Sunteți pe pagina 1din 12

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI


Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

FACULTATEA DE CONSTRUCTII
DE MASINI SI MANAGEMET
INDUSTRIAL
DEPARTAMENTUL DE MASINI
UNELTE SI SISTEME DE
PRODUCTIE
URL: www.mec.tuiasi.ro * E-mail: decanat@mail.tuiasi.ro
Tel./fax. +40 232 232337 * str.prof. Dimitrie Mangeron, nr.43, 700050, Iaşi

Sisteme inteligente de monitorizare proces de prelucrare

Indrumator Ing
Pro.dr.ing.Eugen Carata Valentin Condurache

Iasi-2017
Studiul, analiza si sinteza cunostintelor privind utilizarea MU inteligente in sistemele
de fabricatie:

Un obiectiv important al tranzitiei economiei romanesti catre economia de piata este


restructurarea tehnologica si manageriala a intreprinderilor constructoare de masini,
implementarea unei gandiri tehnice si economice orientate catre eficienta maxima a
efortului material si intelectual. Atingerea acestui obiectiv este posibila doar printr-o
abordare sistemica a procesului tehnologic si a echipamentului tehnologic care are
anumite elemente si o anumita organizare a acestora, cu legaturi functionale bine
precizate intre elemente si cu un scop clar definit – rentabilizarea oricarei activitati
productive in general si in particular a activitatilor din domeniul tehnologiei
constructiilor de masini.
Tematica de cercetare este cantonata cu preponderenta in subdomeniul Masini-
unelte, sisteme flexibile de productie, aschiere si scule aschietoare. Fabricatia
flexibila este o stiinta multidisciplinara: tehnologie, inteligenta artificiala, computere,
roboti, masini-unelte si scule aschietoare, dispozitive, stiinta materialelor etc. acest
fapt a facut ca cercetarile in domeniu sa fie abordate in tarile dezvoltate economic in
cadrul unor Laboratoare Nationale de Fabricatie Flexibila, Institute Nationale de
Robotica sau in laboratoarele marilor si puternicelor firme transnationale, fiind
constintizat faptul ca nu marile investitii economico-financiare ci doar cercetarea
asidua si la inalt nivel in domeniul fabricatiei inteligente va putea inlocui calificarea
operatorului uman, a carui cunostinte si experienta sunt momentan indispensabile
pentru a compensa uzura sculelor, erorile de instalare a semifabricatului sau de
programare a comenzilor numerice ale MU etc.

Privite astfel, pe plan mondial MU continua sa fie in prezent un domeniu in care


noutatile de principiu , sau de solutie constructiva, sunt intr-o permanenta evolutie.
Astfel, MU aschietoare conventionale erau dotate initial doar cu echipamente
tehnologice (ET) care urmareau numai controlul dimensional al pieselor si
atunci doar la operatiile de finisare. Aparitia acum patru decenii a comenzii numerice
(CN) a constituit un moment esential in evolutia constructiei de MU. Acest lucru a
facut posibila rezolvarea automatizarii deplasarilor la dimensiune prin asa numitul
“ciclu al cotelor”, precum si instalarea automata prin programul care contine cotele si
a unor valori discrete ale parametrilor regimului de aschiere (numit si regim de lucru
al MU) intr-o succesiune precis anticipata. Necesitatile practice din industriile
aerospatiale, nucleare si de armament au dus la o dezvoltare intensa a comenzilor
numerice si la o mare diversitate a sistemelor realizate si experimentate.

La sfarsitul anilor 60 era deja fezabila instalarea unor microcomputere pe MU astfel


incat aceasta putea fi programata operativ in procesul de productie. Acestea sunt MU
dotate cu CNC (controlate numeric prin computer). In ultimii ani a devenit posibila
programarea MU “direct” de la distanta prin intermediul unui panou. In acest fel
“comanda numerica directa” (DNC) a devenit un subsistem al productiei in care
programatorii creeaza programe intr-un spatiu centralizat si-l trimit catre una sau mai
multe MU prin intermediul circuitelor de legatura ale DNC. Pana la celulele flexibile
de fabricatie (FMC) si sistemele flexibile 2 de fabricatie (FMS) nu a mai fost decat un
pas, pas ce a prefigurat directiile viitoare de cercetare in domeniu,
directii care converg catre sistemele de fabricatie integrate (CIM) – visul tehnic al
secolului urmator – care inglobeaza toate cuceririle stiintifice si practice de pana
acum dar si pe cele existente in stadiu de conceptie
(CAD, CAM, APT, CAPP, CAPS, CSG, ISIS, MAP, MCL, RAPT, AI, ACC, ACO etc.
Schema generala a unui sistem de monitorizare proces

1.Monitorizare forte de aschiere.

