Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a proiectului
2
O zi din viaţa lui
Vasile Goldiş
Prin amabili-
tatea Univer-
sităţii de Vest
„Vasile Goldiş”,
în muzeul ce-i
poartă numele,
filmul documen-
tar reconstituie
secvenţe din
viaţa patriotului
transilvănean.
3
Viena, Bupadesta, Arad
“ Memorandumul rămâne
important în istoria luptei naţio-
nale a românilor prin
faptul că a fost o afirmare
a conştiinţei colective, a conşti-
inţei la nivel european şi cu un
ecou foarte puternic în
Prof. univ. dr. IOAN SCURTU tot spaţiul românesc, evident
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi în Regatul României.
Treptat s-a concentrat la Arad activitatea celor mai importante partide care
susţineau cauza românească. Începând din 1908, s-a decis ca oraşul să devină sediul
Partidului Naţional Român din Transilvania, iar în biroul central al partidului au
pătruns patru localnici – Nicolae Oncu (membru) – avocat, directorul Băncii „Victo-
ria”, Ioan Suciu (secretar ) – avocat, deputat de Ineu, Vasile Goldiş (casier) – avocat,
deputat, ziarist şi autor al unor lucrări despre problema naţionalităţilor în Imperiul
Austro-Ungar –, şi Ştefan Cicio-Pop (controlor ) – nepotul canonicului Pop, avocat
care s-a remarcat în procese ca apărător al memorandiştilor, deputat în parlamentul
ungar. În acelaşi an şi social-democraţii români au ales Aradul ca sediu central.
4
Centru al luptei naţionale
Aradul s-a impus ca un centru
cultural și religios de seamă al
Transilvaniei, unde îşi aveau
sediul Episcopia Ortodoxă, instituții
culturale (Astra arădeană) și de
învățământ (Preparandia) și organe
de presă, precum Tribuna poporului,
Biserica și școala, Românul.
Intelectuali români de seamă, adepți
ai activismului politic, s-au remarcat
în acest oraș.
Pentru o scurtă perioadă, mișcarea politică românească din Ardeal s-a aflat în criză.
Existau puternice tensiuni interne provocate de „tinerii oțeliți”, conduşi de Octavian
Goga, care cereau o strategie politică mai energică a Partidului Naţional Român faţă
de autorităţile maghiare. Ei editau la Arad ziarul Tribuna, fost la Sibiu până în 1903.
La iniţiativa lui Vasile Goldiş s-a decis, în 1910, apariţia unui organ de presă propriu al
Partidului Naţional Român, denumit Românul.
5
Marele Război
(1914-1918)
Soarta românilor de peste Carpaţi
s-a schimbat însă brusc, odată
cu declanşarea celei mai teribile
conflagraţii pe care o cunoscuse
până atunci omenirea.
6
Casa lui Cicio-Pop,
sediul CNRC “
În ziarul Românul, care era
oficiosul Partidului
Naţional Român şi al
Consiliului Naţional Român
Central, apare un editorial
extrem de interesant. Se
spunea că într-adevăr cu o
lună în urmă erau avute în
Conf. univ. dr. VALER MOGA
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
vedere drepturile naţiunii
române din Transilvania şi
În 17/30 octombrie 1918, s-a înfiinţat Consiliul Ungaria, dar lucrurile fiind
Naţional Român Central, cu câte 6 membri pro- profund schimbate acest
veniţi din PNR, respectiv PSD Român din Tran- drept de autodeterminare
silvania. Arădenii Ştefan Cicio-Pop, Vasile Goldiş, trebuie proiectat asupra naţi-
Ion Flueraş au fost cooptaţi în acest important
unii române în întregul ei şi
organism politic. Şedinţele urmau să se ţină în
casa lui Cicio-Pop, numit preşedintele consiliului. este primul articol în care se
foloseşte cuvântul unire.
7
Gărzile Naţionale
Cu scopul asigurării ordinii, s-au constituit Gărzile
Naționale Române. La Arad, sediul acesteia era
în Şcoala Civilă de Băieţi. Traian Mager a relatat
ulterior despre momentele emoţionante ale depune-
rii jurământului: „Începem să purtăm cocarda
românească. (…) Pentru seara, la ora 5,
se fixează timpul prestării jurământului
gardiştilor. Eram acum în număr de 30.
Urmează apoi momentul
sublim, când cu vocea
tremurândă de emoţie,
întreaga asistenţă rosteşte
următorul jurământ secret.”
După care domnişoara
Any Pop, fiica avocatului
Cicio-Pop, a oferit fiecăruia
funda de mătase tricoloră.
“ Pe măsură ce procesul
de redeşteptare naţională
se accentua şi de organizare
a forţelor naţionale s-a
pus problema constituirii
Gărzilor Naţionale. Acestea
au jurat credinţă noilor
autorităţi care se creau
în Transilvania,
respectiv Consiliul
Naţional Român Central.
Dr. PETRE OTU Ele s-au organizat
Institutul pentru Studii Politice de
Apărare şi Istorie Militară pe principiul teritorial şi
mare parte erau provenite
din aceşti soldaţi din
armata austro-ungară care
se întorceau acasă.
