Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA POLITEHNICA

BUCURESTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATA SI STIINTA
MATERIALELOR

PROIECT
ANALIZA PIETEI VINULUI

Studenti: Radu Florin, Paraschiv Alin


Grupa: 1142 - CEPA
Disciplina: Marketing
Profesor coordonator: SL. dr. ec. Manea Natalia

2017 1
Cuprins:
1) Produsul
a) Scurt istoric al produsului la nivel mondial si national
b) Gama sortimentala existenta pe piata produsului
2) Prezentarea principalilor ofertanti
a) 3 ofertanti / 3 firme producatoare
b) Volumul productiei vanzarilor, importurilor sau exporturilor
c) Evaluarea repartitiei vanzarilor pe ofertanti precum si a cotelor de piata
d) Stabilirea elementelor care individualizeaza cele mai importante marci
3) Analiza cererii
a) Definirea unitatii de consum, a unitatilor de cumparare si a unitatii de decizie
b) Identificarea principalelor segmente de piata si analiza acestora
c) Stabilirea elementelor de natura cantitativa legate de consum/cumparare, locul de
cumparare si consum
d) Capacitatea pietei
e) Dezvoltarea pietei
4) Pretul
a) Determinarea segmentelor de pret cu identificarea principalelor marci incluse in fiecare
segment
b) Determinarea variatiei pretului in ultimii 3-5 ani cu prezentarea motivelor ce au stat la
baza acestei variatii
5) Distributia
a) Determinati tipurile de unitati comerciale prin care se realizeaza vanzarea catre
consumatori
b) Evaluarea modului de distributie pe diferite marci
6) Promovarea produsului
a) Identificarea modalitatilor prin care se face in prezent promovarea produselor
b) Identificarea principalelor companii publicitare desfasurate de competitori in prezentul
semestru scolar si analiza adaptarii mesajului la segmentul tinta vizat
7) Bibliografie

2
1) VINUL

a) Scurt istoric al vinului la nivel national si modial

Cultura viţei de vie şi producția vinului au o istorie de aproape 7000 de ani. Cele mai vechi
dovezi arheologice plasează începuturile acestor îndeletniciri în Mesopotamia antică și mai apoi în
regiunile Georgiei, Armeniei și Iranului de astăzi. Vechii egipteni își înregistrau recolta de struguri pe
pereții mormintelor și chiar își înmormântau faraonii împreună cu sticle de vin pentru ca aceștia să își
poată distra oaspeții în viața de apoi. În Grecia antică, vinul era considerat o băutură de elită iar
romanii l-au inclus in dieta lor, determinând astfel aparitia și dezvoltarea industriei vinului. În secolul
XX, consumul de vin din Europa înregistrează creşteri importante, mai ales după primul şi al doilea
război mondial, perioadă în care cultura viţei de vie se extinde considerabil și în ţările din „lumea
nouă”: Statele Unite, Australia, Africa de Sud şi Noua Zeelandă. [1]
Romanii spun ca vinul s-a nascut in tara lor. Si asta pentru ca, la intalnirea istoriei cu legenda,
originile lui Bachus, zeului vinului, se afla pe teritoriul actualei Romanii. Exista referiri mai vechi de
2000 ani ale regilor antici locali referitoare la cultivarea vitei de vie si la productia de vin. Aceasta
traditie a mers timp de secole si a facut ca vinul sa fie o parte esentiala a culturii si stilului de viata
romanesc. Dupa filoxera, o parte din soiurile romanesti autohtone au fost inlocuite cu soiuri
internationale. Asta face ca, in zilele noastre, pe teritoriul Romaniei sa coexiste soiuri de circulatie
internationala cum ar fi: Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling Italico, Shiraz, Chardonay, Sauvignon
Blanc, Pinot Noir si soiuri romanesti vechi, supravietuitoare ale invaziei de filoxera, cum ar fi
Feteasca Neagra, Feteasca Regala, Feteasca Alba, Cadarca, Babeasca Neagra, Tamaioasa
Romaneasca, Babeasca Gri, Zghihara de Husi, Busuioaca de Bohotin, Plavaie si Cramposie. [2]

b) Gama sortimentala existenta pe piata vinului:


În funcţie de conţinutul său în zahăr (fructoză + glucoză), vinurile pot fi:
 seci (până la 4 g/l);
 demiseci (între 4-12 g/l);
 demidulci (între 12-50 g/l);
 dulci (peste 50 g/l). [3]

3
În funcţie de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie, precum şi de tehnologia de
producere, vinurile sunt clasificate în: vinuri de masă, vinuri de calitate superioară şi vinuri speciale,
astfel:[3]
a. Vinurile de masa – sunt obtinute din soiuri de mare productie, din soiuri cu functii mixte
precum si din soiuri pentru vinuri de calitate superioara ai caror boabe de struguri nu
indeplinesc conditiile impuse acestei categorii. Acestea sunt usoare, anonime, fara a avea
pretentii de identitate de soi sau de podgorie. Taria minima alcoolica trebuie sa fie de
minim 8,5% in volum pentru aceasta categorie.
b. Vinurile de calitate superioara – sunt vinuri obtinute din soiuri de struguri cu insusiri
tehnologice superioare proprii, si sunt de doua tipuri:
1. Vinuri de calitate superioara cu indicatie geografica – sunt vinuri comercializate prin
indicarea provenientei geografice, cu sau fara mentiunea soiului sau a sortimentului.
Acestea au taria alcoolica de minim 9,5% in volum.
2. Vinuri de calitate superioara cu denumire de origine controlata – sunt vinuri ce au
personalitatea locului de producere, a soiului si a modului de cultura, cat si denumirea
de origine constatata prin traditie. Taria alcoolica minima dobindita este de 11% vol,
iar strugurii din care provin trebuie sa aiba un continut minim in zaharuri de 190 gr/l.
Un vin poate purta denumirea de origine controlata numai cu conditia ca denumirea de
origine sa fie aprobata prin ordin de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, iar
vinificarea, conditionarea, maturarea si imbutelierea sa se faca in acelasi areal. [4]
c. Vinuri speciale - sunt preparate prin alcoolizarea mustului în fermentare, ceea ce stopează
procesul de fermentare şi menţine cantitatea necesară de zahăr. Asortimentul unor astfel
de vinuri este bogat şi variat. Aici sunt atribuite vinuri de tipul Madera, Portvein, Marsal,
Heres, Vermut şi de desert. Fiecare dintre acestea are tehnologia sa originală de producere.
Totuşi, caracteristic pentru toate tipurile de vinuri speciale sunt strugurii care necesita un
conţinut mare de zahăr (190 - 200 g/l), substanţe aromatice şi extractive precum si o
maturitate deplină sau chiar supramaturare. [5]

4
2) PREZENTAREA PRINCIPALILOR OFERTANTI

a) 3 ofertanti/3 firme producatoare


Trei dintre principalele firme producatoare de vin de pe piata sunt:

a. SC Cotnari SA;
Produse oferite:
DENUMIRE / SOI GRAD CONŢINUT CAPACITATE
ALCOOLIC ZAHĂR

Grasă Cotnari 11,5% Demidulce 0.75l


Fetească Albă 11% Demidulce 0.75l
Tamaioasă Românească 11.5% Dulce 0.75l
Francuşă 11% Sec 0.75l
Blanc Demisec 0.75l
Dealul Catalina Demisec 0.75l
Casă de Piatră Demisec 0.75l
Chateau 12% Sec 0.75l
Selecţionat 11% Demidulce 1.5l
Grasă Cotnari 1989 12% Dulce 0.75l
Grasă Cotnari 1984 12% Dulce 0.75l
Grasă Cotnari 1979 12% Dulce 0.75l
Fetească Albă 1994 12% Dulce 0.75l
[6]
b. SC Jidvei SA

Produse oferite:

