Sunteți pe pagina 1din 409

ISTORIA CULTUREI NATIONALE

ISTORIA SCOLELOB

DE LA

1800-1864

CU O SCURTA INTRODUCERE COPRIROES BOTE DIII ISTORIA CULTURE! RATIORALE ANTERIORE SECOLDLUI AL XIX-12'.

cu

NUMENOSE FAC-SIMILE DE DOCUMENTE, SEMNITURI, AUTOGNAFE, ETC.

DE

V. A. URECHIA

MEMOIR AL ACADEMIRY ROANE, PROPES011 DE ISTORIA ROMINILOR LA FACULTATRA Di LITTER ono Bocuzzscl.

MEMBER CORESPONDENT AL ACADEME/ SPANIOLE, MENDER AL INSTITUTULUT ETNOGEAPIC DIN PARLS, AL SOCRITETEI ECONOMICE

MATRITENSI Di AXICOS DEL PAIS, AL FELIBRILOR, MENEM/ DR ON6111 AL SOCJITITIP

OMEXILOR DR LITERE, DELEGAX GENERAL Al. AsocumummT Imam/mom/am DE wan i SC/INTE,

V/CEPRITIDIETE p KEMBRII PREDATOR AL. ATENE01.111 ROALtX, ETC.

ICCOMT.J1_,

CU MAI MULTE FAC-SIMULE

OP INCONDNAT DE ACADEMIA AMA

--21A10-

BUCURESCI

IMPRIMERIA STATULUI

1892

-2-r

ISTORIA. CULTUREI NATIONALt

'YUCA

.00.-0ct

ISTORIA SCOLELOR

DE LA

1800-1864

CC O scaeri

INTRODUCERE COPRINIIPND NOTE DIN IffORIA CULTUREE NATIONALE ANTERIOARE SE1'01,110 AL XIXla,

t'd CU

NUMER6SE FAC-SIM1LE DE DOCUMENTE, SEMNÄTURr, AUTOGRAFE, ETC.

DE

V. A. URECHI A.

MEMBRU AL ACADEMIP.T RO4NE, PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR LA FACULTATEA DE LIME DIN BucuarscY,

1lEmeRu CORFSPONDENT AL ACADEMIET SPANIOLF, MEMBRU AL INSTITUTULUT ETNOGRAFIC DIN PARIS, AL SOCIFTXTET ECONOMICE

MATRITFNSF DE AMICOS DEL PAIS, AL FELIRRILOR, MEMERU DE °ORE AL SOCIETXTET

OMENII OR DF

ITERE, DELEGAT GENERAL AL ASOCIATIUNET INTERNATIONALE DF LITERE

Vace-Parvniwm

I mrmnau FUNDATOR AL ATFNEULUI RON;tti, ETC.

FrO11T-3-1-8

t saixTE,

Cu MAI MULTE FAC-SIMILE

OP 1NCORONAT DE ACADEMIA ROMANA

diegvga,

BUCURESCI

IMPRIMERIA STATULUI

-1892

PREFATA

In anal 1889, Academia romänä a publicat concurs pentru scrierea unei istorii a scólelor n6stre, de la inceputul secolului al XIX pänd la

1864.

Cred cä c,eea ce a Indemnat pre invétatul corp sä publice asemenea

istorie, este convingerea, ca aprópe top acel barbatl de Stat, carl 10 pro-

puneati sä reformeze instructiunea nósträ publica §i cart', dinteo

alta, inundail arhivele ministeriale §i parlamentare cu proiecte de ase-

menea specie, probati, in lucrärile lor, o mare ignoranta de tot ce s'a

facut §i a existat In tenle romäne, in directiunea scolarä, in sfera acésta culturalä a Romänimel.

Ca material, ca arhiva portativa, pentru luminarea presintelul, a pro-

vocat Academia romänä scrierea ce dait aci.

Presintata la concursul publicat, in mod anonim, ea a avut on6rea

i In

sit fie disting de Academia romänä, care 'I-a acordat premiul Eliad in anul 1890.

Strimtorarea budgetara a Academiei, ar fi lasat, pe multi anY, sä, zaca,

fä'rä de profit, lucrarea mea, In arhiva ei, dacä In Septembre 1890, mi-

nistrul de culte

la imprimeria StatuluT, procurAnd pentru

tiparirea Istoriei scólelor"

i instructiune publicä, D. Teodor Rosetti, nu dispunea

acésta hArtia necesarä, cu unica condiliune, ca sa las ministerului, pen-

tru despagubirea sa de härtia cumpèratd, un numen de exemplare erhi-

valente cu suma cheltuita.

Gratie acesteI bine-voitóre dispositiunI, ast4 pot pune primul volum

din lucrarea mea la disposiliunea celor cart doresc a sci cäte ceva din

istoria nóstra culturalä.

Sunt departe de a pretinde cä lucrerea de fatä are alt merit de cAt de

a pune la indemAna fie-cui, estrase, informatiuni §i documente, greii de

consuitat, in sute si mii de dosare din arhivele publice si private. Neu'i-

i amic, Mihail Kogalniceanu, sustinénd lucrarea

tatul met magistru

mea in sinul Academid, dicea

dovedit, prin acéstä lucrare, el sunt un neobosit drece de arhive.

cum mi s'a spus

intre altele, cà am

AtAt si doresc sä dovedésca lUcrarea de fatä, cd este resultatul cerce-

tärilor a unel mund de 30 de ant in arhivele publice si private

elucubratiune nedocumentat&

i fantastica .a pgerulul

i nu o

As% am procedat pentru cursul meil de istoria Romanilor ; asia am

urrnat

i cu lucrarea de fath, estrasa din chiar acel curs al meú de istorie.

V. A .URECHIA.

BueureseT, 1S92, tuna Martie 12 (16).

POPESCU BAJENARU

AUTOR r4.2/z7eck.i

V OL

di

a-C.44t7M?7:.st.

I.4

INTRODUCERE

Cultura n6strel nationalci este produsul a diferitI factorI, precnm se intknplá eu orT-

ce civilitare omenésc,ä.

Ace0I factorI sunt, séil &tali, sea' de earl' natiunea are consciint& deplina.

Dintre factoriI pre earl 'I numiram fatali, vorn cita aci :

I) Infininta vechatateI. Cercetarea cat de suprafacialä a produselor natiuneI romane,

din directiunea culturala, pune in evidentä influinta ce all avut asupra desvoltare neistre

culturale fie-care dintre natiunile vecine séd conlocuitóre.

De aci unele deosebirI in produsele spirituluI 0 ale arteI, in secolii anteriori, la romanii

din Transilvania, din Moldova 0 din Téra Muntenésea.

Tot de aci intardiere séii grabire mal mare spre culturä, a fie-cäreia din aceste provincil

mmane.

Influinta de vecinAtate a fost mutt mal bine-faceére pentru moldovenI decat pentru

muntenI. Polonia, in secolul al XVII-lea, ha chiar

Moldova putea primi inriurire cultural& destul de inaintata.

i in al XVI-lea, era o Ora de la care

Renascerea italiand

i in genere apuséna, ail dus lacia civilisät6re in Polonia prin sc6-

lele iezuitilor

i prin universitatea Cracovian& ").

Conseil* originel latine s'a desvoltat in primil no0ri scriitorI din contactul lor cu

inv6tatorif italianI din Polonia. Frumosul al/dirt ce ié istoria Inca cu cea mal veche scriere

anonimi Letopiseful nostru tnoldovenese," cum Il numesce Ureche,

801 latinese"

i cu Letopi-

i chiar cu Alte isvidcle ale ndstre", 10 are, de sigur, explicatiunea In in-

fluinta bine-fac6t6re a culturei Polone. In 1401, in Academia Cracoviand aflám intemeiatä o bursa special& pentru moldovenI,

litvanI

i galitianl. Acésta bursa a

fost intemeiatä de Episcopul Cracovian Petru, cu

scop de propaganda a catolicismuluY. OrI-cum, ea probé* ea la Academia Cracovianä

urmail

Déc,& influinta slavond este un factor cultural necontestabil, acea influinta, c,are de la

slavona din Sud avea sa adueä putin bine culture nationale romilne, din partea GalitieI,

din contra, acea influinta slavonä, gratie Scedelor din Polonia, urma sA aducA in Moldova

fohise marl culturale. Tot tjmpul cat galitieniI ortodoc0 furl persecutati de catolicl, bar-

i tinerI moldovenl i hid din secolul XV **).

*) Veçrf cursul de istoria romanit de V. A. Urechiti. VeçlT Schite de istoria literature, partea I. 80,

Bucurescr, 1885.

**) Veçrf Anuarul general al instructiunel publice de V. A. Urechitl, 1864-65 la pilg. XVIII,

- 2 -

batiI de carte din Galitia gäsirä acläpust la curtea moldoverinä. EI intretinura aci, pe mult

timp, domnia limbei slavone in bisericä §i oficialitate ;

dova cu cunoscinte reale §i cu desteptarea gustuluI artelor puse in serviciul bisericeI.

Dupe ce galitienii ortodoc§I se impäcarä Cu scaunul Papal, afluinta galitienilor cärturarf

In Moldova incepe a scAdea, §i atunci limba slavonä perde iute stäpanirea el, §i acésta in

dar, de altä parte, inavutirà Mol-

prolltul desvoltärei

romäne.

Am demunstrat aiurea, in cursul meri, cum diacilor slavonI se substituesc diaciT mol-

doveni.

Diacii moldovenb due cu harnica lor pista destul de departe limba romanései, dar

cine o inavutesce, din respectul cugetárel §i al sufletuluï, sunt scriitoriI moldovenI de la

inceputul 8ecoluluI al XVII-lea. Apo'l ace§tI scriitorI mai totI ì1 fac educatiunea in sc6lele

polone.

i prin ace§tia, decI,

culturalä moldovénä.

influinta culturala polonii este necontestabilit in desvoltarea

Muntenil nu ail beneficiat de un factor cultural atat de inaintat ca al Polonia natatea cea slabä in culturä, intàrie mal mult desvoltarea eulturalä a MunteilieI.

Veci-

Acéstä provincie romän6scii are noroc cu t6te acestea din vecinatatea mediatii.

Numaf cdderea Constantimpolel 6casionewi pentrir munteni un factor neasteptat cul-

tural, prin emigratiT gred din Bizant.

Mal apoI Muntenia primesee inritirirI culturale si de la un alt nea§teptat factor, din

partea Transilvania AicI natitinea rornána '§1 mentine limba, nu invOtti unguresce, intre

ca oficialitatea unguréscä se serva de timba latina. Ast-fel,

altele, gratie §i

primiI arturarI romilnI din Transilvania se adapä in fántäni latine, itir nu unguresa Nu

apoI, desvoltarea limbeI este patronata in Transilvania de necesitätile de propa-

gandä ale reforme! religiáse.

Racoti, spre a face calvinI pre romänil ortodoc4I, patronkti el insu§I tipärirea primelor

carti in limba romilnéscä.

OrI §i cát a putut neliniti consciinta bisericéscA a Mitropolitulifi Varlam, d'ama in

biblioteca slovesnictdia seA prieten Ullri§te Nästurel, a Catiehism

erestinesc, tipärit de

calvini in Ardeal, nu maI putin era acésta o carte ronninesca, si ca atare a avut influinta

sa de§teptät6re in sens romilnesc. D6cá n'ar fi fost hicrul a§a, nu se emotiona Mitropolitul

Varlam la vedemt acestei cärtI, §i nil ajunge tréha sa se conwice Sin )(lid din TreY Erarcht.

de la IasT.

Inflainfele culturale

ifuntenia i lfoldova

concretisat lui monumentele biseri-

cesa', ha pänd §i in odrikliile acestora

servind ciiltulu i,

distinge notabile deosebirI intre orldjdiile moldovene §i cele muntene.

Tot asernenea architectura bisericilor din Moldova pinä dupe Petru Rare§ §i a bisericilor

din Muntenia din aceeasi epoc,ä, sunt documente plastic,e ale deosebitilor factor! cultural!,

harI ají inriurit in ambele térI.

Ochinl ceva exercitat, mima! la privirea obiectelor

Un fel de unificare a directiuneI culturale se impune ambelor

numaI din r,litia când

incetézä inriurirea culturel polone §i latine, substituindu-i-se inriurirea din ce in ce mal

putPrnid, prin rézérnul el politic, a cultureY gyeer-bizantine.

Originele. Un alt factor fatal al cultureI naliuneI române a fost, precuin continua

cilt de depärtatI, in curgere de secoll, de tulpina latinitätei, ro-

at;11 a fi, originea.

mänii ail pästrat traditionalmente calitätile, dar §i defectele de stirpe.

3

EI nu aú Ineetat de a fi latinT, chiar dind eonsciinta latinitäteI era aprópe stinsä din-

tre el.

In diva cánd, sub influinta culturalà a scólelor polone, consciinta acestel latinitätI se

himinä din nue si streluci cu vioiciune in operile tul Ureche si ale Costinilor, cultura

nationalä allá. In insusi indolul natiuneT, scutul de aperare contra netermuritei mai apta

inriurirI a greco-bisantinilor.

D6c4 netermurita putere a Domniel seculare fanariotice n'a isbutit sä facä din terne

romäne 160 grecescI, o datorim, evident, desvoltäreI consciente a individualitateI romine,

sprijinitä nu numaI pe vechiul curent literar al secoluluI al XVII-lea, dar mal cti deose-

bire pe neadormitele aplearI, provenind din originea latinú a neamulta romAnesc.

III) Seúla. Un al treilea factor, acela nu rnaI mult fatal, ciconscient, al cultiireY

nale din secula XV-lea Orla la XVIII-lea a fost seda.

Psaltirea din timpul lta Stefan-cel-Mare, codicele voronetian, codicele maliacene, s.1 uri-

cate alte de asemenea naturii vor fi zacend tanate in praful secolilor, probéza a priori un

ce, care e posibil ca studiul ulterior al documentelor

stabileze a posteriori, ca lucru

itediscutabil. Ac,e1 ce este, a pentru ca romana sä fie putnt serie asemenea codice, trebue

sä fie existat, unde-va, in terne romäne, scol1 in carI sä fie putiit inveta scris6re romänesca.

romänl', adicä scriitura de la divanurile domnescI, de

i seria actele oficiale in

limba slavonä, dar el ineä din secolul anterior lta Mate! Basarab

i lui Vasile Lupu,

scifi serie si in limba romfinéscä.

Cuvintele din barata): a D-ha B. P. Hasdee

i propriI

documente din colectiunea n6strä aduc zapise din secolii anteriorI luI Variara si lul

1 'l'eche.

Diacil sunt, cum am dovedit aiurea ), pioniI ceI mal activI al limbeI romäne. Lor li se

datoresc,e tótA propäsirea scrisoreI romAnescI. EI nu erafi numaT caligraff, ci

i concepistI.

UmilI

i necunoscutT soldatI aT triumfuluT linabeI romäne, el meritá .mentiunea istoriculta

literatureT nationale.

NoT nu avem a face aci acéstä istorie, de aceea ne märginim a recunósce in el un im-

portant factor cultural.

romänesce, in acelasI timp cAnd se credeail obligatT a

serie slavonesce, la cancelarie, a totil trebuit s'A invete unde-va si la cinc-va. §i iatä cum a priori ajungem la conclusiunea, cä a existat scólii de limba romtinéscli intérile ronidne

codirelor ptinh

si di gratie acelor scóle aviireim pre diaci 0, pre anonimil scriitori

astdcli descoperite.

i asupra zapiselor celor mal

Dar acestl diaci, cari

O simpla aruncare de privire asupra acestur codice, cát

vechI romAnesci, ne arétä, a exista o directiune bota' rità, fie gralicei, fie artograficei, ira in secolul al XV-lea. ApuI un asemenea resultat, proba unta consens stabi/it Intre

scriitorY, nu e lucrare de o diduce, ci a unia timp indelungat. CAnd vedem ce se in-

t6mplä sub ochiI nostri, unde, niel pana' astädI, de la Petrii Maior si Tentamen criticum

pänä la ortografia hotäritä de Academie, nu s'a ajtins la un consens ortografic intre scrii-

torl, nu este óre un minunat document al vechimeI scriereI romänescI cu litere ciriliane,

*) VedY Schite de istoria literatureY romane. Bucureser, 1885.

acordul tAcut, dar fära sovaire, al celor

bisericesci, si de isvcide de cronice?

4 --

diacI si al celor

scriitorI de carti

Existenta vechia a seóleI Cu limba i seris6re romanéseä o doeumentéza dar si aeest

consens grafic

i ortografic din secolul XV si de apoI.

§i nu eratt In secolul al XV-lea numaI diacI orI traducètorI de carti bisericescY. Inainte de ce Mitropolitul Tamblac sesI fie seris, °el numaI sa'sI fie cuvéntat in roma- nesce predicele séle, gasim numitI prin diverse hris6ve barbatI din direetiunea culturala.

Asa Intr'un hrisov de la 6931, Martie 3'1 (1423), se face mentirme de un moldovean nu-

mit Moise filosoful

Niel cadrul lucrareI nóstre, obligat de a coprinde numaI secolul al XIX-lea, niel säracia

relativa Inca a colectiunilor publicate de hris6ve si documente vechT, nu ne permit sa

adueem aci, an dupe an, scólele carI aü existat inainte de epoca de care ne-am obligat a

trata.

Credem totusl a face un servicitl

i a inlesni viit6rele colectimil de documente inseränd

aci cate-va date din istoria culturei mistre din secolil XVXIX.

Este o er6re aprópe generalmente rèspandita, ea prirnele sc6le ale romtlnilor ait fost

infiintate pre längä bisericI,

scoll bisericesci, In care, mal Intéifi se inv'éta numaI putinä carte slovenésca caí- era de

nevoe pentru indeplinirea slujbei dumneçleesci" O carte specian **), scrisa de un barbat care prin positiunea sa mn scólä da deosebita

i cd nu existara in secolil XVI pina la al XIX-lea decat

putere afirmatiunilor sale didactice, çlice, ea Stefan Toma Vodä, copil mic

invätat carte la scéla din &ida qeni, seni fi a facut bisericei "")."

i sèrac, a

i c.& maT apoi ajungAnd Domna venit la Rádd-

Acéstä informatiune, dupe noi, nu era proprie a intemeia conclusiunea de maI sus

arétatá, a prima l'Ostra sc6la a fost o so:J.6. bisericéseä.

