Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Politehnica Bucureşti

Facultatea de antreprenoriat, ingineria şi managementul afacerilor

Utilizarea metodei SIMPLEX în cadrul


programării liniare în vederea optimizării
profitului

Coordonator proiect:

SI.dr.ing Bogdan FLEACĂ

Autori:
Studenți: IONIŢĂ Andra
TILIBAN Vasilica-Ramona
Grupa 1541 / Anul IV

2017-2018
Cuprins
SCOP ...................................................................................................................................................... 1
1. Domeniul ales ................................................................................................................................ 1
2. Datele problemei ........................................................................................................................... 1
PASUL 1: Formularea problemei referitor la funcția obiectiv și a setului de constrângeri ................ 1
PASUL 2: Crearea și completarea tabloului de variabile prin îndeplinirea măsurilor de reglare ....... 2
PASUL 3: Determinarea variabilelor necesare unei soluții mai bune ................................................ 3
PASUL 4: Determinarea variabilelor ce trebuie înlocuite .................................................................. 4
PASUL 5: Calcularea noilor valori pentru variabile ........................................................................... 4
PASUL 6: Revizuirea elementelor valabile ........................................................................................ 4
SCOP

Problemele de maximum și de minimun au aplicații în toate domeniile actuale.


Firmele recurg adesea la modalități prin care să-și gestioneze resursele și să-și crească
veniturile.

Scopul temei este de a înțelege conceptul de programare liniară și utilizarea metodei


SIMPLEX în rezolvarea unei probleme create pentru domeniul producție industrială, în
cadrul ASAM S.A. având un singur obiectiv acela de a maximiza profitul. Societatea are
obiectul de activitate în această industrie: producția și comerțul cu piese auto.

1. Domeniul ales: Producție industrială


2. Datele problemei:

Compania ASAM S.A. este una dintre cei mai mari producători industriali din
România, activitatea sa principală fiind producția de discuri de frână și discuri de ambreiaj.
Fiecare disc de frână crește profitul incremental cu 8$ și fiecare disc de ambreiaj cu 14$.
Fiecare disc de frână necesită 6 ore de lucru la utilajul A, 5 ore de lucru la utilajul B și 3 ore
de lucru la utilajul C. Fiecare disc de ambreiaj necesită 5 ore de lucru la utilajul A, 4 ore de
lucru la utilajul B, 2 ore de lucru la utilajul C și 1 oră de lucru la utilajul D.

Utilajul A funcționează 18 ore/zi, 20 zile pe lună => 360 ore/lună.


Utilajul B funcționează 14 ore/ zi, 20 zile pe lună => 280 ore/lună.
Utilajul C funcționează 8 ore/ zi, 20 zile pe lună => 160 ore/lună.
Utilajul C funcționează 5 ore/ zi, 12 zile pe lună => 60 ore/lună.

Compania dorește să-și maximizeze profitul, astfel, câte discuri de frână și câte discuri de
ambreiaj trebuie să realizeze pe lună?

Considerăm că:

H = numărul de discuri de frână

K = numărul de discuri de ambreiaj

PASUL 1: Formularea problemei referitor la funcția obiectiv și a setului de


constrângeri
Maximizarea funcției obiectiv: max. Z = 8$ x H + 14$ x K

1
Pentru maximizare se impun restricțiile:

6H + 5K ≤ 360 ore /lună pentru utilajul A


5H + 4K ≤ 280 ore/lună pentru utilajul B
{
3H + 2K ≤ 160 ore/lună pentru utilajul C
1K ≤ 60 ore/lună pentru utilajul D

Condiția de nonegativitate H și K ≥0

PASUL 2: Crearea și completarea tabloului de variabile prin îndeplinirea


măsurilor de reglare:
a) Introducerea variabilelor posibil neutilizate sau de compensare pentru a evidenția pierderile

Fiecare ecuație pentru constrângeri necesită adăugarea de variabile posibil neutilizate


(slack). Scopul este reprezentat de egalizarea ecuațiilor de constrângeri ( în caz real poate fi

considerată ca o resursă inactivă, nefolosită).

