Sunteți pe pagina 1din 20

SPIRU HARET

Facultatea de Management Financiar

Contabil

Caiet de practică
Ploieşti

2006-2007
CUPRINS
1. Prezentarea SC. IOR SA....................................................................... 2

2. Structura organizatorică societăţii I.O.R. S.A. .................................. 4

3. Compartimentul financiar–contabil .................................................... 7

4. Problematica salarizării în cadrul compartimentului financiar-


contabil ...................................................................................................... 12

5. Monografie contabilă ........................................................................... 14

6. Bibliografie ........................................................................................... 15

7. Anexe
1. Prezentarea SC. IOR S.A.
Denumirea societăţii este Societatea comercială Întreprinderea Optică
Română 131b17b S.A.(S.C. I.O.R. S.A.).

În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile, şi alte acte referitoare la


societate, denumirea societăţii va fi precedată sau urmată de cuvintele “societate
pe acţiuni” sau iniţialele “S.A.”, de capitalul social şi numărul de înregistrare.

S.C. I.O.R. S.A. este persoană juridică română. Forma juridică a societăţii este
de societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile
române şi cu statutul societăţii.

Sediul societăţii este în România, în municipiul Bucureşti, Str. Bucovina, nr.4,


sect.3.

I.O.R. Bucureşti a fost înfiinţată în 1936 cu capital şi experienţă tehnică a


unor firme de optică din Franţa şi Italia, acumulând o experienţă bogată de peste
50 ani în domeniul fabricaţiei echipamentului optic.

La data de 31.12.2006 capitalul social se ridică la suma de 9.301.755,2 lei,


fiind majorat cu valoarea terenurilor de la căminele de nefamilişti (96.700,2 lei) şi
terenul din incinta IOR 1 (3.809.272,5 lei) conform prevederilor art. 32 al. 2 din L
99/99, art. 142-145 din HG 577/2002 urmând ca exprimarea dreptului de
preemţiune a acţionarilor din afara de MEC, să se efectueze în 15 zile. Referitor la
ponderea acţiunilor deţinute în totalul capitalului social, se evidenţiază ca
principali acţionari : Ministerul Economiilor şi Finanţelor cu un număr de
3.330.660 acţiuni , în valoare totală de 8.326.622,7 lei , ceea ce reprezintă un
procent majoritar de 89,516682% din acţiuni, un alt acţionar este SIF Muntenia
care deţine un număr de 3.330.660 acţiuni, cu o valoare totală de 8.326.622,7 lei,
reprezentând 7,877035 % în totalul acţiunilor. Ceilalţi acţionari (persoane fizice
şi juridice) deţin o pondere mai puţin însemnată.

Societatea pe acţiuni Industria Optica Română – I.O.R. – a fost fondată în


26 septembrie 1936, cu capital privat românesc şi francez pentru a satisface
necesităţile de dotare ale armatei.

Scopul societăţii este producerea şi comercializarea produselor care fac


obiectul de activitate al societăţii comerciale, promovarea şi punerea în aplicare a
iniţiativelor de interes naţional în domeniile fabricaţiei de aparate optice, opto-
mecanice, opto-electronice şi de mecanică fină, domenii conexe şi realizarea de
beneficii.

Statutul societăţii stabileşte că principalele domenii de activitate ale S.C.


IOR S.A. sunt: aparatură medicală, microscoape şi stereomicroscoape, aparatură
de măsurare şi subansambluri optico-mecanice.
2. Structura organizatorică societăţii I.O.R. S.A.

Structura organizatorică de conducere a societăţii I.O.R. S.A. în raport de


numărul compartimentelor funcţionale şi în funcţie de tipul de legături structurale
are o structură de tip ierarhic funcţională (mixtă). Structura de tip ierarhic-
funcţională se caracterizează prin faptul că în componenţa sa sunt constituite
compartimente funcţionale (direcţia economică, direcţia comercială, direcţia
tehnică de producţie), şefii acestora neavand însă autoritatea ierarhică asupra
executanţilor din alte compartimente.

Ca urmare, se stabilesc relaţii de cooperare prin furnizarea de informaţii,


între compartimente, astfel :

Figura nr.1 Organigrama S.C. I.O.R. S.A.

