Sunteți pe pagina 1din 26

SUBIECTE EXAMEN:

1. Notiunea de inventie brevetabila


2. Noutatea. Conditie de fond pozitiva pt brevetul unei inventii
3. Inventiile de serviciu. Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele unitatii
4. Inventiile de serviciu. Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele salariatului
5. Transmiterea drepturilor nascute in legatura cu inventia prin contract de cesiune
6. Transmiterea drepturilor in legatura cu inventia prin contract de licenta
7. Know-how. Definitie, elemente ??
8. Notiunea de marca
9. Functiile marcii
10. Categorii de marci
11. Notiunile de indicatie geografica si denumirea de provenienta
12. Contractul de franciza
13. Notiunile de desen si model industrial
14. Sisteme de protectie a desenelor si modelelor industriale
15. Notiunea de drept de autor
16. Conditii de protectiea operelor literare, artistice, stiintifice prin legea dreptuli de autor
17. Drepturile morale de autor
18. Drepturile patrimoniale de autor
19. Opera comuna
20. Opera colectiva
21. Contrafacerea
22. Activitatea in concurenta neloiala.

DREPTUL PROPRIETATII INTELECTUALE

26 februarie 2016

NOTIUNEA DPI

Activitatea creatoare a omului a constituit si constituie principalul factor de progres al


umanitatii. Pt acest motiv, incepand cu 1967, data la care s-a constituit Organizatia Mondiala a
Proprietatii Intelectuale, au aparut reglementari uniforme in domeniul proprietatii intelectuale.

DPI= drepturile nascute din crearea operelor literare, artistice sau stiintifice, a inventiilor
din orice domeniu, marcilor de fabrica, comert/servicii, desene si modele industriale, precum si
protectia impotriva concurentei neloiale.

PI se imparte in 2 domenii:

1. Proprietate industriala

1
2. Drepturi de autor
Intre cele 2 domenii exista asemanari dar si deosebiri:
Asemanari:
 Ambele au un fond comun de principii fundamentale;
 Datorita legaturii dintre autor si creatia sa intelectuala, i se recunoaste acestuia,
temporar, un monopol exclusiv de exploatare;
 Ambele domenii isi au izvorul legislativ normativ in vechile privilegii regale.
Deosebiri:
o -In domeniul drepturilor de autor, personalitatea autorului se regaseste mai viguros
conturata in opera sa; pt acest motiv, protectia dr de autor este recunoscuta pt o
perioada mult mai lunga: durata vietii autorului+ inca 70 ani.
o -In domeniul proprietatii industriale, protectia este de 5-10 ani; titularului dr de
autor i se recunoaste o serie de prerogative reunite sub titulatura ,,de morale de
autor”, ce nu au o componenta patrimoniala.
o >In domeniul proprietatii industriale, prin lege, sunt instituite anumite exigente de
ordin administrativ, acestea sunt necesare pt stabilirea cu exactitate a momentului
nasterii dreptului de proprietate intelectuala si sunt concretizate prin emiterea, de
catre OSIM, a unui titlu administrativ de protectie.
o >In materia dr de autor nu este necesara nicio formalitate administrativa, dr de
autor fiind recunoscute prin simpla realitare a operei, chiar si neterminata,
indiferent de valoarea ei stiintifica, artistica/literara.
o Datorita faptului ca in domeniul proprietatii intelectuale concurenta comerciala este
mult mai acerba decat in cazul dr de autor, exista diferente semnificative in cazul
sanctiunilor aplicabile, in cazul incalcarii drepturilor de proprietate
intelectuala.

Notiunea de proprietate:
In cazul creatiilor intelectuale, este definita de notiune de proprietate ca dr real principal.
Acesta din urma este un dr exclusiv, absolut si perpetuu, este supus prescriptiei, este susceptibil
de urmarire si aparat prin actiunea in revendicare.
Dr de proprietate intelectuala nu are ca obiect un bun corporal, ci unul incorporal, este
esentialmente temporar, iar continutul acestuia este dat de monopolul exclusiv de exploatare.
Notiunea de proprietate industriala:
Dr de proprietate industriala are ca obiect inventiile, marcile, indicatiile geografice si
denumirile de provenienta, protectia programelor de calculator, protectia soiurilor de plante si a
raselor de animale, desenele si marcile industriale, precum si reprimarea concurentei neloiale.
Notiunea de propr industriala are 2 intelesuri:

2
1. Ca institutie de dr civil, proprietatea industriala este ansamblul de norme juridice ce
reglementeaza raporturile privitoare la creatiile aplicabile in industrie si la semnele
distinctive ale unei asemenea activitati.
2. Ca dr subiectiv civil, dr de proprietate industriala este facultatea recunoscuta de lege
titularului, de a folosi, in mod exclusiv, o creatie intelectuala aplicata in industrie/un
semn distinctiv ale unei asemenea activitati.
Natura juridica a dreptului de proprietate industriala:
Initial, dreptul de proprietate industriala a fost considerat un drept de proprietate propriu-
zis.
In timp, aceasta opinie a fost criticata, prin aceea ca dr de proprietate, ca dr dreal, are ca
obiect un bun incorporal, are ca atribute usus, fructus si abusus si este susceptibil de urmarire si
de dr de preferinta.
Dr de proprietate industriala are ca obiect un bun incorporal, nu intruneste atributele
clasice ale dr de proprietate, nu este susceptibil de urmarire/drept de preferinta si nu este supus
prescriptiei extinctive.
Dr de propr industriala este esentialmente temporar, pe cand dr de proprietate propriu-zis
este perpetuu.
Datorita acestor critici a aparut a 2 a teorie, privind natura juridica a dr de propr industriala,
fiind calificata in literatura franceza ca un dr de clientela.
Dr de clientela este o categorie diferita de dr reale si dr de creanta.
Principala criticaa acestei teorii este aceea ca dr de clientela este esentialmente patrimonial,
pe cand dr de propr industriala are si o componenta patrimoniala dar preponderent contine
prerogative personal nepatrimoniale.
In prezent, dr de propr industriala este considerat o categorie distincta de dr reale, de
creanta sau de clientela, caracterele principale ale acestuia fiind componenta incorporala a
obiectului si limitarea in timp.
O.S.I.M. – Oficiul de Stat pt Inventii si Marci
Este organul de specialitate al administratiei publice centrale, aflat in subordinea
Guvernului, cu o autoritate unica pe teritoriul Romaniei, in asigurarea protectiei propr
industriale.
OSIM elaboreaza si supune aprobarii Guvernului strategia dezvoltarii protectiei propr
industriale in Ro si aplica politica Guvernului in domeniu.
Principalele atributii sunt:
 Inregistreaza si examineaza cererile din domeniul propr industriale si elibereaza titlul de
protectie ce confera titularilor un monopol exclusiv de eploatare pe teritoriul Ro;
 Este depozitarul registrelor nationale ale cererilor depuse si a registrelor nationale ale
titlurilor de protectie acordate;
 Editeaza si publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industraiala si Revista romana de
propr industriala;
 Atesta si autorizeaza consilierii in propr industriala;