Tomsa Vocla zidesce biserica la Radasenl, unde inainle de biseriea existase scólá, la

care Invèlase Toma, copil sèrac.

De altmintrelea noI nu combaterri asertiunea D-litT Xenopol decat fiind-ca este prea

generan.

Admitem, nrd dificultate, cd multe scóle vor fi existat i inainte de Donmia luI Vasile Lupu §i dupe, pe langa anumite bisericI, nu din alta impregiurare dedil pentru ea cine

scia cea bruma de carte, eraii servitorii altarulul ; dar sustinem lucrul cu acel tempera-

ment, ca ad existat si scoli inclependente de biserica.

Nu putem numi sc614 bisericésca ori-eare seta sittiata in eurtea une! bisericl. In asa

conditiune a fost

i insäsI scóla esa mare infiintatä de N'asile Lupu in coprinsul monastiret

TreI ErarchI, dar cine nu scie, ca acea scólá nu avea de invqatorI mal mult din servitorii

altarulttI si niel o directiune preponderanta bisericéseä ? In decursul secolulul al XVIII-lea devine, ce e dreptul, fórte frecuenta alipirea de scóle

*) Acest hrisov este mentionat In Anaforaua No. 3.385 din 1838, peistratd sn condica ininis-

teraltut justifiei din Moldova pe 1838. A se vedes condica in archiva ministerulai justifiei din

BucurescI.

**) eSerbarea acolará de la _rae», acte si documente de A D. Xenopol i C Erbiceanu,

1885.

***) VeslY Hrisovul de la loan Mavrocordat din 1743, carde amintesce acest fapt. VeslT Uricarul

.5--.

pe linga bisericl séú monastirT. Acesta se va ilustra destul de insemnata cule,gere 4 do- cumente cu referinti la scóle, ce vom aduce la vale, documente earl singure ne pot ajuta

a face istoria culturei nóstre nationale.

Cadrul asemnat de Academie lucrárel nóstre nu ne permite si descindem mult i cu

stäruintfl in istoria schlei române din secolii anteriori secolului al XIX-lea, dar nu mal

putin nu putem a ne ocupa de scóla secolului de fati, Mil a indica Gil de sumarmente

originile inveliméntuluI din anterioriI secoli. SecoIul XV. 1401-1433. Ne de ajuns documentatä este existenta une scolI, ha inci

a unei Academil de lee, la Suceava, pe tirnpul lui Alexandru-cel-Bun. Ci va fi existat

o sc611 cu linThá rominéscä pe timpul lui Alexandru-cel-Bun, lucru de si nedocumentat,

este probabil.

Nu putem Msá cu aceaeas1 probabilitate Inregistra existenta une Academil de legI.

Se póte cá introducerea unora din legile bisantine in Moldova, sä fie necesitat traducerea

lor si e mult probabil, cfi codicele de legI, intocmit de Eustratie logotétul, sub Vasile Vodi,

a coprins unele din vechile traducen l din legile bisantine, traducen l earl' serviseri justitiei

tèreI pini la Vasile Lupu, numal ca manuscrise.

Secolul XVI. Acest secol ping acum e representat prin scóla intemeiati de Despot

Vod5 la CotnarT, la care, slice Miron Costin, «aduna dascili din Ora nemtéscä si din téra

papistasi *)» Tot la CotnarI Despot Vodi a infiintat i biblioteci,

slice acelasI

cronic,ar. Despre aceste institutiunT amintesce si Anton Maria Gratian in istoria luI Des-

pot Vodä. (VOI Aten. Rom. din IasI, pag. 97). Din scrierea lul Gratian vedem cfi intre invètatil adusi de Despot a fost un 6re-care

i pentru a pre-

Lismaniu, de lege calvinä, adus din Polonia, nu numai cu gind cultural, ci

dica poporulul reforma luTo Ioan Calvin. Miron Costin slice, a eel adusT de Despot ere/

papistasi si a de la domnia lui in térä s'an. inmullit «iezuitii

i alIT popi de aI bisericei

apusenel. Ackstä asertiune a lul Miron Costin este in contraslicere cu informatiunea Me-

morialului bisericeI catolice din Iasi, care scrie, cum a din causa necontenitelor rèsbóie

cu turciT, scaunul episcopal catolic Sereto-bacoviense «reste lude vacante, per un seculo

incirca, clo6 nel seculo XVI **).)o

OrI-cum fie, necontestabil este cti, de si resistind din punctul de vedere religios, socie-

tatea moldavi a trebuit si primésci óre-care finbunätätire culturali de la Whati doctI,

incai, dupe loan-

nes Sommerus, amintesce futre acestI bärbati pre Lusinie Casper Peucer, ginerele lui Me-

lancton, Ioachim Reticul, Ioan Sommer, care a fost

cum purl a fi fost mal multi din invdtitorii adusi la sc6/a din Cotnarl.

i biograful hei Despot Vodi, s. a.

Dupre Sommer, la sc61á erad intretinuti pruncI moldoveni nu numaI cu invétitura,

dar si cu hrana. Acestl scolari erag silifi .s6 urmeze la see& din CotnarI ***).

*) Miron Costin. Opere complete de V. A. Urechilt, tom. II, pag. 320.

**) VedT Atheneul roman din lag, semestrul al II-lea, pag. 109.

***) Iatit ce dice despre acéstii. sc6111. Sommer : 4Laudis alioqui plus aequo fuit cupidus, quique

omnem illustrandi nominis occasionem libenter arriperet. Unde etiam eximium illius in hac re extitit studium, ut quos doctrinae nomine commendari, et in pretio esse sciebat, undique ad se pertraheret :

Casparum Peucerum Melanchtonis generum humanissime scriptis

chimum item Rheticum, in Mathematicis disciplinis virum celeberrimum, viatico misso, Cracovia

excitare conabatur, plurimum omni studiis illis delectabatur, et instrumenta artis, magno undique

precio conquirebat. Nec Bibliothecae construendae cogitationem abjecerat, quod principibus viris

eam rem plurimum ornamenti et dignitatis aclferre haberet persuasissimum

literis Witteberga evocabat, loa-

Scholam item in opvidci

6

O altá scka, de care se face mentiune in secolul al XVI-lea, este acea din Reidd§eni,

(tinutul SuceveD, de ca.re am maI amintit ceva maI sus. NIA &stall' nu avem absolut de cat nedocumentate paren i asupra acestei scále. Chiar i existenta eI nu este documentatä

deck prin actul posterior, din 1743 de la Ioan Mavrocordat ').

Déch Oita astall, nu avem de inregistrat scoli anumite, din secolul al XVI-lea, nu ur-

még, precum mal sus am lis, a de acestea n'art existat, din moment ce gasim numerosi

manuitorI de condeiti in limba romanésci si la top ace.stia stabilita ortografia cirilianä. Nu

desperam de a vedea, dupe o mai bog,ata publicatiune de documente din acest secol, apa-

ränd nume de localitäti din Moldova, cu seal& romanésca si cu invétatori in limba roma-

nésca, cari aù prqatit atâtia diaci ai cancelariilor domnescI.

la% numele diacilor c,elor maI cunoscuti din cursul secolilor XV, XVI si al secolului

al XVII-lea:

Diacli Moldove

Teodor Sacara 1453 (arch. stat. Buc.); Ivascu din Cotnari 1454 (Doc. monast. Probo- ta); Luca Gramaticu 1447 (Fund. relig. din Bucovina); Christofor 1439 (monast. Putna);

Pasen Gramaticu 1437 (idem) ; Toader din Suceava 1488-1503 (monast. Putna);

teiti 1498 (idem); Sandul fini lui Carjá 1497 (la fam.Sion); Costa 1488 (monast.Putna);

Lin 1488 (idem); Bradu 1487 (idem); Bra-cea 1481 (Domenii Nro. 7834); Borg 1479

(Putna); loan Dasckul 1476 (St. Spiridon, mosia PopricanI); Andreica 1472 (Fund. re- fig. Bucovina); Prodan Teodor 1465 (monast. Putna): Steatico 1462 (fam. Sion). Petru

1458 (arch. stat. No. 1222); Alexa 1495 (monast. Neamtu).

DecI 20 de nume de Diacl pentru ultima kin-invite a secoluluI XV. Putine din aceste nume

se par a fi strAine

í intre aceste nume de DiacI avem de notat pe un invsétkor loan Dascalul.

Din secolul urmator al XVI-lea consignam numele acestea

Vorescu 1552 (Sft. Spiridon); Vasile Buzdugan 4546 (cron. Husilor); Luca Popovici

1546 (arch. stat., dosar secretar. de stat); Macedon 1539 (fond. relig. Bucovina); Grego-

rie Bogza 1537 (monast. Putna); Ion Flocescu 1532 (idem); Dimitrie PopovicI 1529

(Putna); Nebojatcovid 1527 (Putna) ; Oanta 1520 (fund. relig. Bucovina); Dimitrie Popa

1524 (la general Cernat) ; Duma Cozmin 1513 (monast. Putna) ; Dumitru 1599 (mo-

nast. Neamtu); Ionascu 1595 (monast. Taslau) ; Vasilie1594 (St. Saya Ia.s0 Alexa 1594

(idem); Michailescu 1578-1593 (monast. Cetatuia) ; Marca Pepelea 1593-1605 (mo-

nast. Galata) ;

PetraScu Boreanul 1572-1593 (ep. Roman si St. Spiridon

zicl 1590-1593 (monast. Pang,arati); Eremia Baseanul 1584-1592 (Precista

Pra-

i Ra-

ducanul T.-OcneI); BMndett 1589 (monast. Galata) ; Roman 1581 (Dom.); Beléoa 1578

(dom. Scheuleti); Braledeanul 4577; Chrastea Mustea sart Mustevici 1575 (arch. stk.

Iasi dos. 598); Lucoci 1575 (monast. Pobrata); Stefánescu '1573 (idem); Andronic Ham za

1555-1569 (St. Spiridon, Popricani) ;

Gavril 1561 (Pobrata) ; Dumitru Dusca 1558

(dom. Vocatesci) ; Dumitru Vasa orI Vascanovici sin Varnav Calugarul 1558 (monast.

Voroneti) ; Luchian Popescu 1569 (arch. stat) ; Ion 1569 (dom. Scheuleti) ; Trifan 1584

(Galata) ; Bucium 1558 (idem); Rosca '1575-1588 (St. Saya); Valcul 1584 (dom.

4567) ; Pitic 1589 (monast. Bistrita) ; Ghenghea 1579 (cond. Episc. Roman) Durnitru

1580-1589 (St. Saya); Damian, fiul luI Charstea 1586-1589 (monast. Bogdana) ;

Popa 1591. (dom.) ; Gligore 1592 (monast. Veratic); Solomon 1593 (monast. Galata) ;

Dumitru sin Filip saO FilipovicI (monast. Neamtu). Peste tot 45 de nume scase din un numèr feírte restrans de documente, care si aceste nume sunt mal tke romanesci si co-

Cottanar, quod fame à Soxonibus et Hungaris habitatur, erigere eoeperat, colleens passim ex

provincia pueris, quos docere, ali, vestir i ex suo curabat aerario, constituto satis liberali Magistris,

pro ea discentium paueitate, stipendio, quo :empore et nos ad clocendum iiluc missi MMUS, sex mensibus prioribus aulam inter seribas secuti».

Vita Iaeobi Despotae Moldavorum reguli descripta a Iohanne Sommero. Witebergae, pag. 29-30.

7

roborkä teza neosträ despre existenta de scoli in Moldova, scolY in carI se inväta

i roma-

nesce. Socotim util a da aci si o listä de diacii sea grámäticil ori logofetii din téra Mun-

tenésa pana la seculut al XVII-lea, incepènd cu al XV-lea.

Madi munteni

Neagoe pe la 1497 (domenii 7788); Radu Grämätictt 1487 (domenii 7181); Marcu

1595 (dom. 7568); Neagu 1587-1596 (dom. 7333): Radu Fundeanu 1598 (dom.

6153); Stan Sävescu 1599 (cred. func. rural cart. 30); ¡Jara 1588 (dom. 7554);

Tudor 1588 (dom.6301); Radu cel mic 1588 (cred. l'une. rural); Cherchelan 1596 (dom.

7333); Neculc,ea 1588 (dom. 7181); Mogo s 1582 (dom. 7181); Resmerita Lascar

1578-1582 (dom. 71M); Radu Diacut 1580 (dom. 4883); Bonachi 1568 (arch. stat);

Oprea 1532-1538 (cred. func.

i condica Buzet); Drägitici 1580 (dom. 6153);

Calotescul 1558 (dom. 7181); liara '1575 (dom. 6153); Florea 1517 (dom. 8539);

r.

Badea Gramatic 1572 (dom. 9364) ; Andrei '1575 (dom. 7788); Radul sin

tul 1575 (cred: func. r.

Bra-

77); Stanciu (ot Miros); 1559 (dom. 6153); Fiera 1574

(dom. 7181); Moisi 1516 , 1518 (dom. 7181); Nestor 1599 (?) (dom. 4883);

Bercea 1568 (dom. 9364); Stoicea 1569 (don). 7277); Bodinescu 1560 (dom. 9246);

Gheorghe Marzaj 1578 (la D-na Macedonski) ; -N'asile 1578 (cred.

Stanislas fecior Tatului 1575 (doc. episc. Buz65); Dragomir 1571

func.

r.

cart. 77)

(episc. Buz6i1); Albul

1560 (episc. Buz66); Stoica 1559 (Episcop. Buzéti); Stoian 1590 (episcop. Buz64); Stan

Grämaticu 1565 (dom. 7181); Dan 1575 (dom. 4567); Petru Logofetelul 1576 (dom.

4567) ; Oprea '1568 (dom. 8539); Dohrin 1561 (dom. 4567); Neagoe din Negomiresel

1565 (domeuii); Vlad 1578 (dom. 8539); Mihnea 1568 (episc. Buz6i1) ; Badea 1593

(episc. Buz&I); Cazan 1582 (episcop. Bitz66); Vlad 1588 (dom. 7181); Valcul Mali 1581

(arch. stat. Iasi) ; Voicu 1514 (dom. 4883); Michul 1558 (episcop. Buz6u).

Prin urmare, pentru secolul al XVI puturtim aduce, numai dupe hrisove cunoscute

notiä, 50 de nurne de scriitori. Acestia malin unanimitate sunt cu nume românescl. Unde

ait inv6tat ei carte romana si slavonä, de nu in yral

lata cate-va nume de diaci din secolul al XVII-lea, apr6pe numai pentru Muntenia

Neagoe 1607 (dom. 10,875); Riz Grämätic 1611, (dom. 7120 si 9364); Dumitru

Stan ot Savesku 1608 (dotn. 10.318); Stancitt ot Olanesci 1605 (doin. 8539); Radul

Diacon 1601 (episcop BuzAft); Pancul 1617 (episcop. Buzkil); Stancu 1621 (cred.

func.

r. cart. XXX); Eremia 1608 (7116 Mart.) (dom. (3153); Lepedat 1614-1622-1639

(dom. 7333, 4883 si 52:38); Dragomir 1622 (dom. 7788); Drághici Logof. 1621 (dom.

7181); Stanciu 1603-1704 (diSrn 10.318); %Tintad Lepadat 1614 (dom. 5328); Stan

1648-1649 (dom. 7333, 4883); Dumitru Boldici 1 637 (dom. 10318); Dumitrd Logof.

1651 (don). 10318); Sere (.4amiiticul '1630-1641 (episc. Buz61); Lepkiat Logor. cel

Stoica Serbanovici 4635 (dom. 7181) Du-

b6tran 1643, (Coudica episcop. BuziKt) ;

mar)) Logof 1638, 1640,1650, 1652 (dom. 5238); Dima 1645 (dom. 6153); Stan

1617 (dom. 3407);Serhan 1624 (dom. 6153); Neag,oe 1618 (episcop.Buzki);Dumitrascu

1660-1665 (cred. fonc. Heresa) Alexandru din SávenI 1672 (dom. 7181); Mihalcea

1672 (dom. 10873); Badea 1673 (dom. 5095); Radu Logof. 1668 (dom. 7554); Michail

Logof. sin Paraschiv 1646; Stanciu 1678 1689 (dom. 8741); Lloran Stanciovici.01a-

nescul 1665-1667 (dom. 6153); Dumitrascu 1668 (D-na M. Macedonski); Stancu 1677

(D. senktor Lerescu); Badea Grämäticul 1693 (dom. 5238); Isar 1696, 1702 (dom.

10318); MichaI Stan ot Tdrgoviste 1692 (dom. 7788); Alexandru 1663-4672 (don).

7978); Costea Logof. 1663 (dom. 7181); Goran Logof. 1660 (dom 7181); Zodian Du-

mitru 1657 (dom. 6153); Rack)]. Szabin 1656 (dom. 10318); Stanciul 1617-1629

(dom. 6153); Radu Tudor Oldnescu ot Craiova 1683 (dom. 8360); Neagoe Log,of. 1687

(arch. cred, func. rural carton XXX); Dumitrascu 1681-1683 (dom. 718'1); Radul sin

Radul 1683 (cred. func. cart. 88); Pátrascu Post ot tara Muntenésca 1683 (arch.

mon. St. loan Zlatoust din IasI); Dumitru Boldia(Thrgoviste) 1643-1656(dom. 7181);

Mate! sin Stan ot Térgoviste 1673-1691-1707 (dom. 7554); §erban Logofétul ot

Fierescl 1613 (dom. 7181); Boldici 1654, 1655 (dom. 7554); Nestor 1612 (dom.

7554); Radul Sdrhul fost pe Muga, marele vornic 1651 (m in. Dealtd); Dumitru 1642

stat.

-8-

4647 (dom. 1.0875); Udriste 4618 (episcop. Buzéd); Vasile Damian 1685 St. Spiridon,

(Dumesci); Corlat 4683 (arch. stat. Buc. St. Than Zlataust); Dumitrascu 1663-1668

(dom. 40875); Dumitru 4654 (idem); Stan 1656 (dom. 6153) ;MihaI 1656 (dom. 9364);

Constantin 4654 (domenii Nro. 7241); Preda 4656 (domenii Nro. 40873); Dumitraseu

DumbrAvila 1654-1661 (dom. 8283) ;

Ivasco 1673 (dom. 10348); Stan 1604 (dom.

