Sunteți pe pagina 1din 10

Analiza statistica a sistemelor de pensii din Romania si Statele UE

1. Evolutia demografica
De mai multe decenii, Europa se confrunta cu o scaderii a populatiei si cu imbatranirea
acesteia. In aceasta situatie intra si Romania, in care imbatranirea demografia se manifesta
inca din secolul al XX si a evoluat din ce in ce mai mult, cu o vizibilitate destul de mare, mai
ales in zonele rurale.

Din cauza goanei dupa un loc de munca in afara tarii si a scaderii natalitatii, procesul de
imbatranire demografica reprezinta o problematica importanta in Romania, in care populatia
de peste 60 de ani, este in proportie de 19,4% (2008), iar din acestia 24% fac parte din mediul
rural(Mihaela Persu, 2010).

Principalul factor pentru aceasta cauza s-a facut remarcat la sfarsitul anului 1989, atunci
cand a fost abrogate legislatia ronatalista-coercitiva, ce a schimbat metoda de reproducere cu
unul moder, ce a duc la o scadere a natalitatii. Aceasta metoda a afectat atat fertilizarea cat si
mortalitatea, astfel, creste natalitatea si scade mortalitatea.

In cazul Romaniei, aceasta trebuie sa ia in calcul noi proceduri pentru atingerea


echilibrului. Trebuie sa existe planuri si strategii bine dezvoltate, mai ales in cazul spatiului
rural, pentru cresterea demografiei.

O comparatie intre perioada dinainte de 1989 si perioada de dupa, reprezinta numarului


populatiei, in care, pana in ’89 a fost de 350 de mii de nascuti vii cu o rata de natalitate de
peste 16%, iar dupa ’89 statisticile se invart intre 10 nascuti vii la 1000 de locuitori.

In anul 1990, populatia ce includ persoanele in varsta (peste 65 de ani) a reprezentat 10,4%
din totalul populatiei, in schimb, peste douazeci de ani mai tarziu populatia ajunge la 14,9%.
In acest timp, ponderea populatiei tinere scade ajungand in anul 2009 pana la 15,2% de la un
procent de 23,7% in anul 1990 (Constanta Mihaescu, 2009).
Procesul de imbatranire demografica se datoreaza mai multor factori, cum ar fi: financiari,
economici, demografic dar si sociali. Prima consecinta o reprezinta cresterea dramatica a
persoanelor care au ajuns la varsta de pensionare in comparatie cu forta de munca, care va
pune presiune atat sociala cat si politica asupra sistemului social.

1
Conform datelor furnizate de care EUROSTAT, ponderea populatiei imbatranire urmeaza
sa creasca semnificatv, astfel piramida varstelor se va modifica. Se va remarca cum rate de
dependenta sau raportul populatiei cu varsta de peste 65 de ani/populatie activa va creste
semnificativ, in anul 2000 fiind de 27% iar in 2050 de 53% (medie europeana).

Tabelul 1: Persoane in varsta respectiv raportul persoanelor active/pensionari -


previziuni

2000 2010 2020 2030 2040 2050


Franta 27,2 28,1 35,9 44,0 50,0 50,8
Germania 26,0 32,9 36,3 46,7 54,7 53,3
Italia 28,8 33,8 39,7 49,2 63,9 66,8
Regatul Unit 26,4 26,9 32,0 40,2 47,0 46,1
UE - 15 26,7 29,8 35,1 43,8 52,4 53,4
Sursa: EUROSTAT, Problemes economiques no. 2840/2004

In ceea ce priveste rata de dependeta totala in cazul populatiei active, daca se adauga
numarul populatiei cuprinse intre 1 si 19 ani, la cea de peste 65 de ani, ar putea ajunge la 90%
in anul 2050, comparativ cu 64% in anul 2000. Cresterea numarului de persoane varstnice
este cauzata exploziei natalitatii dupa razboi (baby-boom), cresterii sperantei de viata dar si
scaderea ratei fertilitatii (SANDU, 2012).

