Sunteți pe pagina 1din 11

CURS 1

PLAGILE PARTILOR MOI OMF. FRACTURILE DE MANDIBULA

PLAGILE OMF
Principii de tratament:
 decontaminarea si debridarea plagilor
 identif si ligatura vase de calibru mare care au determ hemoragii import
 sub anestezie locala  explorare plaga si indep corpi straini
 spalaturi abundente cu ser fiziologic / solutii antiseptice (Betadine); apa oxigenata doar
cand plaga nu interes planurile profunde si nu comunica cu o cavit nat
 excizia marg plagii cu asp necrotic
 toaleta si spalare abundente escoriatii prez pe teg
 sutura primara imediata:
 in primele 24h de la prod accidentului
 plagile neinfectate – suturate cat mai curand in conditii bune de hemostaza. Marg plagii
repoz corect, afrontate exact si suturate usor eversat, fara tensiune – sutura cu fire
separate “in U”
 plagi taiate, necontaminate, recente, cu marg nete, viabile si fara lipsa de subst  se
poate si sutura intradermica pt un ef fizionomic maxim
 plagi tegumentare  sutura cu fir monofilament neresorbabil
 plagile muc orale  fire resorbabile multifilament / monofilament
 plagi profunde/ penetrante  sutura in mai multe planuri, fire resorbabile pt planurile
profunde
 plagile teg faciale – respecta puncte-cheie primele fire de sutura se aplica in punctele-
cheie: limita teg- vermilionul buzei, marg palpebrala, pragul narinar, conturul
pavilionului auricular, santurile cutanate
 sutura primara intarziata:
 > 24h – pana la 3-7 zile
 intre mom prod acc si prez la medic specialist sa se protejeze plaga prin:
o “sutura de pozitie” – apl cateva fire de sutura la dist de marg plagii
o pansamente cu solutii antiseptice
 < 3-7 zile, plagile nu dezv t de granulatie, dar pot prez zone necrotice  excizie t
necrotice, sutura plagii
 sutura secundara:
 > 7-10 zile
 cand pac nu s-a prez (compl si cu proc supurativ) / plagi intinse, cu zdrobiri ale t, cu lipsa
de subst, care nu perm realiz suturii primare
 ghidarea vindecarii sec prin excizii limitate, de avizare si degajare la niv teg si muc, care
sa permita o vindecare a t cat mai apropiata de normal
FRACTURILE MANDIBULEI
Mecanisme de producere:
 Flexie:
 cel mai frecv
 ag traumatic prod o inchidere/ deschidere a arc mand  osul se fractureaza la locul de aplicare
a fortei (fractura directa) / la distanta (fractura indirecta)
 flexia consta in act concomitenta si antagonista a unor forte de compresie si tensiune
o fractura directa  compresie la niv corticalei V si tens la niv corticalei L -> corticala L se va
fractura prima; liniile de fractura nu corespund – corticalele s-au fracturat independent si
asincron
o fractura indirecta  compresie pe corticala L, tensiune pe cea V – V se fractureaza prima
 Presiune:
 determ la locul de apl a fortei fracturi directe, osul cedand prin act directa a unui ag vulnerant cu
energie cinetica f mare (arma de foc)
 Tasare:
 prod fracturi indirecte cand osul primeste forta in axul lung
 ex: fractura intracapsulara a capului condilului mand prin tasarea in cavit glenoida, in urma unui
impact apl de jos in sus pe unghi, in axul ramului mand.
 Forfecare:
 fracturi indirecte, se bazeaza pe principiul actiunii si reactiunii
 impact vert pe unghiul mand  fractura vert a ram mand, cu traiect de la incizura sigmoida la
marg bazilara in dr unghiului
 Smulgere:
 o contractie puternica a m temporal smulge apofiza coronoida