DENUMIRE / SOI GRAD CONŢINUT CAPACITATE


ALCOOLIC DE ZAHĂR

Vinars 42% - 0.75l


Vin Spumant - Jidvei Extra Dry 11% Sec 0.75l

5
Castel - Muscat Otonel 12% Demidulce 0.75l
Castel - Fetească Regală 12% Dulce 0.75l
Tezaur – Sauvignon + Fetească 12% Sec 0.75l
Pinot Gis 12% Sec 0.75l
Jidvei Castel - Dry Muscat 12% Demisec 0.75l
Jidvei Castel - Riesling 12% Demidulce 0.75l
Miniaturi - Sauvignon Blanc 12% Demisec 0.200l
Traminer 11.5% Demidulce 0.75l
Perla Roşu 10.5% Demisec 1.5l
[7]

c. SC Vincon Vrancea SA
Produse oferite:
DENUMIRE / SOI GRAD CONTINUT CAPACITATE
ALCOOLIC DE ZAHAR

Comoara Pivniţei - Merlot 1993 12% Sec 0.75l


Vinoteca - Pinot Noir 1994 (caseta) 11,5% Demisec 0.75l
Beciul Domnesc - Fetească Neagră 11.5% Demidulce 0.75l
1996

Beciul Domnesc - Galbena Odobeşti 12.5% Demidulce 0.375l


1995

Beciul Domnesc - Riesling 12.5% Sec 0.375l


ViţăRomânească–Tămaioasă 11% Dulce 0.75l
Românească

Cabernet Karpaten Berge 1999 11% Dulce 0.75l


Proles Pontica – Busuioacă 11,5% Dulce 1,5l
Golden - vin de masă PET 10% Demidulce 2l
Hamburg - vin de masă 10% Demidulce 1l
[8]

6
b) Volumul productiei vanzarilor, importurilor sau exporturilor

La o producţie de circa 5,5 milioane de hectolitri de vin, cu aproximativ 20% mai mică faţă
de anul trecut, producătorii de vin vor înregistra afaceri de aproximativ 450 milioane euro, în creştere
cu aproximativ 12% comparativ cu 2006. Iar pentru acest anul previziunile sunt, de asemenea, de
creştere a cifrelor de afaceri, apreciere a pieţei care se va realiza pe sporirea consumului vinurilor de
calitate medie şi premium. În România există 37 podgorii cu 123 de centre viticole, la care se adaugă
40 de centre viticole independente, situate în afara podgoriilor. Structura varietală a podgoriilor din
România prezintă o mare diversitate, oferind astfel industriei şansa (în mare parte nefructificată) de a
produce o gamă foarte largă de vinuri de calitate. Specialiştii apreciază că România poate produce
până la 402 sortimente diferite de vinuri, din care 11 pentru consumul curent, 42 de categorii de
vinuri superioare şi 349 cu denumiri de origine controlată, inclusiv cu grade de calitate. [9]

Scăderea suprafeţelor cultivate nu s-a reflectat însă şi la nivelul cifrelor de afaceri generate de
sectorul de producţie a vinurilor. Astfel, în 2004 acest sector a raportat o cifră de afaceri de circa 300

7
milioane euro, în 2005 valoarea totală a pieţei a fost de 350 milioane euro, a crescut la 400 milioane
euro în 2006, 450 milioane euro în 2007 şi 560 milioane euro pentru 2008.
Importurile de vin ale României s-au ridicat, din punct de vedere cantitativ, la 11.782 de tone
în primele patru luni ale anului , de peste două ori mai mult decât exporturile, care au totalizat 5.106
de tone, conform datelor furnizate agenţiei Mediafax de către Ministerul Agriculturii.
Raportată la aceeaşi perioadă din anul 2007, în ianuarie - aprilie 2008, cantitatea de vin
importată a crescut cu 49,1%, iar cea exportată cu 11%. Din punct de vedere valoric, vinul importat
în primele patru luni din acest an este estimat la 8,78 milioane de euro, iar cel exportat este evaluat la
5,67 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). În
perioada ianuarie - aprilie din anul trecut, importurile de vin s-au cifrat la 5,35 milioane de euro, iar
exporturile au atins nivelul de 4,58 milioane de euro.
În perioada ianuarie - aprilie 2007, principalele destinaţii ale exporturilor de vin au fost
Germania, Rusia, Estonia, Statele Unite ale Americii, Italia, Canada şi Bulgaria. În ceea ce priveşte
importurile, acestea au provenit, în special, din Spania şi Italia, la care se adaugă Franţa, Germania,
Republica Moldova sau Chile. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de
Vinuri din România (APEV), Basil Zârnoveanu, 95% din cantitatea de vin importat este vin ieftin
care provine din Spania şi Italia. [11]