2. Istoria sistemului de pensii

In timp ce se dezvolta capitalismul si se creste numeric proletariatul, au luat nastere si


revendicarile atat sociale cat si economice, in urma careia, pozitia prioritara o ocupa
asigurarea sociala a muncitorilor.

Mai intai, muncitorii au beneficiat de drepturi de asistenta sociala, sub forma de sprijin
mutual adordate prin intermediul statutelor muncitoresti. Pe parcurs, prin intermediul legilor
s-au stabilit drepturile legate de asistenta sociala.

2
Un moment important ce a avut loc pentru a se adauga drepturile pentru asistenta sociala,
s-a realizat prin Legea din 27 ianuarie anul 19121 in ceea ce priveste organizarea meseriilor,
acordarea creditelor si asigurarilor muncitoresti. Germania, Luxemburg, Suerdia, alaturi de
Romania au fost primele patru tari care au avut un regim bazat pe asistenta sociala obligatorie,
inaintea inceperii primului razboi mondial(Alexandru Ticlea, 1994).

3. Aparitia sistemului de pensii

Sistemul de pensii reprezinta venitul ce asigura traiul la batranete, componenta cea mai
importanta a sistemul ce asigura protectia sociala. Aceasta metoda a luat nastere atunci cand
batranii se temeau ca nu aveau o sursa de venit in momentul in care nu mai pot muncii si in
momentul in care statul s-a dezvoltat.

In trecut, pana sa apara industria sau atunci cand aceasta era slab dezvoltata, se spune ca
persoanele care nu mai aveau putere de munca, erau intretinute de copii acestora (in special
cel care ramanea sa locuiasca in aceiasi in gospodarie). Pe parcurs, industria s-a dezvoltat,
membrii familiilor s-au separate iar copii s-au deplasat in alte zone pentru a-si asigura un trai.
Din urma a venit statul, dezvoltat si acesta, care a decis sa asigure un venit pentru un trai
decent persoanelor care detin o activitate, fac parte din sistemul asigurarilor sociale, dupa ce
acestea nu vor mai avea putere de munca.

Astfel, statul a decis incasarea unor contributii pentru asigurarile sociale, pe toata perioada
de munca a salariatilor, dupa pensionare asigurandu-le un venit, numit pensie. In acelasi timp,
statul urmareste si el un scop ce include membrii sai, acesta fiind existenta din veniturile
proprii care li se cuvin. Cu cat intr-o anumita tara sunt mai multe persoane care au un trai bun
atat in timpul activitatii cat si dupa pensionare, cu atat statul este mai “eliberat de griji”
(Lacrita, 2005).

1
Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti din 27 ianuarie 1912, Publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei nr. 236 – Legea NENITESCU,

3
4. Sistemul de pensii din Romania

Ereditare din socialism, pensiile din Romania reprezinta un model atipic, in comparatie cu
celelalte sisteme de pensii din Europa.

Prima lege aparuta in Romania legata de drepturile de asistenta sociala, a aparut in anul
1895 si se numea “Legea minelor”. Prin intermediul acestei legi, s-a adaugat oferirea
minerilor si muncitorilor din industria petroliera, asistenta sociala obligatorie, prin
oficializarea pensiei si a indemnizatiei in situatia unul accident de munca (Legea minelor,
1895).

Prin intermediul acestei legi, s-a infiintat o casa de ajutor si una de pensii, fondurile fiind
acumulate prin contributia muncitorilor si a patronilor (Legea minelor, 1895).

4.1 Pilonii sistemului de pensii

In ziua de azi in Romania putem vorbi despre un sistem de pensii multi pilon, format din
pensii de stat dar si din pensii private. Datorita unor schimbari majore atat la nivel socio-
demografic cat si la nivel econimic, statul roman a fost nevoit sa suplimenteze pensiile, iar pe
langa pensiile de stat (pilonul 1) a mai introdus si pensiile private. Pensiile private pot fi
obligatorii (pilonul 2) dar si facultative (pilonul 3).

