil poate determina o schimbare de roluri, astfel incat
reclamantul sa se situeze pe pozitia celui nevoit sa se apere. Dupa cum, pot apela
la mijloacele de aparare intervenientii, voluntari sau fortati.
Privite in sens larg, aceste mijloace de aparare sunt:
� aparari de fond;
� exceptiile procesuale;
� cererea reconventionala.
Asemenari si deosebiri intre aparari de fond si exceptii:
Apararile pe care si le face paratul in cursul procesului civil constituie urmarea
fireasca a cererii de chemare in judecata.Tocmai de aceea, apararile nu beneficiaza
de autonomie totala fata de cererea reclamantului, ci isi au ratiunea in existenta
cererii principale.
Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul prezinta judecatorului un numar de
fapte ce pretinde ca au corespondent intr-o anumita regula de drept material. El
solicita instantei sa ii recunoasca prin hotararea ce se va da, ca beneficiaza de
aceasta regula de drept si , pe cale de consecinta, ca-i sunt aplicabile efectele
pe care regula respectiva le genereaza.
Odata actionat in judecata, in functie de interesele sale, paratul poate dezvolta o
anumita strategie procesuala: fie este total pasiv, nu raspunde in niciun fel
actiunii reclamantului si lasa procesul sa evolueze in sensul propus de acesta
(evident, sub controlul judecatorului care, in exercitiul rolului activ, conduce
dezbaterile in vederea aflarii adevarului), fie recurge la diferitele mijloace de
aparare recunoscute de lege.
Daca opteaza pentru cea de-a doua varianta, atunci paratul poate impune un examen
de fond asupra cererii adversarului sau, ori poate impune numai un examen formal al
cvererii , al competenti instantei sau procedurii de judecata, prin invocarea de
exceptii.
In acest contesxt poate fi evidentiata deosebirea de esenta, care apare la nivelul
obiectului, dintre apararile pe fond si exceptii.
Astfel, apararea pe fond este o negare a dreptului reclamantului, este un mijloc
prin care se contesta direct existenta sau intinderea pretentiilor invocate prin
cererea principala, pentru a se stabili ca sunt nefondate, neintemeiate..Aceasta
atitudine dovedeste ca paratul accepta lupta propusa de reclamant. Accepta sa
discute cu el asupra fondului dreptului dedus judecatii.
Prin apararea pe fond, paratul tinde sa dovedeasca imprejurarea ca pretentia
reclamantului nu este intemeiata- in fapt; exemplu: intimata arata ca, in cadrul
unitatii au fost desfiintate posturi e natura celui ocupat de contestator, astfel
incat reducerea de personal, care a atras masura desfacerii contractului de munca
ala acestuia, este reala, sau � in drept; exemplu: conventia care constituie
temeiul juridic al cereri reclamantului etse lovita de nulitate sau anulabila
pentru un viciu de consimtamant; a operat tacita relocatiunea stfel incat paratul
nu poate fi evacuat, etc.
Prin invocarea unei exceptii este intarziat moemntul dezbaterilor asupra fondului
in cadrul procesului initial fixat prin cererea introductiva de instanta (ex:
exceptia de incompatibilitate, de recuzare, de conexitate sau litispendenta,
execptia lipsei procedurii de citare) sau daca excpatia este dirimanta, si este
admisa, exista posibiltiatea dezbaterii ulterioare a fondului, intr-un nou proces
(ex: daca s-a respins o prima ctiune pentru lipsa calitatii procesuale active, o
noua actiune poate fi introdusa de adevaratul titular al dreptului din raportul
juridic dedus judecatii).