Clasificare:
1. Dupa nr liniilor de fractura:
o unice/ duble/ triple/ cominutive
2. Dupa gradul de interesare osoasa:
o incomplete (fisuri): nu separa 2 frag osoase, continuitate osoasa pastrata
o complete (fracturi propriu-zise): separa 2 frag, de multe ori fara mentinerea contin
3. Dupa relatia cu mediul extern:
o inchise sau simple: focarul de fract nu comunica cu mediul extern (fract de ram, condil
sau coronoida)
o deschise sau compuse: comunica (maj fract de corp mand la pac dentati sunt deschise in
cavit orala)
4. Dupa energia traumatismului si deplasarea fragmentelor:
o energie scazuta: fract “in lemn verde”, fract fara deplasare
o energie crescuta: fract cu depl, cominutive, cu pierd de subst osoasa
5. Dupa localizarea anatomica a liniei de fractura:
o corp: mediane(linia de fract intre IC) / paramediane (IC-IL, IL-C) / laterale (C-M3)
o unghi: sit inaintea insertiilor musculare / in plina masa musculara
o ram: verticale/ oblice/ orizontale
o condil: subcondiliene joase (fr apofiza coronoida) / inalte (fr col condil) / intracapsulare
(fr cap condil)
o apofiza
6. Dupa statusul dento-parodontal si ocluzal, in rel cu posib trat ortopedic:
o Tip A: status dento-parod favorabil apl atelelor
o Tip B: edentat total / partial cu sit nefav apl atelelor
o Tip C: dentitie temp/ mixta nefav apl atelelor
7. Dupa localiz liniei de fractura, raportata la dentitie, in rel cu posib trat ortopedic:
o Clasa I: dd prez pe ambele frag fr
o Clasa II: dd prez numai pe un frag
o Clasa III: dd absenti pe ambele frag

Aspecte clinice
Semne clinice comune:
 de intrerupere a continuitatii osoase:
o deformari osoase ale et inf al fetei
o mobilitate anormala a frag osoase
o crepitatii osoasa
o diminuarea sau absenta transmiterii misc in ATM, de partea lezata
o modif ale rap de ocluzie
 tulb functionale: durere spontana / provocata, masticatie imposibila, jena in deglutitie, fonatie
 semne clinice asociate leziunii traumatice:
o cervico-faciale: edem, echimoze, hematoame, excoriatii, hemoragii; tulb de sensib pe tr
n alv inf (hipoestezii, anestezii)
o orale: luxatii sau fr dent, hematoame si plagi ale muc fixe si mobile la niv proc alv si fund
de sac V, hemoragii
Inspectie: se obs toate modif partilor moi si ale conturului osos, tulb de ocluzie
Palpare: se urm conturul marg bazilare la niv corp mand si al marg post a ram:
° pct dureroase (manevrele LeBourg)
° discontinuitate osoasa
° infundari sau proeminente osoase
° decalaje intre fragmente
° mobilit anormala a fragm, uneori crepitatii osoase

Tehnica de apreciere a mobilitatii anormale a frag osoase:


 se prind cele 2 fragm de-o parte si de alta a focarului de fr, policele apl O/ ocluzal/ cr edentate
iar celelalte degete aplicate tegumentar pe marg bazilara a mand
 miscari in plan vertical si oriz pt a decela mobilitatea anormala, cu blandete pt a nu provoca
dureri si a nu deplasa mai mult fragmentele
 nu se insista pt perceperea creptitatiilor osoase

Manevrele LeBourg:
= caracter orientativ in stab dg prin depistarea pct dureroase la niv focarelor de fr
 pres sagitala pe menton  fract de unghi, ram, condil
 pres bilat transversala spre medial pe unghiuri mand  fr de corp mand (mediane, paramed,lat)
 pres bilat verticala pe unghiurile mand  fract de ram sau condil mand
Semne clinice specifice diferitelor localizari ale fracturilor de mandibula

Fracturi mediane (mediosimfizare)


