Prezentarea generală

a proiectului

Prin observarea îndelungată şi atentă a pieţei Un proiect al Aso-

produselor culturale pe teme circumscrise ciației C.E.A.S.,
municipiului Arad, echipa proiectului, con- realizat cu sprijinul
dusă de Andrei Ando, preşedintele Asociaţiei financiar al Centrului
Centrul de Excelenţă „Andrei Şaguna”, a ajuns Municipal de
la concluzia că este nevoie stringentă de Cultură Arad.
bunuri culturale realizate la cele mai înalte
standarde tehnice și științifice, cu o distribuţie
Asociaţia Culturală
la scară naţională. Centrul de Excelenţă
„Andrei Şaguna” (CEAS)
dezvoltă proiecte de
Unul dintre scopuri- susținere a creativității
le proiectului este să și spiritului asociativ, a
obişnuiască publicul cu implicării civice și de
produse culturale de promovare culturală.
calitate, realizate de şi cu
experţi în domeniu, care
să fie o alternativa viabilă
la informaţiile îndoiel- Proiectul nostru – realizarea unui film
nice, distribuite şi prelu- documentar pe o temă puţin cunoscută din
ate deformat, transmise trecutul ţării noastre, anume contribuţia
ulterior tendenţios, de pe semnificativă a oraşului Arad la desprinderea
Internet. Istoria este unul provinciei Transilvania de Imperiul Aus-
din domeniile afectate tro-Ungar şi alipirea la România – îşi propune
serios de explozia media să acopere tocmai această lacună.
din ultimul deceniu şi,
coroborat cu standar- Prin bunul cultural propus de acest proiect,
dele tot mai scăzute ale sperăm să formăm și să dezvoltăm gustul
învăţământului românesc, tinerilor arădeni pentru valori şi repere cul-
poate afecta pe termen turale, pentru patrimoniul cultural arădean,
scurt şi mediu percepţia respectul pentru trecut şi pentru istorie, din-
asupra istoriei locale şi tr-o perspectivă multi şi interculturală.
naţionale, chiar alterarea
unor valori.

2
 O zi din viaţa lui
Vasile Goldiş
Prin amabili-
tatea Univer-
sităţii de Vest
„Vasile Goldiş”,
în muzeul ce-i
poartă numele,
filmul documen-
tar reconstituie
secvenţe din
viaţa patriotului
transilvănean.

3
 Viena, Bupadesta, Arad

“ Memorandumul rămâne
important în istoria luptei naţio-
nale a românilor prin
faptul că a fost o afirmare
a conştiinţei colective, a conşti-
inţei la nivel european şi cu un
ecou foarte puternic în
Prof. univ. dr. IOAN SCURTU tot spaţiul românesc, evident
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi în Regatul României.

Tradiția politică arădeană începe cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea,

cu un vârf în timpul mișcării memorandiste, când s-au distins Ion Russu-Șirianu,
Vasile Mangra, Ioan Slavici, Nicolae Oncu, Mihai Veliciu și alții . Învățători școliți la
Preparandia arădeană, preoți absolvenți ai seminarului teologic, avocați şi notari sunt
sufletul acestei mișcări în satele arădene.

Treptat s-a concentrat la Arad activitatea celor mai importante partide care
susţineau cauza românească. Începând din 1908, s-a decis ca oraşul să devină sediul
Partidului Naţional Român din Transilvania, iar în biroul central al partidului au
pătruns patru localnici – Nicolae Oncu (membru) – avocat, directorul Băncii „Victo-
ria”, Ioan Suciu (secretar ) – avocat, deputat de Ineu, Vasile Goldiş (casier) – avocat,
deputat, ziarist şi autor al unor lucrări despre problema naţionalităţilor în Imperiul
Austro-Ungar –, şi Ştefan Cicio-Pop (controlor ) – nepotul canonicului Pop, avocat
care s-a remarcat în procese ca apărător al memorandiştilor, deputat în parlamentul
ungar. În acelaşi an şi social-democraţii români au ales Aradul ca sediu central.