Adunarea generală a acţionarilor este organul de conducere al societăţii,


care decide asupra activităţii acesteia şi asigură politica ei economică şi
comercială.
În ceea ce priveşte reprezentarea acţionarilor în Adunările Generale, situaţia
participării acestora la fiecare adunare este consemnată în procesele verbale
întocmite, vizate de comisia de cenzori pentru confirmarea cvorumului necesar
desfăşurării legale a acestora.

Consiliul de administraţie, administrează societatea pe acţiuni, şi este


compus din 11 administratori, aleşi de adunarea generală a asociaţilor pe o
perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi aleşi pe noi perioade de 4 ani, care pot
avea calitatea de acţionari. Numărul de administratori este stabilit în raport cu
volumul şi specificul activităţii societăţii comerciale.

Comisia de cenzori controlează gestiunea societăţii, şi este formată din 3


membrii, care trebuie să fie asociaţi cu excepţia cenzorilor contabili. Cenzorii se
aleg de adunarea generală a acţionarilor.

Pentru realizarea atribuţiilor ce-i revin, S.C. "IOR" - S.A. are în structura
organizatorică direcţii, servicii, birouri, secţii şi ateliere independente.

In cadrul societăţii funcţionează conform organigramei, următoarele


direcţii:

- Direcţia tehnică şi de producţie

- Direcţia economică

- Direcţia comercială

Atribuţiile şi răspunderile revin compartimentelor din subordinea


Administratorului unic, Director general şi a celor care compun direcţiile
menţionate mai sus. Direcţiile sunt conduse de directori executivi.

1. Direcţia tehnică şi de producţie este componenta organizatorică a


societăţii care asigură executarea operaţiilor acesteia în domeniul: proiectării
constructive, cercetării şi proiectării tehnologice, modernizării tehnologiilor şi
introducerii de procedee tehnologice noi, proiectelor de mecanizări, modernizări.

        Divizia tehnică:

- Secţia proiectare constructivă

- Secţia proiectare tehnologică


- Serviciul strategie, planificare tehnică şi pregătirea fabricaţiei

- Secţia sculărie

- Atelier prototipuri

        Divizia producţie:

- Secţia prelucrari mecanice

- Atelier prelucrări mecanice

- Secţia prelucrări optice

- Secţia montaj

        Divizia mecano-energetic - Atelier energetic

2. Direcţia economică, este componenta organizatorică a societăţii care


asigură şi răspunde de realizarea activităţii financiar contabile în conformitate cu
dispoziţiile legale în vigoare.

Direcţia economică este condusă de un director executiv, care în baza


mandatului managerial încredinţat, coordonează şi răspunde de activităţile
menţionate mai sus.

Direcţia economică are în subordine următoarele compartimente:

- Serviciul contabilitate

- Serviciul financiar-preţuri

3. Direcţia comercială, este componenta organizatorică a societăţii care


asigură comercializarea produselor şi serviciilor societăţii pe piaţa internă şi
externă, planifică şi realizează aprovizionarea cu materii prime, materiale,
combustibil, maşini şi utilaje, piese de schimb din ţară şi din import, repere şi
subansamble fabricate în colaborare, organizează activitatea de consiliere şi
asistenţa juridică, protocol-secretariat precum şi organizarea activităţii de
transport şi comenzi diverse.

Direcţia comercială are în subordine următoarele compartimente:


1) Serviciul Marketing, relaţii externe, public relations

- Biroul Marketing-service

2) Serviciul vânzări, comenzi diverse şi servicii comerciale către populaţie

3) Serviciul aprovizionare, transporturi, depozite

- Biroul transporturi - depozit, Oficiul juridic.


3. Compartimentul financiar–contabil
Compartimentul contabilitate al unităţii este organizat conform
prevederilor articolului 11 din legea contabilităţii NR. 82/1991 pe compartimente
distincte conduse de contabilul şef.

Compartimentele care funcţionează în cadrul unităţii sânt:

- Compartimentul Aprovizionare – desfacere

- Compartimentul contabilitate

- Compartimentul financiar

Mi-am desfăşurat perioada de practică în cadrul compartimentului


Aprovizionare – desfacere.