=linia de fr intre cei doi IC inf  tr oblic descendent paramedian, ocolind simfiza mentoniera
 traumatism de intensitate ↓:
o fara depl primara, cu depl sec redusa; fragm osoase – simetrice
o “ocluzia in armonica”  fragm fracturate se departeaza la inchiderea gurii si de apropie
la deschiderea gurii
 traumatism de intensitate ↑:
o deplasari primare
o oclz se realiz numai pe fragm ascensionat si apare inocluzia dd de pe fragm coborat si L
Ex clinic:
 cervico-facial: palgi teg zdrobite la niv reg labio-mentoniere
 oral: plagi liniare a fibromuc gg intre ICI, echimoze locale mentoniere
 la palpare  mobilitate anormala a teg
Situatie particulara: fractura “in lambda”linia de fr porneste de la niv ICI, iar la niv simfizei mentoniere
se desparte in 2 cu tr oblic desc spre baza mand, delim un triunghi cu vf in sus si baza spre marg bazilara.

Fracturi paramediane (parasimfizare)


= intre IC-IL sau IL-C inf
 fara deplasare:
o plaga a ging-muc proc alv
o spatiere interdentara
o mobilitate anormala la niv focarului de fr
o echimoze genio-labiale si in 1/3 ant a planseului
 cu deplasare:
o primara (in urma traumatismului) / sec (sub act muschilor)
o fragm mic tractionat in sus(de m maseter si temporal) si inauntru (de pterigoidian), oclz
normala
o fragm mare tractionat in jos si inapoi de suprahioidieni, inoclz sagitala si vert
 in depl mai acc  traseu oblic, “fr in banduliera”  fragm mic prez contacte premature iar frag
mare inocluzie sagitala si vert

Fracturile laterale:
= intre FD a C inf si FM a M2 inf; mec direct / indirect (depl minime)
 fragm mic – tractionat in sus, inainte si rotat in ax, cu basculare inauntru / in afara dat musc
ridicatoare care pred pe acel frag
 fragm mare – tractionat in jos si inapoi, sub act mm suprahioidieni pred pe acel frag
 se poate prod o incalecare a frag cu scurtarea corpului mand si devierea liniei med spre partea fr
Clinic:
o excoriatii
o plagi/ hematoame in reg geniana inf si submand
o plagi la niv fibromuc gg
o hematom la niv fund de sac V si planseului bucal
o in depl severe  poate aparea sect PVN alv inf, cu ap unei hemoragii import, hipoestezii/
anestezii in terit n alv inf (semn Vincent d’Alger)
o tulb ocluz cu contacte premature pe frag mic si inocluzie pe fragm mare
Fracturile unghiului mandibular
-favorizate de: gros osoasa mai ↓, curbura la niv Go, prez M3
-mec direct/ indirect
 Fractura in plina masa musculara:
o frecv fara depl
o tumefactie in reg parotideo-maseterina, echimoze
o trismus moderat
o punct dureros
 fractura sit inaintea insertiilor:
o depl import
o fragm mic – tras in sus si inainte de mm ridicatori ai mand
o fragm mare – tras in jos si inapoi de m suprahioidieni si in lat de m pterig lat de partea
sanatoasa
o clinic: edem, echimoze, hematom la niv reg parotideo-maseterina si pterigomand de
partea fract; oclz deschisa frontal si lat dat fragm mic ascensionat

Fracturile verticale ale ramului mandibular


 mai rar, fara / cu deplasari minime, sit in plina masa musculara
 linia de fr porneste de la incizura sigmoida la marg bazilara a mand in dreptul unghiului mand
 de ob mec direct prin apl unei forte de jos in sus la niv unghiului mand  mec de forfecare
 clinic: edem regional, trismus discret, dureri la pres,ocluzia nu se modif

Fracturile orizontale sau oblice ale ramului mandibular


 linia de fr in plina masa musculara, tr oblic/ oriz
 incalecare a frag dat traum si contractiei mm
° frag mic – tras in sus, inainte, inauntru de m temporal si pterig lat
° frag mare – ascensionat sub act pterig medial si m maseter
 scurtare ram mand  ocluzia “in doi timpi” -> la inchid gurii aapr contacte intai pe M si apoi
pe ceilalti dd
Clinic:
 edem in reg parotideo-maseterina, echimoze + hematom, trismus
 devierea mand de partea fracturata
 durere la pres mand (manevra LeBourg)
 cand linia de fr trece sub spina Spix  hipoestezie/ anestezie la n alv inf

