Facultatea de Psihologie și Șiințe ale Educației

Universitatea,, Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca

Proiect de semestru

Metode avansate de cercetare

Baciu Adriana Emilia

Master: Tehnici psihologice
Anul: 1
 Sarcinile proiectului de semestru au constat în testarea ipotezei conform căreia cele două
intervenții și combinația dintre ele sunt eficiente în reducerea simptomelor depresive pe de-o
parte, iar pe de altă parte, testarea ipotezei conform căreia schimbări în depresie corelează cu
schimbări în mecanismele propuse (acceptarea necondiționată și stima de sine) ale celor două
intervenții într-un studiu clinic controlat în care a fost testată eficiența cele trei tipuri de
intervenții (CTB, COMET și combinat CBT+COMET).

Intervenția de tip CBT presupune promovarea acceptării necondiționate în scopul reducerii

simptomelor depresive prin restructurarea credințelor disfuncționale, iar intervenția de tip
COMET antrenarea unei reprezentări de sine pozitive, incompatibile cu reprezentări ale stimei
de sine negative, cu scopul reducerii simptomelor depresive.

Cea de-a treia intervenție constă în combinarea celor două tipuri de intervenție, CBT și
COMET, având același scop, reducerea simptomelor depresive.

1. Testarea ipotezei căreia cele două intervenții psihologice și combinația dintre ele
sunt eficiente în reducerea simptomelor de depresie :

În vederea testării ipotezei conform căreia cele trei intervenții sunt eficiente, am utilizat
One Way ANOVA, cu scopul stabilirii existenței diferențelor în cadrul celor trei grupuri în ceea
ce privește simptomele depresive în pre-test și în post-test. În cazul în care rezultatele indică
diferențe în omogenitatea varianțelor între cele trei grupuri la post-test față de pre-test, atunci voi
concluziona că există diferențe între eficiența celor trei intervenții.

Pentru testarea ipotezei, am utilizat analiza de varianță a celor trei grupuri și testul de
omogenitate a varianțelor , în care variabila dependentă e reprezentată de simptomele depresive
(scorurile la BDI în pre-test), în scopul stabilirii existenței diferenței între omogenitatea
varianțelor între cele trei grupuri de intervenție în pre-test. Această analiză în pre test este
necesară pentru a stabili dacă apar diferențe de omogenitate a varianțelor în baseline (în lipsa
intervenției) pentru a putea observa dacă apar diferențe între omogenitatea varianțelor la
simptomele deresive în urma aplicării intervenției (post-test).
 În analiza datelor, pragul de semnificație obținut la testul de omogenitate (0.188) spune că
nu sunt diferențe între omogenitatea varianțelor între cele trei grupuri în ceea ce privește
simptomele depresive.

Test of Homogeneity of Variances

Scorurile la depreise pre-test

Levene Statistic df1 df2 Sig.

1.617 3 130 .188

Analizând rezultatele obținute la ANOVA , unde pragul de semnificație obținut este de

0,570 (>0.05), am concluzionat faptul că nu sunt diferențe semnificative statistic între cele trei
grupuri în ceea ce privește siptomele depresive.

ANOVA
Scorurile la depreise pre-test

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups 30.731 3 10.244 .673 .570

Within Groups 1977.328 130 15.210
Total 2008.060 133

Având în vedere că rezultatele obținute nu indică diferențe semnificative statistic între cele
trei grupuri, nu am luat în calcul analiza rezultatelor la testele post-hoc.

Apoi, pentru a vedea dacă există diferențe între cele trei grupuri, în vederea stabilirii
eficienței celor trei tipuri de intervenție, am realizat aceeași analiză dar utilizând rezultatele
obținute la BDI a simptomelor depresive în post-test (rezultatele obținute în urma aplicării
intervențiilor). Astfel, prin analiza rezultatelor se poate observa dacă apar sau nu diferențe între
cele trei grupuri în ceea ce privește simptomele depresive în urma intervențiilor. Cu alte cuvinte,
în acest fel, voi putea concluziona dacă cele trei intervenții sunt eficiente, dacă în rezultatele
obținute la post test (la simptome depresive) nu apar diferențe semnificative.

Analizând rezultatele testului de omogenitate a varianțelor, pragul de semnificație de 0,971,

suugerează faptul că nu apar diferențe între cele trei grupuri în ceea ce privește omogenitatea
varianțelor.
 Test of Homogeneity of Variances
Scorurile la depresie post-test

Levene Statistic df1 df2 Sig.

.079 3 118 .971

Analiza rezultatelor obținute la ANOVA, observând un prag de semnificație de 0,578,

sugerează că nu există diferențe între cele trei grupuri de intervenție, ceea ce înseamnă că nu
există diferențe ale eficienței celor trei intervenții. La fel, analiza rezultatelor testelor post-hoc nu
este considerate a fi necesară, dat fiind faptul că nu există diferențe ale varianțelor celor trei
grupuri.

ANOVA
Scorurile la depresie post-test

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups 27.733 3 9.244 .660 .578

Within Groups 1653.652 118 14.014
Total 1681.385 121

În concluzie, cele trei intervenții sunt considerate a fi eficiente, întrucât, în urma analizei
realizate, nu s-au stabilit diferențe între cele trei grupuri de intervenție prin prisma simptomelor
depresive atât la nivel de bază (pre-test), cât și în urma intervențiilor (post-test).