3
OSIM este condus de un director numit prin deciza prim-ministrului.
INVENTIA BREVETABILA
Inventiile sunt reglementate de Legea nr.64/1991, republicata in 2002.
Nu avem o definitie legala a inventiei, cu numai una doctrinara.
Astfe, inventia este o creatie intelectuala ce reprezinta solutia concreta a unei probleme
tehnice aplicabila in industrie.
Notiunea de industrieeste utilizata lato sensu si cuprinde atat industria propriu-zisa, cat si
agricultura, prestarile de servicii si activitatea comerciala.
Categorii de inventii:
A. Inventii de produs= acea solutie tehnica ce are ca rezultat un corp bine determinat, cu
o compozitie/structura particulara ce il diferentiaza de alte corpuri.
B. Inventii de procedeu= mijloacele, agentii/metodele care conduc la obtinerea unui
rezultat/produs nou.
C. Inventii pionier/obisnuite= acele inventii al caror rezultat este absolut nou, neexistand
produse comparabile cu acesta.
In functie de titularul protectiei, deosebim:
A. Inventii libere(realizate de inventatori independenti)
B. Inventii de serviciu(realizate de un salariat)
Conditii de fond pozitive pt brevetarea unei inventii:
Pt a putea fi brevetata, o inventie trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii:
1. Sa fie noua;
2. Sa implice o activitate inventiva;
3. Sa fie susceptibila de aplicare industriala.
1. Noutatea: conditie de fond pt brevetarea unei inventii.
Conceptul de noutate in materie de inventii se refera la noutatea in timp si spatiu si se
raporteaza la stadiul tehnicii mondiale.
Astfe, o inventie este considerata noua daca solutia tehnica pe care o ofera nu este cuprinsa
in stadiul tehnicii mondiale.
Stadiul tehnicii poate fi definit ca fiind totalitatea cunostintelor accesibile publicului la un
moment dat, in orice mod.
In notiunea de public sunt incluse toate persoanele, mai putin cele care legal/conventional
sunt obligate sa pastreze secretul informatiilor pe care le detin in legatura cu inventia.
Stadiul tehnicii cuprinde si continutul cererilor de brevet depuse la OSIM, la un moment
dat.
Criteriul cu ajutorul caruia se apreciaza conditia noutatii este efectul tehnic nou ce nu putea
fi prevazut dinainte si care este determinant pt realizarea inventiei.
Faptele de natura a face publica inventia se numesc anterioritati.
Daca inventia este facuta publica de autor, anterioritatile se numesc divulgare.

4
Pt a fi distructiva de noutate .anterioritatea trebuie sa fie certa, atat in privinta existentei,
cat si a datei si trebuie sa fie suficienta pt a permite unei persoane de specialitate sa reproduca
inventia.
In apreciereaa conditiilor noutatii, cercetarea anterioritatilor este nelimitata in timp si
spatiu.
Conditia noutatii trebuie sa fie indeplinita la momentul constituirii depozitului national
reglementar.
2. Activitataea inventiva:
O inventie se considera ca implica activitate inventiva daca solutia tehnica pe care o ofera
nu este evidenta pt o persoana de specialitate.
In doctrina franceza se apreciaza ca exista activitate inventiva atunci cand tehnica curenta
este depasita in principiile, mijloacere de realizare sau rezultatele obtinute.
3. Aplicarea industriala:
O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul sau poate fi aplicat in mod
repetat in cel putin 1 din domeniile industriale.
Aplicarea industriala este indeplinita si in situatia in care ea este posibila in viitor.
Conditii de fond negative pt brevetarea unei inventii:
O inventie nu poate fi brevetata daca exploatarea ei comerciala este contrara ordinii publice
sau bunelor moravuri.
De asemenea, nu pot fi brevetate creatiile intelectuale ce sunt protejate prin legi speciale
(exemplu: soiurile de plante+rasele de animale; programele de calculator; creatiile care au ca
obiect corpul uman in diferite stadii ale formarii si dezvoltarii sale- interzicerea clonajului etc).

4 martie 2016
SUBIECTELE DPI ASUPRA INVENTIEI
In literatura juridica se face distinctia intre notiunea de subiect primar si aceea de subiect
derivat ale dr de protectie.
Subiecte primare= p. f./p. j. carora OSIM le elibereaza brevetul de inventie.
Subiecte primare pot fi:
 Autorul inventiei
 Angajatorul acestuia
 Mostenitorii inventatorului
 Persoana careia i-a transmis, prin contract de cesiune, acest dr.
Subiecte derivate= pers care dobandesc dr asupra brevetului de inventie prin
transmitere(cesiune) de la o alta persoana.
In situatia in care o inventie este realizata impreuna cu mai multi inventatori, acestia vor
avea calitatea de coautori.
In situatia in care contributia fiecarui autori la realizarea inventiei poate fi determinata,
avem de a face cu coautorat divizibil.Acestuia i se aplica regulile de la propr comuna pe cote-
parti.

5
In situatia in care contribuia fiecarui coautor nu poate fi determinata, coautoratul este
indivizibil si i se aplica regulile de la indiviziune.
INVENTIILE DE SERVICIU
In functie de titularul protectiei, inventiile pot fi libere sau de serviciu.
Libere sunt inventiile realizate de inventatori independenti.
Inventiile de serviciu sunt acelea realizate de un salariat in exercitarea atributiilor sale de
serviciu, in timpul programului de lucru, folosind mijloace tehnice si cunostintele detinute de
unitatea angajatoare.
Intrucat perste 80% din inventiile brevetate sunt inventii de serviciu, Legea 64/1991, prin
norme supletive, reglementeaza dr la brevet de inventie in cazul inventiilor de serviciu.
In cazul inventiilor de serviciu, avem o conditie esentiala preexistenta si anume existenta
unui contract de munca intre inventator si unitatea angajatoare. Celor 2 parti le sunt aplicabile
dispozitiile din Codul muncii, dispozitile din contractul de munca la nivel de ramura/unitate,
daca exista, si dispozitii din CIM.
In cazul inventiilor de serviciu se aplica si normele speciale din Lg. 64/1991, republicata.
In consecinta, intre salariat si angajator exista 2 categorii de izvoare de raport juridic
concret.
Intrucat normele sunt supletive, regulile ce urmeaza a le discuta se aplica doar in situatia in
care partile nu au stabilit altfel.
Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele unitatii:
A. Inventia realizata de un salariat in exercitarea unui CIM, prin care ii este incredintata,
in mod explicit, acestuia o misiune inventiva, va putea fi brevetata de unitatea
angajatoare.
Angajatorul poate fi p. f./p. j.
B. Inventia realizata de un salariat in executarea unui contract de cercetare, ce are ca scop
realizarea unei inventii, va putea fi brevetata pe numele unitatii care a comandat
cercetarea.
Drepturi si obligatii:
In timpul executarii contractului de munca/cercetare, salariatul si unitatea angajatoare au
obligatia reciproca de a se abtine de la orice divulgare a informatiilor detinute in legatura cu
inventia.
Salariatul are obligatia de a informa, in scris, periodic sau ori de cate ori ii cere
angajatorul,despre stadiul realizarii inventiei.
Pana la realizarea inventiei, drepturile banesti ce se cuvin angajatorului sunt doar cele
salariale prevazute in CIM.
In momentul realizarii inventiei, salariatul are obligatia de a informa, in scris, unitatea
angajatoare.
Impreuna cu informarea scrisa, salariatul trebuie sa realizeze o descrierea inventiei si sa
anexeze acesteia toate schitele si desenele necesare pt ca o persoana de specialitate sa poata
reproduce inventia.