În cadrul compartimentului Aprovizionare – desfacere se întocmesc


comenzile către furnizori în vederea aprovizionării unităţii cu mărfurile necesare
activităţii de comercializare pe care o desfăşoară.

Compartimentul de aprovizionare

Aprovizionarea se face cu mijloace de transport proprii însoţite de delegaţii


unităţii, sau sunt aduse de către furnizor, caz în care sunt percepute cheltuieli de
transport.

La sosirea mărfii aceasta este recepţionată de către gestionar şi comisia de


recepţie care confruntă cantităţile din factura cu cele existente faptic.

De asemenea se face şi o verificare a calităţii mărfurilor primite.

Dacă nu s-au constatat diferenţe se întocmeşte nota de intrare recepţie al


cărei număr este trecut pe spatele facturii; gestionarul semnează de primirea
mărfii.

Dacă se constată diferenţe tot pe spatele facturii se menţionează marfa


refuzată la plata şi numărul notei de intrare recepţie după care se semnează de cei
care au recepţionat marfa.
De aici factura merge la contabilitate unde este trecută în registrul de scadenţa.

Registrul de scadenta nu este un document tipizat; el este liniat într-un


registru şi cuprinde următoarele rubrici: nr. Curent; data; furnizorul; nr. Factură;
valoare; modalitate de plată; data scadenţei; delegatul care însoţeşte marfa; TVA
deductibil; nr. Notei de intrare recepţie şi constatare de diferenţe.

Nota de intrare recepţie şi constatare de diferenţe

Serveşte ca:

- document pentru recepţia valorilor materiale, piese de schimb, utilaje.

- document justificativ pentru încărcarea în gestiune

- act de probă în litigii cu furnizorii pentru diferenţele constatate la recepţie

- document justificativ de înregistrare în evidenţa mărfurilor şi în contabilitate.

Se întocmeşte normal pe măsura efectuării recepţiei de către comisia de


recepţie la locul de depozitare, în două exemplare.

Circulă la:

-magazie după semnarea de către comisia de recepţie, delegaţii furnizorului şi


gestionar,

-la compartimentul de aprovizionare pentru înregistrarea cantităţilor aprovizionate


şi certificarea efectuării plăţilor către furnizor,

-la compartimentul financiar – contabil pentru înregistrarea în contabilitatea


sintetică şi analitică.

Se arhivează la compartimentul financiar – contabil

Nota de intrare recepţie la sfârşitul lunii este contabilizată pe fiecare


gestiune şi apoi pe total gestiuni cu rubricile: marfă; ambalaje; cotă; cheltuieli;
TVA deductibil; total valoare.
Pe baza acestui centralizator se întocmeşte nota contabilă 1. – pentru intrări
mărfuri în gestiune.

Desfacerea – livrarea mărfurilor din magazie către clienţi se face pe bază de


factură fiscală care se întocmeşte normal in trei exemplare de către
compartimentul desfacere şi se semnează de către reprezentanţii acestuia.

Factura fiscală serveşte ca:

- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului

- document de încărcare în gestiunea primitorului (clientului)

- document justificativ de înregistrare în contabilitate (furnizorului şi


cumpărătorului).

Circulă la:

- compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv

- la persoanele care dispun încasări şi plăţi din contul de la bancă al unităţii

- la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidenţele operative şi


pentru eventualele reclamaţii ale clienţilor (exemplarul 2 al facturii, la care se
adaugă dispoziţia de livrare)

- la compartimentul financiar – contabil, pentru înregistrarea în contabilitate


(exemplarul 3)

Se arhivează:

- la compartimentul desfacere (exemplarul 2)

- la compartimentul financiar – contabil (exemplarul 3)

La sfârşitul fiecărei zile se întocmeşte borderoul de livrare în două


exemplare pe fiecare gestiune în parte de către serviciul desfacere.

Acestea ajung la serviciul contabilitate însoţite de exemplarul 3 al facturii.


Aici se face verificarea aritmetică a calculelor şi în cazul în care se constată erori
se corectează atât factura cât şi borderoul.
Se arhivează:

- la compartimentul desfacere (exemplarul 2)

- la compartimentul financiar – contabil (exemplarul 3)

La sfârşitul fiecărei zile se întocmeşte borderoul de livrare în două


exemplare pe fiecare gestiune în parte de către serviciul desfacere.