c) Evaluarea repartitiei vanzarilor pe ofertanti precum si a cotelor de piata

Producatorii Cotnari, Jidvei si Vincon Vrancea impreuna cu liderul Murfatlar au vanzari mari
si cresteri de cote de piata. In urmatorul tabel sunt prezentate cotele de piata si volumele de vanzari
ale fiecarui producator:

Producatorul Cota de piaţă Volum vânzări


Murfatlar 27.8% 27.9%
Jidvei 14.5% 19%
Cotnari 13.1% 13.8%
Vincon 7.8% 7.9%

8
d) Stabilirea elementelor care individualizeaza cele mai importante marci

a. Jidvei
Compania privată JIDVEI SRL îşi are sediul in regiunea Târnavei, mai exact în Valea
Târnavei între localităţile Tarnaveni şi Blaj, la limita între judeţele Mureş şi Alba.
Podgoria cuprinde o suprafaţă de peste 1000 de hectare. Aproximativ 50 ha sunt /reînoite în
fiecare an. Iniţial, podgoria înfiinţata în anul 1949, aparţine Statului, urmând o continuă dezvoltare
pâna la suprafaţa actuală. [12]

b. Cotnari
Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticolă a Podişului Moldovei, fiind situată în cea
mai mare parte a sa pe Coasta Cotnari- Harlau, un segment important din marea Coasta Moldova. [6]

c. Vincon
S.C. Vincon Vrancea S.A. a fost infiintata în anul 1949. Societatea deţine peste 2150ha
cultivate cu viţă de vie şi este amplasată în Regiunea Viticolă a Piemontului de la Curbura Carpaţilor,
în inima vestitelor podgorii Coteşti, Odobeşti şi Panciu, podgorii ce aparţin celei mai mari regiuni
viticole a ţării. [13]

9
3) ANALIZA CERERII

a) Definirea unitatii de consum, a unitatilor de cumparare si a unitatii de decizie

Vinul este consumat de diferite persoane atât de individ cât şi de familie. Persoanele care
apreciează cel mai bine calităţile vinului sunt cele de vârsta a III-a. Există foarte multe persoane
minore care cumpără şi consumă vin deşi acest lucru este interzis prin lege.
Procentajul persoanelor care beau vin este de aproape 48% din totalul populaţiei. Bărbaţii
beau mai mari cantităţi de vin în comparaţie cu femeile.
Portretul unui consumator obişnuit de vin este un bărbat de 30-49 ani, care locuieşte în oraşe
cu peste 100.000 locuitori ai României.
Una dintre principalele teme ale cercetării de marketing este identificarea factorilor care
concură la decizia de cumpărare a consumatorilor, pentru a înlesni producătorilor stabilirea strategiei
de prezenţă pe piaţă. În cazul vinului, ca produs, după cum am văzut, intensiv din punct de vedere
cultural, literatura de marketing dedicată a calificat această decizie ca fiind complexă din punctul de
vedere al factorilor care îl influenţează pe cumpărător. Indicatorii intrinseci în decizia de cumpărare
sunt cei inerenţi produsului şi orice schimbare a acestora modifică percepţia despre calitatea
produsului în sine (precum culoare, aroma şi gustul). În măsura în care consumatorul nu poate apela
la aceşti indicatori intrinseci, el va recurge şi la cei extrinseci, cei care pot fi schimbaţi fără a afecta
structura produsului. Astfel, preţul, retailistul (atât prin sfat cât şi prin percepţia consumatorului
despre el), regiunea de producţie, recomandarea prietenilor, eticheta, ambalajul şi numele de marcă
sunt astfel de surogate de evaluare a calităţii intrinseci a produsului. [14]

b) Identificarea principalelor segmente de piata

Segmentul de piaţă se referă la un grup de persoane, având dimensiuni mari, rezultat al


segmentării unei pieţe în funcţie de o serie de criterii de segmentare.
Criteriile de segmentare sunt:
a. Criteriul geografic, care se referă la faptul că piaţa este împarţită în concordanţă cu zonele
geografice după numărul de consumatori de pe acea piaţă din total;
b. Segmentarea demografică:

