Sunteți pe pagina 1din 2

Veteranul de război Constantin Olaru, cel mai vârstnic locuitor al comunei Logrești!

Are 101 ani și suferă de singurătate. „Nu mai am pe nimeni, aș vrea să mor”

Cel mai vârstnic locuitor al comunei Logrești are 101 ani și a fost celebrat de
autorități acum ceva vreme. De Ziua Vârstnicilor, cei de la primărie l-au invitat pe
veteranul de război Constantin Olaru la petrecerea organizată în cinstea celor aflați
la senectute. Veteranul a luptat în cel de al Doilea Război Mondial. La 101 ani,
Constantin Olaru este singur, fiul care îi mai trăiește nu îi poate fi alături căci este
bolnav, iar pe altcineva nu mai are. Soția a pierdut-o de mult, iar el se simte foarte
singur. Al nimănui. „Domnul Olaru este cel mai bătrân locuitor al comunei noastre
și l-am celebrat când a împlinit 100 de ani, dar și anul acesta la 101 ani! Este datoria
noastră să avem grijă de cei bătrâni. Dânsul a luptat pe front, a fost în război. Păcat
că nu mai are pe nimeni care să vină pe la el des, să îi deschidă ușa. Asta își dorește”,
a spus viceprimarul Ilie Dincă de la Logrești.

A fost pe front în cel de al Doilea Război Mondial și nu a avut o viață ușoară. Acum, la
înaintata vârstă de 101 ani, veteranul de război Constantin Olaru este cel mai bătrân
locuitor al comunei gorjene Logrești. Nu mai are nicio rudă în satl unde își duce trist
existența. nu este trist pentru că i-ar lipsi lucruri materiale, veteranul Olaru se simte
singur pe lume, tot ce își dorește este compania altor semeni. Din fericire, o vecină
sufletistă are mereu grijă de bătrân, îi aduce mâncare caldă și îi face curățenie, iar cei de
la Primăria Logrești i-au adus zilele trecute lemne ca să aibă cu ce încălzi casa unde
locuiește. „Ieri (miercuri n.red.) i-am dus de la primărie lemne. O căruță de lemne i-am
dus și îi vom mai duce dacă nu îi vor ajunge. Este o femeie acolo, o vecină, care are grijă
de dumnealui. Domnul Olaru este cel mai bătrân locuitor al comunei noastre și l-am
celebrat când a împlinit 100 de ani, dar și anul acesta la 101 ani! Este datoria noastră să
avem grijă de cei bătrâni. Dânsul a luptat pe front, a fost în război. Păcat că nu mai are pe
nimeni care să vină pe la el des, să îi deschidă ușa. asta își dorește”, a spus viceprimarul
Ilie Dincă de la Logrești.

„Sunt așa de singur”

Povestea destul de tristă a veteranului de război Constantin Olaru a fost făcută publică de
administratorii paginii de socializare „Veteranii Armatei României”
(https://www.facebook.com/veteraniiarmateiromaniei.mapn.ro/posts/1534167859994995)
după ce câțiva colegi de ai lor l-au vizitat pe bătrânul gorjean. „Prima vizită la domnul
Olaru a fost în martie 2017. Atunci veteranul ne-a spus povestea lui tristă. Văzând
condițiile în care locuiește, am crezut că are nevoi materiale foarte mari, însă nevoia lui
cea mai mare e de camaraderie. Suferă de singurătate. Se simte al nimănui, singur pe
lume. În luna octombrie, am reușit cu ajutorul unor oameni generoși să cumpărăm
alimente: cartofi, ceapă, fasole, orez, ulei, făină, zacuscă, dulceață, murături, astfel încât
să mai reducem din grijile acestui bunic singur. Mulțumim tuturor celor care au dăruit, în
mod special colegilor din cadrul Direcției calitatea vieții personalului și oamenilor
deosebiți din satul Fărășești, jud. Timiș. Nici un gest de bunătate, indiferent cât e el de
mic, nu e în zadar. Unul dintre cele mai scumpe și mai frumoase daruri pe care îl poți
oferi cuiva este TIMPUL tău”, au scris aceștia.
Colegilor cu zeci de ani mai tineri, veteranul Constantin Olaru le-a spus povestea sa, dar
și marele său regret: „Sunt așa de singur. Rar vine cineva să mă vadă. Vecina îmi aduce
mâncare că eu nu mai văd bine și abia am grijă să fac foc în sobă (....) nu mai am pe
nimeni, aș vrea să mor”. Cuvintele sale îți ating sufletul, lăsând urme, căci sacrificiul
acestui om în anii Războiul merită cu vârf și îndesat respectul nostru, dar și grija noastră,
comapsiune și dragoste. Singurătatea sa poate fi alinată dăruindu-I acestui bunic din
timpul nostru. Nu vrea altceva. Dacă doriți să îl vizitați și să îi faceți sărbătorile mai
fericite, puteți lua legătura cu viceprimarul comunei Logrești (0253.284.027-Primăria
Logrești n.red.).

Și-a întâlnit dragostea în timpul războiului

Constantin Olaru a luptat în cel de al Doilea Război Mondial, și tatăl său luptase în prima
conflagrație mondială. După armată, veteranul de azi a fost convocat pe front. A luptat în
Rusia și nu a uitat nici astăzi, la 101 ani, cele trăite atunci. Poveștile sale te cuceresc, iar
el se bucură să aibă cu cine discuta: „ Eram in județul Arad, in comuna Conop, și eu
trebuia sa merg la Regimentul 90 Infanterie, Corpul 1 Armată, la Sibiu. Atunci am plecat
la gară si am urcat in tren din mers, m-am dus în Sibiu si m-am prezentat la Regimentul
90 si am ajuns la ofițerul de serviciu, care m-a trimis la domnul colonel cu un sergent eu
având funcția de ordonanța. (…) Colonelul considera că oltenii sunt hoți, i-am spus ca
neamul meu nu este. (…) Când făceam curățenie mă verifica dacă sunt hoț aruncând
monede în camera și inspecta după ce terminam curățenia sa vadă dacă le-am luat. Eu le
luam si le puneam pe masă după ce le găseam sub pat sau prin cameră. Eram ordonanța
lui, el avea un băiat in București, Marius si altul la Regimentul 7 Greu, Ștefan îl chema”,
a spus Constantin Olaru citat de cei de la Veteranii Armatei României. În timpul
Războiului, Constantin Olaru și-a cunoscut viitoarea soție, marea dragostea a vieții sale.
S-au luat după terminarea războiului, au fost căsătoriți 50 de ani și au avut trei copii-toți
băieți. Astăzi mai trăiește unul singur. „(…) Nu mai am pe nimeni, aș vrea să mor. Am
avut trei copii și doi au murit în anul 2016. Ion, băiatul care mi-a rămas e bolnav în scaun
cu rotile și stă la Sibiu. (…) Tatăl meu a fost și el pe front în 1916, el a făcut 9 ani de
armată. Pe mine si pe mama m-a lăsat acasă iar când s-a întors din război eu nu îl mai
cunoșteam si am început sa plâng”, a mai spus veteranul, citat și de administratorii
paginii „Direcția calitatea vieții personalului”.