Calculul regimului de aschiere este dificil intrucat intervin o serie de factori aleatori
ca:
- parametri care caracterizeaza scula si semifabricatul cu un grad mare de dispersie;
- piesele au o configuratie complexa si dimensiuni variabile;
- STE este complex, caracteristicile sale variind in timpul prelucrarii in functie de
regimul de lucru
utilizat si de pozitia momentana a contactului scula-piesa;
- costurile partiale sunt practic necunoscute sau greu de determinat.

Ca atare, procesul de aschiere la strunjire este asimilabil unui sistem multivariabil


care cuprinde marimi de intrare Vai (σrpi, σrsi, HRCi etc.) si intermediare Uai (di , ni,
fi, li etc.), care se pot ingloba in categoria marimilor de stare.

Din cadrul Vai de intrare trebuie sa faca parte si alti factori de influenta asupra
procesului de
aschiere, care desi sunt cunoscuti, ei nu sunt cuantificati direct si ca atare, pentru
simplificare de multe ori acestia se considera factori perturbatori sau se ignora total.
Dintre acestia amintim:
- geometria initiala a asculei (unghiurile constructive de aschiere);
- geometria din timpul fazelor de aschiere (unghiurile efective);
- gradul de uzura initial al sculei si evolutia acesteia in timpul prelucrarii;
- frecarile dintre aschii si scula respectiv piesa;
- temperatura de aschiere;
- influenta lichidului de racire-ungere asupra durabilitatii sculei;
- vibratii si autovibratii care apar in proces.
In consecinta, sistemul de aschiere este un sistem dinamic compus din STE si
procesul de aschiere, considerate in interactiunea lor. Ecuatia unui astfel de sistem
dinamic inchis care are factori externi f(t), marime de iesire xe(t) si marimi de reglare
y(t), este o ecuatie diferentiala neliniara a carei rezolvarea reclama tehnica de calcul
electronic, cu atat mai mult cu cat solutiile trebuiesc gasite in timp real, pentru a se
putea interveni in proces in sensul dorit prin optimizare.
Cele mai sus prezentate duc la concluzia ca numai prin introducerea automata a
datelor de intrare si calculul parametrilor aschierii, problema gasirii optimului nu este
rezolvata.Rezulta clar necesitatea masurarii continue a parametrilor variabili si
utilizarea rezultatelor pentru gasirea optimului printr-un calcul, practic simultan, cu
ajutorul unor componente.

2.Puterea absorbita

Masurarea acestui parametru are drept scop determinarea in mod indirect a fortei
tangentiale de aschiere si are ca rezultat o marime foarte aproximativa, care
eroneaza mult interpretarea starii procesului de aschiere. Solutiile
moderne de actionare a strungurilor cu ME cu frecventa variabila, in plaja 20÷150
Hz, prezinta variatii ale randamentului ηem si mai importante, fapt care face
masurarea Pem si mai putin relevanta.

3.Vibratii

Apariţia vibraţiilor în funcţionarea maşinilor-unelte este inevitabilă, iar în funcţie de


amplitudinile, vitezele şi acceleraţiile cu care se desfăşoară este apreciată nocivitatea lor.
In structura elastică a maşinilor-unelte vibraţiile care apar pot fi: libere, forţate şi
autoîntreţinute (autovibraţii) [20], [21].
Vibraţiile libere sunt componente ale proceselor tranzitorii, au o durată relativ scurtă datorită
amortizărilor din îmbinările maşinilor-unelte. Acţiunea lor poate avea efecte nedorite asupra
modului de funcţionare al maşinilor-unelte şi asupra operatorului uman.

Vibraţii forţate
Datorită acţiunii factorilor cinematici şi dinamici apar vibraţiile forţate având o prezenţă
permanentă în funcţionarea maşinilor-unelte. Se impune realizarea unui studiu aprofundat cu
privire la apariţia, desfăşurarea şi atenuarea vibraţiilor forţate, ele având consecinţe asupra
parametrilor calitativi ai maşinilor-unelte, ca şi asupra operatorului uman [20], [21], [25].
Vibraţiile forţate care apar în funcţionarea maşinilor-unelte pot fi clasificate după sursele de
excitaţie în: vibraţii forţate care nu depind de procesul de aşchiere şi vibraţii forţate care
depind de procesul de aşchiere [20], [25].
Vibraţii forţate care nu depind de procesul de aşchiere, vibraţiile forţate care nu depind de
procesul de aşchiere pot să apară prin transmiterea lor de la o maşină la alte maşini şi instalaţii
vecine, darorită acţiunii forţelor de inerţie care apar ca urmare a mişcărilor de rotaţie ale
maselor neechilibrate din lanţuri cinematice ale maşinilor-unelte.
4.Emisie acustica