10
 vârstă: 18% între 18 – 30 ani; 35% între 30 – 50; 41% cu vârste de peste 50 de ani.
 sex: femei 19%, iar bărbaţi 81%.

c) Stabilirea elementelor de natura cantitativa legate de consum/cumparare, locul de


cumparare si consum

Vinul se situează pe locul al treilea, după bere şi băuturi spirtoase, într-un top al preferinţelor
consumatorilor de băuturi din România. Anul trecut, piata vinurilor s-a ridicat la 400 milioane de
euro iar ritmul de creştere estimat pentru anul 2007 este de circa 10%, potrivit datelor Patronatului
Naţional al Viei şi Vinului.
România dispune de o suprafaţă totală cultivată cu viţă-de-vie nobilă şi hibridă de 177.085
de, iar cei mai importanţi producători sunt Murfatlar, Vincon, Cotnari sau Jidvei. Producţia internă de
vin din acest an este de aproximativ 6 milioane de hectolitri, în creştere cu circa 20% faţă de anul
trecut.. Consumul mediu anual de vin în România este de circa 30 de litri, faţă de 55 de litri pe cap
de locuitor în Franta.
Vinurile îmbuteliate la sticle de 0,75 l reprezintă aproape jumătate din piaţă, din punct de
vedere al valorii vânzărilor ocupând 72,2% din totalul pieţei, potrivit unui studiu realizat de catre
compania de audit şi cercetări de piaţă MEMRB IRI. De asemenea, în ultima vreme se observă o
creştere a vânzărilor pe segmentul de vinuri îmbuteliate la 2l, acestea reprezentând 38% din
cantitatea de vin vândută pe piaţa românească. În segmentul de 0,75 l, consumatorii din România
preferă vinurile albe (aprox. 72%), acestea fiind urmate de vinurile rosii (22,4%) si vinurile roze
(5,6%). Vânzările în funcţie de tipul vinului arată predilecţia românilor spre consumul de vinuri
demi-dulci (41,9%), acestea fiind urmate de vinurile demi-seci (24,2%) vinurile seci 19,5%. Vinurile
dulci ocupă 11,2% din preferinţele consumatorilor. Pe regiuni, din punct de vedere al volumului
vândut, Moldova reprezintă cea mai importantă zonă pentru categoria de vin îmbuteliat la 0,75 l,
aceasta fiind urmată de Bucureşti, Muntenia şi Oltenia, ultimul loc fiind ocupat de Ardeal. În ceea ce
priveşte valoarea, locul întâi este deţinut de Bucureşti. De asemenea, potrivit studiului, dacă în
Moldova consumul de vin îmbuteliat la 2 litri ocupă primul loc în preferinţele consumatorilor, în
Ardeal consumatorii preferă vinul îmbuteliat la 0,75 l.
Vânzările de vin prin intermediul super şi hipermarketurilor au câştigat teren în faţa canalelor
tradiţionale ajungând la finalul anului 2007 la 70,9% în total, comparativ cu 67,9% în 2006, potrivit
datelor companiei de cercetare a pieţei MEMRB. În cadrul magazinelor alimentare s-au vândut