6
Obligatia reciproca de confidentialitate subzista pana la publicarea cererii de brevet de
inventii in Buletinul Oficial de brevet de inventii.
Unitatea angajatoare are obligatia ca, in termen de 60 de zile de la primirea info scrise, sa
depuna cerere la OSIM pt obtinerea brevetului de inventie. Termenul de 60 de zile este un
termen de decadere. Dupa implinirea acestui termen, dr la brevet de inventie revine salariatului
inventator.
Dupa depunerea cererii de brevet, de catre unitate, la OSIM, aceasta are obligatia da
informeze salariatul inventator despre stadiul de examinare a cereriide brevet.
In situatia in care inventia este deja folosita, unitatea angajatoare are obligatia sa il
informeze pe salariat despre rezultatele economice si sociale ale aplicarii inventiei.
Salariatul are obligatia ca, la cererea unitatii angajatoare, sa acorde asistenta tehnica, pe
baza de contract, pt realizarea si exploatarea inventiei.
Dupa realizarea inventiei, salariatul inventator are dr la o remuneratie suplimentara ce se
acorda o singura data. Acest dr izvoraste din Legea 64/1991 si nu din contractul de munca.
Pt asistenta tehnica acordata pe baza de contract, inventatorul salariat are dr sa fie platit pe
toata durata cat acorda asistenta tehnica.
In situatia in care unitatea angajatoare cesioneaza brevetul de inventie, inventatorul are
obligatia sa asigure asistenta tehnica, pe baza de contract, titularului de brevet.
Dr patrimoniale pt asistenta tehnica acordata de inventator se stabileste in raport de
rezultatele economice obtinute in ruma aplicarii si exploatarii inventiei.
Toate aceste categorii de dr isi au izvorul in Legea 64/1991, republicata.
Inventatorul avea dr sa-I fie mentionat calitatea de inventator in carnetul individual de
munca si are dr sa ii fie mentionat numele si calitatea de inventator pe brevetul de inventie.
De asemenea, inventatorul are dr sa ii fie mentionat numele si calitatea de inventator ori de
cate ori se face o referire publica la inventia realizata de el.
Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele lui:
A. Daca o inventie este realizata de un salariat in exercitarea atributiilor sale de serviciu,
in timpul programului de lucru, folosind mijloacele materiale si informatiile detinute de
angajator, aceasta va fi brevetata pe numele salariatului daca prin CIM nu are
incredintata, in mod explicit, o misiune inventiva.
B. Daca unitatea angajatoare, desi avea drept la brevet de inventie, nu a depus cerere ;a
OSIM in termenul de decadere de 60 zile, titular de brevet va deveni salariatul.
Unitatea angajatoare are un dr de preferinta daca salariatul doreste sa incheie un contract
de cesiune/licenta a dreptului ce izvoraste din brevet.
Inventatorul salariat, titular de brevet, pt a respecta dr de preferinta a unitatii, trebuie sa
faca acesteia, in scris, o oferta. Oferta trebuie sa fie ferma, serioasa si completa.
Din momentul primirii ofertei, unitatea angajatoare are la dispozitie un termen de 3 luni pt
a o accepta/refuza.
Daca angajatorul nu raspunde ofertei salariatului, in termenul de 3 luni, se considera ca
oferta este refuzata si inventia devine libera.

7
In cazul in care exista un diferend cu privire la pretul cesiunii/licentei, acesta se raporteaza
la ofertele facute de terti si se are in vedere pretul cel mai mare obtinut.

PROCEDURA ADMINISTRATIVA PT ELABOIRAREA/RESPINGEREA


CERERII DE BREVET
Procedura administrativa presupune 3 etape:
1. Inregistrarea cererii de brevet:
Cererea de brevet trebuie sa contina datele de identificare ale solicitantului, descrierea
inventiei si trebuie a fie redactata in lb romana.
Cererea se depune la registratura OSIM personal, prin mandatar, prin posta sau in format
electronic si la primirea acesteia se inregistreaza data, cat si ora primirii acesteia.
Cererea de brevet trebuie sa fie insotita de descrierea inventiei, schite+desene clare si
suficiente pt ca o persoana de specialitate din domeniu sa o poata realiza.
Eventualele prioritati invocate, schitele si desenele pot fi depuse separat, ulterior cererii, in
termen de maxim 2 luni.
Cererea de brevet se inscrie in Registrul national al cererilor de brevet depuse. Datele din
cerere sunt nepublice.
Personalul OSIM are obligatia legala de a pastra secretele datelor din cererea de brevet.
Cererea de brevet impreuna cu descrierea inventiei, schitele, desenele, alcatuiesc impreuna
depozitul national reglementar.
Cererea de brevet se publica in Buletinul Oficial de proprietate intelectuala, in termen de
18 ani de la data inregistrarii cererii.
De la data constituirii depozitului national reglementar, incepe protectia provizorie care
dureaza pana la admiterea/respingerea cererii de brevet.
Protectia provizorie este identica cu cea care izvoraste din brevet, singura diferenta fiind ca
actiunea in contrafacere poate di intentata/promovata doar de titularul de brevet.
2. Examinarea cererii de brevet:
Incepe in baza unei cereri de examinare formulata de solicitant.
Cererea de examinare poate fi depusa odata cu cererea de brevet, la data constituirii
depozitului national reglementar sau in termenul de max 30 luni de la aceassta data.
OSIM examineaza cererea de brevet sub urmatoarele aspecte:
a. Daca sunt indeplinite conditiile de fond pozitive;
b. Daca sunt/nu indeplinite conditiile de fond negative;
c. Daca sunt indeplinite conditiile de forma:
 Daca cererea este redactata in lb romana si cuprinde toate datele de identificare ale
solicitantului;
 Daca descrierea inventiei, schitele+desenele sunt clare si complete;
d. Daca inventia nu este o creatie intelectuala exclusa de la brevetare;
e. Daca s-au platit taxele in cuantumul si la termenele prevazute de lege.
Cea de-a doua etapa se finalizeaza prin intocmirea unui raport privind cererea de brevet.

8
3. Acordarea brevetului/respingerea cererii de brevet:
In baza raportului de examinare a cererii de brevet, publicata in Biroul Oficial PI, ramasa
definitiva, directorul general al OSIM, in temeiul hotararii de acordare a acesteia, elibeazara
brevetul de inventie.
Brevetul se inscrie in Registrul national al brevetelor de inventii.
Durata de protectie ce izvoraste dintr-un brevet este de 20 de ani si include protectia
provizorie.
Brevetul de inventie este titlul administrativ eliberat de OSIM prin care I se recunoaste
titularului unei inventii un monopol exclusiv de exploatare.
Brevetul de inventii este esentialmente temporar si produce efecte doar pe teritoriul
Romaniei.