N. Oncu I. Suciu V. Goldiş Şt. C.-Pop

4
 Centru al luptei naţionale
Aradul s-a impus ca un centru
cultural și religios de seamă al
Transilvaniei, unde îşi aveau
sediul Episcopia Ortodoxă, instituții
culturale (Astra arădeană) și de
învățământ (Preparandia) și organe
de presă, precum Tribuna poporului,
Biserica și școala, Românul.
Intelectuali români de seamă, adepți
ai activismului politic, s-au remarcat
în acest oraș.

Pentru o scurtă perioadă, mișcarea politică românească din Ardeal s-a aflat în criză.
Existau puternice tensiuni interne provocate de „tinerii oțeliți”, conduşi de Octavian
Goga, care cereau o strategie politică mai energică a Partidului Naţional Român faţă
de autorităţile maghiare. Ei editau la Arad ziarul Tribuna, fost la Sibiu până în 1903.
La iniţiativa lui Vasile Goldiş s-a decis, în 1910, apariţia unui organ de presă propriu al
Partidului Naţional Român, denumit Românul.

5
 Marele Război
(1914-1918)
Soarta românilor de peste Carpaţi
s-a schimbat însă brusc, odată
cu declanşarea celei mai teribile
conflagraţii pe care o cunoscuse
până atunci omenirea.

Naţionalităţile cuprinse în graniţele

Imperiului Austro-Ungar fierbeau
demult. Mari imperii ale timpului,
în căutare de noi colonii, dar
şi naţiuni mici, dornice de a înte-
meia propriile state independente,
aşteptau momentul răfuielii. Era
nevoie doar de o scânteie care să
declanşeze un război nimicitor.

Românii au fost concentraţi ca toţi

ceilalţi şi trimişi pe frontul italian.
La librăria diecezană, se onorau tot
mai greu cererile ţăranilor de
a li se confecţiona steaguri
româneşti. Batalioanele cu soldaţi
români plecau la luptă intonând
cântece patriotice.

6
 Casa lui Cicio-Pop,
sediul CNRC “
În ziarul Românul, care era
oficiosul Partidului
Naţional Român şi al
Consiliului Naţional Român
Central, apare un editorial
extrem de interesant. Se
spunea că într-adevăr cu o
lună în urmă erau avute în
Conf. univ. dr. VALER MOGA
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
vedere drepturile naţiunii
române din Transilvania şi
În 17/30 octombrie 1918, s-a înfiinţat Consiliul Ungaria, dar lucrurile fiind
Naţional Român Central, cu câte 6 membri pro- profund schimbate acest
veniţi din PNR, respectiv PSD Român din Tran- drept de autodeterminare
silvania. Arădenii Ştefan Cicio-Pop, Vasile Goldiş, trebuie proiectat asupra naţi-
Ion Flueraş au fost cooptaţi în acest important
unii române în întregul ei şi
organism politic. Şedinţele urmau să se ţină în
casa lui Cicio-Pop, numit preşedintele consiliului. este primul articol în care se
foloseşte cuvântul unire.

7
 Gărzile Naţionale
Cu scopul asigurării ordinii, s-au constituit Gărzile
Naționale Române. La Arad, sediul acesteia era
în Şcoala Civilă de Băieţi. Traian Mager a relatat
ulterior despre momentele emoţionante ale depune-
rii jurământului: „Începem să purtăm cocarda
românească. (…) Pentru seara, la ora 5,
se fixează timpul prestării jurământului
gardiştilor. Eram acum în număr de 30.
Urmează apoi momentul
sublim, când cu vocea
tremurândă de emoţie,
întreaga asistenţă rosteşte
următorul jurământ secret.”
După care domnişoara
Any Pop, fiica avocatului
Cicio-Pop, a oferit fiecăruia
funda de mătase tricoloră.