5328); Dumitru GrAingticu 1627 (dom. 5238); Eremia 1692 (cred. func. rural cart. VI);

Radu Popesccu Stoian 1634 (cred. func. rural cart. VI) ;

Tudor Aram& 1632 (dom.

10875). Marmure (1610) ; Nebojatco, Vlasie (1628) Carstea Damian (1632), Romascul

(sub Vasile Lupul), Callas (sub Gh. Ghica), Sorocianul (Anton Ruset), Stratul (Dabija Vodä), Tiron (1653-1662); Corlat Pascal (Ales. Bias VOA); Misail Cäluggrul (1676),

Constantin Uricaru/ (Duca Vodg); Borileanu (1639), Axinte Uricartil (trece i in secolul

XVIII), Mustea Diacul s. a.

Dec1 pentru al XVII secol nu maT pupil de 86 de bärbap memuitorI de condeiti slav

rominesc, maI top romOni, produsI de scolile din WA. Sä' addugim pupil." din sec. XVIII:

ufarul ot Térgoviste 1722 (dom. 8379); Gheorghe Logofetelul vnuc Gheorghe

Gheorghe

§ufarul ot Térgovisce 4714-1716 (dom.7181); Popa Stanciu 4733 (dom. 9225); An-

ghelache Logofät of Térgoviste 4734 (dom. 7184) ;

Gherghe sin Iane Logof.

vnitc

Gheorghe §ufarul ot Tärgoviste 1700 (epis. Buzäti); Gheorghe sin Iane Diac. 1708 (dom.

6764); Stanciu Logof. 4702 (dom. 8769); Radul Logof. fiul lul Badea logof. VlAdescu

1711 (dom. 9225); Mihaig sin Stan 1703 (dom. 8379); Anglielache sin Mihaiú Logof. ot

Térgovisce 1714 (dom. 7181). Negresit cg am putea continua acéstd listd, dar tiném

mime sä arätam transitiunea de la secolul al XVII-lea la al XVIII-lea.

In definitiv, repetim, istoria diacilor este istoria insäsI limbeI romOne.

Negresit ch. factorul cel maI puternic cultural in secolul XVI a fost -sccikt polona. D. B.

P. Hasdat in articolul sää uncle invéfaa rorndnii vechi", (Arnim% instrucf. publice din

4864-65), nu se induoesce, cä i in secolul al XVI-lea Academia cracovianá a fost frecuen-

tat& de moldovent Dintre eel' din urmä earl aù frecuentat in acest secol, fie Academia

cracovianä, fie wade fondate de iezttip, ai fost Nestor si Grigore Urechiá, negresit Grigore depäsind cu invètätura si in secolul al XVII-lea. IezuitiI inttinecä in secolul al XVI-lea, cu scólele lor, faima Universitätel cracoviene si cum aceste soon ale iezuitilor erati maT

pandite prin Polonia, ba unele asOate chiar In orase aprépe de Moldova, este lucru cert cA in secolul al XVI-lea, ca factor cultural al Moldove'l, devine in primul rang scedele

direse de iezuitI.

Secotut XVII. Pe langä factorul acesta cultural, scella iezuitg, secolta al XVII-lea con-

tinug a avea i factorul cultural intern, adicg saila romettlà

De astA dati scA5la românä se presintä bine caracterisatA si de ajuns documental/1

Impgcarea galifianilor cu biserica Romei racesce

MoldoveT cu Galitianii.

i imputineza relatiunile culturale ale

Apoi influenta culturalä gréa incepuse a loa ascendent. Lupta dintr'acest1 factorI

culturali contra limbeI slavone, favorisézA deplina emancipare a limbeI romeme. De sigur

ci acéstä emancipare e maI vechiä decal Domnia luI Vasile Lupu. Minunatul

hrisov coprinynd 1Tea monastirilor ChinoviT, descoperit de nol in Bucovian, scris peste

tot in románesce cti o ortografie ferma, cu maI multi ani inainte de Vasile Lupu, probéM,

ca si un numär destul de considerabil de alte acte, anterioritatea intrebitinjäreT limbei

române in cancelaria domnésea.

Nu mal putin tusk' triumful definitiv al limbeT ronlilue este concretisat pin scat

infiintatä de Vasile Lupu, 1644, in cuprinsul monastirei Trel Erarchilor si pi-in organi-

sarea tipografieI cu scop de a tipgri cArt1 in fimba românéscA.

i mange

Historia regni Hungariae a lui Francisc Kazi, tiparitg in Cluj la 17421 vorbind in forma

9 --

al II-lea, (pag. 1.19), despre faptele luI Vasile Lupu, mentionkä ambele instal-ilium. ale

celebrulul domnitor moldav, Oichnd

Iticlus literarius apertus. Quadriennio ante gimnasium nonnutlo in Mol-

davia splenclore, excitare coeperat, in quo juventus latinis litteris erudiretur. Addidit

tabernam librariam cum formis Valachicis."

Kemeny Linos, in autobiografia lui *) deserie serbarea pompl5sA a nunteT luI Razivil

la curtea lul Vasile Lupu. Din acésta descriere se vede, ca nu era atit de barbara cum

puteati crede unja curtea moldoveana. Niel c

dupe destuI anT, Domnilor din familia Moghila., a carora culturä o represinta acum Petru.

MovilEt archiepiscopul din Chiev. Calètoria luI Paul Aleppo ea si autobiogyafia lui Kemeny

dovedesc strèlueirea culturel moldovene in biserica

putea fi altmintrelea la o curte succedând,

i afara din biserica in secolul XVII.

Acésta strèlueire o inmultesce saa lui Vasile Lupu. In acésta scaa se inväla limba

rominésea, limha slavonä, latina

jut& in potrivire cu ce se facea in scolile din Polonia vecina.

AlAturea eu scella de la Trei ErareliT, cultura propäsa i prin hiqtatoril introdusi in familiT. AcestI invèlätorT continua a fi alesT mai mult din Polonia. Putem documenta acésta nu numai prin faptul, ea insusI Vasile Lupu avé in casa sa un secretar polon, dar

i limba grecéseä, si de build séma diverse obiecte de sci-

prin caetele de studiI ale chiar fiilor luI Miron Costin. Aceste studii de scolarT se fac in

i polona. Academia posede manuscrisul in quarto pre care noi l'am descris in

limba Latina

operele complecte ale lui Miren Costin. Tom. II, pag. 151.

Influinta greed, atilt de mare si spornica la curtea lul Vasile Lupu, in calt fetele luI

nu invèlari a serie romänesce, ci grecesce *"), isbutesee, pare-se, a schimba chiar in sceda

de la Trel ErarchT, direetiunea slavo-romana si 'I substitue limba gréca cu invätätorl grecl.

Rebelul contra luI Vasile Lupu, Logrof6t Stefan Gheorghita, dupe ce isbutesce a lua

Domnia, se preocupa de cele intémplate in Academia de la Trel ErarchT. LuT nu 'I plac

grecil

i pòte ea nu'l plac din causa, ea eI erail in Constantinopole sprijinitorii lul Vasile

Lupu. De aceea Stefan Gheorghita manifesta plecarI spre directiunea slavona, inlaturand

i favorizand revenirea la ea a profesorilor adusl

din sc6la luT Vasile Lupu elementul grec

alti data din Chiev. Cu hrisovul säti din Aprilie 1656, Stefan Gheorghita restabilesce

pre &saki de la Gilley. Eatä ac,est hrisov precum l'a publicat G. Asaki in brosura Reel,a-

matia, epitropici sciilelor". in lupta memorabilia ce alntreprins contra eallugarilor greet,

revendicAud rnoiile läsate de Vacile Vodä pentru scéla :

,Iata Domnia nästrä cereetand i cu de-amaruntul eitind documentele Inaintea DomnieI

nästre aduse de calugäril de la Sf. manästire din Orgill nostru, unde este hramul a trel

sfintl, marele Vacile, Grigorie Bogoslov

Voevod,-ce aü fost maT inainte de noT, si dupe citirea documentuluI, intelegend vointa §-;

dorinta celui mai sus scris Domn, carele védand mare lipsei de dasceili buni inv'elatori

in tent ncistret, Ara de care Mile mult piimèntul patimesee si se intuneca färä invätätura

cartel, drept aceea, mall sus numitul ctitor socotind impreunei cu tot sfatul terei,

dorind a face bine intru pontenirea pii »zentului séti, au asedat prin a sa chemare

(Wadi buni i rivnitori la invayituri de la Chiev Pecerschi a sfintei Lavre, de la

Preasfintitul si de Dumneçleii tentétorid peirintele Patrasco Moghila, Arhiepiscopul

i Jón Gurä-de-Aur, facuti de ctitorul el Vasilie

Kievului, ca sei fle spre invérdtura

iard pentru acésta le-au lii sat lor trei sate, anume : Rachitenii, Tamdsenii si Juganif,

ca sel fie pentru indestularea i hrana acelor dasceili buni invéteitori, si ail lasat lcr

acele treT sate in pace despre ttite (Wile marl si mid ce se vor afla in paméntul nostru,

i luminarea 1nnÇei copiilor peiméntultii nostru,

Velg Aliron Costin (opere complete, de V. A. Urechilt), T. I, la domnia luY Lupu.

**) VeIY documentele despre Domnita Roxandra, publicate de mine, 40 BucurescY, 1890,

10

dark de birul ocfirmuireT de peste an,

din gostina °nor, pentru acele sate, si de anti parte pentru gostina porcilor precum este

scris in acel document. lar apoi nu de milt acrunt, ¡rid un fotos bun nw s'a facut

dupre acel arcjciment, cad, dupe aceea dascálii aceia s'ati izgonit de la mcinastirey

i afarä de acele sa fie scutiti de óres-care parte

in local lor s'att aches din téra grecésca. Drept acésta noT cu sfatul nostru cercetänd, cat

de bunT aú fost aceI dascall de la Kiev in invétaturT, ce fusese la acea Sr. mänästire, si

mult lucru si mare folos rèrrifinénd de la ciénsit piimèntuluT nostru din a lor inv6tAturT,

fiind-cä acum calugäriI grecI nic1 un folos de inv6täturà ca aceia pärnèntuluT nostril nu

aduc, pentru aceea Domnia mea cercetänd pentru aceea

'T-am miluit pre &ash' cu cele mal sus serse trei sate, ca sä le fie in pace si de la Domnia

nósträ despre märuntele därY de peste hind si de ills, si de sulgiu, si de miere, si de un t,

si de cérä, afarä de darea ocArmuireT

i alte dárI asezate in pärnéntul acesta ce se vol.

intémpla ca sä dee si eT impreunä ca ceI-laltI, iará cele de peste lunä märunte därT sä fie

i vèynd netocrnala

i lipsa lor,

cálugärilor de la Sf. mänästire pentru hranä

i imbriicarninte nesrnintit in vecl de veil.

Jara spre acésta easte credinta DomnieT nóstre celui mai sus scris Gheorgie Stefan Voevod

si creditna tutulor boerilor nostri :

Iontoco Rusul

Logofet, Stefan Boul Ve!

Vctsile Hatman i Parcalab Sucevei, Chi riac Sturza i loan 'lab(*sett Parcalabi

Hotitt, Bantal Parcaktb de Neantt, Goe Parcalab de Roman, llie ?eptelici Vel Post.,

Grigorie Ruso Vel Spat., Mogeiidea Vel Paliar., Solomon Barlctdeanul Vel Vist. Sta-

mati Vel Stol., Darie Get reti Vel Comis.4

Nu posedem documente despre sc6lele ce

ail

putut existe

in Téra romanésca in

secolif XVI si XVII. Nu maT putin insä noT afirmárn existenta lor, de óre-ce result:a pentru

noT documentarea existinte1 de sc6le,

i aci ca si la Moldova ,

grämäticilor (adusl la pagina 7 si 8), si din numertisele zapise

din numérul mare al

i hris6ve serse in limba

rominésa anteri6re luT MateT Basarab, cat si din primele codice si din priroelectirtI tipárite

in secolul XVI D. Därn in anexä o carte de judecatä din 7151 (1643), in care se vorbesce

de un clawed Pahomie, care at invCtat carte la mänästirea Menedicul, (jud. Buz6f1) ").

Pe ling& zapise din secolul al XVI-lea, avern lucrärile lul Coresi, earl sunt e

el maT

necontestabil document despre existinta incä veche a limbei romarie wise, decT invètatä

in seoll. Tetravangheltd lui Coresi, carte tipäritä 7069 (1561), eartea cea mal veche ce

avem in bimba românescá, presintä o grafic, care repetim, n'a putut fi lucrare initiat6re

bimba romanésca, a hit Coresi, ci resultatul la care ajunsese sc6la romänä in scrierea

Existinta uneT scóle in BucurescI in acest secol o probézii sea* de car te romänéseä a

luT Pätrascu Vodä. La acéstä seed& a trebuit sá invete

i diacul luT Miliaiil Vodd, candi'

serie despre acésta in 1581, Lillie in 22. Va0d-se de ambif anexa B.

Diaconul Coresi tipärindu'sT operile sale in Brasov, din lipsd de tipogratie in Thrgoviste,

exercitat de sigur o influintä desteptätóre intre româniT din Ardeal.

Pentru estinderea limbeT romiine scrisä, in Ardeal lucrézä apoT un fact6r neasteptat

Invdtatura crestinéscit (Sibiii

1546), Psaltirea de Coresi (Brasov), Tetravangbelul de acelast (Brasov), Talcul evangeliilor (Brasov

(Orestia 1581). Dintre codice

*) Primele cartï romane dupt Ciparin din secolul XVI, sunt :

58o), Evangelia cu talc (Brasov 1580), Palia II Ortt a WI Moisi

dam :

Letopristul moldovenesc, cel latinesc ti unele isv6(le de cronicit

utilizate de Urechil in se-

colul XVII, etc. Datele tiparirilor din Cipariu nu sunt t6te exacte.

**

Vedi anexa respectiva sub A. Veqi

i

Coda Neagoianus de I. Bian, tu Col. Traj. 1883,

pag. 322.

Evangeliarul din Britisch museum, de la 1574 de Radu Gramaticul transcris penrru

Petru Cercel, (Col. Traj

reproduce In parte acest evangeliar in 4rOmiliarul* sN1 din r580.Vedi Rdvasul Banulut Craiover

Giurgiu Rat, din i Febr. 1600, scris roranesce. (Vocea Romana,Craiova No. 16, Col. Traj. 1883,

1882, pag. 48). Idem Foro Miclausi, identic ce cel din 1574.

Coresi

calvinismul. In interesul propagáreI sale se ininultese iute tipografiiile in Transilvania. Se scie cd Ioan Honter, limeta in Brasov la '1498, a fost cel intAiii introducktor al tipografiel

in A.rdeal ') la 1553, Honter asedd prima tipografie in eare ineep a se tiptiri artI, mat

v6r1os latinescï.

In interesul desvoltäreT acesteI tipografii, prosperrt si prima fabrica' de

i Ioan Benkner, 1546. Acest lohanes sart Hanes

härtie de catre Fuclis judele Brasovultif

Betikner, cum il numesce Coresi in Tetravangliel, indémnd pre diaconul Coresi din

Tèrgovistea sä serie romänesc,e impreund cu Tudor Diacul acéstit carte, Tetravanglieltil.

Cu deosebire e mare misearea in sensul limbeI romänesci, sub impulsitmea propagandeI

calvine in secolul al XVII-lea, sub Racoti. Cártile tipdrite cu seopul propagandeT, orI

neprimite cu bulla inimd de biserica ortodoxd romeind, probemi un lucru, cä romäni! din

i citi romemesce, cáci de altmintrelea pentru ce

s'ar fi tipärit asemenea cartI de propaganda?

Ardeal sciati cu mult mal d'inainte serie

D. l'asile Gh. Bärgovan in disertatiunea sa cititä la Adunarea generalä a asociatitineI

TransilvanieT pentru cultura si literatura poporuhri romän, finuld in Gherla la 29 si 30 August '1885, dice, cä romitniI din Ardeal abea de prin mijlocul ~culta trecut ihcepurá

de a avea scolf romAnesci

Nu ne impaeä acéstä asertiune, câci, incd o-datä, décá

existat seta unde sä invete românii ardelenI a citi i serie comânesce, úre calvinif s'adresau

la romäni ined din secolul al XVI-lea cu edili in limba romänéscá? Admitem cá n'au existat scoli publice organisate; admitem cä fiii de iobagI nu puteaft fi (141 sá invete carie la scolI

ennoscute, cacI DomniT aveart dreptul sä'i ja de la scóld; dara&sta nu impiedicá sd fie putut

rominul invèla a citi

i serie pe längä popa ski dascAlul de la bisericd, cu mult inainte

de ce la Mitropolia din Alba-lidia a existat un fel de se616 pentru tinerii ce doreatt sa se

preotésca,

i unde.invOtart citirea cärtilor bisericescl, dintärile i tipicul.

Secolul al XVII-lea este in delinitiv destul de bog,at si in scolf

i in produceri culturale

in Principate. Este secolul in care se tipdresc atätea minunate cárt! in IasT, in BuctireseT

in Bras

Varlaam, DositeiO, la Moldova; lucrdrile luI Radu i§erban Greceantt la MuntenI,

sunt de ajuns ca sä ne probeze existinta unui cerc ae 6mettI carI puteart citi ea" elite tipa- rite. Apol mide, de nu in salte se putea invèla citirea s't folosirea cärtilor ce se tipariserä

Dám in anexd prefetele minunate de la cArtile principale tipdrite in secolul al XVII-lea,

cae' ele telte se ocupä de limbti, se interesézá de desvoltarea s't de istoria e! '").

Finca secolultti al XVII-lea introduce cu ina1 multd 'Mere, ca factor cultural, setila

bisantinti, in Principa tele romäne. Marea sc6Iti grécd de la Patriarehia din Constantinopole,

are disciplí numerosI in Moldova

i Téra romtlitéseá.

D. profesor Erbiceanu, a dat la luminá,

i sperám cä va continua a mai aduce tinoi

contributitint in teacésta, numeróse in formatiunI despre rolul dascálilor greci si in genere

a setdelor grece in Principate. Numele Spát. N. Milescu, a Cantintirescilor sunt legate de directiunea culturala grécä

Principalii daseälI greel de la finca secolului al XVII-lea citatI de zar

(Veoelivocl

TeAchtoria, Avivan 1868, pag. 448), sunt :

Nicolae Cherameos, Teodor Trapezundul

(invètätor la DIO pana la 1695) si Eremia Cacavela, inviitätor la sceila domnésed din Ia,1

de la 1698

).