Sistemul de pensii este structurat pe trei piloni, in acest mod:

A. Pilonul 1 – Pensiile publice


B. Pilonul 2 – Pensiile private obligatorii
C. Pilonul 3 – Pensiile private facultative

4.1.1 Pilonul 1

Cand vorbim despre primul pilon, adica despre pensiile publice, putem spune ca
acestafunctioneaza dupa principiul contributivitatii, in urma carora, fondurile de asistenta
sociala i-au nastere dupa contributiile oferite de catre persoanele fizice si juridice, care iau
parte la sistemul public de pensii.
Potrivit profesorului universitar dr. Gheorghe D. Bistriceanu(2006), acesta este impartit in
mai multe categorii de pensii:

4
 Pensia in ceea ce priveste limita de varsta
 Pensia anticipata
 Pensia anticipata partiala
 Pensia de urmas
 Pensia de invaliditate

A. Pensia ce include limita de varsta ii revine persoanelor care, la data pensionarii,


indeplinesc atat varsta standard cat si perioada minima de cotizare.

In prezent, varsta stabilita de pensionare in cazul barbatilor este de 65 de ani, iar in cazul
femeilor este de 63 de ani. In ceea ce priveste perioada minima de cotizare, atat in cazul
barbatilor cat si in cazul femeilor este de 15 ani, iar perioada completa este de 35 ani. Cand
vine vorba de cadre militare, varsta minima de pensionare atat pentru barbati, cat si pentru
femei, este de 60 de ani. Perioada minima de cotizare este de 20 de ani, pentru ambele sexe iar
perioada completa de cotizare este de 30 de ani (Craciuneanu, 2013).

B. Pensia anticipata, ii revine persoanelor care au indeplinit stadiul de cotizare cu 8 ani


mai mare in comparatie cu cel complet, dar numai cu cel mult 5 ani inainte sa indeplineasca
varsta standard de pensionare.Dupa indeplinirea varstei optime pentru primirea pensiei, cea
anticipata se anuleaza si intra in vigoare pensia pentru limita de varsta, aceasta recalculandu-
se.

C. In cazul pensiei anticipata partiala, au dreptul persoanele care au indeplinit perioada


completa de cotizare, dar si cele care au depasit-o cu pana la 8 ani, dar numai cu 5 ani inaintea
indeplinirii varstei standard de pensionare. In situatia in care varsta persoanei este optime
pentru a primi pensia ce include limita de varsta, aceasta se recalculeaza iar pensia anticipata
partial se anuleaza.

D. In cazul in care, intr-o familie moare unul dintre parinti iar acesta este pensionar,
aceasta suma ii revine copiilor si parintelui supravietuitor. Aceasta se numeste pensie de
urmas.

Potrivit lui Viorel Craciuneanu (2013), copiii au dreptul sa beneficieze de aceasta pensie
numai in conditiile:

5
- Nu au depasit varsta de 16 ani
- Sa nu depaseasca varsta de 26 de ani, in cazul in care isi continua studiile potrivit legii
- Pe toata perioada invaliditatii, fara sa se tina cont de grad, daca acest lucru s-a
intamplat in momentul celor mentionate anterior.

Parintele beneficiaza de aceasta suma, doar in cazul in care durata casniciei lor a fost dar
cel mult 15 ani, dar mai mare de 10 ani. In acest caz, suma cuvenita se modereaza cu 0,5%
pentru fiecare luna si cu 6,0% in cazul fiecarui an de casatorie in minus (Craciuneanu, 2013).

E. De pensia de invaliditate beneficiaza persoanele care si-au pierdut in totalitate sau nu


capacitatea de munca din cauza unor probleme de sanatate si nu a unor accidente de munca.

