Sunteți pe pagina 1din 9
LUCRAREA IV TUNELUL AERODINAMIC Obiectivul experimentului > verificarea legii curgerii fluidelor considerate ideale, Teoria lucrarii Fluidele sunt corpuri care nu au forma proprie, luand forma vasului in care se aflé. O Proprietate specifici a fluidelor este curgerea, astfel incat s-ar putea spune cd fluidele sunt corpuri care curg, Din categoria fluidelor fac parte lichidele, gazele si vaporii O alta proprietate specifica a fluidelor este compresibilitatea, carc difers mult de la un fluid Ia altul. Astfel, gazele si vaporii sunt mult mai ujor compresibile decat lichidele, care pentru presiuni comparabile cu presiunea normaki, sunt practic incompresibile. in procesul curgerii, fluidete manifesta frecari cu Perefii vasului prin care curg, Precum si frecari interne, intre diferitele straturi de fluid. Toate aceste frecdri sunt denumite Prin termenul de wascozitate. Dupai valorile numerice ale coeficientului de vascozitate, fluidele .acopera” un interval larg, de la stale sticloase aflate la limita dintre lichide gi solide, pina la stirile de suprafluiditate care apar la temperaturi foarte joase (= 4°K pentru He lichid), Pentru sistematizarea studiului teoretic gi experimental al fluidelor, acestea se impart in dowi categori si anume fluide ideale (perfecte) si luide reale (naturale) Un fluid se considera ideal daca este incompresibil si fara vascozitate, Fluidul ideal Feprezintd o stare limita si totodata aproximativa a realiti ii. Gazele au 0 vascozitate mica, dar sunt usor compresibile, in timp ce lichidele sunt practi icompresibile, dar au 0 vascozitate mult mai mare decét gazele. Practic, un fluid poate fi considerat ideal, la presiuni comparabile cu presiunea atmosferica si la viteze mici de curgere prin tuburi. Fao Bre, Ae ausreck acutTéTt rach aycunss 27 Legea continuititii la fluide Procesul de curgere a unui fluid este modelat prin linii de curent care reprezinti traiectoriile particulelor de fluid si prin tubul de curent, care este un element spatial al fluidului a cdrui suprafafé laterala este formata din totalitatea liniilor de curent duse printr-un contur inchis. Considerim un fluid ideal care cuprinde un volum V, delimitat de 0 suprafafa inchis& S, care poate fi strabatuta de fluid. Cantitatea de fluid care traverseazi un element de suprafaja dS, intr-un interval de timp dt, se poate serie: dm= Pentru un tub subfire, in care densitatea si viteza fluidului sunt constante prin cele doud sectiuni, objinem: PiviS, = P2v,8, a. Marimea fizici: D,, = pvS, reprezinta debitul masic al fluidului, astfel incat legea ccontinuitafii (1) este 0 lege de conservare a debitului masic. in cazul unui fluid incompresibil p, = p, si legea continuititii devine: vS, =v,S, Q) Marimea fizica Dy =.vS, reprezinti debitul volumic al fluidului, astfel incat legea continuitifii (2) este 0 lege de conservare a debitului volumic si sub aceasti forma se aplica experimental in lucrare. Legea lui Bernoulli Legea lui Bernoulli stabileste relajia dintre presiunile existente intr-un fluid ideal, aflat in curgere stafionari printr-un tub. Legea lui Bernoulli nu @ste o lege independenta in dinamica fluidelor, ci se deduce din legea conservarii energiei mecanice. Fie un fluid ideal care curge printr-un tub subtire, sub actiunea presiunilor py si pa. Cu notafiile prezentate in figura 1, putem serie: dW=dW, dW=d(E,+E,), dW=p,dV,-p,4V,, dE jam( -v})+dme(h, —h,) ate dm Datorita incompresibilitajii fluidului: dV, = dV, ="™ si din relatiile scrise rezulti P legea lui Bernoulli sub formele 1 2 1 2 Pity evi +pBh, =P, +> pv; +pzh, @) 28 P+5 pv? +pgh =const (4) Presiunea p este presiunea static ce se exerciti perpendicular pe un element de suprafaa, indiferent de orientarea acestuia. Presiunea py=—pv? se numeste presiune dinamici, ca sc datoreazd energiei 2 cinetice a fluidului, fiind egala cu energia cineticd a unitajii de volum; este o presiune orientata, astfel incét ea nu se transmite pe peretii tubului Presiunea p-g:h este presiunea de ,pocifie” (sau ,potentiali”) datorata energiei potengiale, fiind egala cu energia potenfiald a unitajii de volum; se exercita vertical in jos. Fig, 1 Reprezentarea schematicd a unui tub de curent intre oud sectiuni diferite S, respectiv Sy Aceste presiuni se misoara, in cazul curgerii unui lichid, conform reprezentirii schematice din figura 2, in care dispozitivele