11 martie 2016
CESIUNEA DREPTURILOR CE IZVORASC DIN BREVET
Transmiterea dr nascute in legatura cu inventia se poate face prin contract de cesiune, de
licenta, succesiune/ aport la capitalul social al unei societati.
Art. 47- Legea 64/1991 prevede in mod expres ca dr la brevet, precum si dr ce decurg din
brevetul de inventie, pot fi transmise in tot/parte, prin contractul de cesiune, licenta/succesiuni.
Obiectul transmisiunii:
Sunt transmise prin contrat de cesiune/licenta:
a) Dr la acordarea brevetului de inventie, atunci cand actul de transmiune se incheie
inainte de eliberarea brevetului de inventie;
b) Dr ce izvorasc din brevetul de inventie, atunci cand actul transmisiunii se incheie dupa
eliberarea brevetului de inventie.
Modalitatea de transmitere a dr nascute in legatura cu inventia:
A. Dupa momentul transmisiunii:
a. Acte intre vii
b. Acte mortis causa
B. Dupa temeiul juridic al transmisiunii:
a. Transmisiune voluntara
b. Transmisiune legala
C. Dupa modul de transmitere (scop):
a. Transmisiune cu titlu oneros
b. Transmisiune cu titlu gratuit.
Transmiterea dr nascute in legatura cu brevetul prin contract de cesiune:
Contractul de cesiune este contractul prin care o parte- cedent, transmite celeilalte parti-
cesionar, in tot/parte, dr la brevet de inventie, adica monopolul exclusiv de exploatare a inventiei.
De regula, contractul de cesiune este cu titlu oneros. In aceasta situatie, ii sunt aplicabile,
prin analogie, regulile de la contractul de v-c.

9
Daca cesiuneste cu titlul gratuit, ii sunt aplicabile, prin analogie, regulile de la donatie, mai
putin forma solemna.
Caracterele juridice ale contractului de cesiune:
 Sinalagmatic/unilatera;
 Comutativ (cand este sinalagmatic);
 Cu titlul oneros, de regula;
 Nenumit;
 Translativ de proprietate;
 Cu executare dintr-o data;
 Consensual.
Pt opozabilitate fata de terti este necesara publicarea contractului de cesiune in Buletinul
Of de PI.
Contractul de cesiune, in functie de intinderea dr transmise:
a) Cesiunea totala- are ca obiect toate dr care izvorasc din brevet pe intreg teritoriul pe
care inventia este protejata;
b) Cesiune partiala- are ca obiect doar o parte a dr ce izvorasc din brevet; cesiunea poate
fi partiala si atunci cand se refera doar la o parte din teritoriul pe care inventia este
protejata.
In cazul cesiunii partiale, cedentul si cesionarul devin coproprietari asupra brevetului de
inventie.
Conditii speciale de fond ale contractului de cesiune:
1. Capacitatea: cedentul+cesionarul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.
2. Consimtamantul: nu exista reguli speciale.
3. Obiectul: trebuie sa fie un brevet de inventie, aflat in perioada de protectie, daca
contractul are ca obiect un brevet expirat/ titularul este decazut din dr la brevet;
4. Scop: nimic special.
Conditii de forma:
Pt valabilitate nu este necesara nicio conditie de forma.
Pt proba este necesara forma scrisa, iar pt opozabilitate fata de terti, publicarea contractului
de cesiune in Buletinul Oficial de PI.
Efectele contractului de cesiune:
A. Obligatiile cedentului:
a. Predarea: cedentul, dupa incheierea contractului, are obligatia sa tolereze actele de
exploatare a inventiei; predarea se face prin remiterea tuturor inscrisurilor ce
descriu inventia, a schitelor+desenelor, clare si complete, pt ca o persoana de
specialitate sa poata reproduce obiectul inventiei; obligatia accesorie de predare se
refera la know-how necesar pt realizarea si exploatarea inventiei; asistenta tehnica,
pe baza de contract, cesionarul o va primi de la autorul inventiei.
b. Obligatia de garantie: cedentul are obligatia sa asigure linistita si utila folosinta a
inventiei.

10
Linistita folosinta se refera la obligatia de garantie pt evictiune. Cedentul nu poate sa
intervina in actele de exploatare a inventiei de catre cesionar, iar in privinta tulburarilor din
partea tertilor, cesionarul se poate apara singur prin actiunea in contrafacere.
Dupa incheierea contr de cesiune, cedentul nu mai are dr sa exploateze inventia.
In privinta viciilor ascunse, acestea se refera la faptul ca obiectul inventiei este tehnic
realizabil si poate fi exploatat la scara industriala.
Obligatia de garantie pt vicii nu poarta asupra eficientei/ asupra valorii comerciale a
exploatarii inventiei.
B. Obligatiile cesionarului:
a. Plata pretului: pretul poate fi forfetar dar poate fi platit si succesiv in timp; poate fi
explimat in bani/produse/mixt;
b. Obligatia legala sa exploateze obiectul inventiei.
In cazul transmisiunii prin succesiune a dr ce izvorasc din brevet, nu exista obligatia de
garantie.
In cazul raportului brevetat la o societate comerciala, exista obligatia de garantie.
Contr de licenta a drepturilorce izvorasc din brevetul de inventie
Contr de licentaeste operatiunea juridica prin care se transmite, in tot/ parte, dreptul de
folosinta asupra unei inventii brevetate, de la o parte-licentiator-titular de brevet, catre o alta
parte-licentiat, in schimbul unui pret-redeventa.
In sens restrans, licenta presupune acordul titularului de brevet ca o alta persoana sa
exploateze inventia sa.
Etimologic, licenta vine din latina= promisiune/libertate de a actiona.
Contr de licenta este asemanator cu contractul de locatiune, prin efectele sale, motiv pt
care, prin analogie, ii sunt aplicabile aceste reguli.
Caracterele juridice ale contractului de licenta:
 Nenumit
 Sinalagmatic
 Consensual
 Oneros
 Comutativ
 Intuituu personae, in ceea ce priveste calitate licentiatului
 Cu executare succesiva
 Netranslativ de proprietate.
Din punct de vedere al intinderii drepturilor transmise, deosebim intre:
A. Licenta simpla
B. Licenta exclusiva
C. Licenta absoluta.
A. Licenta simpla:
Se transmite dr de folosinta a licentei dar titularul de brevet patreaza atat dr de a folosi
licenta, cat si dr de a incheia alte contracte de licenta simple.