Conform Legii nr 263/2010, art. 6, prin intermediul sistemului public de pensii sunt
asigurate obligatoriu urmatoarele tipuri de persoane, cum ar fi:

 Acele persoane care desfasoara activitati si prezinta contractual individual de munca


 Persoanele care beneficiaza de o suma lunara, asigurata din bugetul pentru somaj,
denumit mai departe somer
 Persoanele care prin intermediul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti,
sunt numite, pe toata durata a unui mandat
 Acele persoane care realizeaza un venit brut pe an calendaristic, acesta fiind echivalent
cu minim patru ori salariu mediu brut castigat
 In ceea ce priveste apararea nationala, se incadreaza cadrele militare, polistii si
functionarii publici de detin o ramura speciala in cadrul administratiei penitenciare
 Persoane care detin venituri ce tin de natura profesionala, inafara de cele salariale

Pensia se realizeaza prin plata contributiei de catre asigurarile sociale pe o perioada


determinata, in care se tine cont de data de nastere a solicitantului, pensii fiind un drept ce se
acorda prin intermediul unei cereri.

4.1.2 Pilonul 2
A. Pentru ca un sistem de pensii ca fie dezvoltat, trebuie sa se realizeze metote de pensii
ce sunt orientate catre redistribuire, dar trebuie sa se tina cont ca nu se poate realiza un nivel
potrivit al pensiilor. Din acest motiv, s-a introdus sistemul de pensii private.Aceste pensii

6
sunt obligatorii pana la varsta de 35 de ani dar dupa varsta de 45 de ani sunt facultative(Studiu
privind misiunea de audit a fondurilor de pensii private in Romania, 2012).
In aceasta situatie se pune pe primul loc venitul pensionarului la batranete, modalitatea de
trai a acestuia si nu asa cum se intampla in cazul pensiilor de stat, in care primul loc il
reprezinta reducerea si stagnarea saraciei. La fel ca si pensiile de stat, si cele private sunt
obligatorii, insa, exceptie face Irlanda si Noua Zeelanda care nu au impus acest lucru
(Alexandru Ticlea, 1994).
Acest tip de pensii functioneaza pe baza a doua mecanisme: “pay as you go”2si de
“plasemente totale”3. Primul mecanism se refera la contributiile realizate de lucratori luand in
calcul venitul lor curent.In momentul in care un lucrator ajunge la pensie, acesta trebuie sa
primeasca din partea statului acele contributii. Al doilea mecanism prezinta contributiile
lucratorilor care sunt investite si mai putin cheltuite. Investiile sunt coordonate de catre
sectorul public sau de catre o agentie publica cu structura monopol (Craciuneanu, 2013).

4.1.3 Pilonul 3

Pensiile private facultative din Romania au fost reglementate in Legea 204/20064 prin

care se stabileste principiile fondurilor de pensii private facultative si administrarii fondurilor.

In cazul pensiilor private facultative, dupa cum spune si numele, acestea sunt optionale
in care fiecare contribuitor trebuie sa depuna 15% din salariul brut.

2
Viorel Craciuneanu, Asigurari si protectie sociala, 2013, Bucuresti, Universitara
3
Viorel Craciuneanu, Asigurari si protectie sociala, 2013, Bucuresti, Universitara
4
Legea privind cheltuielile facultative nr 204/2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr 470 din
31/05/2006

7
4.2 Problemele sistemului de pensii publice din Romania

Unul dintre cele mai importante motive pentru care sistemul de pensii publice prezinta
dificultati financiare, il reprezinta cresterea brusca a numarului de beneficiari, odata cu
scaderea considerabila a numarului de contribuabili, mai ales in perioada 1990-2010.

Se poate observa ca numarul total de pensionari din sistemul de asigurari sociale anul
2001-2016, a crescut de la 4,426 milioane in anul 2001 pana la 4,678 in anul 2016(Casa
Nationala de Pensii Publice).

Desi numarul pensionarilor a crescut in cei 15 ani, valoarea pensiei a scazut considerabil.
Din acest motiv, putem observa cum in anul 2001, suma totala a fost de 69,314 miliarde iar in
anul 2016, a fost de 52,239 miliarde (Casa Nationala de Pensii Publice).