*) Ved.I Disertatia despre tipograffile romanescT de V. Popp. Sibiii, 1838, pag.

**) VedI Preotul roman, diar bisericesc scolastic

i literar din Gherla, 1886, pag. 178.

***) Ve0 anexa, litera C. La 1633 Dónana Elena scrie lul Racoti Ò. in romanesce. (Bibl. Bat-

thyaniana, T. I. Codex Authenticorum, pag. 62 si 64.

Column. Traj 1873/4, Pag.

****) Ved! articolele publicate de D. Erbiceanu in Revista teologica din lag.

*****) Vesri Sathas. Vesti D. Cantemir In descrip. MoldoveY, pag. 554.

12

Seeolul al XVHI. Vechia scóla a luY Vasile Lupu, continua, transformati in saä

grecesa, pana la finea secoluluT al XVII-lea §i pâ§e§ce in secolul al XVIII-lea. In Téra

romanése,a nu mal putin exista scóla domnesca in Bucuresci. Un hrisov al monastirei litY

St. George, din 7216, Sept. 1, (1707), ne arétä pre Constantin Brancoveanu interesan-

du-se de acésta scóra domnésca, care exista cel putin de la §erban Cantacuzino *).

Domnitorul acesta preface biserica St. George marind'o §i o Inzestréza depunènd in Zeca din St. Marco de la Venetia, 30,000 de galbenT, ca cu dobanda acestor banT, (care

pe atuncI facea 900 galbenT pe an, iar talere 810), sa intretinä biserica. Din acéstä

dobanda. insa Domnitorul dispune sä se dea talen: 300 pentru intretinerea a duoI

dasc,aII carT se va afla la scóla domnésca, c,are s'a4 facut la St. Saya de aid din Bucu-

rescI

, care biserica este facuta

i innoita iar din ostenéla 'lastra. La acéstä scóla sa se

dea talen l 300, insä dintre ace§tia sä aibd wdare la dascalul cel mare talen l 200 §i la al

dttoilea dascal talen l 100, caei ace0I duoI dascalT, cate inv6taturI vor fi datorl sä invele

pre ucenicI §i in ce chip, lua-vor invelatura din patriarchichsca carte a prea fericituluT

patriarch al Sfintel cetatI a IerusalimuluI §i a teta. Palestina, duchovnicescului nostru

parinte C. Hrisant". Domnitorul dispune ìncä ca scóla, sail cel putin ceT duoi dascall,

nu Incépä a fi platit1 decat t'arte Urdid i anume la 1750, Septembre 1, pana atuncl

prátindu-se numaI servitoril Stantuldi George. Däm in anexà intreg hrisovul dupre cum

ram aflat trecut in condica Brancovenesca de cart1

i hriséve, la fila No. 410-411, care

condica se pästrézi la Archiva Statultil **)

i cA prin

plata celor duol dascall numai de la 1750, nu este a se hitelege, cA pana atuncT nu avea

si maT se dea invätäturä la disa sala Doinnésca. Din istoricil streinT despee cultura

publica sub Domnia luI Brâncoveanu, aducem in anexe, la acéstä pagina, extracte di-

' Din hrisovul citat aci vedan, cA scóla Domnésca exista la Sfantul Saya,

verse ***).

Programul de invetäturI al scéleI domnesci, recomandat de Const. Brancoveanu este, prectim din hrisov s'ad veçlut, acel intocmit de patriarchul Hrisanti. La ce se reducea acest program putem vedea din darea de sémä despee scala din Con-

stantinopole, ce o dam in anexa, la acéstä pagina. a n6strä ****).

Documentele ce posedam cu referinte la scoli, maT departe din acest secol al XVIII-lea,

sunt, in ordine chronologica cele urmatóre :

Din 1736/7245, Noembre 23

Grigorie Chica Voevod,

prin Hrisovul sèù din 7245,

Noembre 23,

scutesce MitropolieT Ia0 mal multe bucate, care dintru intémplarea vremilor

dice ea :

i nevoile

acestuT pämént, ce este peste top de ob§te, aflandu-se la slabi stare, lipsitä de podaba ce

se cade.

*) Minunat document despre cultura romana sub §erban este prefata

carta «Cheia tntelesulut,

de mitrop. muntenesc Varlam, din 1673.- Acesta aréta ca a relnfiintat

adus

edascalI de tipografiea. Veçll anexa lit. D, tn care clam

tipografia mitropolieY,

a

prefata. a cKriey

si alta minunata

Mcirgärtitar* din 7199 (1691), cum si lista tuturor publicatiunilor din secolul XVII,

**) VeçlY anexa la acéstìt pagina sub litera E. ***) Veslf anexa respectiva sub litera F. ****) Ideal sub litera

13

Pe ling aceste scutirI de bucate da. MitropolieI Ile fie-care an 100 lei din vama cea

domnésca. ; 1/2 la Craciun si 1/2 la Pace, WI fie de cérá si de untdelemn de candela peste ansi, incei de »reme ce sunt 2 sce,li, aicea in orar in Ictg, una grecéscei fi alta

siovenésett, sd fie dator Mitropolitul cel dupe vreme, a avea purtare de grijd

necantenitei cercetare asupra dasceailor ca set pue nevoinfet asupra ucenicilor setlinvele

precum se cade fi

procopséscei, ca cci ce se vor face preofi dintre dengi, ad fte

invéfari fi pedepsiff sd pad citi orenduiala Biserica dupe cum se cuvine.

pentru ucenicil de la anténduoé saele, cei cari se vor sili cu invëfeitura i vor fi

setraci, lipsiÇi de cele trebuincióse, incei set' aibd grijet Mitropolitul

ocroti fi a'i,

chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu léfe

alfii, cit hranit, pentru ca sá nu lase inthfcitura dintru acea pricinet.a Urméza invoca-

pre alÇii cu imbrciceiminte, pee

tiunea la viitorii Domni sa. nu shim regularea metr.

i adaoga. blestemul. (Docum. ram Oat in

Boerii martori : &taut St urdza Vel Logofet , Iordache Cantacuzino Vel Vornic, lordache Roset Vel Vorn. visnei, Const. Ipsilante Hatman i Parcalabul Sucevei,

Grigoraru Vel Post., Toader Palade Vel Spät., Gatrril Costache Vel Pah., Costache

Vel Vist., Lupul Gheuca Vel Stoln., Aristarche Vel Comis.

1742. Un uric de la Than Constantin Nicolae Voevod din 7250, ridica dajdiile de la

preoti si der,

bisericésd avénd numaI de grija sfintelor.biselici, si aibi a urma porunca sfintel pravile,

i spre multämire pentru asemenea scutire cere, ca de acum inainte Ceata

curati

i fára prihanä sä petréc.ä

vrednicia lor precum se cade".

i cu tot feltil de inv'efd turi impodobifi himinand

Cu tot felul de invérdturi; impodobifi, presupune existinta de sc61ä. Ceva mai departe

uricul dice, c,i far& de invitaturä

i fári de cunoscinta intelesului taineT bisericescI, si

nu se fad. nimeni tircovnici i ipo-diaconi i diaconl, fi, care se ti r sili Cu inthfeitura ,

fdandu-se preofi iscusifi fi cu totul vrednici, unii ca aceia vor avea i mai multd

Te-ai astepta, dupe asemenea apretuire a invititurel,

spue hrisovul cam unde

cat si invete fie-cine, dar el ill di apoI o deceptiune, cid pentru ceI ce doresc si intre

In serviciul bisericei, ca

de dile

ajunga scopul, nu li se cere de cat o pregätire In soroc de 40

Trebuinta de invitäturi incepe a o simti intr'a duoa jumitate a secolului al XV111,4ea,

nu numai Domnitorii, ci

i simpla particularI. Asa afläm intre 1748 si 1750 o danie

fawirea unel infiintäri de sec& in Téra romanésca. Sandul Bucsänescul biv Särdar

Jupaneasa sa Maria, zidesc bisericä la mosia lor, Schit la BerislävescI

i dandu'si bitä

averea acestel mänästirI leimon, dispun

i mai lä'stind venit din maY multi munti la mänästirea Pante-

Ina mai oranduesc

i abésta, ca din copiii säraci, fárá parinti, earl nu ar avea niel

un fel de chivernisélä, si se aléga. 6 copii, si se invete carte la Sella, la dascalul ce vor

aseda epitropii,cu o induoitä simbrie, pentru procopséla ucenicilor acestora,

inv9a cum se cade, cine din aceia va vrea sä r8manä in schit pentru preotie

i ori-care va

i cälugarie

si fie primit, iar cine va vrea sä iésä, si

fies-cäruia dintr'aceia si se gaséscä altul, ca 'fief odini6d. 6 copil din inv6tatura si

fie slobod si se dud unde va vrea si in locui

lipsésci din orénduiala acésta

verniséla mancärei si a odihnei lor, eat

i hrana acelor 6 copil si fie de la Sfantul Schit, atat chi-

i bitä purtarea de grija a imbräcamintei lor, ca

nu cum-va si se pricinuiasd fipsirea vre-unuia din nechherniséla mandrel séli a imbrä-

cámintei". (\rep anexa la acésta paginä a lucrärei sub H.).

- 44 -

Limba cilia intesnpind eiitre finea jumettileI intaia a secolithil al XVIII-lea resistenta

de a se estinde si a inlocui limba slavonä din sc615

Istoria ne aréta lupta, cAnd aseung,

cAnd NO, a boerimiI si a level contra Doninilor grecI, acestä reactiune trebuia sa lie

sporitA, nu numai din simtimént national, dar si din diva cAnd Rusia deveni un factor politic in Orient. Indäratnicia boerilor romdiil de a inveta grecesce o dociimentea actill de la Constantin Nicolae Voevod Domnul Muntenesc, din 1746. Main 9, in coprindem

li rmdtilre

De vreme ce in pamentul nostru vedem cAde la o seal& de vreme top fecioril de boerI s'au racit de catre invelatural la care mal inainte tiltd boerimea avea multd pleeare spre

a's1 da pe fiiI lor,ca sa invele

pricepe din ce prieind

i sA se procopsésca la carte elinéscd, iar actim nu ne putem

lenevit Aka parintiI cdt i fecioril lor a urma acestel bunetate

de folos si de podOba némuluI boeresc, in cat ail remas mal prostI la invetaturii dectit

alte trepte mai de jos; ce dar am socotit en totil de obste ca sa innoim

la starea cea de mal inainte pe fecioril de hoer!, pentru ca sa nu remAnä de tot in prii-

i sA fie mal jos deult alte neintui, dupe imprejurul Orel nóstre ; de

vreme ce inveldtura este podaa

i insufletirea cea mai de cinste la feciorii de boerT, ea

pastia invelaturel

i sa aducein iar

orY-care fecior de boer, ati din ceI cu parintI, aü aceI fdra Whip, de mi se vor sili sii

mérga la invetatura

vrednic a se inälta la stepena boerid, niel a se primi in orénduiala curteI, cd i M7 S.

P. Inallatul nostru Domn lo Constantin Nicolae Voevod, pentru folostil patriei néstre,

i sa invete carte elinésca cu tot temeitil el pe deplin, sA nu fie

iar me ales pentru hive/Alura i cinstea feciorilor de bocel a

seele de limba elinesa, ca sd nu mai ptita gdsi niel unul pricind, cd nu are unde inveta

Ci dar, in scire tutulor de obste sä fie, cacI care din hoeri nu se va sili sA dea pe ¡lid seil

la invetAturd, sea din feciorii din boerI, earl vor fi fdra paring, nu se vor sili spre hive- tatura elinésed, a inveta pe deplin cu tot temeiul, acela va fi lipsit din orénduiala curteI

si nu se va primi niel odiniórd la treptä de cinste. Iar carI vor fi sirguitorI

asedat si ail intemeiat atAtea

i vor sili

invetatura, acela sa. Aid a se cinsti cu diregiitorie dupe invrednicia inveldtura Care

hotarire fiind alési i socotild de t6tä obstea boerimeT, dintr'a nóstr

rug,Am M. S. prea ìnälatuilni nostru Domn ca sa o intaresed si M. S. cu pecetia

litura M. Sale, ea sä fie nestramtitatá.

bana-voitqa, ne

Maiil in 9 One, leat 7254.

Doinnitorul intäresee anaforana in aceias1 di de 9 Maili 7524, (lieénd cá : Acesta hota-

Are ce au faced D-tor cinsti(iz si credineiosii boerii cei mari ai Domniei nzele pentrn

feciorii de been, printr'acésta carte, cunoscend'o Domnia mea, ca este bullet' 0, de fotos,

o am. intarit i Domnia mea ca peeetia

»zzitatit".

i iscalitura Domniel mete, ea sei fie nestra-

Actul acesta e sernnat (lucen de mirare) de boerif eel mai buni romAnI, ca Marele Vornic,

Iurdache Cretuleseu, Mamie Ban Grigore Greceanu, fostul Mamie Logofet Iordaelie

Dudescu, fostid Marele Vistier Const. Násturel, Marele Crucer C. BrAncoveann, Marele

Logofet B. Vdcarescti, fostul Marcie Paharnic §erban CAndescul, fostul Mare Pabarnie

§tefan Dudescu, fostul Mare Stolnic Radu Cornescu, fostul Mare Stolnic C. Obedeanul,

fostul Mare Comis Stefan Wear escu, fostul Mare Aga Const. Cornescu, fostul Mare

Serdar Iordache Cantacuzino, fostul Mare Siatrar Const. CAndescu, fostul mare §atrar

Nicolae Cretulescu, Radu Vdcdrescu al duoilea Logofet, Toma Cantacuzino al treilea

Vistier, Pang. Filipescu Vataf de aprodT, Mihaid Cantacuzino CeausI de aprodI, etc., etc.

Tot familiI curat rominescI alt semnat acéstá anafora, dicend ca ali fácut acésta am buna

vointa loe. Precauthmea acésta de a declara actul esit din propria lor vointit, liP probézit

toemai contrariul, ca ait cedat starnintelor Domnitoruhd. Acesta deschisese numer6se smile

cii limbi elinä

i boerii ntes1 trimeteall copiil la ele

Vodii prov6ca anaforaua, ca sil

ia asupräsi odiosul obligatittnel,

Din ajar resolutinnea ce pune pe anafora, unde dice ci

acésta hotarire ce ail fìtcut D-lor ein.stiii

i credincio0i boeri,

", se vede domirit

planul DomnitoruluI.

De altmintrele, noi nli suntem neiuuläniií, ci acest Domnitor indemna boerimea

invete carte, fie $ elinésea, dar cine era sa mai trimitä pe fecioril loe la sea) deck ciliar

numerosii subscriitorl al anaforalel ? Afarä de el' nu credem cä mal rëmAneail prea multi

buerI,

Doinnul de a invèta la scolile pee earl' pAnä acum le vèluse boerimea roman& en ocItI

i decI, inch' o-datä, anaforaua de mar sus o consideram ea o invoiala a tèreI ell

La anil '1727 incepuse domnia lui Gr. Ghica in Moldova. El se ilustrase reorga-

nisänd scedele. In domnia a treia, revenind asupra primeI organisatiunI, G-rigore Ghica dak

un noil hrisov la 1747. Avénd a ne ocupa mal departe de acest al duoilea hrisov, nu

facem aci speciala mentinne despee organisarea din domnia intéia, avénd a giii maI incolo

despre ambele acte.

1742. Const. Mavrocordat din Moldova, Ina se ocupä de scoll. loan Neculcea serie:

Mai socotitatt M. S. *Constantin Vodä pentru sae de inretaturei de le-au mill in-

i arapesci, 0, au dat wire

tArit, scellele cele elinesci 0, cele slavonesci **).

,Aisderea an mal facia sedle de invefat ura latinesci

I utulor mazililor in Vita Ora, ca sa'qi aduca copiii la invéteiturd la sad, ca sd ;lamp

pentru ca sd se afle enneni irmOtali fi in pcim6ntul

orl-ce limbic' ce 1,-ar fi voia,

nostra al Moldovei, precum sunt i prin alte teri i parri de loe; iar dascalilor li se

da din visteria domréscd".

Const. Mavrocordat de si grec, Enache Cogalniceanu ni'l arati iubind cultura romänésea.

El s'a apucat de capul preotilor sal invete carte, framéntändu-se in tot chipul; intaiasI

data ail poruncit de ail scos pe eroynonasiI ealugärI greet de prin mänästirile cele mar),

oränduind preotI de mir, dicénd ci green' and tamaiag in biserica, pe muierI stati eke

minnt inaintea flete-cäria muiere de o tämäiaza si o privesc din tälpI Oa in cap,

punénd gänd WI in capul lor asupra acelor muieri%

Domnitorul iubitor de carte all pus pe ispravnicI si cerceteze in kid* pre preoll

(espre carte, hotäränd sä tréca la bir pe totI ceI incapabilLiUmblaCt preoti invètatI prin

tilte tintiturile sil vadá ce fel de cetenie fac preotif pe la bisericl. Nu patent serie re

fried tedgeau bletit peori, cd se apuca la bdtrdnete sa invefe carte *y.

Dintre rariI Domn earl ati favorat cultura proprie romilná, Const. Mavrocordat, nu nu-

leal nu impune in bisericä limba grkä ci inch poruncesce de au adus i cdrfi pe in teles

din téra romdnésca, aid in Moldova nu se afla evanghelii, apostolii ii leturghii,

)

ddiui poraiuyi ,1fitropolitul, acelea cetrfi set le citésed pe inieles pe la biserici."

*)

Acest.docannent se pitstré.ca In original la archiva StatuluT mire actele diplomatice din sec,

priea istoricli, sub No. 20.

5'1) Nu urmézi di de sc6la rooldovenéscl nu s'all

Ingrijit, clid

E. Cogitlniceanu ni'l areal

locmai (land afarlt din bisericli pe cliluglirit grecY, (let. tom. II!, pag

I98).

***) Ce le-ar fi voia ne aria putinK plecare a mazililor cAtre limba grécK.

*551 Let. III, pag. 198.

*****) In téra rornhascli se ilustrase Antim Ivireanu fondatorul de tipografie.

La I:1m1i la I702 se tipirise Invettitara preotilor despre sépte taine; la R.-Villef In i 7o6 un

Iliolitfelnie; la 1712 in Térgovige, Octoichul ; la 1741 Leturgiarul In R.-Vd1cT ; apoY la 1742 Ca-

zania In BucurescY

i alt leturgiar, etc.