11
aproximativ 19% din volumul total al vânzărilor de vinuri, iar alte clase de magazine au deţinut
aproximativ 11%. [15]

d) Capacitatea pietei

Privită din perspectiva consumatorului, piaţa vinului din 2007 nu mai are aceleaşi coordonate
ca în urmă cu câţiva ani, orizontul de aşteptare a consumatorului român faţă de calitatea vinului fiind
tot mai mare. Dacă până acum principala categorie de vinuri comercializată era reprezentată de
vinurile de masă şi cele vrac, în ultimii doi ani s-a constatat o creştere a producţiei de vinuri din
categoria celor cu Indicaţie Geografică (IG) şi a celor cu Denumire de Origine Controlată (DOC),
sortimente de pe palierul mediu şi premium al vinurilor. Sporirea producţiei de vinuri de calitate a
venit pe fondul creşterii puterii de cumpărare a consumatorului român şi al unor uşoare modificări în
privinţa obiceiurilor de consum ale românilor. Astfel, consumatorul român nu se rezumă la consumul
vinurilor dulci, cu un conţinut ridicat de zahar şi eventual amestecat cu cola, sau la vinul alb
amestecat cu apă minerală, aşa - zisul şpriţ, ci trece încet - încet spre vinurile demiseci sau chiar seci.

Conform unui studiu efectuat de compania de cercetare de piaţă MEMRB, vinurile de soi au
reuşit să preia conducerea la nivelul pieţei, ajungând să deţină 50,3% din piaţă, în perioada august 2006
- iunie 2007. Creşterea a fost de 2,9% faţă de perioadă similară din anul precedent. Dacă avem în vedere
datele disponibile la nivelul anului 2005, conform OIV, vinurile de masă pentru consumul curent deţineau
o pondere de doar 18,8% din totalul vinurilor comercializate la nivelul întregii pieţe a
vinului. Cercetarea MEMRB confirmă şi reorientarea consumatorului român după criteriul culorii
vinurilor.

e) Dezvoltarea pietei

Piata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de 350 milioane de euro in 2005, fiind asteptata
sa creasca si in 2006, potrivit reprezentantilor producatorilor de vin din Romania. “Anul trecut cifra de
afaceri totala a sectorului a fost de circa 350 milioane de euro, din datele noastre, inregistrandu-se o
crestere a vanzarilor si la cotele de piata pentru marii jucatori”, a declarat directorul general al
Patronalului National al Viei si Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe. Potrivit datelor preliminare, primii
patru jucatori, Murfatlar, Cotnari, Jidvei si Vincon au obtinut crestere la vanzari si deci la cotele de piata
asta in ciuda unei vremi nefavorabile care a injumatatit productia in 2005. Murfatlar are o cota de piata de
circa 29 - 30 la suta, Cotnari - 18,7 la suta, Jidvei - peste 17 la suta si

12
Vincon - circa 10 la suta. Totusi, producatorii au putut sa acopere cererea prin importurile de vin vrac
si prin stocurile existente. Pentru 2006, producatorii estimeaza o crestere a pietei, mai moderata
comparativ din acest an, dar care va fi alimentata de aparitia unor noi producatori externi. In 2004,
piata s-a cifrat la 300 milioane de euro, productia atingand 7,1 milioane hectolitri fata de 3,5
milioane hectolitri in 2005. [16]
Piata vinului a cunoscut o dezvoltare destul de ridicata. Datorita integrarii României în Uniunea
Europeană, cei mai mari actori de pe aceasta piata isi dezvolta capacităţile de producţie, apar noi institute
de cercetare-dezvoltare în sectorul vitivinicol. Tot mai des au loc prezentări, târguri de vinuri, unde actorii
de pe aceasta piata isi prezintă capacitatile de productie, prezinta consumatorilor finali ultimele lor
produse, si le ofera pentru degustatie cele mai bune vinuri care poseda.
Piata vinului s-a dezvoltat pe cale intensiva. E bine cunoscut faptul, ca pe parcursul unui an,
nu poti mari capacitatea de productie a vinului datorita faptului ca, plantatiile de vie, pentru a da
roada, sunt necesari cativa ani pentru a dezvolta butaşii de viţă de vie.
Pentru dezvoltare pietei vinului, sunt necesare mai multe legaturi dintre piata vinului si piata
horeca, legaturi, care, conform specialistilor din domeniu, lasa mult de dorit, si astazi, precum si
pentru anul 2005. Capacitaţile de productie a vinului s-au mărit nu datortiă cresterii numărului de
plantaţii de vii, ci a cresterii calitaţii managementului si a marketingului din acest sector vitivinicol.
Totusi dezvoltare intensiva nu a vut loc, conform spuselor de mai jos. [17]