de masura se numese: sondd de presiune, tub Pitot si tub Prandtl. SONDADE — TuBUL. TUBUL PRA ae JBUL PRANDTL PrToT Fig. 2 Reprezentarea schematicd a sondei de presiune, a tubului Pitot sia tubului Prandtl Dispozitivul experimental Tunelul acrodinamic este format din mai multe componente si anume: o suflant’ dotati cu un ventilator de mare putere, un tub Venturi, 3 colectoare de diametre diferite, un set de corpuri de forme diferite, un manometru universal prevazut cu un tub Pitot si un dinamometru de torsiune cu doua scale de masura, Suflanta este compusa dintr-o carcasi de lemn care mascheaza motorul electric de Putere si turajie variabile. Tensiunea de alimentare este 220 V c.a., iar tura ia poate fi modificata cu ajutorul unui reostat cu cursor, in intervalul 2000-4000 rot./min, Un tub metalic de 30 em diametru asigurit o repartitie uniforma a curentului de aer. Tuburile colectoare de 18 si 10 em diametru, pot fi montate direct pe suflanti, iar cel de 5 em diametru se monteaz in prelungirea celui de 10 cm, Tubul Venturi este alcatuit din doua trunchiuri de con opuse simettic la varf, sectiunea mare (la extremititi) flind de 4 ori mai mare decat sectiunea mica (la mijloc). Perpendicular e axa tubului Venturi si pe aceeasi axa sunt montate 9 mici tevi metalice, care comunica in Partea de jos cu fluxul de aer. Capetele superioare sunt astfel prelucrate incat si poati fi Tacordate printr-un furtun de cauciuc la manometrul universal, care masoara astfel presiunea staticd in secjiunea respectiva. Presiunea totala se masoara cu ajutorul unei sonde speciale, prevaizuta cu un orificiu lateral, orientat pe axa tubului, in calea curentului de aer. Dupa introducerea sondei in orificiul espectiv, se face legitura cu manometrul universal, care indicd acum presiunea {otal 30 Presiunea dinamici se obfine din diferenta intre presiunea total& si cea staticd, masurati anterior (fig. 3) Fig. 3 Reprezentarea schematici' a modului de méisurare a presiunistatice $i a presiunii totale cu tunclul aerodinamic Manometrul universal, impreuni cu tubul Pitot asociat, permit masurarea presiuni Statice, dinamice si totale, pana la valoarea de 200 mm coloand de api si a vitezei curentului de acr pand la 40 mis. Lichidul manometric este apa pura, care prezint& avantajul de a i se cunoaste exact densitatea si poate fi completati oricdnd este necesar. Tubul Pitot asociat manometrului universal este compus din donk fevi metalice ‘moxidabile si concentrice. Capatul indoit in unghi drept trebuie si fie orientat pe directia curentului de aer. Tubul Pitot se racordeazat la manometrul universal in 3 moduri diferite (fig. 4) Numai feava exterioard 1 este racordata a intrarea de jos a manometrului universal, care indica in acest caz presiunea staticd, ¥ Numai feava interioard 2 este racordati 1a intrarea de jos a manometrului Universal, care indica in acest caz presiunea totala. Y Teava exterioara 1 este racordata Ja orifi de sus, iar cea interioar 2 este Tacordata la orificiul de jos al manometrului, care indica in acest caz presiunea dinamiea a fluxului de aer. Cunoscind densitatea aerului, din valorile presiunii dinamice s-a dedus viteza curentului de aer, care se citeste pe scala inferioardi a manometrului in unitati SI. Fig. 4 Reprezentarea schematicd a modului de racordare a tubului Pitot la manometrul universal Desi scalele manometrului sunt in ansamblu neliniare, pentru indicatii suecesive se accepti efectuarea unor interpolart liniare. Modul de lucru A. Verificarea legit continuitagii Trebuie spus de la inceput ci atat legea continuitafii, edt gi legea lui Bernoulli, se verified doar aproximativ, datorita incalcarii regimului /aminar de curgere de catre fluxul de aer, existenjei frectirilor interne $i compresibilitajti aerului. Legea continuitajii se verifica in doua variante. In prima variant se monteaza la tunel cele trei colectoare diferite si anume cele cu diametrele de: § em, 10 em si 18 em, intr-o ordine oarecare. Cunoscdndu-se diametrele, se pot xD? alla sectiunile transversale ale tuburilor respective-cu formula elementara: § = = Viteza Curentului de aer se masoard pe scala de jos a manometrului, conform schemei reprezentate in figura 4, in dreapta. Astfel, furtunul care preia presiunea staticd, 1 in figura, se conecteaza la partea superioari a manometrului, iar cel care preia presiunea total, 2 in figurd, se