11
B. Licenta exclusiva:
Are ca obiect transmiterea folosirii unei inventii pt o forma de realizare/teritoriu limitat.
Titularul de brevet poate folosi inventia pt celelalte forma de realizare si in afara
teritoriului la care se refera exclusivitatea si tot in aceleasi conditii poate sa incheie contract de
licenta simpla/exclusiva.
C. Licenta absoluta:atunci cand se transmite folosirea exclusiva pe intreg teritoriul
unde inventia este protejata.
Titularul de brevet nu mai poate folosi nici personal inventia si nu mai are dr sa incheie alte
contracte de licenta.
Contractul de licenta poate fi incheiat pe perioada determinata/nedeterminata, situatie in
care inceteaza de drept atunci cand expira durata de protectie a brevetului.
Conditii de fond:
Desi este un act administrativ, ambele parti trebuie sa aiba capacitate deplina de
exercitiu.
Nu exista conditii de forma, fiind nenumit, contractul de licenta fiind consensual.
Pt proba este necesara forma scrisa si pt opozabilitate fata de terti este necesara
publicarea contractului in Buletinul Oficial de PI.
Obiectul: licentiatorul trebuie sa fie titular de brevet, iar brevetul trebuie sa fie in perioada
de protectie.
Scop: nimic special.
Efectele contractului de licenta:
1. Obligatiile licentiatorului:
a. Predarea= inmanarea/traditiunea tutror inscrisurilor privind brevetul, schite+desene,
astfel incat licentiatul sa poata folosi inventia;
b. Garantia: trebuie sa garanteze linistita+utila folosinta a obiectului inventiei de catre
licentiat;
c. Licentiatorul, la incetarea contractului, are obligatia de a prelua stocul de produse
fabricate pe baza de licenta si nevandute de licentiat; produsele vor fi preluate la pretul
de fabricatie;
2. Obligatiile licentiatului:
a. Plata reverentei in modul, cuantumul si la termenele stabilite in contract;
b. Licentiatul trebuie sa exploateze obiectul inventiei numai in limitele permise de
contractul de licenta;
Incetarea contractului de licenta:
a) Rezilierea conventionala;
b) Rezilierea judiciara;
c) Anularea brevetului/expirarea sa;
d) Implinirea termenului, daca a fost incheiat pe o perioada determinata;
e) Moartea/falimentul licentiatului.

12
Mijloace de protectie ale brevetului de inventie:
I. Mijloace administrative:
1. Contestatia- poate fi facuta de orice persoana interesata, in termen de 3 luni de la
publicarea OSIM.
2. Revocarea+anularea- se poate dispune daca hotararea de acordare a brevetului de
invetie/chiar brevetul de inventie au fost date cu nerespectarea conditiilor de
fond/forma prevazute de lege.
II. Mijloace de dr civil:
1. Aspecte nepatrimoniale: obligatia tertului sa inceteze incalcarea monopolului exclusiv
de exploatare a inventiei.
2. Patrimoniale: despagubirea titularului de brevet pt incalcarea monopolului sau exclusiv
de exploatare.
Produsele contrafacute sunt supuse confiscarii/distrugerii, dupa caz.
III. Mijloace de dr penal:
Fabricarea, folosirea/punerea in curlatie fara dr a obiectului unei inventii brevetabile
constituie infractiunea de contrafacere.
Contrafacerea are si latura civila: despagubirile pt prejudiciile cauzate+ …
Insusirea fara dr, in orice mod, a calitatii de inventator, constituie infractiunea de
contrafacere.
Divulgarea datelor din cererile de brevet depuse la OSIM, de personalul acestuia,
constituie infractiune.
Incalcarea regulilor de conduita comerciala cinstita, oneste constituie infractiunea de
concurenta neloiala.
Separat de actiunea in contrafacere, titularului unui brevet de inventie se poare apara in
cazul in care ii este incalcat monopolul exlusiv de exploatare si prin actiunea in concurenta
neloiala.

18.03.2016
Know-how (KH)
KN nu este reglemetat in legislatia romana, cu toate acestea atat in legislatia interna cat si
in legislatia internationala exista numeroase referiri cu privire la KN. El este considerat un obiect
de proprietate intelectuala, un element in patrimoniul unei intreprinderi.
KN= a sti cum , a sti in ce fel
In doctrina KN este definit ca fiind un ansamblu de cunostinte tehnice nebrevetate necesare
fabricarii, functionarii sau comercializarii unor produse, tehnologii sau procedee.
Conditiile de fond ale KH:
- noutatea
- originalitatea

13
In legea 79/97 ce reglementeaza regimul jurid al francizei, KH este definit ca parte
componenta a francizei si este considerat a fi un ansamblu de formule, definitii tehnice,
documente, desene, schite, retete, necesare fabricarii sau comercializarii unui produs.
KH este alcatuit din 2 elemente abstracte:
1. Abilitatea sau dexteritatea tehnica a unui persoane – aptitudinile native ale unei
persoane cat si cele dobandite prin experienta. Acestea sunt strans atasate de persoana
si nu pot face obiectul aproprierii de intreprindere.
Ele pot fi transmise numai impreuna cu persoana care le detine intrucat nu pot fi
fixate printr-o descriere precisa.
2. Experienta tehnica rezultat al unei practici industriale indelungate. Acest element este
susceptibil de fixare prin descrierea pe un suport material. Pentru acest motiv
experienta tehnica poate fi transmisa de la titularul KH catre un beneficiar.

In materie de KH, noutatea este relative si nu absoluta ca in cazul inventiei.

Caracterele KH:

a) Practic/tehnic ( exista si KH cu caracter commercial in acest caz , cunostintele nefiind


tehnice. Acesta fiind important in special la contractual de franciza)
b) Transmisibil – transmisiunea se realizeaza prin contractul de comunicare de KH, odata cu
cunostintele tehnice continutte de experienta tehnica rezulttata dintr-o lunga practica
industriala indelungata se transmit si abilitatile si dexteritatea tehnica prin persoana care
le detine.
c) KH are caracter secret
Intrucat KH nu are o reglementare proprie nu exista un texte de lege prin care sa
fie protejat si nu poate fi aparat prin actiunea in contrafacere.

Protectia KH este o protectie de fapt si nu de drept si se realizeaza prin


mentinerea cu strictete a secretului asupra elementelor care Il compun, prin urmare titularul de
KH are un monopol de fapt de exploatare a KH si nu unul de drept.

KH se deosebeste de secretul de fabricatie sau secretul commercial

Secretul commercial este o infor,atie ce nu este usor accesibila perosnaei din sediul
care se ocupa in mod obisnuit cu acest tip de informatii.

Secretul de fabricatie dobandeste valoare comerciala prin faptul ca este secret iar
detinatorul a luat suficiente masuri pentru a mentine regimul secret al acestuia.

Secretul de fabricatie este o tehnica, o formula de fabricatie izolata.

Secretul de fabricatie si secretul commercial au caracter static in timp ce KH au un


caracter dynamic fiind in permanenta supus amelorarii prin activitatea de cercetare.

14
De regula secretul de fabricatie sau secretul commercial apartine unei singure
intreprinderi si nu se transmite, in schimb KH de regula, este transmisibil atat separate prin
contrac de comunicare , cat si prin contractual de franciza.

Mijloace de aparare a KH:

Impotriva concurentilor sai comerciali, detinatorul de KH se poate apara prin


actiunea in cocncrenta neloiala.

Impotriva persoanelor nonconcurente detinatorul se poate apara prin actiunea in


raspundere civila delictuala.

Din punct de vedere penal, folosirea fara drept a KH( fara acordul titularului) poate
constitui una din infractiunile de: abuz de incredere, furt, divulgare a secretului
professional/economic.

Marca

Notiune

Este un important obiect de prprpietate intelectuala din patrimoniul unei intreprinderi.


Ea face parte din categoria semnelor distinctive si este utila intrucat permite consumatorilor sa-si
orienteze preferintele catre produsele sau serviciile unui comerciant.

Reglementare: legea 84/98

Exista si o latura negativa a marcii datorata alterarii functiilor sale traditionale, marca
putand devein un instrument de monopol prin consolidarea artificiala si excesiva pe piata a unui
produs.Purtatorul produsului ajunge in acest fel sa dicteze pretul pe piata si sa realizeze o
publicitate agresiva.