Potrivit art.115 pct. 1 C. proc. civ. intampinarea va cuprinde exceptiile de
procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului.. Desi textul de lege
vorbeste numai de exceptii de procedura, fara sa le si mentioneze, si exceptiile de
fond trebuie cuprinse in intampinare pentru a fi colutionate, inainte de cercetarea
in fond a pricinii. Deosebirea aprare pe planul sanctiunilor: numai exceptiile de
procedura care nu au fost invocate in intampinare sau la prima zi de infatisare nu
vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica,
pentru ca a intervenit sanctiunea decaderii. Exceptia de fond poate fi invocata si
dupa prima zi de infatisare inaintea primei instante,ori, direct in apel.
In aceasi oridine de idei, este de evidentiat o alta deosebire dintre apararile de
fond si execeptii. �Momentul � apararilor de fond este , in timp, ulterior
�momentului� execeptiilor- care uneori fac inutila examinarea fondului dreptului-
chiar si atunci cand exceptia se uneste cu fondul. De exemplu daca intr-o actiune
in revendicare sau intr-o alta actiune reala, se invoca exceptia lipsei de calitate
procesuala a reclamantului- pentru ca intr-o astfel de actiune a stabili ca
reclamantul nu este titularul dreptului subiectiv de proprietate sau a altui drept
real asupra bunului in litigiu inseaman a stabili ca actiunea sa nu este
intemeiata desi nu inseaman ca, lipsa calitatii procesuale s-ar confunda cu
netemeinicia actiunii- exceptia se poate uni cu fondul.
Intampinarea trebuie ca cuprinda si raspunsul la toate capetele de fapt si de drept
ale cererii..Aceasta constituia apararea in fond a paratului.
Atat apararile pe fond cat si exceptiile sunt drepturi de sesizare a iunstantei
recunoscute de legea procesuala dupa caz paratului, reclamantului sau tertilor
intervenienti, pentru a combate pretentiile adversarilor.
Sintetizand, am retinut urmatoarele asemanrari intre apararile de fond si
exceptii:
1. ambele au o forma de manifestare a actiunii si ca atare, trebuie sa intruneasca
toate conditiile de exercitiu a acesteia;
2. ambele sunt mijloace de aparare si deci ambele pot fi invocate prin
intampianre;
3. uneori, atat apararile de fond cat si exceptiile, pot impiedica, daca sunt
admise, o noua sesizare a instantie, pentru ca s-ar opune autoritate de lucru
judecat;
4. ambele se invoca in raport cu toate aprtile � firesti� ale unui proces;
5. in mod obisnuit, niciunul din cele doua mijloace de aparare nu este supus
timbrajului.
Cat priveste deosebirile, acestea vizeaza:
1. obiceiul si reglementarea procesuala a celor doua mijlaoce de aparare;
2. momentul pana la care pot fi invocate si ordinea de invocare;
3. efectele pe care le produc;
4. uneori, apararile de fond se timb
ANEVAR
Avocatul Poporului
Baroul Bucuresti
Camera Deputatilor
CEDO
Comisia Europeana
Consiliul Europei
CONSILIUL SUPERIOR AL Magistraturii
Consiliul Uniunii Europene
Corpul Expertilor Contabili
Curtea Constitutionala
Curtea de Apel
Curtea de Conturi
CURTEA DE JUSTITIE
Directia Nationala Anticoruptie
Guvernul Romaniei
ICCJ
INPPA
Institutul National al Magistraturii
Institutul National de Criminologie
Institutul National de Expertiza Criminalistice
Ministerul Administratiei Publice
Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene
Ministerul Apararii Nationale
Ministerul Apelor si Protectiei Mediulu
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
Ministerul de Interne
Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
Ministerul Economiei si Comertulu
Ministerul Economiei si Comertului
Ministerul Educatiei si Cercetarii:
Ministerul Finantelor
Ministerul Informatiilor Publice
Ministerul Integrarii Europene
Ministerul Justitiei
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei
Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse
Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii:
Ministerul Sanatatii si Familiei
Ministerul Tineretului si Sportului
Ministerul Turismului
Noutati Juridice
Parlamentul European
Portal legislativ
Programe legislative
Senatul Romaniei
Site legislativ
UNBR