conecteaza Ja partea inferioara, Astfel, manometrul indica direct presiunea dinamica pe scala superioard si direct viteza pe scala inferioara. Datele experimentale se trec intr-un tabel de forma: Diametrul colectorului (m) 510 10:10 18:10 v(m/s) | S(m?) | v8 (m’ss) Legea continuiti{ii inseamna, teoretic, v-S = const., ceea ce experimental se verifica numai aproximativ, din motivele care au fost ardtate, in a doua varianti se foloseste tubul Venturi, care se monteazi la tunel prin intermediul colectorului de 10 cm diametru. Pentru un regim de curgere constant (0 pozitie fixd a cursorului reostatului, in a doua jumitate a cursei sale), se masoari cu manometral universal mai intai presiunea staticd in cele 8 sectiuni diferite ale tubului. Acest lucru se face prin cuplarea, pe rnd, la sfufurile tubului, a furtunului conectat la terminaia inferioari a manometrului, cel de sus riménénd liber (deschis). Pe scala manometrului se citeste si se noteazi presiunea statica in cele 8 poziti. Daca presiunea static devine mai mic& decat cea atmosfericd, caz.in care coloana de apa din manometu coboard sub diviziunea zero, atunci se cupleazi furtunul de sus al manometrului pe rand la stuurile tubului, cel inferior riméndnd liber (deschis). in acest fel se misoara, de fapt, cu cit presiunea statica este mai mic decit cea atmosferied, ceea ce este echivalent cu a considera indicajia respectiva negativa, Situajia mentionata se realizeaza, de regula, in sectiunile mici: 4, 5 si 6. Pana in acest moment al lueririi se cunoaste presiunea statica in cele 5 sectiuni diferite ale tubului Venturi. Pentru verificarea legii continuitajii, trebuie cunoscuta si viteza in fiecare seofiune, ceea ce nu se poate face direct cu tubul Venturi, Trebuie masurata presiunea dinamicd, din care, cu relafia cunoscuti, se obfine viteza curentului de aer. Dar nici presiunea dinamicd nu se poate misura direct, ci se obfine prin diferenfa dintre presiunea total si cea static’. Presiunea totalii se masoara cu ajutorul unor sonde de presiune tip Pitot, construite sub forma unor {evi subjiri de cupru, decupate in partea inferioara, pentru a prelua gi presiunea dinamica. Pentru ficcare sectiune existi cite o sond’, avand lungimea astfel incdt extremitatea si implicit orificiul si se plaseze pe axa tubului Venturi. in acest sens, pe eapatul vizibil al sondei exist un semn (o crestaturd) care indica orientarea ei corecta si anume ciitre curentul de aer, Dupa introducerea corecta a sondei in locagul situ, se face legitura cu manometrul prin intermediul furtunului inferior. fn acest fel pe scala manometrului se citeste si se noteaza Presiunea totale. Cunoscand presiunile statics gi total, viteza se obfine cu rlafile: =P, ra, va Py. Pe © Pe p Observatie: in aceasti relatie trebuic sa se lucreze in sistemul SI, ceea ce inseamnii cd Presiunile trebuie sa fie transformate din mm coloand de apa, in N/m? conform relatiei (6), Imm H,0 = 9,8N/m’ © In acest moment al lucririi se Pune problema inlocuirii valorii densitafii aerului tn conkifille reale de Iucru, corespunzator presiunior respective. Este rezonabil si acceptabil sa Se ia pentru densitatea aerului valoarea corespunzitoare condifilor normale si anume: Px =129kg/m’ . Desi in acest fel se introduce o eroare sistematicd in valorile determinate, aceasta nu este prea mare, deoarece aerul este pujin compresibil la vitezele relativ mici ale curentului de aer. Sectiunile tubului Venturi in punctele de misurare a presiunilor se objin din valorle diametrelor corespunzatoare ordinii de numerotare, care sunt: 95, 83, 70, 56, 42, 54, 71, 92 [mm]. Datele experimentale obtinute se trec intr-un tabel de forma: Tn los PB Po=Pi-P, det. | (Nim*) | (Nim?) (im’) meal J Se va constata cd produsul din ultima coloans nu este riguros constant, ci varia Himite rezonabile. Acest lucra certified existenja abaterilor luidului de la idealitate, cauzat insa si de erori sistematice, 34 Verificarea legii lui Bernoulli Legea lui Bernoulli a fost prezentata in adrul teoriei lucrari, Practic se lucreaza cu un ‘ub orizontal (tubul Venturi), astfel incat legea se scrie: P, tov const., P, +P =const.. p, = const a coarece pentru un tub orizontal, presiunea hidrostaticd este constant, inclusv zero, n toate sectiunile. in cele Pitot cu dows brafe, prezentat ia figura 4, Datele experimentale objinute se rec intr-un tabel de forma: