Sunteți pe pagina 1din 42

COLEGIUL MIHAIL CANTACUZINO SINAIA

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE


A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL III
CALIFICARE: ORGANIZATOR BANQUETING

COORDONAREA SERVICIILOR DE PROTOCOL


BOTEZ DE 80 DE PERSOANE LA RESTAURANT “CASA NOASTRA”

PROFESOR COORDONATOR ABSOLVENT:


LAIU CRISTINA PADURICE MARINEL SEBASTIAN,
CLASA XIII H

2012

CUPRINS
1
Introducere

Capitolul 1. Amenajarea si dotarea restaurantului CASA NOASTRA………………………..….pag 4


Capitolul 2. Organizarea personalului…………………………………………………………..…pag 5
Capitolul 3. Organizarii servirii……….………………………………………………………..….pag 6
3.1. Planificarea evenimentului……………………………………………………..…....pag 9
3.2. Rezervarea actiunii si inchirierea restaurantului………………………………....….pag 9
3.3. Oferte si variante de meniu………………………………………………….....…….pag 10
3.4. Pregatirea servirii………………………………………………………………….….pag 10
3.4.1. Aranjarea salonului…………………………………………………………..…...pag 12
3.4.2. Pregatirea serviciilor cu plasare la masa…………………………………….……pag 12
3.5. Efectuarea servirii – bauturi si preparate…………………………………………..…..pag 15
3.6. Debarasarea…………………...…………………………………………………..…....pag 20
3.7. Decontarea serviciilor……………………………………………………………….....pag 21
Capitolul 4. Promovarea Restaurantului CASA NOASTRA…………………………………….…pag 22
Capitolul 5. Norme de igiena…….……………………………………………………………….…pag 23
Capitolul 6. Norme de protectia muncii si de prevenire si stingere a incendiilor...............................pag 35

Concluzii
Bibliografie
Anexe

2
Introducere

Pensiunea "Casa Noastra" ofera clientilor sai o gama diversa de servicii, toare ridicandu-se la
un inalt nivel al exigentelor acestora, specific clasificarii de 3 ***.
Pensiunea "Casa Noastra" ofera clientilor:
 cazare
 restaurant
 terasa de vara
Din punct de vedere al serviciilor de cazare, Pensiunea Casa
Noastra dispune de 7 camere duble, 4 camere triple si 3 camere
single, acestea fiind dotate cu:
- grup sanitar propriu
- balcon
- tv cablu

Restaurantul, cu o capacitate de peste 1500 locuri este structurat astfel:


- 800 locuri parter
- 700 locuri etaj 1
De asemenea, trebuie sa amintim si de existenta cramei (capacitate 150 locuri),situate la demisolul cladirii.

Facilitati restaurant:
- formatie live cu pogram de marti pana duminica
intre orele 19:00 – 24:00
- bar
- aer conditionat
- clasificare 2**
- posibilitate organizare evenimente de o foarte
mare anvergura

3
Terasa de vara dispune de 150 locuri si ofera doritorilor o priveliste minunata asupra Muntilor Baiului.

Capitolul 1. Amenajarea si dotarea restaurantului

Restaurantul Casa Noastra este structurat pe doua etaje: parter si etajul 1, fiind recent renovat si
amenajat pentru categoria de doua stele.

Capacitatea Restaurantului Casa Noastra este de :


 700 locuri salon etaj1 ,
 800 locuri salon parter ,
 150 locuri crama subsol
 150 locuri terasa vara

Facilitatile restaurantului:

 salon nefumatori
 salon fumatori
 terasa (150 locuri)
 crama (150 locuri)
 muzica live
 organizare evenimente
 aer conditionat

Capacitatea mare a restaurantului, dar si calitatea preparatelor si calitatea personalului in domeniu, il


recomanda ca fiind locul perfect pentru reusita organizarii diverselor evenimente de mare amploare, cu un
numar considerabil de invitati.

4
Capitolul 2. Organizarea personalului

Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor si subdiviziunilor astfel constituite încât să


asigure realizarea obiectivelor previzionate.

Din perspectivă managerială scopurile structurii sunt:

- clarifică compartimentele si sarcinile posturilor, precum si responsabilii acestora;

- clarifică ierarhia organizatională;

- clarifică canalele de comunicare;

- permite managerilor să aloce resurse pentru obiectivele definite prin plan.

Structura unei organizatii prezintă trei caracteristici principale:

- specializarea - arată gradul de divizare si omogenitate a muncii în compartimente;

- coordonarea - se referă la modul de asigurare a cooperării între compartimente si indivizi;

- formalizarea - marchează gradul de precizie în definirea functiilor si relatiilor.

Schematic, structura organizatorica este reprezentata de catre organigrama.


Caracteristici:
a) specializarea: gradul de divizare sau omogenizare a muncii
b) coordonarea: modul de cooperare intre indivizi si compartimente
c) formalizarea: gradul de precizie in stabilirea functiilor si relatiilor.

5
2.1. Organigrama Restaurantului Casa Noastra

In cadrul Restaurantului Casa Noastra gasim urmatoarea structura a personalului:

Figura nr 1: Organigrama Restaurantului Casa Noastra Sinaia

Se poate observa ca Managerul de restaurant este cel care are pozitia cea mai inalta, acestuia
revenindu-i responsabilitati ca:
- planificarea şi coordonarea activitatii zilnice din restaurant
- stabilirea prioritatilor restaurantului
- gestionarea resurselor umane din subordine, resursele materiale şi financiare
- stabilirea si mentinerea contactelor bune cu furnizorii de materii prime si materiale
- controlarea calitatii produselor si activitatii de productie
- intocmirea fiselor de actiune şi incheierea de contracte cu clientii (nunti, banchete, conferinte,
simpozioane, bufete suedeze, cocteiuri si alte mese festive)
- gestionarea si soluţionarea reclamatiilor de la clienti
- participarea la promovarea produselor impreuna cu ospatarii
6
- intocmirea lunara a raportului de activitate
- cunoasterea manualului calitatii si asigurarea serviciilor la standardele impuse

Seful de sala restaurant urmareste:

 preluarea comenzilor de mâncare si bautura într-o maniera eficienta si profesionista;

 acordarea atentiei cuvenite si asigurarea unor servicii ireprosabile clientilor;

 cunoasterea meniului astfel încât sa poata oferi în orice situatie informatii competente cu
privire la felurile de mâncare, tacâmuri si bauturi.

Bucatarul Sef vizeaza sa:

 participe cu supervizare la determinarea necesarului de materii prime de comandat şi la


realizarea comenzilor de aprovizionare;
 preia comenzile de la clienţi şi asigură servirea acestora;

 debaraseze şi asigure curăţenia bucătăriei;

 asigure implementarea şi menţinerea standardelor de păstrare şi depozitare a produselor,


semipreparatelor şi preparatelor alimentare cu respectarea normelor igienico-sanitare în vigoare

Organizatorul de evenimente se asigura sa:

 sa creeze un concept clar si o strategie functionala pentru un eveniment


 sa aleaga cele mai potrivite formate, dimensiuni si identitati pentru evenimente

 sa schiteze si structureze continuturile unui eveniment

 sa gestioneze intreaga activitate de event planning: coordonarea invitatilor, contactarea sponsorilor


si partenerilor media, relatia cu mass-media

 sa utilizeze tehnici de promovare pentru mediatizarea evenimentului.

Pentru nivelul ierarhic 3 – Ospatar - al organigramei prioritar este sa:

7
 coordoneze activitatea ajutoriilor de ospatari;

 participe cu ceilalti colegi la activitatea de pregatire a unitatii pentru deschidere sau


pentru schimbul de ture;

 exucute aranjarea meselor din unitate;

 ia la cunostiinta de continutul listelor de preparate si de bauturi si le va memora;

 ia in primire sectorul repartizat de catre seful de sala sau seful de unitate;

 serveasca consumatorii in ordinea sosirii;

 efectueze debarasarea obiectelor de inventar si le va transporta la oficiu;

 intocmeasca notele de plata si va efectua incasarea contravalori consumatiei;

 aplice regulile in arta servirii;

 aiba in permanenta asupra sa ancar, ustensile pentru debusonat,chibrit, carnet notes


pentru comenzi precum si obiecte de uz personal(batista si pietam si ac cu ata);

 se ocupe de completarea cunostiintelor profesionale;

 execute si alte servicii pe care i le ordona sefii lui ierarhici.

Barmanul are in sarcina urmatoarele:

 deservirea bauturilor alcoolice si nealcoolice conform retetarului propriu al unitatii;

 politete si profesionalism in servirea clientilor;

 pastrarea igienei si a curateniei la locul de munca;

 dozarea judicioasa a bauturilor servite in conformitate cu retetarul aprobat;

 admninistrarea corecta a stocului de bauturi;

 inregistrarea vanzarilor;
8
 intocmirea listei de vanzare de peste zi;

 intocmirea inventarului ori de cate ori este nevoie in conf. cu legislatia in vigoare.

Atat personalul auxiliar din bucatarie cat si ajutorul de ospatari sunt subordonati sefului
bucatar respectiv ospatarilor si executa conform comenzilor primite.

Capitolul 3. Organizarii servirii

Organizarea servirii este proces complex care trebuie sa se supuna unor reguli bine planificate inca
de la inceput; de modul de respectare al acestui complex process depinde reusita oricarui eveniment. De
aceea o mare contributie la acest nivel o are directorul de restaurant care trebuie sa delege sefii de
restaurant cu responsabilitatile necesare pentru ca mai departe fiecare angajat sa stie exact contributia sa
pentru finalizarea cu success a activitatii intreprinse.