Fracturile subcondiliene joase


 linia de fr – tr oblic de la incizura sigmoida la marg post a mand, aceasta fiind plasata sub ins m
pterig lat
 fr indirecte  frecv fara depl
 un traum mai puternic  depl :
° fragm mic – basculat inauntru si inainte sub act m pterig lat
° fragm mare – tractionat in sus si inapoi de mm ridicatori
 incalecarea fragm cu scurtarea ram, mand deviaza spre partea fr si apare oclz “in doi timpi”
 fr subcondiliene bilat  ocluzie deschisa frontala
Fracturile subcondiliene inalte (ale colului condilian)
 linia de fr la niv colului  rezistenta ↓
 mec indirect prin traum la niv unghiului mand si a mentonului
° condilul basculat inainte si inapoi si tractionat inaintru de m pterig lat
° fragm mare – tractionat in sus si inapoi de mm ridicatori ai mand
 scurtare ram mand, apare ocluz “in 2 timpi” si devierea mand spre fr
 capul condilian poate ramane angrenat in art sau poate fi dislocat
Clasificare:
 relatia fragm mic cu restul mand
o fr fara depl
o fr cu depl:
° cu telescopare mediala/ lat
° cu basculare ant/ post
° fara contact intre frag
 relatia capului condilului cu fosa glenoida
o fara depl
o cu depl
o cu dislocare
Clinic:
 durere la palpare reg preauriculara si CAE
 lipsa transm misc condiliene
 fr dubla de col condilian  ocluzie deschisa frontala

Fracturile capului condilian (intracapsulare)


 intereseaza strict port intraauriculara a condilului
 mec indirect  tasare; impact vert pe unghi / menton
 frecv de prod zdrobiri ale capului condilian  frag cominutive care distrug supraf artic a condil
 uneori, frag osos din supraf artic a capului condilian se poate detasa partial, ramane intraartic,
dar este translatat ant
Clinic:
 limitarea misc mand
 se poate perfora CAE cu ap otoragiei

Fracturile apofizei coronoide


 mec direct prin traum lat violente care fractureaza arcada temporo-zigomatica, o infunda, care
la randul ei, fractureaza apofiza coronoida
 smulgere dat contractiei m temporal
Clinic:
 limitarea misc mand fara tulb de ocluzie
Complicatii
Complicatii imediate -> la momentul traumatismului si sunt determ in mod direct de traumatism
 leziuni asociate:
° lez neurologice (ale coloanei cervicale, baza craniu, hemoragia intracraniana, edem
cerebral postraumatic)
° insuf resp obstructiva sup
° hemoragia cu risc vital
° soc vipovolemic
 complicatii locale: apar in fract cu depl import  lezare PVN alv inf  hemoragii, hipo-/anestez
Complicatii secundare – de nat septica dat desch fracturilor in cavit orala si prez dd in focarul de fract.
Complicatii tardive – apar ca o consecinta a gravitatii traumatismului, mai ales in urma trat incorect
 consolidarea intarziata sau vicioasa
 pseudoartroza
 constrictia de mandibula
 anchiloza temporo-mand
 tulb de crestere ale mand

TRATAMENT
Obiective: red in poz corecta a fragm osoase dislocate si contentia lor pana la consolidarea completa,
in scopul refacerii osoase anat cu reabilitarea fctiilor ADM
o presupune:
 refacerea formei anat si fizion et inf
 refacerea ocluziei normale
 restabilirea misc in ATM
 asig unor cond optime pt asig ulterioara a unui trat protetic
o poate fi: trat de urgenta; trat definitiv; trat complicatiilor sec si tardive