“ Pe măsură ce procesul
de redeşteptare naţională
se accentua şi de organizare
a forţelor naţionale s-a
pus problema constituirii
Gărzilor Naţionale. Acestea
au jurat credinţă noilor
autorităţi care se creau
în Transilvania,
respectiv Consiliul
Naţional Român Central.
Dr. PETRE OTU Ele s-au organizat
Institutul pentru Studii Politice de
Apărare şi Istorie Militară pe principiul teritorial şi
mare parte erau provenite
din aceşti soldaţi din
armata austro-ungară care
se întorceau acasă.

8
 „Capitala”
Evenimentele
În condiţiile abdicării lui Carol românilor
din 1918 ardeleni
I şi ale proclamării Republicii
Populare Ungare, Vasile Goldiş
a avut ideea să se ceară guver-
nului maghiar Karolyi recu-
noaşterea autorităţii Consiliului
Naţional Român asupra celor
26 de comitate cu populaţie
românească, garantându-se în
schimb „ordinea publică, sigu-
ranţa averii şi a vieţii”. Guvernul
de la Budapesta a solicitat un
răgaz de 12 ore şi l-a trimis de
urgenţă pe Oskar Jaszi, minis-
trul Naţionalităţilor, la Arad, cu
misiunea de a salva integritatea
teritorială a Ungariei. “
La Timişoara, şeful Securităţii,
din mulţimea de oameni,
a zis: „văduva Eugenia Cicio
Pop”. Atunci bunica s-a prezen-
tat şi a fost dusă într-un birou
unde o întreabă: „sunteţi vădu-
va lui Cicio Pop cu Unirea?”
Bunica mea zice „da”. „Păi da’
unde vreţi să vă trimitem?”
„Da’ ce, am de ales?” „Da, aveţi ALEXANDRU BIRTOLON
Nepotul lui Şt. Cicio-Pop
de ales”. „Dacă-i aşa, v-aş
ruga să ne duceţi la Alba Iulia,
pentru că la Alba Iulia,
în 1918, soţul meu a
pus o piatră de temelie
la România Mare”.

9
 Pregătirea Unirii
Imediat după încheierea negocierilor
cu Jaszi, s-a organizat o şedință plenară
a Consiliului Naţional Român Central,
la Episcopie, de unde participanţii
s-au mutat în sala de festivităţi, mai
încăpătoare, a Școlii civile greco-ortodoxe
române de fete. Acolo s-a decis ca
Unirea Transilvaniei cu România să
fie proclamată în cadrul unei mari
adunări naționale.

În 18 noiembrie 1918, s-a publicat

manifestul Către popoarele lumii,
redactat de Vasile Goldiș. S-a emis
apoi un convocator al Marii
Adunări Naţionale.

10
Pregătirea Unirii

11
 De la Arad la Alba Iulia

“ La Alba Iulia, iarăşi arădenii

au avut un rol important. Ioan
Suciu a fost cel care de fapt s-a
ocupat de organizarea întregii
adunări şi n-a fost o muncă
uşoară. Gândiţi-vă că s-au
adunat 100 000 de persoane,
cărora le trebuiau găsite
eventuale locuri de cazare; chiar
Prof. univ. dr. CORNELIU PĂDUREAN
în noaptea de dinainte de Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
1 decembrie a nins.

Roman Ciorogariu a povestit cum s-a desfăşurat plecarea spre Alba Iulia:
„De la Arad am plecat a doua zi dimineaţa cu mare alaiu, eu modest uspătoiu
între atâtea celebrităţi răsărite sub soarele libertăţii. Trenul împodobit cu
tricolor şi ticsit de imensa lume ce s-a adunat. În definitiv am plecat câţi am
încăput în tren. La gările pavoazate ovaţionează satele venite să facă onorurile,
şoselele de-a lungul trenului traversate de parcurile vehiculelor lui Mackensen.
Cu un cuvânt mers triumfal la Alba Iulia”.