2. Testarea ipotezelor conform căreia schimbările în depresie corelează cu schimbările în

mecanismele propuse ale celor două intervenții

În vederea testării acestor ipoteze am ales să analizez corelațile între simptome depresive și
cele două mecanisme (acceptarea necondiționată și stima de sine) atât în pretest cât și în pre test,
stabilind astfel dacă cele două intervenții au dus sau nu la schimbarea în depresie prin
schimbarea mecanismelot respective.
 Pentru a vedea cât de bine corelează cele trei variabile între ele (fiecare cu fiecare), am
utilizat în SPSS funcția bivariate la corelație, utilizând scorurile de la pre-test.

Correlations

Scorurile la Acceptare Stima de sine

depreise pre- neconditionata pre-test
test pre-test

Pearson Correlation 1 -.226 ** -.148

Scorurile la depreise pre-test Sig. (2-tailed) .009 .087

N 134 134 134

**
Pearson Correlation -.226 1 .434 **
Acceptare neconditionata
Sig. (2-tailed) .009 .000
pre-test
N 134 134 134
**
Pearson Correlation -.148 .434 1

Stima de sine pre-test Sig. (2-tailed) .087 .000

N 134 134 134

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Rezultatele obținute sunt următoarele: coeficientul de corelație pearson al simptomelor

depresive și acceptarea ncondiționată în pre-test (de -.226**) spune că există o corelație între
cele două variabile puternic semnficativă în sens negativ. Acest fapt sugerează că dacă nivelul
acceptării necondiționate crește, nivelul simptomelor depresive va descrește (și invers).

Corelația între stima de sine și simptomele depresive în pre-test de -.148 ne spune există o
corelație semnificativă în sens negativ, ceea ce sugerează că dacă simptomele depresive cresc,
atunci stima de sine va descrește (și invers).

Corelația între cele două mecanisme, acceptarea necondiționată și stima de sine, ne spune că
creșterea acceptării necondiționate duce la creșterea stimei de sine și invers, dat fiind
coeficientul de corelație obținut de p= .434** (cele două variabile corelează semnificativ în sens
pozitv, deci creșterea unei variabile duce la creșterea celeilalte).

Pentru a vedea dacă apar diferențe între rezultatele corelațiilor în urma aplicării
intervențiilor, am aplicat analiza de corelație, utilizând scorurile obținute la post-test.
 Correlations

Scorurile la Acceptare Stima de sine

depreise pre- neconditionata pre-test
test pre-test

Pearson Correlation 1 -.226 ** -.148

Scorurile la depreise pre-test Sig. (2-tailed) .009 .087

N 134 134 134

**
Pearson Correlation -.226 1 .434 **
Acceptare neconditionata
Sig. (2-tailed) .009 .000
pre-test
N 134 134 134
**
Pearson Correlation -.148 .434 1

Stima de sine pre-test Sig. (2-tailed) .087 .000

N 134 134 134

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Rezultatele obținute sunt asemănătoare. Astfel, rezultatul corelației între scorul la depresie în
post-test și acceptarea necondiționată în post-test (p= -.365**), ne sune că cele două variabile
corelează semnificativ în sens negativ, adică creșterea uneia dintre variabile se consolidează cu
descreșterea celeilalte. Cu alte cuvinte, creșterea acceptării necondiționată, în urma intervenției
duce la scăderea simptomelor depresive, intervenția fiind eficientă.

Coeficientul de corelație, p= -.320**, al corelației depresiei și a stimei de sine în post test,

ne spune că între cele două variabile există corelație semnificativă în sens negativ. Cu alte
cuvinte, rezultatul ne spune că în urma intervenției, creșterea stimei de sine determină reducerea
simptomelor depresive, intervenția fiind eficientă/ având efect în direcția dorită.

Corelația celor două variabile a mecanismelor schimbării, acceptarea necondiționată și

stima de sine, este de p= .475**. Acest rezultat obținut în post-test, la fel ca și în pre-test ne
spune că cele souă variabile corelează în sens pozitiv. Astfel, creșterea stimei de sine determină
creșterea acceptării necondiționate (și invers, acceptarea necondiționată determină creșterea
stimei de sine).

În concluzie, schimbarea în mecanismele propuse (acceptarea necondiționată și stima de

sine) duce la schimbarea depresiei. Astfel, prin cele două intervenții, CBT și COMET, prin
acceptarea necondiționată prin reducerea credințelor disfuncționale, respective dezvoltarea
reprezentărilor pozitive a sinelui, se reduce nivelul simptomelor depresive, intervențiile având
efectul dorit, fiind demonstrată eficiența acestora în reducerea depresiei.

Nu în ultimul rând, prin testarea existenței varianțelor în cele trei grupuri de intervenție la
nivel de simptome depresive atât în pre –test cât și în post-test, prin utilizarea analizei de varianță
unidirecțională, am observant faptul că nu există diferențe semnificative între cele trei grupuri de
intervenție de la nivelul de bază și după interveție, ceea ce duce la concluzia că cele trei
intervenții sunt eficiente.