8
„Capitala”
Evenimentele
În condiţiile abdicării lui Carol românilor
din 1918 ardeleni
I şi ale proclamării Republicii
Populare Ungare, Vasile Goldiş
a avut ideea să se ceară guver-
nului maghiar Karolyi recu-
noaşterea autorităţii Consiliului
Naţional Român asupra celor
26 de comitate cu populaţie
românească, garantându-se în
schimb „ordinea publică, sigu-
ranţa averii şi a vieţii”. Guvernul
de la Budapesta a solicitat un
răgaz de 12 ore şi l-a trimis de
urgenţă pe Oskar Jaszi, minis-
trul Naţionalităţilor, la Arad, cu
misiunea de a salva integritatea
teritorială a Ungariei. “
La Timişoara, şeful Securităţii,
din mulţimea de oameni,
a zis: „văduva Eugenia Cicio
Pop”. Atunci bunica s-a prezen-
tat şi a fost dusă într-un birou
unde o întreabă: „sunteţi vădu-
va lui Cicio Pop cu Unirea?”
Bunica mea zice „da”. „Păi da’
unde vreţi să vă trimitem?”
„Da’ ce, am de ales?” „Da, aveţi ALEXANDRU BIRTOLON
Nepotul lui Şt. Cicio-Pop
de ales”. „Dacă-i aşa, v-aş
ruga să ne duceţi la Alba Iulia,
pentru că la Alba Iulia,
în 1918, soţul meu a
pus o piatră de temelie
la România Mare”.
9
Pregătirea Unirii
Imediat după încheierea negocierilor
cu Jaszi, s-a organizat o şedință plenară
a Consiliului Naţional Român Central,
la Episcopie, de unde participanţii
s-au mutat în sala de festivităţi, mai
încăpătoare, a Școlii civile greco-ortodoxe
române de fete. Acolo s-a decis ca
Unirea Transilvaniei cu România să
fie proclamată în cadrul unei mari
adunări naționale.
10
Pregătirea Unirii
11
De la Arad la Alba Iulia
Roman Ciorogariu a povestit cum s-a desfăşurat plecarea spre Alba Iulia:
„De la Arad am plecat a doua zi dimineaţa cu mare alaiu, eu modest uspătoiu
între atâtea celebrităţi răsărite sub soarele libertăţii. Trenul împodobit cu
tricolor şi ticsit de imensa lume ce s-a adunat. În definitiv am plecat câţi am
încăput în tren. La gările pavoazate ovaţionează satele venite să facă onorurile,
şoselele de-a lungul trenului traversate de parcurile vehiculelor lui Mackensen.
Cu un cuvânt mers triumfal la Alba Iulia”.
12
„O capitală uitată” “
Aceasta a fost adevărata
capitală a Unirii, Aradul.
Nicidecum Alba Iulia. Eveni-
mentele cele mai importante,
începând de undeva de la
1910-1911 până în 1918 se
întâmplă la Arad.
O capitală uitată. Atât prin
evenimentele care s-au
desfăşurat acolo, cât şi prin
oamenii care au contribuit
politic, economic sau chiar
oameni din zona Bisericii,
a avut un rol determinant
în mişcarea naţională şi în
desăvârşirea acestui proiect
extraordinar care s-a nu-
mit unirea Transilvaniei
cu România şi constituirea
Conf. univ. dr. ILARION ŢIU statului România Mare.
Director Leistung Research
Adresându-se Regelui, Goldiş rostea: „Sire! Unirea tuturor românilor într-un singur
stat a trebuit să vie, s-a înfăptuit prin suferinţe şi sacrificii. Istoria se face prin legile
firei mai presus decât orice putere omenească, dar obiectul acestor legi este bietul om
muritor. Fericiţi suntem noi românii de azi că prin noi istoria săvârşeşte actul măreţ
al unirii tuturor românilor într-un singur stat şi prea fericiţi suntem că norocul
tocmai acum a destinat statului român domnirea unui rege mare care a înţeles
chemarea sfântă a istoriei şi s-a făcut luceafăr conducător al sufletului românesc.”
13
Mulţumiri
Pentru concretizarea acestui proiect, autorii au beneficiat de
sprijinul şi înţelegerea mai multor instituţii. Adresăm pe această
cale mulţumiri tuturor celor care ne-au ajutat să realizăm filmul
documentar: Primăria Municipiului Arad, Complexul Muzeal
din Arad, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Muze-
ul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie
1918” din Alba Iulia, Asociaţia „Ştefan Cicio-Pop”, Serviciul
Judeţean al Arhivelor Naţionale Arad, Arhivele Naţionale ale
României din Bucureşti, Muzeul Naţional Cotroceni.
14
Cuprins
Prezentarea generală a proiectului............................................ 2
O zi din viaţa lui Vasile Goldiş................................................... 3
Viena, Budapesta, Arad............................................................... 4
Centru al luptei naţionale........................................................... 5
Marele Război (1914-1918)........................................................ 6
Casa lui Cicio-Pop, sediul CNRC.............................................. 7
Gărzile Naţionale......................................................................... 8
„O capitală uitată”..................................................................... 13
Mulţumiri....................................................................................14
15