Natura juridica a marcii

Marca este bun mobil incorporal, obiect de proprietate intelectuala care spre deosebire
de celelalte obiecte de proprietate intelectuala este susceptibil de protectie infinita prin reinnoirea
succesiva a depozitului marcii.

Marca este un element patrimonial incorporal al fondului de comert al unei


intreprinderi, destinat sa atraga clientela catre un produs sau serviciu. Pentru acest motiv
drepturile ce izvorasc din marca sunt considerate a face parte din catetgoria drepturilor de
clientela.

15
Definitia marcii

In art. 3 din Lg 84/98 este definite ca fiind un semn distinctiv susceptibil de


reprezsntare grafica ce serveste la deosebirea produselor sai serviciilor unui comerciant de cele
asemanatoare ale celorlalti comercianti.

Caracterele marcii

1. Facultativ => un comerciant are dreptul si nu obligatia de a-si marca produsele sau
serviciile sale. In consecinta un comerciant poate sa nu detina nicio marca sau sa detina
una sau mai multe marci.
2. Individual => au un titular. Caracterul individual nu exclude posibilitatea detinerii marcii
in coproprietate.
3. Independent fata de produsul sau serviciul marcat => interdictia fabricarii unui anumit
produs nu afecteaza valabilitatea marcii sale si invers, anularea unei marci nu atrage dupa
sine interdictia producerii ori comercializarii produselor ce purtau marca respective.

Deosebirea dintre marca si alte semne distinctive.

Notiunile de firma, nume commercial sau denumire sociala sunt sinonime din punct
de vedere juridic si desemneaza numele sub care un comerciant isi desfasoara activitatea.

Emblema, in schimb, deosebeste produsele unui comerciant de cele asemanatoare ale


altor comercianti.

Firma si emblema sunt unice si au aceleasi conditii de valabilitate, si anume:

- Sa fie distinctive
- Disponibile
- Licite

Firma este obligatorie, emblema si marca sunt facultative.

Firma nu poate fi instrainata separat de fondul de comert, in schimb marca poate.

Firma este aparata impotriva folosirii nelegitime de catre alt comerciant prin actiunea
de concurenta neloiala, iar marca prin actiunea in contrafacere.

Semne susceptibile de a fi inregistrate ca marci:

1. Cuvinte
2. Nume proprii
3. Desene
4. Litere

16
5. Cifre
6. Elemente figurative
7. Forme tridimensionale
8. Combinatii de culori
9. Orice combinatii ale acestor semen

In lg. 84/98 nu exista astfel de exemple. Pot fi inregistrate ca marci si marcile olfactive
sau marci sonore.

Curs 01.04.2016
Functiile marci
Marca ofera iinformatii despre originea si calitatea unui comerciant si ajuta consumatorul
sa isi orienteze preferintele mai usor.
Desi nu sunt prevaazute expres in lege in doctrina se considera ca marca are in rincipla
urmaotarele functii:
1. Functia de diferentiere a produselor si serviciilor din punct de vedere istoric a fost
evidentiata prin, in timp aceasta functie a suferit o schimbare de numita in literatura
de specialitate obiectivizare, in acest sens in prezent marca nu identifica doar
produsul in raport cu comiriciantul care o detine ci ofera si informatii despre originea
si calitatea produselor
2. Functia de concurenta – individualizand produsele unui comericant marca este un
important mijloc de atragere a cientelei catre produsele care in timp au castiagat buna
reputatie. Functia de concurenta este strans corelata cu functiile de reclama de
organizare a pietei si cea de garantare a calitati produselor
3. Functia de garantare a calitati – pentru un consumator marca este cea care recomanda
produsul stabilind o legatura morala intre producatori si consumatori. Daca in timp un
porducator titular de marca nu respecta obligatia morala de a mentine calitatea
produselor sale cumparatorul il sanctioneaza orientandu-si preferintele catre produsele
asemanatoare ale alor comerciantiy. Functia de garantie a calitati este in doctrina
considerata ca functia protectiei consumatorului
4. Functia de reclama – aceasta releva in modul cel mai evident independenta marci fata
de produs. O reclama bine condusa transforma marca intr-un simboli direct al
reputatiei produslui, in consecinta cumparatorul va fi atras in mod direct de marca

17
fara a mai cerceta provenienta si calitatea produsulu. Marca devine un mijloc
autonom al succesului comercial care inlesneste identificarea de consumator a
roduselor pe care le prefera. Functia de reclama este este sintetizata in adagiu marca
se vinde singura
5. Functia de organizare a pietei – marca ajuta la reglarea raportului pe piata dintre
cererea si oferta dintre anumit produs , in acest fel marca este un important insturment
de marketing contribuid la prognozarea cereri de bunuri si servicii pe cat de
consumatori
Contitiile de fond pentru protectia marcilor
Un semn distinctiv pentru a putea fi inregistrat ca marca trebuie sa indelineasca 3
condutii:
1. Distinctivitatea - a fost o lunga perioada de timp considerata ingura conditie
pentru inregistrarea unui semn ca marca. Ea nu trebuie confundata cu noutatea in
materie de invetie si nici cu originalitatea din materia dr de autor. Conditia
distinctivitati este indeplinita daca semnul ce se doreste a fi inregistrat ca marca
are forta de a individualiza produsele, e nu trebuie sa fie un semn banal sau
generic ci trebuie sa constituie un reper care sa permita consumatorilor ca un
anumit produs ce prezinta anumite calitati in cadrul acelias categori de prododuse.
Puterea distinctiva este diferita de la o marca la alta dar difera in timp si pet aceias
marca. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de degenerare a marfii sau
diluarae acesteia astfel marca isi pierde caracterul distinctiv devenint uzuala sau
chiar ajungand sa ddenumeasca produsul
2. Disponibilitatea – pentru ca un semn sa fie apreciat ca marca el trebuie sa fie
disponibil adica sa nu fi fost anterior apropiat de alta persoana. Indisponibilitatea
unui semn distinctiv poate sa rezulte si din apropierea anterioara a acesteia ca
nume comercial sau indicatie geografica
3. Liceitatea – nu pot fi inregistrate ca marci semnele distinctive ce pot duce in
eroare publicul cu privire la originea geografica calitatea sau natura produsului ori
serviciului spre ex n pot fi inregistrate ca marci denumire de organ nationale sau
internationale, steme sau drapele de stat.