Semnal de emisie acustica la rectificare


Detectare infundare piatra de rectificat

5.Temperatura

Procesul de așchiere a metalelor este un proces care deformează materialul semifabricatului


până la curgere. Acest proces de deformare generează o cantitate foarte mare de căldură, cea
mai mare cantitate fiind generată în zona de forfecare, restul fiind generată de frecarea dintre
așchii, muchia de așchiere și semifabricat. Această cantitate mare de căldură se reflectă în
temperatura foarte ridicată din zona de așchiere (sculă, semifabricat și așchii). (figura 1)
Temperatura muchiei de așchiere (cantitatea de căldură generată) depinde printre altele de
conductibilitatea termică a plăcuței de așchiere și a semifabricatului (așchiilor), de starea și
geometria muchiei de așchiere. Această temperatură influențează decisiv uzura și durata de viață
a sculei de așchiere. (figura 2)

Înainte de a continua trebuie să explicăm câteva definiții! Procesul de așchiere generează


căldură care se regăsește în temperatura ridicată a muchiei de așchiere și care limitează durata
de viață a sculei. Acea parte a muchiei de așchiere în care proprietățile materialului de așchiere
sunt influențate de temperatura înaltă se numește Zonă de Acțiune a Temperaturii (Heat
Affected Zone - HAZ). În această zonă există un punct (geometric) în care temperatura este
maximă. Acest punct este denumit Punct de Temperatură Maximă(Peak Temperature Point -
PTP), iar temperatura ,,medie” din HAZ este denumită Temperatură Compusă(Composite
Temperature - CT).
Căldura se acumulează în zona de așchiere și, dacă temperatura (căldura concentrată) crește
prea mult, există riscul de deteriorare a capabilităților de așchiere a sculei (limitarea duratei de
viață) și conduce la apariția unor transformări ale structurii semifabricatului. Pentru a avea o
așchiere cât mai eficientă, trebuie să menținem temperatura la un nivel acceptabil, generând cât
mai puțină căldură și îndepărtând pe cât este posibil căldura din zona de așchiere. (figura 3)
Există mai multe metode pentru reducerea cantității de căldură generate în timpul procesului de
așchiere. Pe partea de geometrie a sculei de așchiere, muchia de așchiere este foarte
importantă. Muchiile mai ascuțite vor „tăia” semifabricatul producând o „deformare” mai mică,
generând astfel mai puțină căldură. Acest lucru duce și la micșorarea temperaturii de așchiere
(HAZ mai mică, PTP mai mic și CT mai scăzută).
Viteza de așchiereeste un factor foarte important, vitezele mari de așchiere produc o deformare
mai rapidă a semifabricatului, generând astfel mai multă căldură. Totuși trebuie acordată o mare
atenție la reducerea vitezei pentru a genera mai puțină căldură: viteza de așchiere trebuie să fie
suficient de mare pentru a „înmuia” semifabricatul în zona de așchiere (temperaturile mai ridicate
fac semifabricatul mai maleabil). De asemenea, vitezele mari de așchiere produc mai multe așchii
per unitate de timp, ceea ce înseamnă mai mult material disponibil pentru absorbția și
îndepărtarea căldurii din zona de așchiere. Viteze mai mari de așchiere înseamnă PTP mai mare
și mai apropiat de muchia de așchiere. (figura 4)

așchiere este prin intermediul așchiilor. Dar dacă conductibilitatea termică a semifabricatului este
mică (exemplu: oțelul inoxidabil), este foarte dificil să distribuim căldura în așchii. Înseamnă că
mai multă căldură se transferă la muchia de așchiere, reducând durata de viață a sculei de
așchiere. Conductibilitate termică redusă înseamnă mai multă căldură cumulată în zona de
așchiere, rezultând creșterea temperaturii. Rezultă HAZ mai mare și CT mai ridicată. (figura 5)
Avansurile mari pot îmbunătăți evacuarea căldurii, deoarece avansurile mari produc așchii mai
groase (volum mai mare de material pentru preluarea căldurii). Avansuri mari înseamnă HAZ mai
mare, dar PTP mai mic și PTP nu va fi aproape de muchia de așchiere. Acest fapt duce la
prelungirea duratei de viață a sculei, în special la așchierea oțelului inoxidabil și
superaliaje. (figura 6)