Tratamentul de urgenta:
I. Pacient in stare grava (iminenta de stop cardio-respirator)
-se va institui de urgenta protocolul de resuscitare cardio-respiratorie “ABC”
“A” (“Airways”)-eliberarea cailor aeriene superioare – prin identif si indep de corpi straini, fragm
osoase/dentare, sange, mucus etc
Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene sup:
 asezare pac in decubit lat, cu gura deschisa pt ca secr orale sa nu se acum in oro-faringe
 apl pipa Guedel sau sonda flexibila nazo-faringiana
 intubatie rino/oro-traheala – de medic ATI
 punctie traheala/ cricotirotomie/ traheostomie – ind cand nu s-a reusit permeab, cu iminenta
decesului in cateva minute
Traheopunctia (punctia traheala)
o den impropriu “punctie traheala”, consta in punctia mb cricotiroidiene
o poate fi mentinuta max 45 min si permite repermeab ulterioara a cailor aeriene sup prin alte mij
o tehnica: punctia cu trocar, imediat sub proeminenta laringiana (cartilajul tiroid); conectare la
sursa de O2 sub pres
Cricotirotomia
o consta in permeab cailor aeriene prin introd unei canule endotraheale la niv mb cricotiroidiene
o incizie oriz de 2 cm, imediat deasupra cartilajului cricoid si disectia planurilor fasciale
o incizie oriz a mb cricotiroidiene cu largirea boanta a sp creat si introd canulei endotraheale
Traheotomia
o consta in permeab cailor aeriene prin introd unei canule endotraheale
o incizie vert/ oriz de 4-5cm la 2 cm inf de cartilajul cricoid; disectie boanta pana la niv fasciei
pretraheale
o sectionare istm tiroidian
o evid si sect traheei – cu resp urm principii: nu se sectioneaza primul inel traheal / sub al4lea inel
traheal, incizia traheala niciodata oriz

“B” (Breathing)-respiratie asistata


 la pac care nu si-au reluat resp spontana, desi au caile aeriene permeabile
 resp gura la gura/ gura la nas (10-12 insuflatii/min)
 ventilatia cu balon Ruben (de med ATI)
 ventilatie asistata- la pac cu intubatie rino/oro-traheala, cricotirotomie sau traheostomie- ATI

“C” (Circulation)-asigurarea functiei circulatorii


 aprecierea rapida(5-10sec) a prez pulsului central (carotidian, femural) – absent  masaj
cardiac extern
 controlul hemoragiei, permanent monitorizare ritm cardiac si TA, ca indicatori ai eficientei
manoperelor de resuscitare

II. Pacient cu fractura de mandibula si leziuni asociate cu risc vital


 Leziuni neurologice
 lez ale coloanei cervicale: extremitati flasce, areflexive; resp diafragmatica; flectare brate-nu
extensie; hT nejustificata de o hemoragie ("soc spinal”)
 fracturi de baza de craniu: echimoze periorbitale/ retroauriculare bilat; chemosis bilat; epistaxis,
rinolicvoree(semnul “sinelor de tramvai”); otoragie, otolicvoree; uneori deficite motorii in terit
unor nv cranieni
 hemoragia intracraniana si edem cerebral post-traumatic: pierderea starii de constienta; ap
brusca cefalee severa; tinitus pulsatil; pupile inegale; obnubilare, stupor sau coma
Cand semnele clinice sugereaza o fractura de baza de craniu, o hemoragie sau un edem intracranian 
oblig transfer pac in serv de neurochirurgie/ neurologie
In suspiciune de fractura de coloana cervicala  nu se mobilizeaza capul pac, se apl guler cervical
Schantz, apoi transfer neurochirugie/ neurologie.