In Moldova literatura bisericéscl este la Inceputul secolula al XV1II-lea In mare scIdere.

§i nu numal' la atäta s'a märginit bine-fäcétórea impulsiune cultural& a lid Const.

Mavrocordat, ci aù ordonat MitropolituluT

i Episcopilor n84 se facd tipografii fie0e-eare

la eparehia ini, ca sd tipdréscii cdrti pe inteles,

stampd."

i asa

apueat de ad fe(' cut

Inca pe timpul ha E. Cogälniceanu hinctionail tipografille infiintate din. ordinea lui

Const. Mavrocordatk

dupre cum resulta din hrisovul scOlelor lui Gr.

Ghica din 1747 de care vom vorbi mal' la vale, s'a& ocupat

lux, Ioan Mavrocordat aù imbogälit biserica cea mare a curte! cu picturl, cu ve.sminte cu

i dénsul de scOle. htbitor de

Urmätorul Domn loan Mavrocordat

marca tèrel, etc. Neculcea nu ne spune insi ce anume ail fAcut pentru scóle, iar G-r.

Ghica care'l urméza in tron, in hrisovul sé& ne spune, cà ail dispus §i el ca

Mavrocordat fratele lui, sä fie plätiff dascälii din visterie, sedlelor din neputinta visteriel de a pläti lefile dasctililor.

i Constantin

i c,ä acésta aú pricinuit caderea

Lui Ioan Mavrocordat succede intru a 3-a Domnie Gr. Ghica.

FOrte scurtä fu domnia acésta, abia numal 8 hin! dura ea si se sili sä capete domnia

Téret românesct El isbuti a o dobéndi

Mavrocordat intr'a 3-a domnie.

Ail fost insä de ajuns ha Gr. Gliica aceste putine luni de domnie in Moldova ca sa'0

repérte atentiunea asupra scélelor §i sä dea in privinta lor un lirisov important, de care e

i fu inlocilit in Moldova cu Constantin Voda

réndul sä ne ocupäm.

Hrlsov de la Domnul Grlporle Gblea Voevod

Noi, Grigorie Ghica Voevod Boj.,Milost. Gospodar, zemlii Moldavscoi. Facem scire

tutulor cu'i se cade a sci pentru réndul scedelor de invétatura arteI, de vreme ce in téra

acksta din nepurtare de grijä. a Domnilor, neobicinuindu-se mai dinhinte vreme a se

linea sale de invétaturd, era multä prostie, ciio cei, puternici, ce cu puterea

finect

i cu invétätura cea desivérOt& nu se procopsea, rémaind

dascali pentru copuii lor, IncA

cd mal mulp tot nelnvétatI, iar prostimea cu tau/ se afla iipsità de podóba invgfecturei.

fiind-cä' scólele sunt ca o féntänà din care se adapi ollntescul norod cu indestularea

Invétaturel §i a hitelepciunei, c,are invqäturd 11 face pe tot omul a cundsce dumneçleirea,

a pricepe legea ces pravoslavnieä, a procopsi pe érnera cu infrumusetarea vorbei i practica

cuvintelor, a invrednici a se face preoff iscusitY

folos, atilt bisericesc ciit

eresurile

i dascAli invétall; de la care curge mult

i sfinti! pärintii ail biruit

i politicesc. Cu puterea invétaturei

liuninat sfänta bisericä, impodobind'o cu multe camine de cantfid

i laude,

pre totI ne indémni i ne invatä a ne sili cu invétätura. Acesta rivnind

i Domnia mea,

care dupe ce DumneOeiasca pronie aü rénduit a ni se da stepena dormid acestel ter!,

indatd atuncea in domnia intdift am cercetat

i pentru amldméntul seólelor,

intdiii am fost fdcut acest afeçlcimênt, rénduind i amlend sá fie patru sale cu patru

dascali, una elinéscd fi alta greased,

i alta slovenéscd, fi alta romänésed, iar kfa

*) La Mitropolia de la Iag se conservit un hrisov de la Iol loan Voevod, din 7252/17441 Aprilie

21,

(fo mare in Uniba romAni, co sigilitt mic rosu), prin care scutesce

bucatele MitropolieT, co

si sit ¡dnà cele

conditie sit pomenésa pre plrintil. sl Nicolae V. V. s't D6mua aceluia Pulcheria

duo

scóle, de care pomenesce apr6pe in aceleag vorbe cum le-am aflat mentionate in bris6vele

anterióre.

17

daseeililor se renduise asupra boerilor cu boerii si a dregeitoriilor. Dar pe urmä cunos-

noscénd, ea cu acest asedgmént nu vor putea sta scólele, flind-ca era cu suparare

i cu schimbarea boerilor,

i neputéndu-se se6te banil la

boerilor se pricinuia smintéll

vrérne, nu lipsea jalobile dascalilor,

i vgc,lénd domnia mea ca se da o pricinä de stricare

i fiind trebuintä a se gasi alt chip de asedémént scédelor maI intemeiat i sta-

scaelor,

tatoriti, am socotit domnia mea, lua.nd blagoslovenie si de la preaosfintia sa pdrintele

Mitropolitul Orel si a sfintiilor sale Episcopilor,

eel mad, am ales hotarind asedarea scólelor de s'ati fácut inteacestasl chip.Fiind-c6 pang

la acea vreme preotiI plateati dajdie cate patru galbenI pe an, duo l galberif la Sfantul

i cu tot Sfatul nostru, D-lorsale boeriI

Gheorghie i duel galbedi la Sfantul Dimitrie,

s'ail ertat dajdia lor, ca sa nu dea eI alta

dajdie, färg. flume Gate un galben de preot si de diacon, numaI o-data inteun an, scédelor,

care banst sal stranga sfintia sa pärintele Mitropolitul,

din banil ce maI prisosesc din lefile daseälitor, Intemplandu-se la acea vreme aicea,

reposatul fericitul intru pomenire sfintia sa Patriarchul Sfantuliff Mormant Kir Hrisantie,

ì sg. plates& lefile dascalilor

dupe cererea

i pofta sfintieI sale s'aù orénduit sá se dea una suta lei pe an ajutor

SfantuluI Mormént, pentru sc6lele de acolo, si aiçi bani ce va mai prisosi sci fie de chiverniséla- copiilor straini i saraci, pentru imbreiceimintea i hrana lor, care aye-

d6mént s'ati intarit i cu hrisovul Domniei mele, a nu se strämuta,

socotirá Cu bunä rénduialá, nu era sd dea niel o-datä smintélá scédelor de vre-o zaticnire

i acéstä amlare fiind

sati stricare. Numai, dupe mazilirea giestret, viind fratele nostru Domnia sa Constantin

Voevod,

i socotind sa faca alt asedgment, facénd renduialá a se plati lefile dascalilor de

la visterie,

i sit nu se maI supere pe preotI, cu o nadejde cá va putea birui visteria,

stricat aseçlarea. nósträ. Dar pe urmá viind fratele nostru Domuia sa loan Vbila i visteria,

dupe cura pururea se aflit cu multe trebuinte, nu s'ail putut plati lefile dascálilor de la

visterie,

i ati dat o pricinit de stramutarea scidelor. Ci acum dar miluind Dumnedell de

i cercetcind de réndul

sc6lelor, n'ain suferit a remünea orasul acesta [ara sae de invèlaturd , ci am tocmit

am venit

cu a treia domnie la stramesesc scaunul nostru,

si am asedat iarasi acele patru sae ca patru dascali, precum au fost mai inainte,

lefa dascalilor am orenduit'o iarasi de la preofi, ertandul pe dénsiI de alte dajdiI,

sit dee eI numal un galben inteun an pentru scóle, Ins& dece potronicI la sfantul Gheorglie

dece potronicI la sfantul Dimitrie. Care haul sal strangä sfintia sa parintele Mitropoliul

i de la sfintia sa sit iée dascaliT Leine lor, insä dascedul cel mare eline,sc 360 lei,

ce va fi,

si n/ duoilea dascal 120, si dascaul slovenesc 130 lei, si cel romecnesc 100 lei,

banI pe jumétate sä li se dee h sfántul Gheorghie si pe jumëtate la sfantul Dimitrie,

din ceI-1-altI banI ce mal prisosese, tot pe réndttiala ce fusese mai Inainte, 100 lei pe an,

sá se dee la sfäntul Mormént pentru scidele de acolo,

i copiii ceI

i ace.sti

i sä se chivernisésca

strainI

i saraci cu Juana si imbracamintea, purtand de grijä sä fie si acestora tata insusl

sliiflia sa parintele Mitropolitul. kid ce va coprinde trelminta copiilor celor strainI

stiracI, cu izvod gospod sa se rinduhsca, sa'l dea sfintia sa i sd facá eautare

i scidelor,

luand s rna dascalilor de duog orI har'un an, at ce fel de silintá se p6rta asupra invétá-

turel copiilor,

fie a cerceta aceste t6te si a le aseda. lusa socotindu-se cit uncle tinuturT fiind depártate,

nu pot a ajunge totI locuitoril cu copiil lor la sc6lele de la I tsT,

i fieste-care copil eum se Multi, si la ce sporesce. Datoria sfintleI sale sá

i mal vértos cei &alma

fára putinta,

i pentru ca sa cuprindii, sa se impartasésca top de acésta mild, s'au socotit

la trei Episcopii a feed sa se mai asede trei sae slovenesci si ranuinesci, la trei Epis-

copii: la Roman si

si

Pentru care sa alba purtare de grija sfinfiite

sale Episcopii a gosi dascali iavetali la slovenie ori si la romanie, ori, din cei esifi

din, wade de la Iasi, ori

i aceI treT. dascalI de la acele treI sc6le, sä fie datorT a se sili cu

invglatura copiilor, atat cu sérlda crit si eu románia, si 16th lor s'ati rénduit cate 80 lei

de daseál pe an, care banI sa't ia pe jurnélate la Sfantul Gheorghie si pe jumètate la

Sfantul Dirnitrie. Msä sfintia sa parintele Mitropolitul sä dée acei burl din banif preolilor,

.sì sa se asede la fieste-card Episcopie eke o scéla de

invi4atura copiilor,

ce arará mast sus, la mina Episcopilor,

sa aibá

i Episcopii sit platésca dascalilor,

i aceI dascalI

i seutéla de birul visteriel, niel un ban sá nu dée, numaI sä pazéscá slujba lor

grijindu-se de invetatura copiilor,

i iara.s1 sfintiile sale EpiscopiI, sa fad. necontenila

48

cerc,etare scellelor, adese luandu-le séma, cum invatä copia si la ce se sporesc, ca i dascaliI

sa. se silésc.ä,

i copiii sä. se procopsésa cu invétatura lor. lar prävitoriu

i zapciu cu

puterea domnésca a se implini aceste tóte, sä fie Vel Vist.

a lua séma acestor bala', ce, unde s'art cheltuit, si ce atl remas,

la domnie. Ci dar precum

mutatä; iar cine s'ar ispiti a statui intealt chip, ca sä mute si s'd stramute acéstä pomanä,

i cänd s'a plini anul, sä alba

i izvod lamurit sä arate

i nestrd-

aseçlat rénduiala acestor scéle, sä. stea nemutatä

ce s'ad facut de folosul obstieI, care este pod6ba téreI

si cu odihna preotilor, lipsindu-se de acea dajdie ce da m'a inainte,

a visterieI, cine va indrasni a se atinge de stricarea acestui aseipmént,

i cu °dama i nesupdrarea boerimeI,

i Mil pagitba 16rei si

i dintru a caruia

pricinä se va lipsi acest folositoria izvorrt, orl domn va fi, ori boeria sfeituitoria, una ca

aceia sä aibd blästémul sfintilor parintI, celor 318 a Soborului a tótá lumea de la Nikea,

si de ai nostri a patru, a térit sfinti Arhierei, cari s'ají iscafit mal' jos, ca de un'Sibor sa

fie datI anatema'.

i intdrim hrisovul acesta, intàiit co a nósträ. incredintare: Noi, Grigorie

Ghica Voevod,

i cu a prea iubiti fiaor domnieI mele, Scarlat

i Mateid, si ca tot daba

nostru, boerii Divanului DomnieI mele, D-lor Costachi Razu Vel Vornic de téra de jos, i Radul Racovitä. Vel Vornic de téra de sus, i Gheorghie Hatman i ptirciilab Sucevskii, i

Alistar Hrisoscoleu Vel Spat., i Enachi Hrisoscoleu Vel Post., i Dimitrachi CdIrasuI Vcd.

Ban, i Dimitrascul Paladi Vel Pahar., i Vasilie Roset Vel Vist., i Die Costacbi Val Stolnic,

i credin-

i Vasilie Razul Vel Comis. §i pentru mal mare intemeiere am poroncit cinstit

ciosubil boerulta nostru D-sale Sattdul Sturza Vel-Logotét, ca sä serie si a ristra pecete

sä pue

mele, de Gheorghe Vrabie Logotét de taind. Velcat 7256 (1747), Dechemvrie 25.

i s'ati scris hrisovul acesta aicea in orasul Esilor, In a treia domnie a domniei,

Nol, Grigorie Ghica Voevod.

(L. P. Gospod.)

Nichifor Mitropolit

faeov Episcopal

loanichie Episcopal Romanaliti.

Dorofei Episcopal Husaliti.

Iscalifi si toli boerif de sus aretall.

Procit. Vasile Vasilev Bahieseit Bit) Vel Vist.

In hrisovul acesta, Domnitorul constata lipm de scide publice nneobicinuindu-se de

mal inainte vreme a se linea scaele de invòlciturci", si a

pitternici, ce ea

paterea lor tima dasceill pentru copiii lor, 'inca ea invét 'atara cea deseiversitei nu se

procopsea". Este cu bunä sémd neintemeiatä prima asertitme, cii moldovena

scoli inainte de dornnia acestta Domn.

avut

Necontestat, boerimea, ca si pinä astacji, pretera sä tina glivernorI In casa pentru

crescerea copiilor, dar acésta nu impedica invilatura publica, orl in seca, orI cu plata. Un

Axintie uricarul cel vestit, de la care avetn atätea docUmente scrise in romilnesce, de la

inceputul secolulta al XVIII-lea, un Miistea diactil, un Rosca, cte., ail inviltat carte

romanésca in scáld romartéscd. Este deci asertiunea din hrisov o gia curteuire a diaculta,

De altrnintrelea, Gr. Ghica, merad bAd lauda, cacI el inca din domnia intaia, precum

ne spune Nicola Mustea, cal aseciat sc6lei de invelcitura copiilor si au adas dascali

elinesci

i slavinesci

i ccitei sumei de bani au facut dasceililor pe an, au orenclitit

si din visterie D

din atz in an.

i caí orenduit i boerii cei cu boerie ca si dea aicea bani (la secilei)

i ori-cine vrea sersi dea copiii la in vqat ara, invalci fcirci niel o plata".

Mustea este in er6re : Nu din visterie hotarlse Gr. Chica plata dascIlilor, ci de la boerY

cate duoT galbenY pe an dare de la preotT

acesta s de la preotT

se adune la Mitropolitul

pltéscL lefile dascàlilor. Domnul care urmli. luT Gr, Ghica, desfiinta darea pentru scéle

i diaconY, care banT aveati s

i If pila din visterie.

-19

Grigorie Ghica incepe a domni in 1727. De sigui- in urma evenhnentelor memorabile

de la finea secoluluT al XVII-lea si care se termina cu pacen de la Carlovit (1699), in urma invasiunilor polone, Moldova a trebmt si va;1ä inchiOndu-se momentan saele,

i schiturT. Un hrisov de la Antioch Cantemir din 1700, Iulie

3 *), ne arad cum aceste monastirT

i schiturT se pustiisera si se imprästiaserä calugariT

maT ales de pe la mönästirI

calugäritele

Ast-fel, nu facem dificultate a recunósce domnieT lid Gr. Ghica, 1727,

meritul de a fi restauwt sc6la publica in Moldova

Intea treia domnie el da hrisovul de care ne ocupäm, in care ne aretä, ca la prima domnie

organisase scóle cu patru dascalT pentru limbele elina, gréca, slavonä i românésca. Boeri-

i decI dasciiIii nu

nu voiaú sa dea baniI pentru scólá si de la visferie nu era de unde

eral-1 platitT. Acum Domnitorul forméza un alt fond pentru intretinerea celor patru scóle, rénduind, c,a tot preotii sa dea cate un galben pe an, pentru scóle, in duo6 réndurT, la San-

tul Gheorghe i Santul Dumitru, iertánd clerul de orI-ce alte darT.

Cu non' hrisov din 1747, Decembre 25, bunul Domnitor reinilintkä nu numaT cele

pa tru scéle din IasT, ci inca si c6te o seca cu limba slavona

piile Roman, Rädanti

de IasT.

i romanésca pe lfinga Episco-

i HusT, pentru ca sä p6-tä 'My* i copiii din tinuturile depärtate

T6te scaele sunt puse de hrisov sub inspectiunea prelatilor. ET plätesc lefile

i anume :

dascalulul mare elinesc 360 leT,, la al duoilea 120, dascaluluT slovenesc 130 si celui

romlnesc 100 leT, iar dascalilor de la EpiscopiT cate 80 de leT pe an de fie-care. Marele

Visternic are inspectittnea suprema asupra scólelor si este insärcinat cu cercetarea semilor

anuale.

Cu bunä sétua, in t6te aceste scolT, reorganisate la 1747, se inv6ta nu numaT limbele,

ci i ceva sciinte,

ac,estor sc6le.

i maT ales socotell. Nu avem insä niel un document pentru progranoul

Despre organisarea scaelor sub Gr. Ghic,a V.V. in 1-ia Domnie, pentru limbele &Masca,

i despre prefacerea adusä acelei organisärT de urmasul luT Gr.

slovenéseä

i moldovenesc,a,

Ghica, Constantin Mavrocordat

i apol despre revenirea la vechea intocmire sub nuoa

Domnie, a 2-a, aceluias1 Gr. Ghica, face mentitme Mitropolitul Gavril '1771, Aprilie, intrio

scris6re a sa catre Feldmarechalul Rumantiov. Vom aduce integralmente acest act ceva

maT la vale ").