Acestea ajung la serviciul contabilitate însoţite de exemplarul 3 al facturii.


Aici se face verificarea aritmetică a calculelor şi în cazul în care se constată erori
se corectează atât factura cât şi borderoul.

După verificare acestea merg la serviciul financiar unde sunt înregistrate în


registrul jurnal al contului 4110 “Clienţi”.

Cu acest jurnal se ţine evidenţa zilnică a clienţilor pe fiecare factură în parte


şi conţine rubricile: NR. Curent; data; NR. Factură; marfă; ambalaj; cota; TVA
colectat; total valoare.

Cu ajutorul acestui jurnal se evidenţiază valoarea livrărilor zilnice total şi


defalcat.

La sfârşitul lunii pe baza totalului din lună, defalcat se poate întocmi nota
contabilă 2 – livrări mărfuri din gestiune.

Aceste două note contabile – 1 şi 2 stau la baza întocmirii decontului de


Taxa pe valoare adăugată.

Taxa pe valoare adăugată – este un impozit indirect introdus în ţara noastră


începând cu data de 1 Iulie 1993. Ea este definită conform Ordonanţei Guvernului
ca fiind diferenţa dintre cumpărările şi vânzările aceluiaşi stadiu al circuitului
economic.

La început taxa a fost stabilită prin Ordonanţa Guvernamentală nr.2/1998 la


un procent de 18% din valoarea adăugată şi 0% pentru bunurile şi serviciile
exportate. Începând cu 1 Februarie 1998 taxa pe valoare adăugată s-a stabilit la
22% şi 11%, iar începând cu 1 Ianuarie 2000 s-a stabilit o cotă unică de 19%.

Obligaţia plăţii TVA ia naştere la data efectuării livrării, dar având în vedere
anumite excepţii când exigibilitatea poate fi ulterioară sau anticipată faptului
generator, în articolul 11.10 din Normele de aplicare a TVA , se precizează:
“Agenţii economici plătitori de TVA sânt obligaţi până la 25 ale lunii
următoare, să depună deconturi pe baza datelor din jurnalul de vânzare şi
respectiv din jurnalul de cumpărare."

In cazul societăţii SC. IOR SA. acest decont se întocmeşte lunar în urma
totalizării fişelor de operaţiuni diverse ale conturilor 4426 – TVA deductibilă şi
4427 – TVA colectată. Regularizarea taxei pe valoarea adăugată se face cu
ajutorul contului 4423 – TVA de plată şi 4424 – TVA de recuperat.

Comparând în cursul unei luni soldul contului 4426 – TVA deductibil cu


soldul contului 4427 – TVA colectat pot apărea următoarele situaţii:

- daca TVA colectat este mai mare decât TVA deductibil rezultă ca diferenţă
reprezintă TVA de plată (4423);

- dacă TVA colectat este mai mic decât TVA deductibil rezultă ca diferenţa
reprezintă TVA de recuperat (4424)

TVA de recuperat poate fi utilizat în lunile următoare în compensarea


eventualului TVA de plată, sau putem face cerere de recuperare a lui în
următoarele condiţii:

Dacă diferenţa este rezultată dintr-un export, cererea se face în luna


următoare şi suma va fi recuperată după o prealabilă verificare a contabilităţii de
către organele de control.

Dacă suma de recuperat este rezultată din operaţiuni obişnuite, cererea de


recuperare se poate face dacă suma de recuperat nu a putut fi compensată prin
TVA de plată şi dacă suma de recuperat depăşeşte o anumita limita stabilita de
lege.

După ce s-a făcut cererea de recuperare de TVA chiar dacă banii nu au fost
viraţi, suma respectivă nu mai poate fi utilizată pentru compensarea TVA de plată.

La sfârşitul lunii conturile 4426 – TVA deductibil şi 4427 – TVA colectat


nu au voie sa aibă sold ; de aceea ele trebuie să fie soldate, adică

Rulaj debitor = Rulaj creditor.


Pentru aceasta contul 4426 fiind un cont de activ, şi având un rulaj debitor
prin colectare de TVA deductibil în cursul lunii va trebui să se crediteze cu o
sumă egală cu rulajul debitor iar contul 4427 fiind cont de pasiv va trebui să se
debiteze cu o sumă egala cu rulajul său creditor.