13
4) PRETUL

a) Segmentele de pret

Este dificil de făcut o apreciere generală a diferenţelor de preţuri existente în sectorul de vin,
mai ales dacă avem în vedere “ vinuri de calitate ” , pot atinge niveluri de preţ spectaculoase, în timp
ce anumite tipuri de vin de masă, nu pot adesea să găsească o piaţă de desfacere în ciuda preţului
relativ redus.
Calitatea reprezintă un criteriu primordial în politica de Marketing a vinului. Separarea
vinurilor de masă şi de calitate exprima comportamentul diferit al consumatorilor, indicând adesea
tendinţe divergente în evoluţia consumului. [18]

Preturile actuale sunt:


 între 10 -20 Ron: Vincon Vita romaneasca Pinot Noir, Vinia Selecţionat de Cotnari, Vinia

Cotnari Fetească Albă, Cotnari Dealul Cătalina, Tohani Sânge de Taur, Vincon Tămăioasa
Românească, Selecţionat de Cotnari, Zestrea Murfatlar Chardonnay, Zestrea Murfatlar
Muscat Ottonel, Zestrea Murfatlar Pinot Gris, Cotnari Francuşa, Cotnari Fetească Albă, Jidvei
Traminer, Jidvei Fetească Regală, Jidvei Fetească Albă, Jidvei, Riesling, Murfatlar Premiat
Riesling, Rai de Murfatlar, Vincon Muscatel, Vincon Galbena de Odobeşti, Vincon
Riesling;
 între 20-30 Ron: Beciul Domnesc Fetească Neagră , Beciul Domnesc Pinot Noir, Beciul
Domnesc Carbernet Sauvignon, Beciul Domnesc Riesling, Beciul Domnesc Sauvignon
Blanc, Jidvei Dry Riesling, Jidvei Pinot Gris;
 peste 30 Ron : Lacrima lui Ovidiu, Jidvei Tezaur Sauvignon şi Fetească Regală. [19]

14
5) DISTRIBUTIA

a) Tipurile de unitati comerciale prin care se realizeaza vanzarea catre consumatori

Marile reţele de distribuţie şi marile depozite de en-gross. O parte din unităţile comerciale prin
care se distribuie vinurile sunt:
a. magazine:
 hipermarket;
 supermarket;
 butic;
 chioşc;
 autoservire;
 cu servire peste tejghea;
b. engrosişti;
c. HoReCa:
 restaurante cu prestigiu ridicat;
 restaurante tradiţionale;
 cluburi şi discoteci;
 cafenele şi baruri.

b) Evaluarea modului de distributie pe diferite marci

Pretul si numarul de consumatori sunt criteriile de care se tin cont in decizia de distribuite a
vinului pe piata.Astfel,vinurile de o calitate medie pot fi achizitionate de catre consumatori in
buticuri,magazine mici,supermarket.uri etc.,pe cand cele care au un pret ridicat,respectiv o calitate
superiora,sunt distribuite în restaurante, cluburi, discoteci, dar şi în hipermarket-uri unde este o
concentraţie mare de oameni de toate categoriile sociale. În aceste locuri sunt distribuite aceste vinuri
de o calitate superioară pentru că aici se regăsesc oameni cunoscători de vinuri, dar şi aceea categorie
de oameni care sunt dispuşi să plătească mai mult atunci când se află într-un anumit cerc.

15
6) POMOVAREA PRODUSULUI

a) Identificarea modalitatilor prin care se face in prezent promovarea produselor

Precum sunt promovate si celelalte produse din alte piete, vinurile sunt promovate prin
urmatoarele modalitati:
a. publicitate media;
b. tehnici de promovare a vânzărilor:
 reducere de preţ;
 vânzări grupate;
 promoţii;
 concursuri;
c. publicitate exterioară – panotaj (afişe).

Promovarea vinurilor Cotnari:

Cotnari, vin de-o masina!


In perioada 1 iulie 2013 - 25 decembrie 2014, aduna dopurile sticlelor de vin de la Cotnari,
verifica literele inscriptionate pe ele, formeaza sintagmele de mai jos, prezinta-le la magazinele
partenere si castigi premii fara tragere la sorti.
- "COTNARI VINUL DE AUR" pentru a castiga un Nissan Pathfinder
- "GRASA DE COTNARI" pentru a castiga un Nissan Micra (10 buc.)
- "COTNARI" pentru a castiga un bax cu 6 sticle de vin (20.000 buc.) [6]

Promovarea vinurilor Jidvei:

“Ciocnește cu un prieten”
Perioada de desfășurare: 28 aprilie – 12 mai 2016
Premiile ce urmează a fi acordate constau în:
P1: Pachet cu 6 sticle de vin Fetească Regală din gama Tradițional, Jidvei
P2: Un weekend la castelul Cetatea de Baltă, pentru două persoane. [7]

16
Promovarea vinurilor Vincon Vrancea:

“PRIMAVARA, TU ITI FACI SELFIE, VINCON ITI FACE CINSTE!”


Perioada de desfasurare: 1 martie 2015 – 30 martie 2015
În cadrul acestui concurs se acordă 20 de premii a cate doua sticle de vin identice cu cele din
fotografiile castigatoare trimise de utilizatori. [8]

Promovarea, defineşte acţiunile firmei legate de comunicaţiile cuprivire la produs şi de


promovarea acestuia pe piaţa-ţintă.Aceasta este o componentă esenţială a marketingului-mix în
domeniul vinului. Prin intermediul acţiunilor de promovare, firma comunică mesajul său
consumatorilor. Fenomenul concurenţei, diferitele forme de distribuţie asociate multitudinii
produselor existente pe piaţă au determinat producătorii să adopte tehnici comerciale şi promoţionale
din ce în ce mai elaborate pentru a influenţa alegerea clientelei. Utilizarea tehnicilor de promovare
uşurează poziţionarea corectă a unui producător de vin pe piaţă, rezultatul final fiind o optimă
valorificare a produselor şi o imagine foarte bună a companiei.
In ceea ce priveste modul de promovare a produsului la locul vanzarii,cea mai eficienta este
tehnica de merchandising care asigură contactul cumpărătorului cu oferta de bunuri sau servicii
existente în spatiul de vanzare. [20]

17
7) BIBLIOGRAFIE

1 - http://www.stelian-tanase.ro/istoria-vinului/
2 - http://www.senatorwine.ro/ro/istoriavinului.jsp
3 - https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin
4 - http://www.winetaste.ro/noutati/clasificarea-vinurilor
5 - https://ro.scribd.com/doc/93028959/VINURILE-SPECIALE
6 - http://www.cotnari.ro/
7 - http://www.jidvei.ro/
8 - http://vincon.ro/
9 - http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/evolutia-productiei-de-vin-mil-hectolitri-14602810
10 - http://www.ziare.com/economie/agricultura/romania-mare-producatoare-de-vinuri-vezi-unde-
creste-cea-mai-multa-vita-de-vie-1060325
11 - http://www.mediafax.ro/economic/importurile-de-vin-au-devansat-de-peste-doua-ori-
exporturile-2802666
12 - http://www.valealunga-ab.ro/index.php?rewriteparam=parteneri
13 - http://www.localbiz-vrancea.ro/vincon-vrancea-p1837.html#
14 - http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/PIATA-VINURILOR-Analiza-
cereri14.php
15 - http://vinul.ro/analize_piata_vinului_romania.html
16 - http://curierulnational.ro/Economie/2006-01-
06/Piata+vinului+a+ajuns+la+350+milioane+de+euro,+in+2005
17 - https://vi.scribd.com/presentation/90733067/Analiza-filierei-vinului
18 - https://es.scribd.com/document/246138581/Marketing
19 - https://www.carrefour-online.ro/
20 - http://www.biblioteca-usamvb.ro/fisiere/file/teze-doctorat/1814.pdf

18