La anii 1749-Gr. Ghica fiind Domn in Teca muntenésca, dote un important uric relativ

la sc615.; acest hrisov pre care Il aducem integral in anexa lit. K.)aréta, cuin so:dele elinésd

slovenesca aú existat mai inainte de el, si ca le rénduesce ispravnic

i purtätor de grill

pe Mitrop. Ungro-ValachieT Neofit. Acesta are sa adune darea de la preotT -pentru scóle si

sä imparta lefile la dascalT si anime:

DasaluluT celuT inWiti al invëtäturilor celor filosofice, simbria cea dupe tocm61ä, pe

luna 45 talen.

DascaluluI al duoilea de invétaturile gramatice, pe luna 20 talen.

*) Lana acest docttment In anexa respectivti.

**) Visita In 011 a patriarchuld Crisantie, credem a a putut contribui la reorganisarea sc6lelor

In domnia de la 1727. Ve4t Mustea let. tom. 3, pag. 81 si 82.

20

La sella slovenésella duoi dascfill, din care unul pentru romänesce, pe lund fie-care

cäte 10 talere.

Deci totala cheltuialä a lefilor pe un an era de 1020 talen.

Acest uric se pästrézd la archiva Statului, in sectiunea istoricä, sub No. 21.

La 1749, atläm in Iasi o miscare scolarä, care nepune in mirare. De si Mitropolia térei

a Incäput pe infinite until Mitropolit grec, In contra deprinderilor bisericel moldovene,

acesta, Nichifor Mitropolitul, stabilesce o specie de obligativitate a invétitméntului

i anuine

acre la protopopi ea sä fadä. catag,rafie de copii. Copiii prostimei, de la 3 ani in sus, sä

mérgil sA invete carte la Sfäntul Nicolae, la Sfänta Vineri si la Sfäntu Sava. Ohligativitatea

Invètätméntulul pentru copiii prostimei nu esté indicatä pe cAt timp are a fi, iar pentru

copiii de mazil, de negulä'tor si de alte bresle de cinste, obligativitatea va fi de 9 ani,adicA

de la 3 la 12. Pentru feciorii de pro* obligativitatea va dura 17 ani, adicä liana la v6rsta de 20 de ani a copiilor.

Putine exemple gäsim in Europa intrégä de aplicarea obligativitäteI la epoca in care ea

era aflatä i aplicatä in Iasi. In Franta al fost date ordonante, Incä. in 1695, 1698

1724, de obligativitate la inv8tá turd, dar acéstä obligativitate era numaYpentru copiiI fami-

liilor de religiune reformatä, carI eral adusi cu de-a sila la scaele catolice, pentru a'l

converti la catolicism. Mai tärt).il mult, constituanta se prominta chiar contra oblig,ativitatei.

Intrebarea obligativitätei este agitata" in Franta cu mult mai 046 de 1749, adieä de

data actului lui Nichifor Mitropolitul.

Latä. intreg actul important de la 1749, dupe copia ce noi mal Inthiù am scos'o dupe

originalul ce am descoperit intr'o lada de la Mitropolia din Iasi. D. profesor Erbiceantt,

dupe ce a fost &cut atent asupra existintei unor asemenea hrislve la Mitropolia din Iasi,

s'a ocupat si al publicat unele din ele in Istoria Mitropoliei Moldpvei, dar publicatitmea

acestor documente, regretäm cl o aftäm in cea maY mare parte gresitá. Preferim decT, a

da documentul de la 1749, dupe propria nOstrà copie.

±Nichifor, din mila luiDumneçlert Arldepiscop si Mitropolit a Wit Moldova, Smerenia

n6stra, dupe datoria pärintéscä ce avem a punta de grijä si a invéta spre cele folosibire

ale sufletuluT; de vréme cl omul din lineretele lui spre cele réle iaste rivnitoril ; iatd cl am socotit si am orénduit pentru purtare de grijä oilor celor cuvdntdréte, la Sf. Nicolae,

si la Sf. Vineri, si la Sr. Saya, sti fie maY mare si purlittoril tie g,rijä pen tru tóte lucrurile

cele necuviincióse, din care eurg velämarea suflettiluI,

i molifta ta preote

care te-am oränduit dupä. invèlätura n6strä, cu mare cercare sá iei aminte de aceste trel

i sä cerci, mácar cl din inceput, de multe

popóre intr'o séptämänä de duol ori sä intrebi

orI si in cate-va rinduri v'am invétat, kith'

i actim iaräsi vé inväm si ye pomenim tut-

Witt pentru eel' ce vor avea tiitorI

zap

i pentru copii nebote-

i pentru altele elite stint bisericesci ; pentru 6meni sträinI ce vor veni tntru aceste

i pentru amestecarea de säng,e

popóre, atät pentru crestini cät

a ne insciinta pe noY, iar pentru eel de neamuri sträine sI insciintati pe D-niI bojar, sluj-

i pentru eel de némuri sträine : pentru crestini sä aveti

basi, adicA la D-lui Vel Ag,a. Asisderea

i pentru copii ce s'ar afla intru aceste popóre,

copiii prostimei din trei anI in sus, Msg. care nu va fi de lira* al faceti isvod anume, sä

mérgA sä invete carte, adicä Invltäturi crestinesci; care vor fi de Mazil, de negutätoriti

de alte bresle de cinste, sä mérgh sä invete, Insä de vêrsta de la 3 ani in sus Oa. la 12

ai (sic)

pentru ostenéla Moliftei tale, am gäsit cu cale, ca sa ici din WU' cununia 2 parale si de

tot copilul and 11 botéztt o para si la Oi inteil a lunei patru bani, sä impart.' cu preotu).

i mal sus ; iar cate or fi feciorI de preup sä Inv* pänä. la 20 ani

i maI sus;

21

pdporului, adica 3 banl sä ja cel ce botézd, si 1 han sa ja molifta ta. lar neurmand invä-

láturei nóstre si se va intérnpla cat de putind pricind, te void canon'

i

bisericesce. De

acésta

i blagoslovenia smerenieI nóstre sä. fie (sfie) pururea cu molifta ta.

(Archiva Mitropolid de Iag)

U. Ias. Leat (7257) Iulie 6.

Nichifor Alitropolit Moldavia

Miscarea scolarä din prima jumätate a secolultil al XVIII are influintl culturale, ce sun-

tem datori a le documenta, mai cu sénad. pentru Moldova.

Constatam existenta unel tipografii condusä de un harnic

i priceput bärbat Duca So-

Iordache Cantacuzino, boer invätat, protege mull pe tipograful Duca, pre carel!

si ennui&

ddruesce cu mai multi tigani robi. Tot Cantacuzino recomanda pe tipogra-

ful Duca Mitropolitultil laud)

i prin protectiunea acestuiasi Domnitoril romani acordi

lui Duca Sotiriovici hrisóve de scutiri

i privileghil. Asa, noi mai Wig am allat, la

Mitropolia de Iai, hrisovul prin care Constantin Gehan Racovita V. V. confirmä lui

tiriovici privileghiile acordate luI de catre Domnul anterior Constantin Nicolae Mavrocor-

dat. Va sä. 4ieä tipograful Duca all lucrat intre '1744 si 1754 cel putin.

Dar ce art lucrat el? Nu cum-va numai carti grec,escI, decI numaI latural folositére

culturei romAne? Din chiar zapisul prin care boerul Cantacuzino ddruesce 10 Duca ti-

gani, la ocasittnea cununiei, cAt si din hrisovul ha Constan tin Racovild. Ohm, care aú fost

Ittcrárile lui Sotiriovici. Duca poseda limba grecéseä, c,ea latinéscä

si de origina grec, din Tasos, el scia asa de bine romanesce, in

putea traduce In limba

acésta ori ce carte. Mid Donmitorul Constantin Racovitä voi sef acorde hrisovul de pri-

vilegii pentru tipografie, supusa pe Duca Sotiriovici la un adevärat examen de limba ro-

mtinäsca. O spune Domnitorul in hrisovul sfiä, cà l'a ispitit, insärcinAndu'l cu talonicirea

octoicula celui mare O. altele. In adevär de la Duca Sotiriovici si din tipografia lui avem

mai multe carp. Ddm in anexä, zapisul luI Cantacuzino

i cea romanésca ;

de

i hrisovul Itti Constantin Ra-

covild, dupe copii genie de noI, fiind c.d. D. Erbiceanu le-aft publicat cu desävirsire alterate

la pag. 23 a Istoriei Mitropoliei Moldovei.

Sincronistic cu tipografia luI Duca, exista in Ial tipografia Mitropoliei; in RädättlI

de pe la 1744 o altä tipografie ; in Bucuresci Mitropolitul Neofit cel numit ispravnic al sc6lelor de cdtre mai multi DomnY, aú renouit tipog-rafia Mitropoliei. Tot in Bucuresci

exista sincronistic o all& tipografie I;lisä. a scael Vita rescilor").

Din tipografia acésta asec,latä in St. Saya ad esit intre allele :

Liturghia" cu chel-

tmiala Mitropolitului al Chesariel Palestiniei Chir-Anania la 17 42. Din tipografia renouitä

de Neofit aft esit: Cazanii de prasnuire a ltil Ilie Meniat, de pe limba grecésca pe cea

romAnésc,a talmäcitd".

Din tipografia Mitropoliel de la Iasi, vom aduce in anexa titlurile cdrtilor tiparite. ")

Asemenea cärtile de la tipografia din Bucovina.

Citärn dintre acestea carp pe urmat6rele : a) Dumneleestile leturghil a celor dintre

sfiutil párintil nostril loan Zlataust, a Itil Vasile cel mare, si al prejdesfesteniei, acum ¡rite-

acéstasi chip tipdrit de Duca Sotiriovicl, tipografttl de la Tasos, in Iasi, la anul de la zidi- rea lumei 7256, Decemvrie23 (deci '1747); b)Ceaslovul, cel citat de Vasile Popp, la pag.

79 din Disertatia despre tipografiile romAnesci.

*) Cu grepla Vasile Popp in aDisertatie. despre tipografiile romanescT* (Sibiti 1838)* numesce pe

SoliriovicT :

StoicovicY. Popp confunda tipografia luT Duca cu a MitropolieT (pug. 76).

**) VedI aDisertatie despre tipografiile romanescI* de Vasile Popp, Sibili 1838, pag, 64. 4`**) Ve0 anexa corespunslétóre la acésta. pagina.

22

Este dé mirare, &And pe de o parte constati insemnati pasf inainte in directiunea cul-

turala, fie pum

scoli, fie Fin tipografie, fie Fin influinta ce ail in societatea romana

multi barbatI invktati veniti din Bisant, este, qicem, de mirare, sa intémpinI acte de na-

tura celuf ce aducem la vale si inch' sent-mate de un Mitropolit atat de luminat ca. Jacob.

Acest Inalt Prelat cere Domnitoruha, ca togmelele sa ñu se mai faca din via graiii, ci in

axis, c,aci fäcéndu-se numai din graiii, impricinata jura adesea pe stramb

ajung pline de órneni afurisit.l. Dam intreg actul in notä mai la vale ").

i

cimitirile

Eata anaforaoa :

«Prea Inàlçate &nine,

elrèçlénd noi multe lucruri bune si indreptäri, care ea 'Malta intelepciune facl Maria Ta

i supusii Mdriei Tale, si mai virtos rivna si osirclia Marie! Tale ea care in tot

cbipul te silesci, ea sd aduci hite lucrurile la bund rinduiala, indräsnim si noi a aduce

aminte Marie" Tale pentru 6re-care lucre. Adied aici in paméntul nostru s'ati obicinuit,

atat partea politicksca cat si bisericésca, la t6te tocmelile ce fac el unii cu altii, cat

slugile náimitilsi pastoril lor, cand li tocrnesc eu sambrie i alte pricini, cd acestea tóte le fac fard de scrisóre si fail de martini, si cand se intampla intre unii ca ace§tia vr'o pricini

de judecatä, nu ail cu ce sa dovedi unul cu altul, si judecitoril mcd n'ati de unde se lu-

mina, nefiind niel scrisére, nid marturi, pentru care cele mai multe judecati nu se pot

indrepta intealt chip fda numai Cu juramént, orI cu carp de blastem,

la patrie

i cu

i asa pe t6te Oi-

lele pier multe suflete, dupg cum vedem cit tintirimurile bisericitor se afki pline tot de

inneni afurisiti, did unii pentru säreicie, iarä altil nesciind ce este juraméntul, indras-

nesc de jurä si asa unil de altii se indémna a plini acest pé'cat, care este lepadare de Ditm-

nOefi, care jurdmént véçlénd noi, ca se face pe túte Oilele, ni s'aii parut, cit este un lucru

fórte strasnic si pägubitor de suflete crestinesti. Pentru care, cu aducerea aminte indrds-

nim a ne ruga Inallimei Tale, de vel socoti si Maria Ta, ea este bine, sa poruncesci sit se

fad. un testament statator la Mitropolie. Asisderea si carti de insciintare pe la tóte tinu-

turile cu hotaritóre porunca, ca de acum inainte orl-cine ar avea a face tocinéli cu alt

i näimita si pastoril lor, sad orl in ce chip ar fi, care séasémina ca

nisce pricini ca acestea, far& de scrisori si fiira de marturI, niel o toemélä si nu faca, iar

care ar mai face de acum inainte tocmeli lira de scrisori §i martori si i se va intkmpla sa

om, sad cu sluga lui

iasá la vr'o judecatd, si nu i sä tie in séma, ci inca sit fie si de pedépsa, si acésta fac6ndu-

se, noi socotim cd vei avea M'aria Ta mare lauda de la tort, si vecinica pomenire pentru un

lucru ca acesta de suflet folositor. Nol am indrasnit a aduce aminte Mdriei Tale, iard

savérsirea o Warn la prea Malt si lesne cunoscat6rea intelepciune a Märiei Tale.

Jacob Mitropolitul Moldovei.

Iordache Canta Logofet.

Ion Palade Vel Spit' tar si alte 4 subscrieri.

(Archiva Mitropolie din fag).

Póte nu ni se va imputa, ca hu-egistram un act stain istoriei culturei nationale, and

vom aminti si bldstemul de la 1 Ianuarie 1752, pentru neprimirea de straini la tronu-

rile Mitropoliei si Episcopielor Moldovei. Dandu acestui act un loe in anexa,") vedem de-

*) Eatg resolutiunea Domnului pe anaforaoa Divanuluf : 4Bine ait socotit SE. So Pirintele Mitro-

polit, Impreung cu D-lor Velitif Boeff,

i noi gltsindu-o co cale, o Intgrim, poruncind A se

faca ispisoc stlitIttor de acéstIt pricing s't A se sale cgriT pe la totI ispravnicif de pe la tinuturb

and in stire tutulor pentru una pa acésta A o stie. Acésta poruncim, Iunie 5-1753,. Sigiliul Cu

care

initialele: 1ij

I. IrOeirod

i mgrcile ambzlor OrY si data 1753.

**) VedY anexa corespund6tóre la acéstit paging.

2:3

curg6nd din el consecinfi multiple pentru mersul culturei nationale ; bärbati ca Spätarul

i cari nu sunt

loan Canta, Enache Cogälniceanu, Vorn. Niculcea, carI scrifi romanesce

partizanI al Grecilor, mal ales Niculcea, ne explica momentul psichologic in care soborul

din Iasi, sub presedinta lui Iacob Mitropolitul, ail semnat actul din 1752, IanuarietTre-

Cerca prin scarintil Mitropoliel Moldovei a lui Nichifor, Mitropolitul de origina greca, a fost

ocasiune numai de explosiune a sentimentului general, care se manifesta viii

in divertirme Cu totul romaneaseä.

i spornic

Constatand aseinenea avemit, care are culmina* sa in actul de la 1752, lanuarie 1, re-

greti de a gasi o resistentd din partea une partI a clertilui roman de a'si da birul desti-

nat scedelor. In adeviir, in Episcopia Romanului, pe la 7258 (1750), preotii doinnesci

boeresci fáceati greutati de asemenea natura, asa in cat Domnitorul Constantin MillaI Ce-.

hm Racovita s'a l'Out nevoit a da porunca urinatOre:

JAI, Constantin Michail Cehan Racovitd V. V., etc. De vrerne ce ne-amn insciintat Dom-

nia mea de la ruglitorul riostra Sf. Sa Kir Ioanikie, Episcopul de Roman, cum ca popii

domnesci i boiaresci se pun impotrivi si nu vor sa dea banii scedelor

i slugile Sr. Sale, pentru care dim volnicie Sf. Sale sä

i boiaresci si M'ara din mi ce ar fi avénd cartile

Domniel muele de sentéld, de pre la alfil de pe la top nu mal de cat sa plinésci banii sed-

apuce cu virare tdrie pe popif doninesci

unii din bojari s'ail ispitit sd batá

i pana inir'atata

lelor. Intr'alt chip sd nu fie.

Sigil oetogon rosu.

(Archiva Episcopier de Roman, pach. No. 49)

-La 1752 Mateiti Ghica inca se ocupd de scedele din Bucuresci ca

leat 7258. lunie 2.

i tatál siii riposatul

Gr. Ghica. Cel puf in ditpa o apologie a invAlltureI cu care incepe hrisovul, apologie in care

confunda pe apostoli cu Aristotel, cu Isus Christos, cu Solomon, dispune ca si Gr. Ghica)

cd banii birului scolastic de la cler si se adune in mana Mitropolitului iar nu la Vis-

tiene fijad-di vistieria are multe trebi si deosebite cheltueli si de multe ori 11U le-au

fost viind rdnd dasecililor a'si lita plata cit te 1, 5 boli." Mitropolitul va putea mal bine

sd pf:desea simbriile dascalilor. De altmintrelea budgetul de pe 1752 este identic ca cel

de la 1749. Darn documentul intreg in anexi).

Un an (lupa aceea, la 1753, Octornbre 18, pupa Florea, dascdlul de la sceda din Stantu

George, serie hrisovul cel noil dat de Constantin Cehan Mihaiù Racovitä V. V., care hrisov

este aprépe identic ca cel anterior al lui Mateiti Ghica. In el budgetul lefilor dascälilor

la 1753 este de 1020 talere pe an. Dm documéntul in anexa ").

Mateitl Ghica, trecénd Domn MoldoveY, se ocupa in 1753, Septembre 25, de scedele din

Iasi. La Mitropolia din Iasi se pistreza, un farte mare hrisov de la acest Domn, frumos

scris de Petrache Macarescu, ce ail fost carnavas de isvelde. Domnitorul, cu sfatul boerilor

Badu Racovitä Vel-Logofit, Velitil Vornici Manolache. Costache si C. Bale, Hatm. C.