Închiderea acestor conturi se va realiza de fapt în corespondenţa cu conturile


4423 – TVA de plată şi 4424 – TVA de recuperat astfel:

- dacă rulaj 4427 > rulaj 4426 atunci 4427 se va debita în corespondenţa cu 4426
în limita rulajului debitor al contului 4426 şi cu contul 4423 – TVA de plată
pentru diferenţe prin formula contabilă:

4427 = %

4426

4423

- dacă suma reflectă rulajul debitor al contului 4426 > rulajul contului 4427,
atunci 4426 – TVA deductibil se va credita în corespondenţă cu contul 442 –
TVA colectat în limita soldului contului 4427 şi cu contul 4424 – TVA de
recuperat pentru diferenţe prin formula contabilă:

% = 4426

4427

4424

Pentru asimilarea contabilităţii TVA se ia următorul exemplu:

Pe baza centralizatorului notelor de intrare – recepţie pe luna iulie se


înregistrează intrările de mărfuri în valoare totală de 31650,89 lei.

- valoare marfă - 265 97,28 lei

-TVA deductibil – 50 53,60 lei

% = 401 316 50,89 lei

3710 265 97,28


4426 50 53,60

Pe baza centralizatorului livrărilor pe luna iulie se înregistrează ieşirea


mărfurilor din depozit astfel:

VALOARE MARFĂ – 276 86,14LEI

COTA – 11 79,87 LEI

CHELTUIELI TRANSPORT – 81,50 LEI

TVA COLECTAT – 54 98,34 LEI

TOTAL VALOARE – 344 45,86 LEI

4110 = % 344 45,86

3710 276 86,14

707 11 79,87
4. Problematica salarizării în cadrul compartimentului financiar -
contabil
Cheltuielile de muncă vie în procesul de producţie al întreprinderii, ca principal factor de producţie, poartă
denumirea de cheltuieli cu munca vie şi constau din:

· cheltuieli referitoare la drepturile de salarii cuvenite personalului (salariaţilor);

· cheltuieli privind contribuţia întreprinderii la asigurările sociale şi constituirea fondului de şomaj.

a) Cheltuielile referitoare la drepturile de salarii cuvenite personalului cuprind salariile calculate şi cuvenite lunar
personalului pentru activitatea desfăşurată, precum şi sporurile, indexările, indemnizaţiile de conducere şi indemnizaţiile
pentru concediul de odihnă, calculate anual.

Salariile personalului se plătesc astfel:

· sub forma unui avans chenzinal în cursul lunii, în contul drepturilor salariale calculate şi cuvenite salariaţilor la sfârşitul
lunii;

· chenzina a II-a plăteşte, de regulă, la sfârşitul lunii, pe baza statelor de salarii.

Statul de plată este documentul justificativ în care se determină drepturile salariale cuvenite salariaţilor pentru
munca prestată, formate din salariile de încadrare, sporurile de vechime, sporurile de condiţii deosebite în muncă, sporurile
de noapte etc.

Din salariile brute astfel calculate se plătesc obligaţiile societăţii, sub formă de:

· impozitul de salarii;

· contribuţia salariaţilor la asigurările sociale;

· contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj;

· contribuţia la fondul pentru asigurările sociale de sănătate;

· alte reţineri în favoarea terţelor persoane: rate, chirii, amenzi, prime de asigurare, debite, diverse imputaţii etc.

După scăderea reţinerilor de mai sus din salariul brut, se obţine restul de plată sau salariul net.

Impozitul pe salarii este partea ce se cuvine bugetului de stat din drepturile cuvenite salariaţilor. Acesta este inclus
în valoarea salariului brut. Mărimea impozitului pe salarii se determină pe baza unor cote procentuale stabilite prin lege şi
se scade din salariile brute lunare, cuvenite salariaţilor.

Contribuţia salariaţilor la asigurările sociale (CAS) se calculează prin aplicarea unui procent asupra salariului brut
lunar (9.5 %) asupra salariului brut lunar şi se scade din acesta.

Contribuţia la constituirea fondului de ajutor de şomaj se calculează prin aplicarea unui procent asupra salariului
brut lunar al fiecărui salariat (1%) şi se scade din salariul brut.