3.1. Planificarea evenimentului

Evenimentul care sta la baza studiului de caz este “Coordonarea serviciilor pentru Botez in cadrul
Restaurantului Casa Noastra Sinaia”.

Planificarea evenimentului va avea la baza documentul numit FISA ACTINII care puncteaza elementele
principale ale actiunii:

 DATA DE DESFĂŞURARE : 22.04.2012


 LOCALITATEA: Sinaia
 LOCUL DE ESFĂŞURARE: Restaurant Casa Noastra
 NUMAR PERSOANE: 80
 VARIANTA MENIU ALEASA: 2
 MODALITATI DE PLATA: virament bancar – avans 40%
 ORA INCEPERE EVENIMENT: ora 13:00

9
Astfel se va intocmi o factura fiscala pentru achitarea avansului de 40% in urma celor stabilite.

3.2. Rezervarea actiunii si inchirierea restaurantului

Familia Necula Ionut si Necula Irina s-au indreptat catre Restaurantul Casa Noastra pentru a
discuta despre rezervarea si inchirierea acestuia pentru desfasurarea fericitului eveniment: botezul micutei
Maria Cristina . Organizatorul de evenimente este cel care ii intampina pe cei doi. Se face un tur al
restaurantului, se cunoaste capacitatea lui si se stabilesc in linii generale partea restaurantului unde vor fii
amplasate mesele, scaunele si scena pentru muzicanti.

3.3. Oferte si variante de meniu

Organizatorul grupului a optat pentru doua variante de meniu, fiecare la un cost de 15 euro/persoana
prin care se incearca acoperirea preferintelor mai multor segmente de piata; de aceea meniul cuprinde
preparate generic cunoscute; s-a ales varianta 1.

Varianta 1

Gustare: rosie umpluta cu vinete, castraveti, telemea oaie, salam uscat, pastrama porc, cascaval, icre
Salau cu sos menieure cu cartoi natur si baby carrot
Mixed grill: mici, carnaciori, pastrama porc, ceafa porc, piept pui
Salata de varza dulce cu rosii
Tort Belcolade

10
Produse patiserie
Bauturi: cafea, racoritoare, vin alb, vin rosu, apa minerala, apa plata

Varianta 2

Gustare calda: cascaval soufflé, creier pane, carnaciori, ficatei pasare, gujoane de pui cu susan,
minifrigarui de pui
Sarmalute in cuib cu kaizer si carnaciori si mamaliguta cu ardei iute
Ceafa la gratar cu cartofi gratinati si bacon
Salata de castraveti si gogosari
Profiterol
Produse patiserie
Bauturi: cafea, racoritoare, vin alb, vin rosu, apa minerala, apa plata

3.4. Pregatirea servirii

Procesul legat de servire urmareste un flux bine stabilit si comunicat de catre directorul de
restaurant angajatilor avuti in subordine. De acest pas depinde ca viitorii pasi ai organizarii evenimentului
sa nu se loveasca de impedimente si sa continue intr- o buna dezvoltare.
De aceea, se vor verifica calitatea si starea fizica a veselei.
Vesela cuprinde totalitatea vaselor utilizate la masă – recipiente din porţelan, faianta, metalice, ce
folosesc la păstrarea, transportul şi servirea preparatelor. În această grupă pot fi cuprinse platourile, tăvile,
farfuriile, ceştile,cănile, salatierele, ravierele, tambalele, sosierele;
- sticlăria cuprinde totalitatea obiectelor din sticlă, semicristal şi cristal, destinateconsumului băuturilor:
pahare, căni, carafe;
- tacâmurile cuprind totalitatea obiectelor din metal ce servesc unei persoane(client) pentru a mânca;

11
- lenjerie: totalitatea materialelor textile folosite de client sau în unitatea de alimentaţie publică: feţe de
masă, naproane, şervete, ancăre, cârpe.;
- articole de menaj , accesorii de serviciu şi diverse: muştariere, oliviere, suporturiscobitori, presărători
sare, fanioane, bristoluri, frapiere.

3.4.1. Aranjarea salonului

Aranjarea meselor se va face în formatie de


cate 10 persoane (mese dreptunghiulare de 1,80 m x
0,75 m), cu loc între ele pentru o circulaţie liberă. Se
vor folosi funde rosii pentu decorarea scaunelor
frumos imbracate in huse de satin alb; pe mese se vor
folosi servetele de culoare rosie combinate cu cele de
culoare alba, asezate sub forma de avantai.

Se va organiza o masa separata de cea a invitatilor pentru apropiatii sarbatoritei Maria Cristina. La
aceasta vor fii asezati parintii, nasii de cununie si nasii de botez, impreuna cu rudele cele mai apropiate.

Fiecare element al decorului va fii frumos aranjat: inca de la intrarea in restaurant se va putea admira
frumoasa arcada facuta din baloane rosii si albe, lumanari rosii.

3.4.2. Pregatirea serviciilor cu plasare la masa

Pentru aceste servicii se au în vedere salonul ,dotarea, personalul, activitatea de curăţenie şi


întreţinere, mise-en-place-ul.

12
Se vor folosi salonul situat la etajul 1 cu o capacitate de 700 locuri. Privelistea care va putea fi
observata de aici va fii de vis.
Mesele pentru aceste acţiuni trebuie să fie stabile, solide dar uşoare, care se pot stivui. Se pot folosi
mesele din restaurant, mobilier specializat (modular), blaturi fixate pe capre (stative). Este deosebit de
important ca mesele utilizate să aibe aceeaşi înălţime şi lăţime pentru realizarea aranjamentelor.
Scaunele din lemn trebuie să fie uşoare, comode, confortabile, elegante, să poată fi suprapuse şi
transportate. Cele mai multe scaune de conferinţă au o deschidere de 1,45 m x 0,45 m minimum şi o
înălţime de 0,45 m. Pentru eveniment se vor verifica husele de culoare alba care vor imbraca scaunele
precum si panglicile de culoare rosie. Se va tine cont ca atat husele cat si panglicile sa fie in stare perfecta,
curate, fara pete, apretate si calcite.
În funcţie de meniul stabilit şi numărul invitaţilor, se stabileşte inventarul de serviciu şi de lucru;
şeful de sală întocmeşte liste cu cele necesare şi o predă celor care au sarcina să-l pregătească.Se
pregăteşte inventar de rezervă circa 15-20% pentru situaţii neprevăzute.
Aranjarea salonului (mise-en-place) se face respectând regulile generale prezentate, cu unele
precizări: se plasează o oliviera la 4 locuri. Şervetele se vor aranja în formele prezentate - coif, fără a face
din ele modele elaborate (ştiulete, evantai) care necesită o manipulare prelungită, neigienică. Se vor folosi
servetele de culoare alba.

Figura numarul 2. Aranjarea salonului


1. distanta de 2 - 3 cm de la marginea mesei;
2. numar de masa;
3. farfurie suport;
4. farfurie mijlocie întinsa (de desertm, aici prevazuta pentru o gustare rece);
5. cutit mare (pentru preparatul de baza);
6. cutit pentru peste;
13
7. cutit pentru gustare;
8. furculita mare;
9. furculita pentru peste;
10. furculita pentru gustare;
11. cutit pentru desert;
12. furculita pentru desert;
13. lingurita;
14. pahar pentru apa:
15. pahar pentru vin rosu;
16. pahar pentru vin alb;
17. pahar pentru aperitive;
18. farfurie întinsa mica;
19. servet;
20. oliviera;
21. loc pentru salatiera

Numărul este diferit în funcţie de câţi invitaţi sunt, categoria unităţii, importanţa acţiunii.
Astfel, pentru o masă oficială la înalt nivel, un ospătar cu ajutorul său la 6 invitaţi (invitaţii de onoare,
personalităţi, au fiecare ospătarul său). În cazul unui banchet tradiţional: 1 şef de sală la 40 – 50 invitaţi, 1
şef de rang la 10 – 15 invitaţi, 1 somelier la 20 – 25 invitaţi.
Se prevăd şi turnanţi (rezervă) în cazul neprezentării unor lucrători.
Curăţenia saloanelor şi a inventarului de servire trebuie efectuată în cele mai bune condiţii, orice scăpare
la acest nivel fiind inacceptabilă.
Se prezintă un plan al sălii cu forma meselor, se face un cuver model (un loc la masă) şi se trece la
aranjarea salonului (mise-en-place).
Pentru a stabili un plan real al sălii se impune cunoaşterea dimensiunilor exacte ale acesteia,
mobilierul, mesele de serviciu etc.
Se va ţine cont de uşile de acces în salon, de culoarele de circulaţie pentru clienţi şi de personalul
de servire.
Se vor dispune mesele pentru a favoriza repartiţia raioanelor, dar şi pentru respectarea cotelor de
ocupare a spaţiului cu mobilier.
14
Se marchează mesele fie prin litere în ordine alfabetică, fie prin cifre în serie continuă sau în serie
pară şi impară, repartizate în funcţie de fizionomia mise-en-place-ului.
Se prevede o masă de serviciu pentru 2 sau 3 ospătari, în sală sau în anexe.
Mise-en-place-ul pentru mesele oficiale se realizează respectând regulile generale expuse, cu o
acţiune sporită pentru curăţenia obiectelor de inventar, a decoraţiunii florale.