18
Contractul de franciza
Este contractul prin care titularul unei afaceri de succes transpune pe o alt piata in
aceias parametri si conditii afacerea sa.
Putem defini contractul de fraciza ca fiind contractul prin care o parte numita francizor se
obliga fata de cealalta parte numita beneficiar sa ii transmita folosinta marci sale know haw-ul
tehnici si procedee comerciale in schimbul unei redevente.
Prin urmare obiectul contractului de franciza il constituie un ansamblu de tehnici si
opratiuni comerciale prin care detinatorul unei afaceri de succes autorieaza e un alt comerciant sa
inceapa o afacere identica cu a sa prin folosirea insemnelor oficiale ( nume comercial, marca) si
a experientei sale (know haw-ul)si eventuale secrete de fabricatie.
Contractul de franciza are 3 elemente esentiale (obiectul):
 Licenta unei marci
 Comunicare de know haw
 Asistenta tehnica si comerciala
Caractere juridice
Este un contract numit reglementat de legea 79.1998 este sinalagmatic cu titlu
oneros comutativ, este cu executare succesiv netransalativ de proprietate. Desi este consensual
art 6 din legea 79/1998 prevede in mod expres elementele pe care trebuie sa le cuprinda
Este inutitu perosnae in ce priveste calitatile beneficiarului.
Contracutl este peperioada determinata iar la momentul incheieri acestuia tituarul
francizorul trebuie sa aiba marca in vigoare.
Elementele definitori ale unei reltele de franciza sunt:
1. Omogenitatea – implica egalitatea de tratament intre francizor si toti
beneficiari.
2. Publicitatea – organizarea si realizarea publicitati cade in sarccina
francizorului si se realizeaza centralizat pentru a pastra unitatea retelei si
imaginea marfii
3. Unitatea – retelei de franciza deriva din carcaterul intuitu perosne al
contractului de franciza si implica faptul ca toti beneficiare indeplinesc si
respecta conditiile impuse fe francizori

19
Indicatiile geografice
Sunt obiecte de proprietate industriala care la fel ca si marca fac parte din
categoria semenelor distinctive .
Conditiile naturale specifice unui ...precum si anumitor metode de prelucrare pot oferi
calitati specifice inconfundabile anumitor produse. Consumatorii isi pot orienta preferintele in
raport de aceste calitati specifice
Indicatia de provenienta este mentiunea directa sau indirecta privind originea geografica a
unui anumit produs , ea poate fi un nume geografic de regiune sau localitate
Indicatia geografica serveste la identificarea produselor doar in rapot de regiunea sau
localitatea de unde provine. In schimb denumirea de origine are o configuratie mai complexa
intrucat individualieaza un porodus sau mai multe produse cu proprietati si caracteristici si
pripietati speficice daroeata mediului in care provin cat si unor metode trditionale de fabricatie
utilizate constant pentru obtinearea produsului
Pe plan juridic indicatia geografica, denumirea de origine sau de provenienta au un
caracter colecitv si imprescripitibil, ele nu pot fi apropriate de o singura persoana, in schimb ele
sunt recunoscute si pot fi inregistrate de toti praducatori din aria geografica detrminata care
folosesc si respecta metodele traditionale de fabriactie.

Desenele si modelele industriale

Reglemetare legala legea 129/1992


Desenele si modelele industriale sunt obiecte de proprietate industriala aflate la rascrucea
dintre arta si industrie
Desenele si modelele industriale dupa destinatie si mod de reproducere apartin
propprietatii industriale, in schimb dupa natura efortului creator ele apartin dr de autor.
Aceasta situare a desenelor si modelelor industriale la hotarul dintre pr industriala si dr de
autor a determinat in mod semnificativ sistemele de protectie a acestora
Definitiile legale
Notunea de desen industria – desenul industrial poate fi definit ca fiind aspectul exterior
al unui produs sau a unei parti a acestuia redat in doua dimensiuni rezultat din combinatia
principalelor caracteristici cum ar fi : liniile, conturul, culoari, forma, textura

20
Def modelului industrial – este aspectul exterior al unui produs sau a unei parti al acestuia
redate in 3 demiensiuni rezultat din combinatia principalelor caracteristici cum ar fi Șliniile
contrulurile culorile, forma, textura etc.
Desenele sau modelele industriale pot fi atat caracteristici proprii produsului cat si
ornamentaiei a acestuia
Desenele si modelele industriale au scopul de a conferi un aspect atrctiv patricular ce
atenuiaza monotonia unuei productii de serie.
Caractelele desenelor si modelelor indistriale ( cond de fond pt protecite)
Pentru a putea fi protejat un desen sau model industrial trebuie sa fie aparent vizibil cu
ochiul liber.
El trebuie sa serveasca la fabricare pe scara industriala a unui produs.
Desenele sau modelele cu destinatie speciala spre exemlu decorururile de teatru nu pot fi
protejate ca modele ori desene industriale.
In mod obinuit desenele si modelele industriale se refera la tesasturi, covoare, costume
populare , articole din ceramica, teracota sticlarie lemn sau piatra.

Curs 08.04.2016
Sisteme de protectie a desenelor si modelelor industriale

Datoria naturii hibride a desenelor si modelelor industriale, protectia lor ca regim in


dreptul european penduleaza intre accentul pus pe drepturile de autor si cel pus pe proprietatea
industriala.
La nivel european deosebim 3 sisteme.
1. Sistemului cumulului de protectie
- Adoptat de lg. Franceza si fundamental pe teoria unitatii artei.
- Potrivit acestei teorii este imposibil de stabilit un criteriu obiectiv care sa permita
separarea artei propriu-zise de arta industriala sau aplicata.
Sistemul francez promoveaza cumulul de protectie in acceptarea sa cea mai larga, altfel
spus, autorul unui desen sau model industrial are posibilitatea de a alege sar si de a solicita
simultan atat protectia domeniului proprietatii industriale, cat si cea conferita de drepturile de
autor.

21
Lg. RO permite cumulul de protectie in mod expres in masura in care nu exista dispozitii
contrare intre lg. 29/1992 si lg. 8/1996.
2. Sistemulul cumulului restrictiv sau partial este adoptat de legea germana care prevede
ca un desen sau un model industrial poate fi protejat prin lg drepturilor de autor numai
daca atinge un anumit nivel artistic.
In situatia in care nivelul artistic este redus si este strict limitat la arta aplicata in
industrie, protectia va fi cea conferita de legea speciala.
3. Sistemul protectiei specifice
Adoptat de lg. Italiana, potrivit acestui sistem, desenele si modelele industriale apartin
doar PI, motiv pentru care sunt protejate doar prin lg. Speciala.
Cumulul de protectie este interzis in acest sistem, dar daca desenele si modelele
industriale au un element artistic deosebit, doar acesta poate fi protejat separat de desenul sau
modelul industrial prin lg. Drepturilor de autor.
Conditii de protectie a desenelor si modelelor industriale
1. Desenele si modelele industriale trebuie sa fie aparent vizibil cu ochiul liber
2. Elementul trebuie sa confere produsului un aspect actractiv si particular
3. Desenele si modelele industriale trebuie sa serveasca la fabricarea pe scara industriala
a unui produs tehnic, comercial sau artizanal.
Pot fi protejate prin lg. 29/1992 modelele
- De tesaturi
- Imprimeuri
- Covoare
- Costume populare
- Articole de ceramica/teracota/sticlarie

Drepturile de autor – DA

Reglementare legala- lg. 8/1996

DA este o constituire juridica destinata a proteja creatiile de forma.

Principala conditie de fond pentru protejarea creatiilor de forma este originalitatea.

22
Notiunea de originalitate este opusa celei de noutate din PI.

Sunt supuse protectiei prin lg., DA, operele literale, artistice, stiintifice daca sunt
originale, indiferent de modalitatea de creatie, modul sau forma concreta de exprimare si
independent de valoarea sau destinatia lor.

Dpdv istoric, prima reglementare uniforma la nivel european a DA este Conventia de la


Berna din 1886.

DA este in continua transformare datorita diversificarii tipurilor de opera in special prin


progresul tehnicii si al informaticii.

Notiunea de DA- mai multe acceptiuni.

1. Ca institutie de drept civil, DA => ansamblul de norme juridice ce reglementeaza


relatiile sociale nascute din crearea.publicarea si valorificarea operelor
literare/artistice/stiintifice.
2. Ca drept subiectiv civil, DA => facultatea//posibilitatea asigurarea de stat autorului
unei opere, de a utiliza opera potrivit dorintei sale in scopul de a beneficia de intregul
complex de prerogative de ordin moral si patrimonial.
3. DA este si disciplina de studiu a unei institutii de drept civil.

Natura juridica a DA

DA a fost calificat pe rand in doctrina ca fiind drept de proprietate, drept de clientela si


drept al persoanalitatii.

Exista 2 teorii cu privire la natura DA:

1. Teoria monista fundamentata pe ideea imposibilitatii de a disocia personal autorul de


opera sa.
2. Teoria dualista – are la baza impartirea DA in drepturi morale si drepturi patrimoniale

Fiecare categorie are o rezistenta distincta si un regim juridic propriu, relatia dintre ele
fiind aceea ca, drepturile patrimoniale isi au izvorul in drepturile morale de autor.

Lg. RO ca de altfel si celelalte lg. Europene, prin continutul Conventiei de la Berna


(1886), revizuita la Roma (1928) si ulterior la Stockolm(1967), au adoptat sistemul dualist.

Conditii de fond pentru protectia operelor prin lg DA

- Originalitatea – o opera este rezultatul activitatii creatoarea a omului, art. 7 din lg 8/1996
prevede expres ca obiectul DA il constituie operele originale de creatie intelectuala.

In doctrina originalitatea operei mai este denumita si individualitatea ei.

23
Elementul esential al originalitatii este forma de exprimare a autorului la care se adauga
fantezia acestuia la alegerea/prelucrarea/realizarea acestora.

- Opera trebuie sa imbrace o forma concreta de exprimare perceptibila simtului

Opera poate sa imbrace forma orala sau scrisa, nefiind conditionata fixarea ei pe un
suport material.Unele opere cum ar fi cele de arta plastica sunt indosolubil legate de suportul lor
material.

- Opera trebuie sa fie susceptibila de a fi adusa la cunostinta publicului prin orice mijloc.

Modalitati:

1. Reproducerea
2. Executarea
3. Expunerea
4. Reprezentarea

Aducerea la cunostinta publicului nu este obligatorie, aceasta fiind un drept al autorului,


opera fiind protejata prin simplul fapt al realizarii ei chiar si neterminata.

Nu pot fi protejate prin lg. DA

- ideile, teoriile, conceptele, descoperirile si inventiile constituite intr-o opera, indiferent


de modul de prelucrare/scriere.
- Textele politice/legislative, practica judiciara si traducerile acestora
- Mijloacele de plata
- Stirile si informatiile de presa
- Simplele fapte si date

Toate aceste creatii intelectuale chiar daca prezinta originalitate, ele sunt de interea
public, motiv pentru care reproducerea lor trebuie sa fie libera.

Subiectele DA

Lg. RO prevede expres ca autor este persoana care a creat opera.

Autor poate fi doar pf intrucat numai acestea pot desfasura o activitate de creatie.

Subiect primar al DA este autorul care nemijlocit a creat opera.

Subiect derivat este pf/j ce a dobandit DA de la subiectul primar.

Pezumtia calitatii de autor

24
Este prezumat ca autor, pana la proba contrara, p sub numele careia opera a fost adusa la
cunostinta publicului pentru prima oara.

Pentru recunoasterea calitatii de autor al unei opere nu este necesara nicio formalitate,

Pentru a avea calitatea de autor pf nu e conditionata in niciun fel, altfel spus si a p lipsita
de capacitate de exercitiu poate fi titular al DA intrucat actul de creatie nu este act juridic,

Opera comuna
in multe situatii opera este rezutatul activitatii creatoare a mai multor p, in acest caz avem
de a face cu o pluralitate de autori si de subiecte ale DA.

Opera comuna este opera creata de mai multi autori in colaborare.

Opera comuna este prin excelenta o opera unitara ce se caracterizeaza printr-o pluralitate
de subiecte ale DA, asupra obiectului unitar al operei.

Obiectul unitar al operei comune este divizibil atunci cand contributia fiecarui autor poate
fi determinata separat. Daca obiectul unitar este indivizibil inseamna ca nu putem determina
contributia fiecarui coautor.

In privinta modului de repartizare a remuneratiei ce se cuvine fiecarui coautor, in lipsa


unei conventii asupra acestui lucru, in caz de coautorat divizibil remuneratia este proportionala
cu contributia adusa de fiecare, iar daca coautoratul este indivizibil remuneratia va fi egala
pentru fiecare coautor.

Opera comuna cu obiect indivizibil poate fi exploatata, daca nu exista conventii in acest
sens, numai cu acordul comun al tuturor coautorilor.

Daca obiectul este divizibil ,fiecare coautor poate exploata partea sa dar numai cu
conditia de a nu prejudicia drepturilor celorlalti coautori.

Opera audio-vizuala este calificata expres ca fiind o opera comuna, tocmai pentru a
permite coautorilor, DA distincte.

Opera colectiva

Opera colectiva este acea opera creata la initiativa si sub responsabilitatea unei pf/j,
contributiile personale ale coautorilor formand un tot unitar fara a fi posibil datorita naturii
operei sa se atribuie un drept distinct asupra operei vreunuia din coautori.

25
Opera colectiva este o opera complexa dpdv al obiectului, deoarece reuneste elemente de
naturi diferite , desi complexa dpdv al obiectului, acesta poate fi divizibil/indivizibil.

Avem de a face cu o pluralitate de obiecte ale DA si cu un singur titular al DA.

Elementul esential de diferentiere intre opera comuna si cea colectiva este ca acesta din
urma este creata la initiativa si sub responsabilitatea si controlul unei pf/j care de altfel imprima
si conceptia de ansamblu asupra operei.

Fiecare coautor realizeaza o parte distincta din ansamblul operei la comanda si sub
implicatiile tertului.

Atat opera comuna cat si cea colectiva au in comun, comunitatea de inspiratie, creatie in
acelasi interval de timp.

Titularul DA asupra operei colective este pf/j din initiativa, responsabilitatea si sub
numele caruia a fost creata opera.

DA in ansamblul sau va fi exercitat numai de titularul operei.

Autorii contributiilor la opera colectiva, daca are obiect divizibil, au dreptul de a exploata
fiecare, separat contributia sa, cu conditia sa nu aduca prin aceasta prejudicii asupra operei
colectiva in ansamblul sau.

In privinta exercitiului drepturilor morale de autor, si acestea revin titularului DA

Autorii contributiilor nu se pot opune modificarilor, nu pot pretinde respectarea


integritatii contributiei, intrucat drepturile morale nu le apartin. Ei pot exploata separat
contributia lor cu conditia sa nu aduca atingere DA al titularului si nici contributiilor celorlalti
coautori.

26

S-ar putea să vă placă și