Contribuţia la fondul pentru asigurările sociale de sănătate ( CASS) se calculează prin aplicarea unui procent ( 6,5%)
asupra salariului brut lunar şi se scade din acesta.

b) Cheltuieli privind contribuţia întreprinderii la asigurările sociale şi la constituirea fondului de şomaj


Pentru drepturile de salarii cuvenite personalului, întreprinderea este obligată să constituie şi să plătească
bugetului asigurărilor sociale de stat şi altor instituţii ale statului anumite datorii:

- Contribuţia unităţii la asigurările sociale (CAS).

Acesta se calculează prin aplicarea unui procent asupra salariului brut lunar şi se suportă de întreprindere.
Procentul variază în funcţie de grupa de muncă în care este încasată fiecare întreprindere (exemplu. pentru grupa a III-a,
procentul este de 19,75%).

- Contribuţia unităţii la constituirea fondului de ajutor de şomaj.

Se determină prin aplicarea procentului de 2,5% asupra salariului brut lunar.

- Contribuţia unităţii la fondul de sănătate se determină prin aplicarea procentului de 7% asupra salariului brut lunar şi se
suportă de întreprindere.

- Contribuţia de concedii şi indemnizaţii , în procent de 0,75% din salariul brut lunar , calculată de la 1.01.2006 conform
OUGR 158/2005

- Contribuţia unităţii la fondul de accidente , în cotă variabilă, în funcţie de obiectul de activitate al societăţii.

- Comision datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă judeţean în cota de 0,25 sau 0,75% calculat asupra fondului de
salarii.
5. Monografie contabilă

Operaţia 1. Achiziţie de materii prime în valoare de 1309 lei:

% = 401 1309 lei

301 1100 lei

4426 209 lei

Operaţia 2. Plata datoriilor către furnizori î valoare de 1309 lei:

401 = 5121 1309 lei

Operaţia 3. Acordarea avansului către salariaţi:

425 = 5121 5500 lei

Operaţia 4. Acordarea lichidării:

421 = 5121 7700 lei

Operaţia 5. Reţineri din salarii:

421 = % 2530 lei

431

437

444

425

Operaţia 6. Plata impozitului pe profit:

441 = 5121 5000 lei

Operaţia 7. Închiderea conturilor de TVA:

4427 = % 1000

4426 800

4423 200
6. Bibliografie
1. Ministerul Finanţelor Publice, Reglementări Contabile pentru Agenţii
Economici, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

2. Legea Contabilităţii nr.82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României,


nr.48/14 ianuarie.2005.

3. O.M.F.P. nr.1752/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme


cu directivele europene, Monitorul Oficial nr.1080/30 noiembrie 2005, ordin care
se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2006.

4. Legea nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al


României, nr. 927/23 decembrie 2003

5. Ordonanţa nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003,

privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României nr. 793/27 august 2004.

6. Legea nr. 494/2004, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2004,


pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal,
Monitorul Oficial al României, nr. 1092/24 noiembrie 2004.

7. Ordonanţa de Urgenţa nr. 123/2004, pentru modificarea si completarea Legii


nr.571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României nr. 1154/07
decembrie 2004.

8. Legea nr. 96/2005, privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului


nr.123/2004, pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul
Fiscal, Monitorul Oficial al României, nr. 325/18 aprilie 2005.

9. Ordonanţa de Urgenţă nr. 138/2004, pentru modificarea si completarea Legii


nr.571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României, nr.1281/30
decembrie 2004.

10. Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului


nr.138/2004, pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul
Fiscal, Monitorul Oficial al României, nr. 466/01.aprilie 2005.
11. Catalogul formularelor tipizate cu regim special privind activitatea financiară
si contabilă, Editura Imprimeria Naţională, Bucureşti, 2004.

12. Ordinul nr. 1850/2004, privind registrele si formularele financiar–contabile,


publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 23/07 ianuarie 2005.

13. Contabilitate financiară Prof.univ.dr.Mihai RISTEA, Lect.univ.dr.Corina-


Graziella DUMITRU.

14. Bazele contabilităţii Conf. univ. dr. Chiriţă Carani