12
 „O capitală uitată” “
Aceasta a fost adevărata
capitală a Unirii, Aradul.
Nicidecum Alba Iulia. Eveni-
mentele cele mai importante,
începând de undeva de la
1910-1911 până în 1918 se
întâmplă la Arad.
O capitală uitată. Atât prin
evenimentele care s-au
desfăşurat acolo, cât şi prin
oamenii care au contribuit
politic, economic sau chiar
oameni din zona Bisericii,
a avut un rol determinant
în mişcarea naţională şi în
desăvârşirea acestui proiect
extraordinar care s-a nu-
mit unirea Transilvaniei
cu România şi constituirea
Conf. univ. dr. ILARION ŢIU statului România Mare.
Director Leistung Research

La aproape două săptămâni după încheierea adunării de la Alba Iulia, o delegaţie

formată din episcopii Miron Cristea de Caransebeş şi Iuliu Hossu din Gherla şi
politicienii Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş şi Caius Brediceanu, a prezentat
Regelui Ferdinand I actul unirii. Ceremonia s-a desfăşurat la Palatul Cotroceni.

Adresându-se Regelui, Goldiş rostea: „Sire! Unirea tuturor românilor într-un singur
stat a trebuit să vie, s-a înfăptuit prin suferinţe şi sacrificii. Istoria se face prin legile
firei mai presus decât orice putere omenească, dar obiectul acestor legi este bietul om
muritor. Fericiţi suntem noi românii de azi că prin noi istoria săvârşeşte actul măreţ
al unirii tuturor românilor într-un singur stat şi prea fericiţi suntem că norocul
tocmai acum a destinat statului român domnirea unui rege mare care a înţeles
chemarea sfântă a istoriei şi s-a făcut luceafăr conducător al sufletului românesc.”

13
 Mulţumiri
Pentru concretizarea acestui proiect, autorii au beneficiat de
sprijinul şi înţelegerea mai multor instituţii. Adresăm pe această
cale mulţumiri tuturor celor care ne-au ajutat să realizăm filmul
documentar: Primăria Municipiului Arad, Complexul Muzeal
din Arad, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Muze-
ul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie
1918” din Alba Iulia, Asociaţia „Ştefan Cicio-Pop”, Serviciul
Judeţean al Arhivelor Naţionale Arad, Arhivele Naţionale ale
României din Bucureşti, Muzeul Naţional Cotroceni.

De asemenea, mulţumim următoarelor persoane: prof. univ. dr.

Ioan Scurtu (preşedintele Secţiei Ştiinţe istorice şi arheologice -
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România), dr. Petru Otu (di-
rector adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi
Istorie Militară), prof. univ. dr. Corneliu Pădurean (preşedintele
Asociaţiei „Ştefan Cicio Pop”), conf. univ. dr. Valer Moga (Uni-
versitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), conf. univ. dr.
Ilarion Ţiu (Director Leistung Research), Peter Hügel (directorul
Complexului Muzeal Arad), Alexandru Aurel Birtolon, Ciprian
Burcă, prof. univ. dr. Ioan Marius Grec (Universitatea de Vest
„Vasile Goldiş” din Arad), Ioana Nistor (bibliotecar Universi-
tatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad), Ştefan Băiţoiu (Serviciul
Judeţean al Arhivelor Naţionale Arad), Alina Pavelescu, Şerban
V. Marin, Radu Stancu (Arhivele Naţionale ale României).

Mulțumiri speciale Orașului Arad, pe străzile căruia am

realizat această producție.

Un proiect al Asociației C.E.A.S., realizat cu sprijinul financiar

al Centrului Municipal de Cultură Arad.

14
 Cuprins
Prezentarea generală a proiectului............................................ 2
O zi din viaţa lui Vasile Goldiş................................................... 3
Viena, Budapesta, Arad............................................................... 4
Centru al luptei naţionale........................................................... 5
Marele Război (1914-1918)........................................................ 6
Casa lui Cicio-Pop, sediul CNRC.............................................. 7
Gărzile Naţionale......................................................................... 8

„Capitala” românilor ardeleni.....................................................9

Pregătirea Unirii......................................................................... 10
De la Arad la Alba Iulia............................................................ 12

„O capitală uitată”..................................................................... 13
Mulţumiri....................................................................................14

15