Razul, Post. Alex. Sufu, SOL Vasile Razu, Ban Dumitrascu Calmasul, Vist. Avistar

Crisoscoleu etc., dispune scutirea Mitropoliel din biruri, cu obligatiunea ca ea sa intrefinä

cele duoi scóle.

*) Ve 41 anexa la acéstit paginI.

**) VOT In anexti. dupl documentul de la 1752, phstrat la arch. Statul Y intre actele din sectiunea

24

La 1754, Martie, exista si in Buzefi scella romänésca. Se vede acésta din testamentul

ce am descoperit In condica EpiscopieY, testament al SetrareseI Cafile!, scris de dasceilul

scéleY, anume Vasile.

In 7264 (1756) Aprilie, Constantin M. RacovitA se ocupa si dênsul de cele duck scoli din IasY, scutind bucatele Mitropolief, cu conditiune, ca ea sa intretina cele duo e scat Ac-

tul acesta, conservat la arch. Mitrop. din IasY, este un Im ¡nace, scris de Tanasie Logof.

sigil ros mic cu marcile ambelor principate si data 1753.

Aduce credinta Boerilor:

loan Bogdan Vet Log., Hanoi. Kostache Vet Vorn, de féra de jos, lbrclache Balg Vol

Vorn. fijrel de sus, V. Bazul Hahn. 0 pare. Suceavel, Lase. Gent Vel Post., V. Roset

Vel Spät., Dunz. Palade Vel Vist., loniáCantacazino Vol Ban, Constantin Sturzea

Vol Pah. lord. Kostache Vel Stolnic. Importanta Invetäturel este'aretata la 1756 de Mitropoli tul Iacob prin urmaterea

«Invélelturei pentru ca sal/ dea fielte-care om fedora ha, la carte *).

eNu se pete &a' fie mal fericit omul, ca

i purtarea luI de grijä,

i cu ce midlece va putea sä vada copiii luIrenduitY spre procopséla invetAtureI;

i cAnd pune tot gändul

In ce chip

dupi cum vedem nu numaY in Santa Scripturä, ci si la tete istoriile, fericind pe parintii

aceia, earl pun sib* lor cu neadormitif ochI pentru invetätura copiilor lor. De vreme

ce invetatura cea de Dumnedefi insuflatä este lumina trupuluf i cunoscinta credinta ceI

dumnedeesd, este o inältare a firel omenescI, este o dogma* a prea Ina1tulu

i ceresculuf

i acéstä invelfituri ail facut pre filo-

soff de ail cunoscut tete firile, nu numal cele paméntesci, cisi cele cerescI. AcestA inve-

'Mutt este o lama si o inchipuire DumnedeiascA, si o cármA ce ocarmuesce pre sufletul ce se and. Intru acest vas pamentesc; acésa invetaturA, sunt strunele mintel, carl strune,

Impèrat si o pazA a tutulor poruncilor sfintief sale.

lovindu-se cu creding si cu frica ha Dumnedee, slobod viersurile bunatätilor

i ajung

Induleirile lor Ora la scaunul cel Domnesc. Acésta invetátura dar, vedéndu-o noI, ca este

adormilä lntru intunerecul lenevireY, ni s'ail 0414 mima de femetea acesta, ce se aft&

inrädacinati in sufletele a unora din parintil, carl

cresc copiiI lor färä invetaturA.

DecY, fleste-care om ce este invétat, se chiamä om cuventAtor ; iar cel neinvetat este ase-

fecioril vostri asemenea dobitecelor, este mare

menea dobitecelor. Si de voip sá ve fie

gresélA

i orbire ; cad ca se lipsesc de invetatura cu cace fára de aceea cu greil este a

cunesce pre Dumnedeff, numai atäta

cunosc, precum

cunosc

i debitecele cele ne-

simlitere.

mirositere, carY cu mirosul invelfiturei tämaduesce tete ränile cele trupescI, iar cel nein-

vetat este asemenea copacului celuI uscat,

i adeverat

i incredintat lucru este, ca InvetAtura este asemenea Cu florae cele

i precum serele incah,lesce

i cresce tete cele

ce odräslesc pamentul, asa

i invetätura dä priceperea omulul spre tetA cunoscinta. Si

iarAsI in ce chip departändu-se s(irele pe crugul dilei, se face intuneric, asa

fijad depärtata de ticalosul acela om, se allá la intunerecul necunoscinteI,

este orb: macar de i se 0 pare ci vede, cAcI ochil celuI neinvetat

i invf.ltalura

i maY in scurt

i nepedepsit sunt orbI,

0 mil mult aI suiletuluI, ca sufletul

i Mintea sunt care ved,

i cand mintea nu pricepe

carI sunt de tréba, érbA este de tot. Vederf dar payintilor, carY ve lAsari copiiI vestri ne-

pedepsitl, calk' stricAciune

i nepricopsélä pricinuesce feeiorilor vostril lipsa invetAtureY.

Pentru care WA dar, cl ve indemnäm, ca sávé desteptarf inimile vestre la bunAlatile cele

*) VedY : Cerésca Fiore, orY artulie, de Iacob Mitropolitul, IaÏ. 1756.

25

sufletesci, cart curg din sfänta invétä Writ,

i sa ye daft copiii fieste-care parinte la in-

velatura, ca nisce desavérsili parinft

i urmand poruncei

vostri.

i purtatort de grije de cele de folosul feciorilor

i invelaturet nústre, veï avea nadejde a ve bucura si a ve

veseli de fiil vostri, ca de nisce infelepfili de Dumnedeti,

Domnul sä ve blagoslovésca pre voi,

i et ve vor pomeni pre vol.

i spre

i bIagoslovenia sa se adauga spre vol

vostrip.

La 1757 Scarlat Ghica, ilind Domn al Moldot el, scutesce clerul prin hrisovul din Iunie 1.2, acel an, de dajdia domnésca si de ploconul vládicesc, numat sa'st platésca dajdia sc6-

lelor *).

Scarlat Ghica, end lui Gr. Ghica, in acelas an 1.757, la Iulie 6, mai dä un hrisov prin

care acordá unele fol6se Mitropollet.din Iasi, cu condifiune, sä intretind cele duoé Acest document, aflat iartisI de mine, la Mitropolia din Iasi, il resumam ast-Id:

161 Scarlat Ghica V. V., fiul lui Grigorie Ghica V. V., daruesce ¡n 7G5 (1757), N-

ile 6, cáte 300 lei pe an ilIitropolieI

i seutesce de biriirI hilebucatele ei, cu conditi une

i anteriérele lirisave.

í Vulturl

sa intrefinei ea cele duoé scoff,. De acestea pomenesce intocmot ca

Itrisovul este sells de Ionifá sin Pavel Caimans. Este ilustrat cu titluri rosil

negri. In frunte bourul cu inifialele Domnulul, in scut, care e suprapus pe topuz

sabie.

Boerii: Radu Racovild Vel Log., C. Balq V. Vorn. férei dejos, Vas. Ruset V. Vor-

nic Ord de sus, Alexandru Val Post., Aristarh Heisoseoleu Vel Vist.,

Spat., Panaiote V. Pan, lord. Costache Vel Pah., I. Sturzea V. Iratman i Pc:Ire. Su-

Palada V.

I.

cevei, V. Kostache Vel Stoln., Ianarhe V. Caminar, Afateill Ghica V. Comis.

Miscarea seolarä, atilt de vedita la 1757, ne va explica aparifiunea primel gramatici ro-

mane, care in manuscris a strabätut pima la not, aceea a 10 Dimitrie Eustatievici. Dam

in anexa prefafa acestei importante despre ea ). Cu gramatica acésta

namatic roman este Vacarescu la 1.787.

i inca needitata lucrare, cum si o mica dare de Ana

i acé a tut 'Rider Scolarul, se schimba legenda, ca prima

Un decret domnesc, de o importanta exceplionalci, avem de inregistrat la anul 1759,

din Moldova *). Ioan Teodor Calimach, Domnul Moldovet de la 1758, se preocupá de starea

seedelor din Iasi si din Vita Moldova, negresit solicitat de Mitropolitul Iacob.

Domnitorul numesce pe Mitropolitul Iacob si pe Vestitul la invefatura Chritean, marele

clisiarch al bisericei celei mart a resaritulut", ca si cerceteze starea sc6lelor din Iast

Comisiunea de ancheta raportézá Drannitorulta, cA sceila elinésca se allá in présta stare, nu din pricina dascalilor (cum era sa acuze pe claseälit grecesci marele eclisiarch al bise-

ricet grece ?) ei din alte duoe cause-: 1) Ca unit din ucenicf itibind mai mult cinstea

cuije' si aIii fiind straini, seracl, parasesc se(ila inainte de a termina studiile, si 2) Causa

provine din inmulfirea scOlelor private, cu care se sparge scéla cea mare domnéscá. Con-

statam cu regret ca un Prelat ilustru ea Iacob propune, impreunä Cu grecul eclisiarch, ca

*) Veçrt anexa corespunpt6re.

**) Se afiX la Mitropolia de Iasi', ende l'am descoperit eti cel Anttitl. E un folio mare cu initiale

rosil

i sigiliul mic, octogon ro su.

ntésurI de intbunatrifire a sc6lei mari dornnesci, nitnicirea invéldmentului privat prin sc6le

organisate de dascall, fie straini, fie romani, ba ciliar si a sc6lelor de pe la monästirl.

Invelarea in casa pärintesca a Mor de boierl n'a putut'o lovi deplin hrisovul de la 1759, dar si aci a dispus, cä invétatorii ludri de boied prin casete lor sä fie supusi prealabil la

un examen in filfa dasceitulta cel l'Izare de la sc6la dornnésca. Va si 4ica, cu alte

entinte, cel care era interesat s'A ntt mai existe inv6täment privat, avea sri fie arbitru de a ingadui ori nu acest invi,itamOnt pana si in casele particularet O altä mèsura din care

Alitropolitul Iacob spera imbunfitätirea sctilelor din Iasi era obligatiunea pentru scolari de

a urma cursurile in timp de Ose anI.

Din acest docutnent resultd : a) Ca nu exista in Moldova numal sc6lele publice qi

numal sc6le grecesci. Documentul insusi constata, dupe clan se p6te vedea din anexä,

märturisesce, cá exista in léra secile atclt moblovenesei cett

i slovenesci ;

b) CA exista si

pe la mänästiri sc6le 6re cura private ;

ej Cd scóla grecescd principald din IasI nu se

bucura de opiniune bunä, de vreme ce era bullid, cd are dascalf neprocopsili; cl) Ca feciorii

de boieri se grabeaïl sä páriisésca sc6la pentru a intra in vre-o slujha ; ej Ca prop,Tamtil

studfilor era pe sése ani ;

j Cd erafr

Cd marele dasedl de la 1759 se numen Nicolae ;

de top trei dascäli la sc6la principala ; h) Cd mai existail scoli domnescI

i prin

De altmintrelea hrisovul lui 16n Teodor Calimach, cat privesce sc6lele din térd, se inte-

meia pe Itrisovul anterior al NI Grigore Ghica, pe care hrisov '1 reintaresce.

O singurä scoild asegata la monastire scapä de sub lovitura data invèlámtIntului privat

prin hrisovul bit Ión Teodor Calimach: mitropolitul Iacob arétá DomnitoruluI, cä la mo-

nastirea Putna exista scólä romanéscd de mai mult timp, care are dascal bun, care a strins

muIí ucettici

cului. Ast-fel scapä sc6la din monastirea Putna, ce va ilustra-o nii

i cd alte scoll fiind depärtate, -acéstä sc616 este de lipsa pentru partea lo-

tdrçliú archimandritul

Mazareantil, ba chiar e transformatä lu saild domnésch de un rang cu cele prevOute in hrisovul lui Grigorie Ghica. Se face aliar si lefa dascaluluI de la monastirea Putna, din

banii scedelor, ce se aduna de la preolf, cate 60 de lei pe an.

In budgetul lefilor dascafilor din Iasi, (tupe cererea Mitropolitului Iacob, Domnitorul

Ioan Teodor Calimach ridicä lefa dascalului al treilea (cel moklovenesc) de la 10 la 45

lei pe lunä

Din acestasi an 1.759, Ioan T. Calimach mal da un itrisov prin care reinfiintkä la Bo-

tosani,scóla domnéscd, care pare el incetase. Acéstd sc6la se va plati din venitul D6mnet

de la tergul Botosanilor, de cätre Vornicul de Botosani, insarcinat cu adunarea acestul ve-

nit. Uricul insärcinéza pe Vornicul de Botosalif sa gäsésca dascal pentru scóla de acolo,

cäruia '1 va plati cate 5 lei pe treI huff, acordandul Domnitorul

bucate s'r de bir, etc. Dm in anexa acest document dupe Uricarul tom. II, pag. 51 ''').

i diversele scutiri pe

Scarlat Ghica trecénd apoi Dorna in 'era muntenescä, s'a ocupat eu s'ami* de scólele

din Bucuresci. El a rezidit cu cheltuiala sa si cu blagoslovenia Mitropolitului Filaret in-

*) Ocaua de carne, dupe nartul de c4!-va anY maY thstiti, de sub Ipsilant, era In BucurescY 2-3 parale ; decY la compara.tiune ca `pretut de astlii,IT, léfa dasalulut de 15 leT representa la 300 oca

de carne, iar a eeluT mal bina plOtit prof.sor de liced actualmente represintit cam la r5o ocale de

carne, pe pretul de asta0T din lag si din BucurescY

**) VestY anexa corespunpb5re.

27

taja localul set:40 din S-tu George la 1759. Vestitul caligraf românesc,si slavon, dascalul

Florea, a fost ispratmic la zidirea localululacesteI seoli, unde el era invdfátor. Indemnátor

pelanga Scarlat Ghica a fost Banu Constantin Brancoveanu, care de sigur

Domnitorul Brancoveanu, la inceputtil secolulta al XVIII-lea,fusese i elunul din infiinfa-

amintit, ea

Exemplul dat de Scarlat Ghica gasesce imitatori in férá.

Asa Sandul Bucsenescul Biv-vel-Serdar ea femeia sa Maria &ti averi frum6se monastirei

i intre condifiunile de inzestrare a monastireI pun, ca la monastire sd fie tot-

toril si sprijinitoriI acestel scolI

Bereslevesti,

d'a-una, un dasc,al, ca sä. find scóld romanésca. Pe Litiga plata dascalultiI e vor intrefine

in monastire si 6 scolarl internI cu cheltuiala monastireI.

La 1760, Aprilie 20, Domnitorul Scarlat Ghica, fiul luI Grigore Gltica Vodd, da uric

de intarire a danieI lui Bucsänescu ""). Din uric se vede, cd la S-tul GeOrge in Bucuresci

exista sc6/a publica. Uricul este scris cu frum6sa scrisóre românésca

i Cu pretenfiI cali-

grafice, de popa. Florea, dasctilul slavonesc de la S-tul George-cel-Vechiti.

Acest dascalul popa Florea de care mai sus vorbirdm este until din caligrafil cel

distinsI din BucurescI spre anii 1750-1770. Bánuim cA seia puinä carte slavonéscá

ca mal mult profitail scolarii lul intru ce'irea i scrierea romana '").

Anul 1761 e semnalat in istoria culturei malionale, nu pentru c,d acum intaiasi data

(cum Ojee D. Orèscu, rectorul UniversitaleI in discursul sèii la ocasiunea serbarel a 25-a

fi organisat sc6la la S-tu Saya de catee Const.

a existenfei UniversitaleI, 1889 4) s'ar

Nicolae Mavrocordat, ci numaI prin reorganisarea acesteI scoll cu brisovul din Decembre

28, 1761 6). In adev6r, insusi hrisovul ce deim in anexa 6) aréta, cd sc6la exista la

rnonastirea S-tu Saya de sub mal mullI DomnI anteriorI, carI aii miluit monastirea pe cat

s'ad putut, pentru ca sä fie sc61'd elinésci de itwèfatura copiilor. Const. Mavrocordat a

aflat localul

i ciliar

i biserica in prósta slare, decI dispune administrarea averilor mo-

astirel de un comitet compus din egumenul monastirel Vdcaresci si de acela al S-tulta

George. Din venitul monastireT, epitropia acésta sa repare chiliile

i biserica. Ca si lie

mal' mult loe pentru adapostirea copiilor, cata vin la sc616, Domnitorul saite, in infelegere

cu Mitropolitul, pe egumenul

i 6meniI s61 din chiliile de la S-tu Saya si le da locuinla la

monastirea sa proprie la VadrescT, iar in S-tu Saya si nu mal locuiasca de cat dascdlul

uceniciI. Ba pana

i preofil la biserica S-tuluI Saya si fie niimaY dintre erodiaconiI seo-

*) Culegem acéal inform-ttiune din vechea inscriptiune, cara exish pa frontispiciul zidireY, In co-

prinderea urralit6re :

cSc6la acésta s'ad fdcut cu cheltuiala Prea luminatultd nostru Domn loan Scarlat Ghica VV. Cu blagoslovenia P. S. Mitropolit al tdreY Chiriu Chir Filaret, ca mijlocirea blagorodniculd Domnuld

Bauu Const BrAncoveanu Vel-logofdt, cu osdrdia popal Florea, dascllul slovenesc, 1759».

**) Bucsduescu fosase mal nainte orênduit de Grigore Ghica Vodd ispravnic

Pantilimon si a spitlluld de acolo; de aceea pare-se are tragare de inim

a zidirea monastiret

i cittre Pantilimon i 'T

lasa o parte din venitul schituluT ce 'nterneiazi la BereslevescT. Ditm ta anexa de la acéstit pagind

hrisóvele monastireY BereslevestY.

***) Archiva StatuluT, dosarul ministeruluY de culte No. 249 din 1840.

4) Pagina 4.

T6te aceste br;s6ve relative la scolT s'ad publicat maY Intdid de V. A

Crechil In anuarul

instructiuneY publica pa anul 5863/41 Pag. 247 si cele urmlit6re.

28

larY. Domnitorul inched hrisovul söuí mai land si o dispositiune curiásä : aceea ca pe viitor la biserica S-tului Saya sa nu mal pitä merge partea femeiasca.