 Insuficienta respiratorie obstructiva superioara


Semne:
 dispnee pred inspiratorie
 tiraj suprasternal, supraclavicular
 coborarea proeminentei laringiene in inspir
 anxietate, senz de sufocare
Cauze:
 aspirare de corpi straini  identif si indep prin aspiratie sau manual
 bloc maxilar fr si depl mult spre post, ingustand pasajul aerian  imobiliz prov a max redus in
poz ant, prin “bandaj mentocefalic” sau dispozitiv “in zabala”
 pierd ins ant a lb si caderea lb catre post (glosoptoza)  mentinerea lb in protractie (cu fir gros,
ac tip agrafa, pensa en-coeur)
 edem al partilor moi oro-faringiene  una din met de permeabilizare a cailor aeriene sup
 hematom disecant al lb si plaseului bucal  de urgenta met de permeab, uneori ligatura a
carotide externe sau a rr sale

 Hemoragia cu risc vital


 asig hemostazei prin ligatura de urgenta a vaselor lezate
 sangele acum in orofaringe se indep prin aspiratie
 la nevoie de apl una din met de mentinere a permeab cailor aeriene

 Socul hipovolemic
=perfuzia insuf acuta generaliz a org vitale, cu risc letal. Cel mai frecv- in urma unor hemoragii grave 
manevre de hemostaza(ligaturi vasculare), simultan cu asig unei linii venoase periferice care sa permita
refacerea volemiei si celelalte met de combatere a socului (ATI)
Dupa rezolvarea complicatiilor cu risc vital, se reevalueaza pac, se apl masurile terapeutice de urg pt fr
de mand, urmand sa se decida daca pac trb transferat in alt serv de specialitate pt mentinerea fctiilor
vitale, cu temporizarea trat definitiv al fracturii.

III. Pacient cu fractura de mandibula, fara leziuni asociate cu risc vital


 dupa anamneza si ex clinic loco-reg, oblig foaia de observatie: date de identif pac, etiol traum,
momentul prod, sediul si forma cl a fr mand, lez dent/ parti moi, corpi straini in plaga 
precizandu-se diag la prezentarea pac
 plaga deschisa – oblig profilaxie antitetanica
 anestezie loco-regionala
 plagi limitate lb, buze, muc jugala sau plagi teg superf  sutura inaintea red si imobilizarii fr
mand
 plagi intinse ale partilor moi, cu denudare osoasa si desfiintarea per cavit orale  intai red si
imobilizarea de urgenta, apoi sutura
 extractia dentara si sutura alv postextr inaintea red si imobilizarii fr mand daca: dd cu fr rad,
irecuperabili; dd cu mobilit excesiva; dd care impiedica red fr de mand
 reducerea fracturii de mand  repoz manuala a frag deplasate. Corectitudinea red – apreciata
prin restab ocluziei habituale si a contin osoase la niv bazilarei mand
Contentia frag osoase  imobilizare provizorie (de urgenta):
o bandaj mentocefalic
o capelina cu fronda mentoniera
o ligaturi interdentare monomaxilare din sarma ("in 8”)
o ligaturi dent intermaxilare din sarma(Le Blanc, Ernst)- cea mai ind si sigura met de imobiliz de
urgenta, at cand ex unitati masticatorii care sa permita apl lor
o ligaturi intermax fixate cu implanturi monocorticale – met moderna, consta in ins unor suruburi
monocorticale transmucoase deasupra apexurilor dent si imobiliz frag fracturate pe aceste
suruburi
Cel mai frecv, fr de mand sunt deschise in cavit orala  antibioprofilaxie, antiinflamatoare, antialgice
In fr mand incomplete, fara depl sau cu depl dar red frag usoasa  permit apl in regim de urgenta a
unor ligaturi intermax/ dispozitiv ortopedic de imobilizare definita – trat de urg (de cele mai multe ori
provizoriu) coincide cu trat definitiv.
Atitudinea fata de dintii din focarul de fractura
 extractie in momentul imobilizarii in:
o dd cu fr corono-rad, irecuperabili
o dd luxati in urma traum, mobilitate gr II,III
o dd care impiedica red frag in poz corecta
 extractie la 12-15 zile de la imobilizarea intermaxilara in:
o dd din focarul de fr care contrib la stabiliz fragm si nu permit ascensionarea acestora,
dar prez distructii cor-rad, focare cronice periapicale
o dd semiinclusi, sit la niv focarului de fr – mai ales M3 in fr de unghi mand
Daca in tp extr nu s-au prod depl ale fragm osoase  reapl imobilizare intermax rigida pt inca 2
sapt; daca s-au prod  4 sapt
 conservare in:
o dd integri sau cu fr cor ce pot fi restaurate
o M3 total inclusi in gros osului si desi se afla in focarul de fr, nu impiedica red si
contentia fr si nu ex sol de continuitate orala
Necesara extirpare pulpara si obt de canal cand prez semne de suf pulpara sau teste de vitalit (-)
dupa indep imobiliz

