Teoria proiectării: Aspecte ale relaționării cu contextul urban prin forma de arhitectură în cazul

Muzeului de Arte Decorative din Frankfurt de Richard Meier

1. Contextul zonei supuse unei conversii: de la rezidențial la cultural

Situarea Muzeului într-o parte a unui cartier rezidențial ce a fost convertită într-o zonă de folosință
public-instituțională a fost motivul pentru care spațiul neconstruit din jurul Muzeului a fost conceput
ca un parc public. Prin acest parc e realizată ”tranziția” dintre zona rezidențială a cartierului și spațiul
pulic al Muzeului. Deasemenea, este întrerupt șirul de clădiri care delimitau spațiul verde din
interiorul insulei urbane care aparent era utilizabil doar de rezidenții respectivelor clădiri.

2. Villa Metzler
Villa Metzler exitentă pe sit a fost integrată complexului muzeal, prin urmare a fost nevoie ca noua
clădire să fie raportată și la clădirea istorică, de factură clasică. Planul rectangular al Villei este
modulul gridului ordonator al întregului complex.
3. Proximitatea față de râul Main
Muzeul este situat la aproximativ 60m de râu, prin urmare există un al doilea grid ordonator al
planului clădirii, același ca cel generat de Villa Metzler, însă orientat după curbura malului apei,
asemenea străzii și a celorlalte clădiri din jur.

4. Oranizarea fațadei
Pentru a raporta clădirea nouă la Villa Metzler mai mult decât la nivel de plan, fațada este
concepută în funcție de proporțiile fațadei și a fenestrației Villei.