In revista noul din 15 Octombre 1888, Agin urmat6rea curiási notitä dupe dascalul

Manasses Eliade, de la St. Saya:

Un daseill gree de la 1754-1761

«Intre dasc,51iI greci, cari compuneafi falanga profesorilor de la scOla S-tului Saya din

Bucuresci, in secoltil trecut, era si un Manasses lliade, macedonean din satul Melenic, care 's1 Meuse studiile in universitatea din Bolonia. Sub Alexandru Ipsilante, el a fost

trimis in Italia si*Germanii, ca sä se perfectioneze in sciintele fisico-matematice,

ampere instrumentele necesare pentru predarea acestor sciinte.

i ca sá

De curiositate extrageni cate-va din notele allate intr'un portofoliii al seu :

«1754, Maiii 30, am inceput cu Dumnesleil a preda Logica.

«1755, Iunie 10, am terminat Logica.

«1755, Iunie 19, am inceput Fisica cu Retorica lui Coridaleu.

«1756, Maiil 28, s'a intdmplat epidemie in Bucuresci, si de aceea am plecat la téra,

apoi la Giurgiu

i mai tardiiii la Cernavoda, (probabil Cerna-Voda).

«1757, Ianuarie 13, ne-am intors, fiind-ca a incetat epidemia, si la inceputill uil Fe-

bruarie, am reinceput lectiunile.

«1757, Aprilie 9, terminand cele duo6 retorici, a liff

Coridaleu si a WI Ermogen)

precum 0 a lid Alex. Mavrocordat, consilierul intim, am inceput Cosmograiia dupa eru-

ditul domn Teofil Coridaleul, predindu-o dupe terminarea Fisicei.

«1759, pe la inceputul lui Decembre, am fost numit al treilea profesor la scOla de la

Sfantul Saya, in sfilele prea inaltatului

i bine-cuvéntatului de Dumnet,leil Domnitor Ión

Constantin Mavrocordat, care a domnit pentru a 5-a (ira in Dacia.

«1756, Decembre 11, am terminat despre Cer

Urmatúrele note aréta veniturile

«1762, Maid 15, am luat cu nutriment Cle la mine pe fiul boierului Cluceriu Constantin

i prima carte despre Suilet».

i cheltuelile dascalilor de atunci.

Zagorian, cu plata de trei lei pe luna.

«1762, Maiil 16, m'am tocmit Cu Hagi rani Boletoglu puntru nepotul sëü Dumitraki,

ca sa manance la mine, cate 50 lei pe an. Am luat de la el un leil.

«1762, Aprilie 26, am tocmit pe Xanoil, ca sa'mi facä bucate

20 lei pe an si alt nimic.

i sa mä servésca, Cu

«1762, Maiii 3, am tocmit pe baba Nastasia ca bucatardsä, cu un lea' pe lung.

«1754, Noembre 22, am tocmit pe barbier cu 5 lei pe an, ca sa vie sa m6 radi nag

«1755, Decembre, am tocmit pe spälätorésa cit un leil

i jurmitate pe an.

«1761. Nutrimentul lui Eustati pe Martie i Aprilie 2 lei. 10 lei si 25 parale».

Cheltuiala a duo6 anteree

Acest dasdi a murit in Bucuresci, la 1785.

Din anul urmator 1762, la Itinie 2, Grigore Calimach, in domnia intaia, intaresce din

noù hrisovul scédelor din Iasi ;

amintesce existenta noel see& grecesci

precum urma i la S-tu George din Bucurescl, avea locul el'

acest hrisov, aftat tot de noi la Mitropolia din Iasi,

i altel slavonesci, in care, in acéstä din urma,

1

i limba romanésca. Domni-

torul moldovean da unele folése nouI Mitropolief, ca si peota fi adose la starea euvenita

sa intretinfi si cele duoi scolI. Printr'acest hrisov Mitropolitul este din noi insarcinat cu

purtarea de grija

i cercetarea asupra dascalilor, ca sa puna nevointa asupra ucenicilor,

invete si al pricopsésca precum se cade, ea ceI ce se vor face preoli dintre dénii, si

i pentru ucenicil de la aménduoi

fie pedepsiti cu invilatura la WA rénduiala hisericeI

scolile, carI se vor sili cu invilatura,

i vor fi säracI, al intretina in s)cotéla scedeI

Din anul 1762, Iulie 6, tot de la Const. N. Mavrocordat posedem un document in

forma de pitac catre Mitropolitul, prin care amintindu'l ca dupe legile preI Domnitorul

are dreptul sa mostenésca averile celor ce Wail clironomi, Domnitorul renunta la aseme-

nea beneficii

i dispune, ca averile farä clironomI sa se dea in folosul obstesc, pentru

facerea de podurI, la spitaluel

i pentru sac. Dam in anexa acest document mai intaid

publicat de noI in Anuaru/ instructiund publice, pag. 253 **).

Const. Mavrocordat, om cult, se preocupa de scóle

i cautfi a le asigura veniturI pro-

prii. Visteria, care platea lefile dascalilor

i intrefinerea ucenicilor, de multe orI nu era in

stare sa dea baniT necesarI la timp. Const. Mavrocordat hotari sA scurésea monastirea

Giavaciocu de orii-ce därI pentru mosifle sale si constitui aceste mosiI ca fond scolastic. Asemenea averI fuiä läsate in administratia Mitropolituldi cu sarcina de a intretine bise-

i scolile din veniturile lor "). La anul 1763, Iunie 26, Const. Mihaiii Cehari Racovig V.V., fiind Domn a duoa 6ra

rica

la MuntenT, intiresce din noll disposifiunea de mai sus a lui Const. Mavrocordat, prin

hrisovul ce dam in anexa 4)

vadocu, ast-fe!

i fix6za iaras1 budgetul dascalilor din venitul monastireI Gla-

DascaluluI cel mare de la S-tu Saya cate 40 talere pe tuna

al duoilea, idem 30 talere pe lung ;

al (reilea, idem 10 talere pe luna ;

antéiii de la S-tu George elite 15 talere pe luna;

al duoilea idem 10 talere pe luna.

*) Hrisovul din 1762, Iunie 2, pe care 'I copiaam dupli original, este In format mare ca initiale

rogf

l ca sigiliul de mitrime midlocie: bourul intre duoT let ca suportY 0 data 1761

Gregorie Calimah VV. scutesce Metropolia de all i 'T d

16o leT pe an din vama dom-

néscit, ca sa aducit Metropolia la starea ce se cade.

i Ind( de vreme ce sunt 2 scéle aicea In

t6rgul Ia§T, una grec-Iscit 0 alta slovenéscit, sit fie dator Mitropolitul cel dupe vremT, a avea purtare

i necontenita cercetare asupra dascitlilor, ca sit pue nevointa asupra ucenicilor, sit'T invete pricopséscit precum se cade, ca ceT ce se vor preoti dintre dênsiT, s6 fie pedepsitT cu Inv4I-

i pentru uceniciT de la anAndulA sehlele,

ceY carT se vor sili ca Inv6tittura

Mitropolitul a'T ocroti

de grija

tura la tali rênduiala bisericeT, dupe cum se cuvine.

l vor fi si(racY,

lipsitY de trebuintele

4

lor, Ina sit aibit de grijit

i a'T chivernisi de cele ce le vor trebui

Ifrisovul e scris la Tag de Nicolai cdmara§ul de isvdde.

Domnul aduce credinta fiuluY

: loan Voevod, _loan Bogdan Vel Log., Andronakt V. Vorn.

f.-de-Jos, loan Palade V. Vorn. de 1.-de-Sus, Vasae Rasta Hattnan i Párc. SuceveY, Pe- trache Vet Post., Ionifsi Canta V. Vist., Const. Sturza Vel Spat., Iordache Costache V. Ban,

Costache Conache, V. Pah., G. Sturza, Vel Stoln.

**) VedT anexa.

***) VedY anexa corespund6t6re,

4) Ved! anexa.

no

Cheltuiala bisericeI domnescI pentru unt-de-lemn, Ora, tamale, etc., pe luna 20; pe

an total, talerI t500.

Prin hrisovul acesta, Domnitorul continua a läsa asupra MitropolituluI inspectiunea

sc6lelor.

Anul 1763 este plin de o miacare religiosa exceptionala, provocatä de preamblarea

prin tenle romäne a lemnulul SfinteI Crud, pecare a fost réstignit Isus Christos. Acésn

prearnblare a SfinteI Cruel, dice un document din Iulie 8, acel an, de la Const.

Racovin Voevod, scris de popa Florea, dascalul de la scéla din S-tu George, a fost oca-

siune de s'afi ard tat minuni §ibine§aguri" in Wile romine.

CalugariI greet culeg pe urma SfinteI Cruel numeróse donatittnI de averi i inchinarI

de bisericI

i monastirI la monastirile din S-tul Munte ai de pe aiurea. Pint(

i buniI ro-

manI SlätinenI, fondatorii bisericel din Slatina, all inchinat'o la Xeropotamos, cu tiganI,

cu Vi], Cu moaiI, etc. Domnitorul Cunst. Racovin intaresce dania Slatinenilor: repausatul

Vel Medelnicer Iane, frate-séa Nicolae, apol a luI Radu Biv-Vel Comis

nastirea din Slatina de orI-ce dänï. Intre obligatiunile puse acesteT monastiri, insemnam

pe aceea de a tine pentru tot-d'a-una la monastire in Slatina ,un dasced de inverd turn

i scutesce mo-

copiiloe

Existinta sael românescI din Slatina, asigurata ast-fel, o confirma marturiile

boerilor din divanul luI Const. M. Racovin,

Mihaiil Cantacuzino Vel Logofèt, Dumitraacu Racovin Vel Dvornic de téra-de-Sus, Parvul

Nicolae Caragea \Tel

Constantin Vel Dvornic de téra-de-Jos, Badea

i anume: Pana Const. Cretulescu Vel Ban,

tirbeiú Vel

Post., Constantin Catargiul Vel Clucer, §erban Greceanul Vel Singer, Mihaiii Ghica

Vel Spatar, Grigoraa Balian Vel Sto].

La 1764 urmAnd in tronul tèreI romilnescI §tefan Racovin, fratele luI Const.

Racovita, reintaresce dispositiunea acestuia a"' a luI Const. Mavrocordat, eta privesce con-

sacrarea venituluI monastireI Glavaciocul. la scolI. Stefan Racovin Ina introduce prin

i alte

schimbarl. Aaa, biserica tutulor sfintilor scutind'o de clajdil pentru averile sale, o obliga

sa dea la scída cate 10 talerI pe lung, cu care sä se platésca al treilea dascal care s'a fost

aters de Const. M. Racovin, din causa ca léfa pentru al treilea &seal s'a dat dascaluluI

luat ai din léfa

i cel de al duoi-

lea a rémas cu 30 pe lung. Acum, Stefan Racovin, cu subventiunea ce pune tutulor mo-

nastirilor pentru scOld, reinfiintéY.a dasalul al treilea cu talere 10 pe MO. Dascalilor de la S-tu George-Vechn li Se dä celuI Antéiti 15 ai celuI al duoilea 10 talere pe luna.

dascaluluI al duoilea 10 talen l de s'a facut léfa celuI tintéiù 50 pe luna

antén, fiind acesta nemultamit numaI cu 30 talere pe luna. Ba chiar

hrisovul sèll din 30 Mail"' 1764, sells tot de popa Florea, dascalul slovenesc,

Acésta

i cheltuiala bisericilor domnescI ridica budgetul scolilor la 1.620 talere pe an.

Dam in auexa intreg hrisovul luI Stefan M. Racovin, allator in archiva StatuluI

secliunea istorica, acte diplomatice sub No. 36 '').

*) Acest document, pergament mare, scris In Bucuresa, are In frunte armele ambelor tarT bacon-

giurale de buzdugan

ca data 1756 si inscriptiunea.:

i &flip( si initialele I K. M. 1,1. In. colorT diverse.

ei,ili

inoldavscoe,

Initialele aurite.

Sigiliul

coprinde In scut bouiul

i corbul sub cor6nale

Se vede a Domnitorul Inca nu avusese timp

fad pecete pentru Domnia munténii, de at In-

trebuintat sigiliul ce '1-a avut ca Damn al Moldova ; In adev6r, uricul este din primele

domnia luT In Muntenia. Uricul

No. 6.423.

stile ale

descoperit V. A. Urecliiii la Domenif, unde este inscris sub

**) Vedl anexa corespumlatóre,

81

Grigore Ghica, venind la 1764 Domn al MoldoveI, se preocupa de starea bisericeT

i a

Biserica o Oa in decadere si atribue acésta decadere la inmultirea peste mèsura a

preotilor, bcarI se did fórte pupal' la numir, earl, dupe cum se cade, infra prin usa la sca-

unul acesta, iar ceI maI mulff sunt aceI ce se sue pe aiurea

i talharesce, din earl pe unil

indémnà nevrednicia, ticälosia

i lenevirea, ca sà ràpéscä

i sa apuce darul preollei, a carora

r6dà este neaverea, saräcia si supèrarea, neavénd de aiurea alt venit de chivernisélä

castiga mai lesne

(sic) iubirea de argint si nesa4i6sa avere

i fárà ostenéla far% numaT pe biserica

"

i pe altar; iar pe allii Ii invitéza

Hrisovul Domnitorului, din 15 Iulie 1764, care se ocuph de hiserica, citéza camlnele pe

i cu multi

i numal dupe ce prin anafora la Domn

baza eirora pe viitor nu se vor mal preoti dead persónele cercetate, cu silir4tt

priveghiare, de insusI Mitropolit ski de EpiscopT,

persha care este a se hirotonisi se va fi scdslut din catastisele visteriel. Preotil cari se

vor chirotonisi peste hotarele WO, pe finis, nu vor fi consideratI ca preotI.

Hrisovul de care ne ocupam, maI face o punere la cale törte buni. Domnitorul consi-

dera, ca eaderea bisericeI vine si de la inmullirea prea mare a bisericilor :

Multi neorénduiali curge despre zidirea bisericilor ce se zidesc asa fiesce-cum i uncle

i necuvéntator a

multor crestiiii, din carI unit dintre ceia de mandrie si de desarta slävire umfländu-se

de fandasie biruindu-se, poftesc Cu acel chip ca sa castige lauda vecInica si in viéta si dupe

vor, fära de trebuintä, cu rapeslire nesocotitä

i cu cuget fail de tréba

m6rtea lor,

i cer mai mult slava lor cleat slava luI Dumneslei ; iar al/a din nesocotith

rivna a lor, sail din sfatul celor neinvitatI

se pricinuesce de sunt multime bisericile

Insä multimea bisericilor prici-

locasurI nu se face acea de obste adunare a noroduluT

nuesce, ca sä se pustiasci acele vechl bisericI

harilor, saù cuibul dobitOcelor, pana cand din vrcme in vreme lenevindu-se grija lor, vor

i fait de minte i cu adevirat °HA

din care

i paraclisurile cele pr6ste, si la acele de obste

i sä r&natiä locasurI drumetilor, sail a tal-

ajunge

i acele noue fäcute spre pustiire

DecI, dupe canonul al 5-lea al soboruluI de

la Gangra si al 25 de la Leodinat. («Unde ajunge un preot, episcop sä nu se Nei i unde sunt bisericI de ajuns, biserica nouil sa nu se zidésch, ca sa nu se micsoreze a bisericei

adunare si numele)».

Domnitorul otarésce

«De acum inainte nicT unul sa nu cuteze sá zid6scä din temelie biserica nouii fära de

scirea i voia MitropolituluT, (canon al 1V-lea al sobor a tad lumea)

a nu zidilsca

"fieste-cine biserieh. si aceï ce n'ail putere sa inzestreze biserica cu cele trebuittire

spre chiverniséla din teite slilele a preotilor si a slujilorilor ce se allá intr'énsa

Domnitorul maI opresce

i pre ceI ce se calugaresc, de a lipsi pe clironomiI lor de avu-

«Deci, orT-cine va afiorisi cava la monastire,

tul lor, dandu'l monaslirilor

i bis.ericilor.

sa aréte intaiii lui Voda, c,are va cerceta sa vada de nu face vre-o nedreptate une! rude.»

Asemenea hrisov ce am aflat in archiva AcademieT, Condica No. 1, ) a trebuit si aibi o todurire in bine, obligand pe candidatiI la preotie sà scie maI multi carte ; oprirea de

a se zidi bisericT waft, inutile, s'ar ctiveni O. fie si generaliunilor nOstre de inv'étatura

32

In anul 1765, venitul scedelor devine nesuficient din venitul monastirilor afectate la

scolI. Lefile dascalilor nu mal sunt plätite regulat

i Mitropolitul aréti DomnuluI Slefan

M. Racovitä, care mai di la scOle

i monastirea Dealulut Ac6sta resulta din hrisovul lul'

St. M. Racoviti, 1765, Iunie 10, cel scris de popa Florea, dascilul de la S-tul George-

Sporind venitul sc6lelor, se dispune a se reinfiinta invéfeiturile gramaticei.

i al treilea &n'Al pentru

Anexan-1 hrisovul acesla care se pistrézà in archiva StattiluT, Sectiunea istorici, sub

No. 39 ").

La 1765 se infiintézi la GalatI, in monastirea Mavromolu, o sc61i, prin hrisovul luI

Grigore Alexandru Ghica, din August 13, acel an.

Domnitorul amintesce, a de curénd a dat o nona aseqoare scólelor din IasI

i cfi acum

Indemnat,

se org,aniseze acolo o sala

ice, de Mitropolitul Gavril, consacri venitul monastirei MavromoluluT, ca si

Institue o epitropie din parcilabul de Galag si 4 negustorI fruntasI impreuná cu egu-

-menul monastireT. Dispune ca si fie duoI dascilI, din care credem; cá. Ipodidascalul urma

si fie pentru limba românésci; gicem a al duoilea trebue si fie fost

cd ciliar in hrisov se face o deosebire, Oicéndu-se: «insi dascilul elinesc si fie nesupus

limba prel,pentru

intru a sa

.» Dascalul elin va fi plätit de Epitropii sc6lelor din IasT, cAte 200

lel pe an, si va avea mal multe sculirI ar6late la finea lirisovuluI, de care ne ocupim,

pe care '1 anexim aci ").

Despre Grigore alex. Mica, Domnul MoldoveI, cronicarul Itin Canta, in cronica

c'a fost om %lote intelept

i inv6tat