Indicatiile osteosintezei
o fr retrodent, cu ascensionarea fragm D
o fr cu angrenare stransa a capetelor osoase
o fr cu dislocare mare in care ex interpozitii de parti moi sau corpi straini intre capetele osoase fr
o fr vechi, consolidate vicios, consolidari intarziate, pseudoartroze
o fr deschise in cav orala cu decalaj vert/ sagital
o fr la pac care nu au suficienti dd pt red fr pe baza ocluziei
o fr la pac care nu au suficienti dd pt ancorajul ap ortopedice
o fr multiple/ cominutive care nu pot beneficia de trat ortopedic
o fr mand asociate cu fr de max
o fr cominutive mand cu implicare apofizei coronoide
o la cererea pac dupa ce acesta a fost informat asupra avantajelor si riscurilor perioper
o bolnavi psihici, handicapati psiho-motori
SITUATII PARTICULARE

Fracturile de mandibula la copii


 mult mai rare decat la adult (per 0-5 ani)
 consecinte ulterioare: deformari faciale tardive dar consolidarii vicioase a frag osoase si
interferenta centrilor de crestere osoasa de la niv mand
 dezvoltare osoasa insuf de partea afectata
 uneori anchiloza ATM sau achiloza dento-mand
 la copii, proc de vindecare e rapid
 consolidarea osoasa e precoce ~3sapt, intarzierea sau lipsa trat ducand la consolidarea vicioasa
 complicatiile tardive cum ar fi consolidarea intarziata sau pseudoartroza sunt aproape inexisten
 sub infl stimulilor masticatori  remodelare osoasa corecta
 pot aparea tulb de ocluzie
 dat elasticitatii osului mand  fr in lemn verde fara depl de cele mai multe ori
 fr de mand la copii prez linii de fr lungi, oblice, care interfera mugurii dd perm, dar fara depl
import dat gros periostului

Tratament:
 la copii, dispoz de imobiliz nu se fixeaza bine pe d dat formei si marimii dd nefavorabile
 dispoz de electie  sina-gutiera din acrilat, realiz pe model redus
 la copiii mai mari se poate incerca fol de dispoz de imobiliz sau elastice
 la copii cu ap orto  ancorare pe acestea

Fracturile de mandibula la edentati


 sit este complicata ata de prez edentatiei totale/ partiale cat si de exist comorbiditatii asociate
 consolidarea implica un timp mai indelungat
 incidenta complicatiilor este mai crescuta
 af gen (osteoporoza, insuf renala, DZ) – ↑ tp de consolidare osoasa si ↑ ap complicatiilor
 trat definitiv trb sa tina cont de medicatia pac a.i sa nu prez un risc
 cat mai putin invaziv, o met ortopedica fiind ind

Tratament:
 la pac purtatori de proteze, vor fi fol protezele resp, asociate cu capelina si fronda mentoniera
 la pac care nu sunt purtatori de proteze, li se vor confect dupa amprentare o placa P si o spina L
cu valuri de ocluzie, la care se vor asocia capelina si fronda mentoniera
fracturi cu minima deplasare
 serclaj circummand  in cazul fr cu depl relativ import ale fragm in care poz anat nu se poate
mentine dupa red fr
 osteosinteza cu fir de sarma sau miniplacute si suruburi  cand celelalte met nu functioneaza