Figură 1

Evolutia numarului de pensionari pe


perioada 2001-2016

5,000.00

4,500.00

4,000.00
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: (Casa Nationala de Pensii Publice)

Incepand cu anul 1990, pentru sprijinirea financiara, au avut loc mai multe cresteri ale
nivelului sistemului de asigurari de stat iar din acest motiv, rata media a contributiei creste de
la 14% la 31,1% in anul 1989 (Casa Nationala de Pensii Publice).

Una dintre cele mai importante probleme discutate in dezbaterile politice si sociale, in
ceea ce priveste sistemul public de pensii, este reprezentata de raportul mic intre pensia medie
si salariul mediu castigat. S-a demonstrat ca, rata medie de inlocuire salariului castigat prin
pensie, a crescut continuu in perioada 2001-2010, situandu-se intre 33% si 56%. In acest
context, Romania in comparatie cu Europa, prezinta o buna rata de inlocuire, situandu-se pe
locul al saptelea din cele douazeci si sapte de tari ale Uniunii Europene.

8
Conform Eurostat, in anul 2009, Romania a prezentat o rata de inlocuire de 56%, in
comparatie cu cea a Uniunii Europene, care a fost de 51%.

Cand vine vorba despre erori, frauda si coruptie, in toate tarile, acestea includ
provocari majore asupra tuturor sistemelor de protectie sociala. Coruptia, erorile si frauda sunt
mai des intalnite in tarile care au un nivel de dezvoltare mai scazut (este inclusa si Romania),
in comparatie cu tarile OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica),
rezultate din cauza capacitatii administrative limitate, lipsa unor modificari specifice a
problemelor genrale si a unor strategii de inlaturare a erorilor, fraudelor si coruptiei.

Prin intermediul calculelor facute de Agentia Nationala de Audit din Marea Britanie,
se poate observa ca pierderile in sistemele de pensii publice (5% din cheltuielile cu pensii) pot
fi recuperate prin procese specifice. Astfel, suma totala care poate fi recuperata ar fi de 42,3
miliarde lei, rezultat realizat de catre Agentia Nationala de Audid din Marea Britanie cu
ajutorul interventiilor specifice.

5. Pensiile in Uniunea Europeana


In Europa piata pensiilor prezinta schimbari semnificative. „Criza de dependenta”
reprezinta unul dintre cel mai important motor al schimbarilor. Imbatranirea populatiei a fost
influentata de cresterea sperantei de viata dar si de scaderea ratei natalitatii, iar din aceasta
cauza, s-au produs schimbari in raportul dintre contribuabilii ce beneficiaza de sistemul de
pensii de stat – primul pilon – si cei care se afla la pensie si beneficiaza de aceste surse. Acest
lucru necesita o schimbare majora din felul in care sunt privite dificultatile pensiilor privite
atat din punct de vedere al guvernului cat si din punct de vedere al individului. Acest proces
implica o schimbare al sistemului de pensii nu doar la nivel general, ci si o schimbare a
balantei dintre cei trei piloni pe care se bazeaza sistemele de pensii din Europa. Acest lucru
este unul benefic pentru furnizorii de pensii private, pensii recunoscute de ani buni in Europa
(SANDU, 2012).
Cand vorbim de Uniunea Europeana, cea mai mare pondere din totalul cheltuielilor
privind drepturile de protectie sociala (peste 37,6%), este reprezentata de cheltuielile cu plata
pensiilor. Intre tarile Uniunii Europene exista diferente mari cand vine vorba de cheltuielile
privind protectia sociala, in primul rand, difera nivelul de trai, si in al doilea rand, tendintele
demografice, multitudinea proceselor de protectie sociala, rata somajului si alti factori sociali.
De exemplu, in Franta, cheltuielile ce includ drepturile de protectie sociala sunt de 30,8% din

9
PIB, in schimb, in Romania doar de 14,3%, reprezentand tara cu cea mai mica pondere din
Uniunea Europeana.

10