Duritatea semifabricatului este alt factor important de luat în calcul. Cu cât materialul este mai
dur (are rezistență mai mare la deformare) cu atât este mai mare căldura generată în timpul
așchierii. Acest fapt duce la apariția unor temperaturi mari pe muchia de așchiere. Pentru a
compensa fenomenul trebuie să micșorăm viteza de așchiere. (figura 7)

După interpretarea tuturor acestor informații ajungem la niște concluzii interesante. În exemplul
dat (ultima figură) este o situație foarte interesantă și reprezentativă. Sunt prezentate 3 combinații
posibile de parametri de așchiere care au același Metal Removal Rate = productivitate. După
evaluarea celor 3 posibilități, cea de a 3-a (avansuri mari și viteză de așchiere mică) este clar cea
mai economică variantă (cost redus datorită duratei de viață mari a sculei. (figura 8)
Detectie autovibratii (chatter)
Autovibraţiile sunt vibraţii întreţinute, datorate unor factori excitatori, generaţi de însăşi
mişcarea vibratorie [19], [20], [21], [35]. Autovibraţiile ce apar în sistemele elastice ale
maşinilor-unelte se pot clasifica după natura factorilor excitatori în [20]: - autovibraţii ce apar
în procesul de aşchiere ca urmare a interdependenţei dintre mărimea forţei de aşchiere şi
deplasarea relativă dintre sculă şi semifabricat; - autovibraţii datorate procesului de frecare
prin caracterul dependenţei dintre forţa de frecare şi viteza de alunecare relativă dintre
corpurile cinematice; - autovibraţii datorate defazajului dintre variaţia forţei şi a deplasării
relative dintre sculă şi semifabricat, sanie şi ghidaj, fus şi lagăr etc.

Sistem multisenzorial (retea de senzori)

Senzorul poate fi considerat ca o parte a traductorului numai dacă


este similar elementului sensibil al acestuia. Dezvoltarea roboţilor şi realizarea unor instalaţii
de supraveghere şi control complexe au condus la asocierea unei alte semnificaţii noţiunii de
senzor. Roboţii au un caracter mai mult sau mai puţin antropomorfic (tind să capete însuşiri
omeneşti), în funcţie de gradul lor de dezvoltare. Ca urmare, pe lângăfacilităţile de
acţionare,aceştia sunt dotaţi şi cu sisteme de culegere a informaţiilor referitoare la starea
internăsau lacea a mediului de operare. Elementele (încorporate în aceste sisteme) care au
capacitatea de aasigura informaţiile respective, într-o primă formă, deci au capacitatea de a
substitui elementeale simţului uman, poartă numele de senzori. Cuvântul “senzor” provine din
latinescul“sentire”, care înseamnă“a simţi”.

Sistemul multisenzorial
Starea unui proces sau aprecierea unui obiect sau fenomen este, în general, dependentă
De mai mulţi parametri şi determinarea acestei stări (din punct de vedere calitativ şi
cantitativ) presupune determinarea fiecărui parametru în parte, în coordonate spaţio-
temporale.Măsurătorile efectuate în vederea obţinerii de informaţii pot avea un caracter local
sau uncaracter global. De cele mai multe ori, informaţia primită
de la un singur senzor este insuficientă pentru a obţine o imagine a stării sistemului studiat.
De aceea, pentru ocaracterizare cantitativă şi calitativă cât mai completă, în spaţiu şi timp, a
unui obiect, processau fenomen, este nevoie de mai mulţi senzori
Bibliografie:

1. Raport de Cercetare
Grant: A 279
Autor: Pamintas Eugen
Universitatea: Politehnica din Timisoara
CONDUCEREA IN TIMP REAL A OPERATIILOR DE LUCRU IN SISTEMELE DE FABRICATIE
2.Sif note de curs-Prof.dr.ing.Eugen Carata
3.Senzori,retea senzoriala-www.sribd.com
4. http://www.ttonline.ro/sectiuni/scule/articole/14129-procesul-de-aschiere-temperatura-este-
prea-mare-sau-prea-mica
5. UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” din BUCUREŞTI ŞCOALA DOCTORALĂ
Ingineria Sistemelor Biotehnice DEPARTAMENTUL DE MECANICĂ Ing. Alexandra-
Cristina Buricea (Tiron) CONTRIBUŢII LA STUDIUL VIBRAŢIILOR MAŞINILOR-
UNELTE ŞI METODE DE DIMINUARE ALE ACESTORA REZUMATUL TEZEI DE
DOCTORAT