3.5. Efectuarea servirii – bauturi si preparate

Înainte de sosirea invitaţilor, brigada se prezintă la careul unde se verifică ţinuta fizică şi
vestimentară (trebuie să fie impecabilă), ustensilele de lucru, se citeşte meniul, se fac referiri cu privire la
primirea oaspeţilor, ordinea şi sistemele de servire utilizate, debarasarea etc.
Primirea invitaţilor se face de către şeful de unitate, şeful de sală sau personalul special destinat
(hostess).
Şeful de sală, ospătarii şi persoana care se ocupă cu primirea, ajută cu amabilitate invitaţii, dacă
este cazul, să-şi găseasca locurile.

Servirea la farfurie de catre ospatar

Servirea se practica in cazul meselor comandate cand numarul clientilor este mai mare.
Consumatorii sunt serviti pe partea dreapta, incepand cu persoanele oficiale sau cu cele sarbatorite.

Transportul la masa se face cu ajutorul antebratului si palma stanga, acoperita cu ancarul


desfasurat. Servirea se face pe partea dreapta a clientului.

A) Servirea gustarilor

Gustarile sunt preparate culinare care se recomanda si se sevesc fie ca mici aperitive, fie in prima
etapa a meniurilor in cadrul meselor principale sau servite caatare intre mesele principale.

15
Gustarile trebuie prezentate cu multa fantezie si originalitate, in veselaspeciala corespunzatoare
sortimentului. Prezentarea gustarilor pe farfurii, platouri,salatiere, impune insotire acestora cu diferite
garnituri si sosuri specifice, ornarea cu elemente de decor comestibile, inrt-un sortiment cat mai
diversificant, astfel incat sa dea un aspect cat mai apetisant produsului.
B) Servirea fripturilor

In functie de felul fripturii si garniturii alese, se monteaza inca de la bucatarie pe farfurii intinse.

Servirea la farfurie se realizeaza dupa regulile cunoscute cu urmatoarele particularitati:

- farfuria se aseaza pe blatul mesei prin dreapta consumatorului; pe farfuria suport pe care
este indicat sa asezam un servetel pentru a evita alunecarea farfuriei pe suport in taierii
transei de carne;

- friptura este asezata cu transa de friptura orientata spre client; iar emblema catre interiorul
blatului mesei.

Garniturile se monteaza de la dreapta la stanga spre marginea farfuriei cu emblema. Trebuie sa se


acorde atentie ca montarea pe farfurie sa se faca ca sortimentele de garnituri sa se amestece între ele si sa
fie asezate cât mai estetic, în mod distinct.

C) Servirea salatelor

În general fripturile se consuma împreuna cu salate realizate din rosii, castraveti, salata verde,
varza dulce, legume fierte sau coapte (salata de ardei, sfecla) sau cu legume conservate (gogosari,
castraveciori, gogonele .).

Acestea sunt aduse la masa în salatiere de o portie sau de patru portii, cu putin timp înaintea servirii
fripturilor. Salatierele de o portie se aduc pe un suport format din tava sau farfurie, în functie de numarul
consumatorilor, tinut pe antebratul si mâna stânga si acoperit cu ancarul împaturit. Se aseaza pe blatul
mesei fara suport, pe partea stânga a fiecarui consumator, la o distanta de 2-3 cm de dintii furculitei mari.

Salatierele mari, de patru portii, se aduc pe un suport format de farfurie mare întinsa si se aseaza
pe blatul mesei la o distanta accesibila clientilor, pentru a se servi singuri. Întotdeuna salatierele mari vor

16
fi însotite de tacâmul special pentru salate sau de un cleste format din lingura si fuculita mare, asezate cu
partea concava si respectiv cu dintii în jos, furculita dedesubt si lingura deasupra. În afara de garnituri si
salate, la fripturi se mai pot servi diferite sosuri si condimente, cum sunt: sosul de unt, sosul englezesc si
sosul de tomate pentru muschiul de vita, cimbrul pentru vrabioarele de vita, sosul de usturoi (mujdei)
pentru pui, piperul alb si negru pentru fripturile asortate calde. Sosurile sunt aduse în sosiera, pe suport de
farfurie, însotite de lingura si asezate la mijlocul blatului mesei, la o distanta accesibila clientilor.

C) Servirea desertului

Deserturile pot fi montate pe platou (clatite budinci, dulciuri de cofetarie, pe fructiere sau direct pe
farfurii) Desertul montat pe platou se aduce la masa de catre chelneri, pe antebratul si mâna stânga
acoperit cu ancarul împaturit si se serveste pe partea stânga a clientului, trecându-se cu ajutorul clestelui
de pe platou pe farfurie.În cazul în care desertul este compus dintr-un sortiment variat de dulciuri si într-un
numar mai mare decât numarul clientilor aflati la masa, chelnerul va prezenta si oferi clientilor pe rând,
platoul pentru a se servi singuri, sau a solicita fiecaruia preferintele cu formula "Cu ce doriti sa va
servesc?", trecând dulciurile indicate de pe platou pe farfurie cu ajutorul clestelui.

În cazul când se serveste clientul, chelnerul se va apropia cu platoul de farfuria pentru desert din
fata consumatorului, în asa fel încât marginea platoului sa se suprapuna marginii farfuriei. Clestele va fi
asezat pe platou cu mânerul îndreptat spre consumator, pentru a da posibilitatea acestuia sa-l foloseasca.
Dupa servirea tuturor consumatorilor de la masa, platoul va fi asezat la mijlocul mesei sau pe consola,
ospatarul având grija sa-l ofere din nou.

D) Servirea bauturilor

Vinul rosu se serveste in pahare ceva mai joase si pantecoase. Aceasta forma este importanta
deoarece ne permite o mai buna delectare cu aroma vinului. Paharele mai mici se umplu pana la doua
treimi din inaltime, cele mai mari-pe jumatate.

Vinul rosu este considerat a fi bautura perfecta daca este servita in mod corespunzator. O sticla de
vin rosu sau roze se raceste cu aproximativ 2 ore inainte de a se servi. Temperatura ideala este de 10 grade

17
Celsius. Atunci cand deschizi sticla de vin rosu nu trebuie sa o agiti. Abia dupa ce vinul este in pahare,
invitatii pot agita bautura. In felul aceasta buchetul de arome da vinului un gust deosebit.

Vinul rosu zi roze nu se soarbe si se bea cu inghituri mici. Paharele se aleg in functie de
vechimea vinului. Daca vinul este tanar, atunci cupele pot fi mai inguste. In schimb, daca vinul este unul
vechi sunt necesare cupe mai mari. Acestea permit vinului sa aiba o expunere mai mare la oxigen si sa
ofere o aroma mai bogata.

De asemenea, vinurile tinere se servesc inaintea celor vechi. Regulile de bune maniere spun ca o
gazda buna trebuie sa se asigura intotdeauna ca invitatii sai au mai mult de o inghititura in pahare.

Servirea apei minerale/plate se va face in pahare de apa urmarind ca la o masa de patru persoane sa
existe o sticla de 2L de apa minerala si o sticla de 2L de apa plata.

Aducerea si servirea apei minerale/plate. Sticlele cu apa minerala se aseaza în frapierele cu


gheata la barul de serviciu. Chelnerul acopera frapiera cu un servet, o prinde de toarte cu ambele mâini si
o transporta în sala pentru servirea clientilor, asezând-o pe suport. De regula, suporturile se aseaza în
partea dreapta a unui barbat. Pentru respectarea acestei reguli chelnerul va lua frapiera si le va aseza, daca
este cazul în acest fel. Ridica sticla din frapiera cu mâna stânga, o sterge cu ancarul ce se gaseste pe mâna
dreapta. Trece ancarul pe antebratul stâng, iar sticla o fixeaza bine în palma stânga. Cu mâna dreapta ia din
buzunarul din partea dreapta a bluzei cheia si desface capsula. Atât cheia cât si capsula se introduce în
acelasi buzunar. Sticla va fi tinuta în acest timp în mâna stânga. Nu este permis sa se desfaca capsula
tinându-se sticla între genunchi sau rezemata de bustul chelnerului.

Cafeaua se monteaza in cesti care impreuna cu farfuriute suport sunt asezate pe tava de
serviciu,acoperita cu un servet.Tavile se aseazate pe blatul mesei sau se transporta de catre chelneri pe
antebratul si palma stanga acoperite cu ancarul inpaturit si oferite consumatorilor,deplasandu-se in sala
printre acestia.

În timpul când se efectuează operaţiile de servire. trebuie să se ţină seama de anumite reguli.

1. Politeţea se exprimă prin atitudine, corectitudine şi sinceritate, prin atenţia şi promptitudinea cu care
clienţii sunt serviţi. Aceştia trebuie să fie în permanenţă în atenţia personalului, să fie serviţi cât mai
rapid şi în linişte
18
2. Un serviciu rapid se obţine lucrându-se metodic, organizat, gândit întotdeauna, pentru a reduce
numărul deplasărilor, evitarea oboselii şi asigurarea servirii rapide, se impune ca plecările şi venirile
în salon, de la anexele acestuia şi către ele, să se facă cu un scop bine definit.

3. Un bun serviciu se face în linişte, cu gesturi precise şi rapide. În acest fel se creează o atmosferă şi o
ambianţă plăcută, care fac ca orice client să se simtă bine. Trebuie evitate zgomotele care pot proveni
de la deschiderea sau închiderea uşilor, zgomotele produse de paşi pe parchet. manipularea veselei şi
a tacâmurilor, scoaterea dopurilor, fixarea frapierei în suport .

4. Crearea unui climat de destindere şi ambianţă impune să se evite exprimarea pe figură a enervării,
mirării, nemulţumirii, oboselii, întotdeauna să existe un zâmbet profesional care să nu se confunde
însă cu un râs forţat, ci să exprime o fire amabilă şi deschisă faţă de clienti, a căror bună dispozitie
se îmbunătăţeşte, ajutând la mărirea poftei de mâncare.

5. Asigurarea discreţiei, fără să se arate însă dezinteres. Discuţiile purtate, informaţiile date, întreaga
conversaţie purtată cu clienţii trebuie să fie făcută cu calm, competenţă, în limitele bunei cuviinţe.

6. Personalul să stea într-o poziţie reverenţioasă. puţin aplecat spre client, pentru a putea auzi atât
întrebările cât şi răspunsurile acestuia. Nu este permis să se aranjeze ţinuta vestimentară sau
corporală în faţa clienţilor, să se încheie la nasturi, să se pieptene sau să treacă mâna prin păr, să se
şteargă fruntea de sudoare sau nasul, să se cureţe unghiile.

7. Relaţiile dintre chelner şi client se efectuează prin dialog sau prin operaţii de manipulare a
obiectelor de servire, sau a preparatelor (care se realizează de regulă pe partea stângă a clientului).

8. Servirea, în general, se face în următoarea ordine: femeile mai în vârstă, femeile tinere, bărbaţii în
vârstă, bărbaţii tineri, adolescenţii şi apoi copiii. În cazul în care copiii dau dovadă de nerăbdare sau
la indicaţia părinţilor, ei pot fi serviţi după femeile în vârstă, cărora trebuie să li se acorde stima şi
respectul cuvenit.

9. înainte de începerea servirii se anunţă clientul respectiv folosindu-se formula: „îmi permiteţi să vă
servesc?”

10. Preparatele nu sunt atinse sau prinse cu degetele, ci numai cu obiectele de servire adecvate.

19
11. Clientul să nu fie deranjat prea mult.

12. Se evită pătarea feţei de masă sau a îmbrăcămintei clientului.

13. Evitarea umplerii farfuriilor cu prea multă mâncare.

14. Nu se lasă prea mult timp între servirea a două preparate fără asentimentul clienţilor.

15. În cazul în care pentru pregătirea preparatului comandat este necesar un timp mai îndelungat, se
anunţă acest fapt odată cu primirea comenzii.

16. Preparatele calde sunt servite întotdeauna în obiecte de servire, calde, iar băuturile care se consumă
reci, se servesc în pahare răcite

17. Obiectele folosite în timpul consumului (tacâmuri, farfurii, pahare, etc.), precum şi obiectele cu
condimente (oliviere, presărătoare) se aduc la masă înaintea preparatelor sau bauturilor ce urmează
să se consume.

18. Obiectele de servire care s-au murdărit sau care au căzut pe jos se înlocuiesc imediat.

19. După consumarea preparatelor servite de către toţi clientii sau la cererea acestora se efectuează
debarasarea meselor de obiectele folosite.

20. Se evită ca, în timpul servirii, clienţii să fie intercalaţi între doi lucrători care efectuează simultan
operaţii de servire a preparatelor sau a băuturilor.

21. Obiectele de servire folosite la trecerea preparatelor din obiectele pe care au fost tranşate, pe farfuria
clienţilor (cleştele de servire, luşul etc.) se aşează întotdeauna pe obiectul purtător, evitându-se astfel
pătarea îmbrăcămintei clienţilor, a feţei de masă sau a pardoselei.

22. După terminarea servirii fiecărui preparat, se urează „poftă bună”, iar la terminarea servirii întregului
meniu se foloseşte formula “ să vă fie de bine.

3.6. Debarasarea
20
Operaţiile de debarasare a mesei se efectuează în mod diferit,înfuncţie de obiectele de inventar
folosite la consumarea desertului.Farfurioarele suport, cupa şi linguriţa folosite la consumareaîngheţatei se
ridică împreună, cu mâna dreaptă, pe partea dreaptă aconsumatorului şi se aşează pe tavă, care se află pe
antebraţul şi palmamâinii stângi,care în prealabil este acoperit cu ancărul împăturit astfel:lângă antebraţ se
aşează farfurioara suport, lângă aceasta, spre palmă,cupa, iar pe marginea tăvii dinspre bustul ospătarului,
linguriţa cumânierul îndreptat spre palmă.Aceste operaţii se efectuează în spateleclientului.A doua farfurie
suport se aşează peste prima farfurie, cupa şilinguriţa peste celelalte, până se acoperă suprafaţa tăvii sau
sedebarasează toată masa.

Pentru debarasarea mesei de farfurioarele suport şi ceştile decafea se efectuează aceleaşi


operaţiuni.Farfurioarele suport şi linguriţele folosite la consumarea prăjiturilor, sau a tacâmurilor folosite
la consumarea fructelor se ridică cumâna dreaptă, pe partea dreaptă a clientului, aşezându-se pe tava
deservire de pe mîna stângă, astfel: prima farfurioară suport se aşează petavă spre marginea dinspre
antebraţ, cu resturile neconsumate: coji,cotoare, iar tacâmurile spre marginea dinspre bustul ospătarului,
cumânierele îndreptate spre palmă.A doua farfurioară se aşează lângă prima.Se trec resturile cu ajutorul
tacâmului în prima farfurie.A treiafarfurioară se aşează peste a doua farfurioară, degajându-se resturile
înacelaşi mod.Tacâmurile se aşează lângă celelalte, efectuându-seoperaţiile până se debarasează întreaga
masă.

Debarasarea paharelor se face cu ajutorul unei farfurii, în cazul în care se debaraseazăun pahar,
sau cu ajutorul tăvii când se debarasează mai multe.Paharele se prind cu mâna dreaptă de bază sau de
picior, pe partea dreaptă a clientului şi se aşează pe tava prinsă între degetul mare şicelelalte degete de la
mâna stângă.Aşezarea se face începând de laantebraţ spre vârful degetelor, evitându-se astfel
dezechilibrarea tăvii şiciocnirea paharelor.

Debarasarea celorlalte obiecte de servire se face pe măsură ceacestea nu mai sunt necesare
consumării preparatelor sau băuturilor.

3.7. Decontarea serviciilor

21
Decontarea serviciilor se va face tinand cont ca initial a fost platit un avans de 40%, iar restul de 60%
a fost platit in numerar, chiar in ziua evenimentului. La baza decontarii a stat intocmirea unei facturi
fiscale, achitate in numerar si inregistrata in departamentul de contabilitate al restaurantului, conform
principiilor contabile. TVA-ul calculat este cel specific serviciilor de masa – 24% .
Mentionam ca au fost acceptate ca metode de plata:
 Plata in numerar
 Plata cu cardul de debit sau de credit
 Plata prin cont bancar

Astfel vom avea urmatoarea calculatie:

-cost meniu/persoana: 15 euro


-numar persoane:80 persoane
-cheltuieli cu inchirierea spatiului:350 euro
Total :
(cost meniu/persoana * numar persoane) + cheltuieli cu inchirierea spatiului si organizarea lui
(15 euro*80 persoane ) + 359 euro = 1550 euro

avans: 620 euro


rest de plata: 930 euro

Capitolul 4. Promovarea Restaurantului Casa Noastra

Pensiunea Casa Noastra este recunoscuta ca fiind una dintre cele mai representative unitati ale orasului
Sinaia si nu numai.
Pentu conturarea notorietatii sale pe piata turistica, managementul unitatii foloseste umatoarele metode de
promovare:

 site-ul hotelului unde se gasesc informatiile cu character general dar si ofertele speciale
 materiale publicitare
22
 contracte de colaborare cu agentii de turism din tara si strainatate
 site-uri diverse pentru promovare: turistinfo.com, travelguide.com
 contracte de colaborare cu diverse site-uri pentru promovarea pachetelor de sevicii la tarife mai
reduse:Golden Deals, Fun Deals, Zumzi
 participarea la targuri si expozitii
 publicitate pe internet
 publicitate in ziare locale
 site-uri de socializare: facebook
 sustinere diverse evenimente :construcirea Bisericii Cartier Platou
 publicitate TV la posturile locale dar si nationale
 patrunderea si pe segmentul hotelier: Hotel Bulevard (2**) – sub aceeasi conducere

Capitolul 5. Norme de igiena

Pregatirea sanitara a lucratorilor din alimentatia publica este o conditie esentiala pentru asigurarea unei
inalte calitati igienice a produselor alimentare.

Cunoasterea regulilor de igiena personala si la locul de munca de catre toti lucratorii din sectorul
alimentar este obligatorie, deoarece oricat de gustos si de atragator ar fi un produs sau preparat alimentar,
acesta devine necorespunzator in cazul in care ar produce imbolnavirea consumatorului.

23
In tara noastra, preocuparea si grija pentru sanatatea populatiei se manifesta si prin legislatia sanitar-
veterinara, care prevede detaliat normele de igiena ce trebuie respectate de toti lucratorii din sectorul
alimentar, precum si sanctiunile administrative sau penale in cazul nerespectarii acestora.

0 data intrat in productie lucratorul din alimentatia publica este obligat sa efectueze examene medicale
si de laborator periodic, conform legislatiei in vigoare (tabel).

Controlul obligatoriu pentru lucratorii din alimentatia publica

Categoria de personal Examenul medical periodic Periodicitatea


Examen clinic general Lunar
Personalul care lucreaza
nemijlocit in bucatarii sau Trim. II si III
Examen coprobacteriologic.
sectorul de preparate culinare, de Anual
cofetarie, de inghetata si de
bauturi racoritoare Examen radiologic pulmonar
Personalul din unitatile si Examen clinic general si Trimestrial
punctele de desfacere a dermatologic
alimentelor Examen radiologic pulmonar Anual
Personalul de transport si Examen clinic general si Anual
depozitare a produselor dermatologic
alimentare Anual
Examen radiologic pulmonar

Rezultatele acestor examene sunt trecute in carnetul de sanatate al fiecarui lucrator.

Sustragerea sau refuzul de prezentare la examenele medicale si la vaccinari se sanctioneaza prin


legile sanitare.

Fumatul este permis numai în locurile anume stabilite, respectând normele PSI (prevenirea şi stingerea
incendiilor). La terminarea lucrului, angajaţii,trebuie să aşeze mărfurile în rafturi, ustensilele în sertare,
vesela compartimentată pe destinaţii, iar produsele alimentare alterabile să fie introduse în
spaţiifrigorifice. Deasemeni, după folosirea utilajelor şi dezmembrarea componentelor,acestea se vor
curăţa, spăla, şterge şi se vor aşeza în spaţiile special amenajate.

Vor decupla toate utilajele de la sursele electrice, va închide toate robinetele de presiune şi gaze. Vor
strânge toate deşeurile şi le vor transporta la depozitele şilocurile stabilite, vor efectua curăţenia perfectă
24
(igienică). La exploatarea maşinilor, a utilajelor, se va ţine seama de normele de protecţia muncii
specificefiecărui utilaj.La maşina electrică de curăţat cartofi, se verifică piatra abrazivă, saucentrifuga de
inox, care curăţă rădăcinoasele în prezenţa apei. Pentru protecţialucrătorului, împotriva electrocutării se
vor instala grătare de lemn, sau covor cauciucat, la fiecare utilaj electric. Se verifică cartofii şi alte
rădăcinoase să nuconţină corpuri străine (pietre, metal), la introducerea în cuva de curăţire, pentru anu
deteriora maşina.La maşina electrică de tocat carne, carnea se introduce numaidupă ce a fost curăţată de
pieliţă , tendoane şi resturi de oase. Se porţionează în bucăţi şi se va introduce în pâlnia de alimentare prin
intermediul dispozitivului delemn. În caz de blocare se opreşte maşina de la sursa electrică, se demontează
şi seînlătură cauza blocării. În toate ocaziile de defecţiune, nu se va umbla la instalaţiaelectrică sub
tensiune, ci numai după decuplarea de la sursa electrică.O atenţie deosebită se va acorda în procesul
termic al preparatelor culinare, la introducereaşi scoaterea preparatelor din cuptor, introducerea produselor
pentru prăjire în tigaia basculantă, friteuză, tigaie pe plită cu ulei înfierbântat etc., în toate
condiţiile păstrând distanţa de protecţie în faţa sursei termice şi folosind în permanenţămănuşile de
protecţie la contactul cu utilajul sau vesela fierbinte.

Ştergerea geamurilor în interior şi în exterior se va face în permanenţă cu ajutorul


scărilor speciale, în perfectă stare de rezistenţă, fiind asigurată de unul sau doi lucrători.Paharele se vor
manipula în procesul de servire numai pe tăvi (fiind interzisă manipularea între degete).

Flambarea diferitelor specialităţi culinare la masa consumatorilor (la gheridon), se va face cu


multă atenţie şi de la distanţă faţă deconsumatori, când se realizează servirea propriu-zisă a preparatului la
masă.Exemple: clătite flambate, tort flambat. Postul de prim ajutor se amenajează latoate locurile de
muncă în cadrul unităţii şi va fi dotat cu dulăpior special prevăzutcu toate materialele necesare acordării
primului ajutor (pansamente, feşi tifon,tinctură de iod, spirt, rivanol, leucoplast.)

După terminarea activităţii de servirea consumatorilor şi numai după ceultimul consumator a


părăsit salonul de servire, indiferent de tipul mesei (obişnuităsau masă organizată), fiecare ospătar
(picolo), debarasează mesele de servire,mesele de serviciu (consolele), gheridoanele, de întregul inventar
care a fost pus la dispoziţia serviciului.

Aceste operaţii, se fac cu mare atenţie, respectându-seregulile de manipulare a obiectelor de


inventar. Se trece la operaţiile dedebarasarea feţelor de masă, care se strâng pe trei categorii, în funcţie de
starea încare se găsesc, după servirea consumatorilor. Cele curate (nefolosite), se strâng cugrijă şi se
25
împăturesc fără a se şifona, respectându-se cutele formate iniţial.Feţele de masă murdare se strâng fără a
se împăturii, se înfăşoară, apoi într-oaltă faţă de masă, pentru a fi duse la spălătorie, în seturi de 10, 20
bucăţi.Se trece la operaţiile de curăţire a mobilierului, fie cu ajutorul unor periispeciale, fie cu cârpe
speciale pentru praf. Saunele se aşează, răsturnate pe tăbliamesei, pentru a se efectua igienizarea
pardoselii, în condiţii corespunzătoare, deasemenea suporturile de frapiere.

Fotoliile şi canapelele tapiţate, se vor aspira cumăturică specială şi cu aspiratorul, amplasându-le


pe părţile laterale ale saloanelor,unde s-a efectuat curăţenia, apoi, din nou la locul iniţial. Când pardoseala
este demozaic, piatră sau marmură, se mătură, se freacă cu aspirator-storcător special cusmoc (mop), după
dizolvarea detergentului în căldăruşa specială. Când pardosealaeste din parchet, se mătură, iar resturile
menajere şi praful care nu au putut fi luatecu mătura, se strâng cu cârpa umedă sau cu aspiratorul.
Concomitent cu efectuareacurăţeniei-igienizării, salonului şi mobilierului, se asigură o aerisire,
prindeschiderea ferestrelor şi uşilor sau prin acţionarea instalaţiei de ventilaţie. Dupăştergerea prafului de
pe întregul mobilier, uşi, ferestre, plante decorative, oglinzi,lambriuri etc., se coboară scaunele şi
suporturile de frapiere, de pe mese, aşezându-le la locurile iniţiale. Periodic, cel puţin o dată pe săptămână
se efectueazăcurăţenia generală a salonului, planificat la anumite ore, se scutură tapiţeria afară,se spală
geamurile, tocurile de la ferestre, uşi, oglinzi, se lustruieşte mobilierul şilambriurile. Se curăţă corpurile de
iluminat, lustrele, aplicele, tuburilefluorescente, se spală perdelele şi se aspiră draperiile. Se curăţă
colţurile pereţilor plafonului, folosindu-se perii speciale cu coadă lungă. În sezonul de vară, cândservirea
se efectuează şi prin extinderea pe terase, trotuare amenajate, se vamenţine permanent un aer împrospătat,
prin stropirea pavimentului şi a vegetaţiei.După efectuarea tuturor operaţiilor de curăţenie, igienizare a
sălii de servire, amobilierului, în oficii, vesela de servire, în secţiile de producţie, în secţia bar, bufet,
grupuri sanitare, se inventariază tacâmurile şi se înregistrează în caietulspecial pentru acest inventar.
Conducerea unităţii (şeful de unitate, şeful de sală),după ce a primit vânzările de la ospătar, a întocmit
centralizatorul de vânzări şimonetarul, verifică împreună cu ospătarii şi şefii de secţii, calitatea
igienizăriiunităţii şi securităţii acesteia la toate intrările, urmând închiderea şi părăsireaunităţii cu întreaga
formaţie.

IGIENA INDIVIDUALA

26
Igiena individuala reprezinta totalitatea regulilor ce trebuie respectate pentru mentinerea curateniei
corporale si a sanatatii. Regulile de igiena individuala se refera la intretinerea corpului si a hainelor in
stare de curatenie.

Igiena corporala. Cuprinde igiena pielii, a parului, mainilor, urechilor si igiena buco-dentara.

Igiena pielii. Pielea are rol protector al organismului, rol pe care il poate indeplini numai daca este
curata. in cursul zilei pe piele se depun substante toxice eliminate o data cu transpiratia, praf si
microorganisme, ceea ce duce la astuparea porilor (prin care pielea transpira, respira etc.). Aceasta
determina mancarimi, iar microbii de pe piele patrund in organism prin cea mai mica zgarietura a pielii,
putand produce diferite infectii (abcese, furuncule etc.).

Curatenia pielii se asigura prin spalarea partiala, care se face o data sau de mai multe ori pe zi, si spalarea
generala, care se face cel putin o data pe saptamana.

Cel mai recomandabil este dusul zilnic, de preferat seara, cu apa calduta si sapun, incheiat cu clatirea cu
apa din ce in ce mai rece. Astfel se realizeaza o mentinere perfecta a curateniei corporale, precum si
calirea organismului fata de bolile infectioase.

In anotimpul calduros se pot folosi deodorante care au ca scop reducerea cantitatii de transpiratie si
suprimarea mirosului neplacut. Se folosesc numai pe pielea uscata si curata. Se recomanda, totusi, sa se
evite folosirea abuziva, deoarece pot produce unele afectiuni ale pielii.

Igiena parului. Parul are rol protector, dar si de podoaba si trebuie ingrijit pentru a mentine un aspect
placut si civilizat. Pielea capului are o serie de glande sebacee si sudoripare care secreta grasime si
sudoare. Acestea se amesteca cu praful depus pe par si pe pielea capului, putand produce mancarimi si
infectii ale pielii capului si unele boli parazitare. Pentru a preveni astfel de neplaceri se recomanda
spalarea pe cap saptamanal. De asemenea, se recomanda folosirea sampoanelor care au avantajul de a
curata bine parul, fara sa-1 degreseze mai mult decat este necesar, asa cum se intampla in cazul
sapunurilor prea alcaline sau al detergentilor.

Igiena buco-dentara. Dintele este un organ viu legat de restul corpului prin nervi si vase de sange.
Deci, infectia de la un dinte bolnav poate circula cu usurinta in intreg organismul, putandu-se localiza la

27
diferite organe (inima, rinichi incheieturi, stomac etc.). De aceea, este importanta o igiena buco-dentara
riguroasa, care consta in periajul corect al dintilor seara si dimineata si clatirea dupa fiecare masa.

Igiena mainilor consta in spalarea cu apa si sapun ori de cate ori este nevoie si obligatoriu inainte de
fiecare masa. De asemenea, se recomanda taierea unghiilor si curatirea lor cu periute de unghii. Astfel se
previne transmiterea bolilor cu poarta de intrare digestiva.

Igiena imbracamintei. Rufaria de corp se imbiba cu transpiratie si murdarie de pe corp; a imbraca lucruri
murdare este acelasi lucru cu a nu te spala. De aceea, trebuie schimbata cel putin o data pe saptamana. De
asemenea, este important ca inainte de culcare sa se schimbe rufaria de zi cu cea de noapte.

Imbracamintea trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: sa fie rea conducatoare de caldura, pentru a
mentine un strat de aer cald intre piele si haine; permeabilitate pentru aer; curata pe dinafara si pe
dinauntru, aerisita si schimbata periodic.

IGIENA INDIVIDUALA A LUCRATORILOR DIN ALIMENTATIA PUBLICA

Pentru lucratorii din alimentatia publica igiena personala nu reprezinta numai o problema a individului, ci
a intregii colectivitati pe care acesta o deserveste. Un lucrator cu tinuta necorespunzatoare din punct de
vedere igienic poate reprezenta un factor contaminant pentru aceasta colectivitate, cat si pentru persoanele
din afara cu care vine in contact.

IGIENA MAINLOR SI STAREA DE SANATATE

Foarte des, microbii ajung pe alimente de pe mainile murdare. De aceea, lucratorii din alimentatia publica
trebuie sa acorde o atentie cu totul deosebita igienei mainilor. Cercetarile au aratat ca pe mainile nespalate
ale lucratorilor din sectorul alimentar se pot gasi pana la 2 milioane de germeni, in timp ce pe mainile
curate se gasesc doar cateva sute. Prin manipularea oualor murdare, S-a constatat ca pielea corpului,
datorita secretiei usor acide, are o actiune autosterilizanta ce depinde de regiunea anatomica. Pe palme,
aceasta actiune este deosebit de pronuntata. Astfel, in 20 min bacteriile de pe o palma murdara mor in
proportie de 50%, in timp ce de pe o palma curata 100%. Pentru lucratorul din alimentatia publica, igiena
mainilor se realizeaza prin respectarea urmatoarelor reguli: taierea unghiilor scurt; spalarea mainilor cu
apa calda, sapun si periuta de unghii. Spalarea se face cu apa curenta, minimum 1 min; dezinfectie cu
solutii slabe de bromocet; uscarea cu aer cald, folosirea prosoapelor de hartie; este interzisa stergerea pe
28
halat, sort sau carpe de bucatarie. De asemenea, starea de sanatate a lucratorilor are o mare importanta,
unele boli infecto-contagioase putand avea grave implicatii (gripe, hepatite, TBC etc.).

IGIENA ECHIPAMENTULUI SANITAR DE PROTECTIE

In conformitate cu legislatia sanitara, toti lucratorii din sectorul alimentar, inclusiv elevii la practica,
trebuie sa poarte in timpul lucrului echipament pentru protectia sanitara a alimentelor.

Echipamentul sanitar de protectie are rolul de a proteja produsele alimentare de poluari microbiene sau
mecanice (praf, noroi) provenite de la imbracamintea proprie a muncitorilor cu care circula pe strada.
Acest echipament trebuie sa fie de culoare alba si sa cuprinda, dupa specificul muncii, urmatoarele:
halat, sort, pantaloni, jachete, bonete, basmale, cizme de cauciuc, manusi etc.

Echipamentul de protectie sanitara trebuie sa acopere complet imbracamintea si parul capului si sa


fie impermeabil in partile care vin in contact cu umezeala.

IGIENA LOCULUI DE MUNCA

In tot cursul prepararii produselor alimentare, la locul de munca trebuie mentinuta o curatenie perfecta.
Curatenia trebuie sa fie un proces continuu prin care sa se indeparteze murdaria, imediat dupa ce a aparut.
Pe suprafetele si ustensilele murdare raman resturi alimentare pe care se dezvolta microorganisme de
alterare si patogene, mai ales daca nu se asigura curatenia corecta si la momentul oportun.
Igienizarea suprafetelor si a ustensilelor se considera corespunzatoare, cand se realizeaza urmatoarele:
- din punct de vedere fizic, indepartarea tuturor reziduurilor vizibile de pe suprafete;
- din punct de vedere chimic, eliminarea tuturor urmelor de substante chimice provenind de la
solutiile de spalare si dezinfectie;
- din punct de vedere microbiologic, reducerea la maximum a microflorei existente.

Intretinerea igienica a locurilor de munca, a utilajului, a suprafetelor de lucru etc. cuprinde urmatoarele
operatii:

- curatirea mecanica a resturilor alimentare;

29
- spalarea cu apa calda (40-45°C) cu adaos de detergenti: soda, detergenti anionici sau amestec de soda
cu detergenti anionici (l-2%);

- clatirea cu apa fierbinte, pentru indepartarea urmelor de detergenti;

- dezinfectia, care urmareste distrugerea microbilor ce au rezistat la actionarea apei si a detergentilor.


Cele mai utilizate substante dezinfectante din sectorul alimentar sunt: cloramina (1-2%). hipocloriti (1-
2%), bromocet (1-2%). Bromocetul este tot mai mult inlocuit cu detergenti cationici.

Substantele dezinfectante se lasa in contact cu suprafetele pe care trebuie sa actioneze 10-15 min.

Materiile organice, prezente chiar in cantitati mici pe suprafetele supuse dezinfectiei, reduc
substantial efectul dezinfectantilor, deoarece o parte din acestia sunt consumati pentru oxidarea
substantelor organice nemicrobiene. De aceea, dezinfectia nu poate inlocui spalarea si trebuie efectuata
numai dupa spalarea perfecta a suprafetelor.

Sporii microbieni sunt mult mai rezistenti la actiunea dezinfectantilor. De aceea, operatiile de
dezinfectie trebuie sa se execute zilnic, pentru a evita acumularea sporilor.

In unitatile de alimentatie publica se recomanda dezinfectia o data pe zi, la terminarea programului


de lucru al unitatii;

- clatirea suprafetelor dezinfectate se face cu apa fierbinte, daca acestea vin in contact direct cu alimentele
(mese, vase, ustensile, utilaje).

Aprecierea gradului de curatenie se face prin mijloace de laborator.

Normele bacteriologice pentru aprecierea starii de curatenie, conform reglementarilor Ministerului


Sanatatii, sunt prezentate in tabelul 4.

Curatenia efectuata la locul de munca imbraca trei forme:

- curatenia in timpul functionarii unitatii;

- curatenia curenta;

30
- curatenia de fond.

CURATENIA IN TIMPUL FUNCTIONARII UNITATII

Este o activitate neplanificata, care se executa ori de cate ori s-au acumulat deseuri. Fiecare lucrator
este obligat sa asigure curatenia permanenta a locului de munca si a utilajelor folosite.

Operatiile care provoaca murdaria in bucatarii si riscul contaminarii cu germeni sunt:

- curatarea legumelor;

- manipularea oualor;

- eviscerarea pasarilor si a pestilor.

Aceste operatii, numite si "impure', trebuie efectuate in compartimente izolate. Personalul care
efectueaza operatiile impure nu vor participa la manipularea produsului finit decat dupa schimbarea
halatului si spalarii corecte a mainilor cu apa calda, sapun si perie de unghii.

0 atentie deosebita trebuie acordata spalarii imediate si corecte a veselei si ustensilelor in care s-au
prelucrat produse de origine animala (lapte. carne, oua, peste) in resturile carora microbii se inmultesc
foarte bine. Este vorba de masina de tocat carne, de vesela in care s-au preparat creme, maioneze etc.

In unele cazuri, in conditii de turism intens, se impune ca vesela si tacamurile, dupa spalare, sa fie
dezinfectate, respectandu-se conditiile descrise mai inainte.

Vasele si vesela folosite nu trebuie sa vina in contact cu cele curate; se va urmari un flux intr-un
singur sens; vesela murdara-»spalare->clatire->uscare->depozitare in dulapuri inchise.

Deseori, vesela si tacamurile corect spalate se contamineaza cu microbi de la carpele de sters murdare.

De aceea, se recomanda ca vesela sa se lase la scurs pe stelaje amenajate. Daca, totusi, este necesar
sa fie sterse, se prefera prosoapele de hartie, iar in absenta acestora carpele de bucatarie spalate, fierte si
calcate zilnic.

31
0 grija cu totul deosebita trebuie acordata indepartarii si depozitarii gunoaielor. Aceasta trebuie sa se
faca intr-un loc mai indepartat, din exteriorul unitatii, in cutii metalice bine acoperite cu capace, pentru a
nu permite accesul mustelor si rozatoarelor.

CURATENIA CURENTA

Se executa zilnic sau de cateva ori pe zi, la sfarsitul unui ciclu de munca. Aceasta curatenie cuprinde
suprafetele de lucru murdarite in timpul activitatii si trebuie efectuata respectand riguros ordinea
operatiilor de igienizare.

In unitatile de alimentatie publica (restaurante) curatenia curenta se efectueaza dupa fiecare masa,
inainte de a se incepe pregatirea mesei urmatoare si in mod deosebit la sfarsitul fiecarei zile, cand se
recomanda sa se aplice si dezinfectia.

Trebuie avut grija ca in timpul curateniei alimentele sa fie protejate pentru a nu se depune praf pe
suprafata lor.

CURATENIA DE FOND

Curatenia de fond sau generala consta in spalarea atenta cu apa calda si detergent a intregii unitati
(pereti, podele, mese, dulapuri, vitrine, spatii frigorifice, utilaje, precum si asigurarea curateniei in jurul
unitatii.

Prin indepartarea murdariei, curatenia de fond creeaza conditii pentru reducerea numarului de microbi,
muste, rozatoare.

Curatenia de fond se realizeaza prin urmatoarele operatii: spalare cu apa calda si detergenti,
dezinfectie, dezinsectie, deratizare.

Frecventa curateniei de fond in unitatile de alimentatie publica este de o data pe saptamana.

Dezinsectia

Este actiunea de combatere a insectelor, mai ales a celor purtatoare de germeni, cu ajutorul
substantelor insecticide. Insectele pot infecta sau infesta materiile prime si produsele finite, prezentand un

32
real pericol prin marea lor capacitate de vehiculare a unui numar imens de germeni patogeni si, mai ales, a
bolilor gastro-intestinale.
Insectele mai frecvente in unitatile de alimentatie publica sunt gandacii, furnicile si in special mustele
(in sezonul cald). Circuland si hranindu-se prin locuri insalubre (gunoaie, closete), mustele se incarca
cu un numar imens de microbi: 6-7 milioane pe corp si 20 milioane in intestine. Microbii ajung pe
alimente atat prin contact direct, cat si prin dejectele mustelor, dar mai ales prin regurgitare. Fiind
foarte lacome, mustele, dupa ce au mancat pe saturate din orice gunoi, ajunse pe un produs alimentar
excreta ce au consumat, impreuna cu un numar imens de microbi si mananca din nou. De multe ori,
microbii transmisi prin intermediul mustelor sunt patogeni.

De aceea trebuie sa se ia toate masurile pentru distrugerea mustelor, ca si a celorlalte insecte, precum
si prevenirea patrunderii lor in unitati.

Pentru combaterea in-sectelor, se folosesc substante chimice numite insecticide. Acestea se


administreaza sub forma de pulbere, solutii, emulsii, aerosoli etc. Cel mai indicat in unitatile de
alimentatie publica, datorita toxicitatii reduse pentru om si animale, este piretrul. Acesta este o substanta
de origine vegetala si are asupra insectelor o actiune de soc. Prezinta insa dezavantajul ca are o actiune de
numai 12-14 orc. De aceea, se folosesc si insecticidele de sinteza. Acestea se caracterizeaza insa prin mare
remanenta (30-60 zile), fiind in acelasi timp toxice si pentru om si, de aceea, necesita precautii deosebite
pentru a nu contamina alimentele.

Pentru a se impiedica inmultirea mustelor, anexele sanitare (WC-uri, spalatoare), rampele si


platformele de gunoi sunt supuse periodic dezinsectiilor.

Deratizarea

Este actiunea de combatere a rozatoarelor. Acestea reprezinta un pericol real pentru sectorul
alimentar deoarece, pe de o parte, distrug cantitati mari de alimente, iar pe de alta parte, le contamineaza
cu microbi. Contaminarea produselor alimentare se face prin contact direct, fecale, urina, saliva.

33
In felul acesta rozatoarele pot transmite toxiinfectii alimentare, febra tifoida, dizenterie, trichinoza,
teniaza

Combaterea rozatoarelor se face in doua moduri: prin impiedicarea patrunderii in unitate si prin
distrugerea celor ce au patruns. Distrugerea se poate realiza prin mijloace mecanice (fo-losirea de curse,
capcane) si mijloace chimice, respectiv substante raticide. Acestea pot fi de ingestie (pe baza de warfarina
si ANTU) si de inhalatie (gaze toxice; SO2, HCN). Substantele raticide recomandate in combaterea
rozatoarelor in sectorul alimentar sunt: cumarina, Antu, acidul clorhidric, dioxidul de sulf.

Primul ajutor în accidentele termice

În general, accidentele se datorează atingerii suprafeţelor încălzite ale utilajelor sau contactului
întâmplător cu aburi, apă fierbinte, flacără ş.a. Efectele accidentelor termice sunt arsurile şi şocul termic .
Pentru prevenirea arsurilor, se vor izola termic, cu azbest, vată minerală sau de sticlă, porţiunile
puternic încălzite ale utilajelor şi instalaţiilor . În acest fel, se realizează şi o atmosferă mai bună de lucru
prin reducerea căldurii ambiante .
Manipularea pieselor fierbinţi se va face prin prinderea lor cu diferite scule sau obiecte izolante .
Şocul termic este provocat de radiaţiile calorice ale corpurilor încălzite la peste 60 0 C, sau
expunerea îndelungată la efectul razelor solare. Aceste şocuri se manifestă prin supraîncălzirea corpului,
dureri de cap, accelerarea pulsului şi respiraţiei, creşterea temperaturii corpului până la 40 0 C , apariţia
convulsiilor şi chiar pierderea cunoştinţei, mai ales la cei care nu sunt obişnuiţi cu munca la temperaturi
ridicate .
Pentru preîntâmpinarea şocurilor termice, este necesar să se ia următoarele măsuri - izolarea
surselor de căldură cu diferite dispozitive pentru micşorarea radiaţiilor, ca perdele de apă, paravane din
tablă căptuşită cu azbest sau alt material;
- folosirea duşurilor de aer proaspăt, care micşorează acţiunea dăunătoare a radiaţiilor calorice;
- întrebuinţarea echipamentului de protecţie corespunzător, care să reţină razele calorice şi să
permită transpiraţia ;
- consumare de apă carbogazoasă salină;
- camerele în care se lucrează la cald să fie cât mai aerisite şi lipsite de igrasie .

Măsuri de prim ajutor în arsuri

Arsurile se tratează în funcţie de gravitatea lor .

34
Eritemul fără băşici sau răni deschise (arsuri de gradul I) se tratează cu jecolan, după care se aplică
un bandaj steril . Dacă se formează băşici sau răni deschise, se distruge epiderma (arsuri de gradul II), se
procedează identic după care accidentatul este trimis la cabinetul medical .
Când arsurile sau opăririle afectează mai mult de o treime din suprafaţa corpului sunt considerate
accidente grave (arsuri de gradul III) .
În general, arsurile se vindecă greu din cauza distrugerii ţesuturilor .
În insolaţii sau în şoc termic, se izolează bolnavul într-un loc răcoros, i se dă să miroase amoniac şi
se cheamă medicul sau se transportă la un punct sanitar .

Primul ajutor în caz de degerături

În cazul degerăturilor, posibile, mai cu seamă, în restaurantele aflate la altitudine, unde pot sosi
excursionişti de pe munte cu mâinile sau picioarele degerate, nu se recomandă fricţionarea cu zăpadă
deoarece gheaţa şi nisipul pe care aceasta le conţine pot zgâria pielea degerată .
Pentru fricţionarea părţilor degerate ale corpului, se recomandă folosirea mănuşilor calde şi uscate .
În cameră, membrul degerat poate fi cufundat într-un lighean sau într-o căldare cu apă la
temperatura camerei. Treptat, temperatura apei va creşte, până când ajunge la temperatura corpului (370C)
După ce locul degerat se înroşeşte va fi uns cu o grăsime (ulei, untură, alifie boricată) şi legat cu un
pansament cald (din stofă, etc). După pansare, mâna sau piciorul degerat va fi ţinut ridicat, pentru a reduce
durerea şi a preveni complicaţiile .

Primul ajutor în accidentele chimice

Accidentele chimice sunt consecinţa acţiunii agresive a unor substanţe chimice sub formă de gaze,
vapori, soluţii sau pulberi asupra corpului omenesc;
Ele se manifestă prin arsuri chimice, intoxicaţii sau otrăviri .
Căile prin care substanţele toxice pătrund în organism sunt organele respiratorii, digestive şi
pielea .

Capitolul 6. Norme de protectia muncii si de prevenire si stingere a incendiilor

35
Principalele sarcini comune pentru personalul din restaurant pe linia respectării normelor de
protecţie a muncii sunt:
- să respecte normele de protecţie a muncii la locul de muncă şi pe întreg teritoriul unităţii
potrivit specificului fiecărui compartiment;
- să se prezinte odihnit şi corect îmbrăcat la începerea programului, pentru a-şi realiza în mod
corespunzător sarcinile de serviciu;
- să participe cu regularitate la instructaje şi să-şi însuşească normele de protecţie a muncii
corespunzătoare activităţii pe care o desfăşoară;
- să respecte tehnologia de lucru specifică funcţiei şi să îndeplinească dispoziţiile şefilor
ierarhici;
- să verifice înainte de începerea lucrului starea de funcţionare a instalaţiilor, utilajelor şi
ustensilelor, folosindu-se numai cele care prezintă securitate deplină;
- să poarte echipamentul de protecţie şi de lucru specific condiţiilor în care îşi desfăşoară
activitatea;
- să anunţe conducătorul unităţii în cazul în care constată funcţionarea necorespunzătoare a
unor utilaje din dotare;
- să respecte normele de igienă a muncii şi să se prezinte atât la examenul medical pentru
angajare cât şi la cele periodice;
- să respecte normele de tehnica securităţii muncii specifice activităţii unităţilor de alimentaţie
publică;
- să execute lucrările tehnologice specifice numai în spaţiile destinate profilului operaţiunilor
respective;
- să respecte fluxul tehnologic din unitate, potrivit destinaţiei şi organizării iniţiale stabilite prin
proiect; o atenţie deosebită se va acorda respectării circuitului pentru servire şi debarasare, cât şi
depozitării gunoiului menajer, astfel încât să nu se interfereze circuitele salubre cu cele
insalubre;
- să nu mânuiască utilajele din dotare (aparate pentru dozarea berii, aspiratoare, maşină pentru
tăiat pâine-mezeluri, cărucioare pentru flambat, expresso, aparate de dozat sucuri şi îngheţată,
maşini de râşnit cafea, loveratoare, plăci şofante, maşină de spălat vesela etc.) fără a fi fost
instruit în prealabil asupra modului de funcţionare;
- să manipuleze cu atenţie obiectele de servire, evitând producerea de accidente sau infestarea
lor cu microbi;
36
- să depoziteze gheaţa prin stivuire în cruce numai în locurile special destinate, pe grătare de
lemn;
- să respecte regulile de efectuare a lucrărilor de întreţinere şi curăţenie şi cele privind serviciul
propriu-zis.
Accidentul de muncă constă în vătămarea violentă a organismului sau în intoxicaţia acută
profesională, care se produc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi
care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi, invaliditate sau deces.
Clasificarea accidentelor de muncă este următoarea:
1. după graviditate:
- accidente cu incapacitate temporară de muncă;
- accidente ce produc invaliditate;
- accidente mortale.
2. după numărul persoanelor:
- individuale;
- colective.
3. după natura factorilor generatori:
- accidente mecanice;
- accidente termice;
- accidente chimice;
- accidente electrice.

Primul ajutor în accidentele termice

În general, accidentele se datorează atingerii suprafeţelor încălzite ale utilajelor sau contactului
întâmplător cu aburi, apă fierbinte, flacără ş.a. Efectele accidentelor termice sunt arsurile şi şocul termic .
Pentru prevenirea arsurilor, se vor izola termic, cu azbest, vată minerală sau de sticlă, porţiunile
puternic încălzite ale utilajelor şi instalaţiilor . În acest fel, se realizează şi o atmosferă mai bună de lucru
prin reducerea căldurii ambiante .
Manipularea pieselor fierbinţi se va face prin prinderea lor cu diferite scule sau obiecte izolante .
Şocul termic este provocat de radiaţiile calorice ale corpurilor încălzite la peste 60 0 C, sau
expunerea îndelungată la efectul razelor solare. Aceste şocuri se manifestă prin supraîncălzirea corpului,
dureri de cap, accelerarea pulsului şi respiraţiei, creşterea temperaturii corpului până la 40 0 C , apariţia

37
convulsiilor şi chiar pierderea cunoştinţei, mai ales la cei care nu sunt obişnuiţi cu munca la temperaturi
ridicate .
Pentru preîntâmpinarea şocurilor termice, este necesar să se ia următoarele măsuri - izolarea
surselor de căldură cu diferite dispozitive pentru micşorarea radiaţiilor, ca perdele de apă, paravane din
tablă căptuşită cu azbest sau alt material;
- folosirea duşurilor de aer proaspăt, care micşorează acţiunea dăunătoare a radiaţiilor calorice;
- întrebuinţarea echipamentului de protecţie corespunzător, care să reţină razele calorice şi să
permită transpiraţia ;
- consumare de apă carbogazoasă salină;
- camerele în care se lucrează la cald să fie cât mai aerisite şi lipsite de igrasie .

Măsuri de prim ajutor în arsuri

Arsurile se tratează în funcţie de gravitatea lor .


Eritemul fără băşici sau răni deschise (arsuri de gradul I) se tratează cu jecolan, după care se aplică
un bandaj steril . Dacă se formează băşici sau răni deschise, se distruge epiderma (arsuri de gradul II), se
procedează identic după care accidentatul este trimis la cabinetul medical .
Când arsurile sau opăririle afectează mai mult de o treime din suprafaţa corpului sunt considerate
accidente grave (arsuri de gradul III) .
În general, arsurile se vindecă greu din cauza distrugerii ţesuturilor .
În insolaţii sau în şoc termic, se izolează bolnavul într-un loc răcoros, i se dă să miroase amoniac şi
se cheamă medicul sau se transportă la un punct sanitar .

Primul ajutor în caz de degerături

În cazul degerăturilor, posibile, mai cu seamă, în restaurantele aflate la altitudine, unde pot sosi
excursionişti de pe munte cu mâinile sau picioarele degerate, nu se recomandă fricţionarea cu zăpadă
deoarece gheaţa şi nisipul pe care aceasta le conţine pot zgâria pielea degerată .
Pentru fricţionarea părţilor degerate ale corpului, se recomandă folosirea mănuşilor calde şi uscate .
În cameră, membrul degerat poate fi cufundat într-un lighean sau într-o căldare cu apă la
temperatura camerei. Treptat, temperatura apei va creşte, până când ajunge la temperatura corpului (370C)
După ce locul degerat se înroşeşte va fi uns cu o grăsime (ulei, untură, alifie boricată) şi legat cu un
pansament cald (din stofă, etc). După pansare, mâna sau piciorul degerat va fi ţinut ridicat, pentru a reduce
durerea şi a preveni complicaţiile .

38
Primul ajutor în accidentele chimice

Accidentele chimice sunt consecinţa acţiunii agresive a unor substanţe chimice sub formă de gaze,
vapori, soluţii sau pulberi asupra corpului omenesc;
Ele se manifestă prin arsuri chimice, intoxicaţii sau otrăviri .
Căile prin care substanţele toxice pătrund în organism sunt organele respiratorii, digestive şi
pielea .

Concluzii

39
Pensiunea Casa Noastra beneficiaza de o pozitie pivilegiata si ofera turistilor sai o gama
diversificata de servicii.
Calitatea preparatelor, ambianta regasita si zambetul personalului mereu pregatit sa va intampine
cu drag recomanda restaurantul Casa Noastra ca fiind locul ideal unde se va reveni mereu cu aceeasi
placere.
Evenimentul organizat s-a bucurat de toata reusita asteptata. In spatele reusitei a stat insa o
echipa de profesionisti care u conlucrat si indeplinit sarcinile exemplar. Invitatii s-au simtit in largul lor,
muzica formatiei a intunit mai multe gusturi, astefle ca bucuria si voia buna se putea citi pe chipul
fiecaruia.Cea care a fost in atentia tuturor a fost, desigur, micuta Maria Cristina care in aplauzele tuturor se
uita nedumerita dar placut impresionata la toti care ii acordau atentie.
Astfel de reusite recomanda locatia pentru evenimente fastuoase, pline de professionalism.
printre cele mai importante metode de promovare mentionam multi-level-marketing – MLM – care
reprezinta in acelasi timp si una dintre cele mai sigure metode de promovare. Un client multumit va atrage
dupa sine cel putin un alt client multumit. Practic cel mai greu este sa pastrezi un client deja existent,
conditie pe care conducerea Pensiunii Casa Noastra o indeplineste cu success atat pe segmentul servicii
cazare cat sip e segmentul alimentatie publica.
Printre alte metode de promovare amintim: site-ul unitatii, site-uri de socializare, materiale
publicitare,colaborare cu diverse programe tv, patrunderea pe piata turistica sip e segmentul hotelier sub
aceeasi conducere.

Concluzionand, Pensiunea Casa Noastra reprezinta o alegere potrivita pentru petrecerea sejurului
dumneavoastra. La dispozitie va sta o echipa de profesionisti gata sa gaseasca solutia adecvata solicitarii
dumneavoastra.

In cadrul Restaurantului Casa Noastra veti gasi mereu atmosfera unui camin cald, unde puteti servi diverse
preparate, unul mai buna ca altul!

Anexe

40
Figura nr. 1. Gustare Figura nr. 3. Mixed grill

Figura nr. 2. Salau cu sos menieurre, Figura nr. 4. Tort Belcolade


cartofi natur si baby carrot

BIBLIOGRAFIE

OPTIMIZARE SEO
41
*** Bugan M., “Maitre d’hotel”, Editura Genna Print, Bucuresti, 2003
*** Florea C., “Ghidul Chelnerului”, Editura Rai Caresi, Bucuresti, 1998
*** Florea C., “Organizarea evenimentelor si banquetingul in structurile de primire”, Editura
THR CG, Bucuresti, 2004
*** Nicolescu R., “Tehnologia restaurantelor”, Editura Inter Rebs, Bucuresti, 1998
*** Sgander St., “ABC-ul ospatarului”, Editura Almatea, Bucuresti, 2004
*** Stavorsitu St., “Practica serviciilor in restaurant si baruri”, Editura Tehnica, Bucuresti, 1994

*** www.casanoastra.ro/
*** http://www.roturism.com/cazare/pensiunea-casa-noastra-sinaia-797.html
*** http://turism.itbox.ro/cazare-prahova/cazare-in-sinaia/cazare-la-casa-noastra/

42