6H+5K+1S1 ≤360
5H+4K+1S2≤280
3H+2K+1S3≤160
1K+1S4≤60

b) Construirea tabelului inițial și ajustarea ecuațiilor pentru forma standard


max. Z = 8$ x H + 14 $ x K + 0𝑆1 + 0𝑆2 + 0𝑆3

6H + 5K + 1S1 + 0S2 + 0S3 + 0S4 =360


5H + 4K+ 0S1 + 1S2 + 0S3+ 0S4 =280
3H + 2K+ 0S1 + 0S2 + 1S3+ 0S4 =160
1K + 0S1 + 0S2 + 0S3 + 1S4 =60
Metoda SIMPLEX propune alocarea de valoare 0 la oricare 2 variabile secundare.
Astfel:

Dacă: H = 0; K = 0 =>0H + 0K + 1S1 +0S2 +0S3 + 0S4 = 320 => S1 = 360


Dacă: H = 0; K = 0 =>0H + 0K + 0S1 +1S2 +0S3 + 0S4 = 280 => S2 = 280
Dacă: H = 0; K = 0 => 0H + 0K + 0S1 + 0S2 +1S3+ 0S4 = 160 => S3 = 160
Dacă: K = 0 => 0K + 0S1 + 0S2 +0S3+ 1S4 = 160 => S3 = 60
Soluția completă rezultând: H=0, K=0, S1=360, S2=280, S3=160, S4 =60.
În acest caz s-a obținut o variantă fezabilă de bază(sau poate fi nefezabile dacă o
variabilă < 0)de răspuns.

2
Am adaugat în pasul 2 variabilele neutilizate S pentru fiecare restricție în parte.
Acestea arată câte ore trebuie utilizate de fiecare utilaj ca acestea să aibă productivitatea
maximă.
Din soluția de bază:

Z1: 0x6 + 0x5 + 0x3 + 0x00 =0

Z2: 0x5 + 0x4 + 0x2 + 0x1 =0

Z3: 0x1 + 0x0 + 0x0 + 0x0 =0

Z4: 0x0 + 0x1 + 0x0 + 0x0 =0

Z5: 0x0 + 0x0 + 0x1 + 0x0 =0

Z6: 0x0 + 0x0 + 0x0 + 0x1 =0

Crearea tabelului inițial:


Cj rând 8$ 14$ 0$ 0$ 0$ 0$ cant.
Cj coloană baza H K S1 S2 S3 S4
0$ S1 6 5 1 0 0 0 360
0$ S2 5 4 0 1 0 0 280
0$ S3 3 2 0 0 1 0 160
0$ S4 0 1 0 0 0 1 60
Zj 0 0 0 0 0 0 0
Cj-Zj 8 14 0 0 0 0
Tabel 1. Matricea sistemului (tabel de variabile)

Valoarea funcției obiectiv pentru profit

Cj este profitul pentru fiecare bucată vândută. Pentru produsele S1 , S2 , S3 , S4 profitul este de
0$ deoarece acestea sunt produse fictive pentru firmă.
Zj indică faptul că nu se câștigă nimic deoarece aceste produse nu se produc.
Cj - Zj reprezintă faptul că dacă se produce o unitate din produsul H și o unitate din produsul K
se câștigă 22$.(1 unitate din produsul H reprezintăun profit de 8$.1 unitate din produsul K
reprezintă un profit de 14$.)

PASUL 3: Determinarea variabilelor necesare unei soluții mai bune


Se caută în ultima linie a tabelului de variabile (corespunzătoare var. de bază ) valori
mai mari decât 0. Se alege cea mai mare valoare întâlnită în vederea maximizării profitului.

3
PASUL 4: Determinarea variabilelor ce trebuie înlocuite
Valoarea aleasă corespunde produsului K (variabilei K) și va înlocui în tabel una din
variabilele neutilizate (S1, S2, S3,S4 ). Se trece la divizarea valorilor tip cantitate
corespunzătoare cu valorile coloanei K. Se va alege variabila neutilizată corespunzătoare
valorii celei mai mici.

Calcul:

Cj Cj rând 8$ 14$ 0$ 0$ 0$ 0$ cant. bi/ai2


coloană baza H K S1 S2 S3 S4
0$ S1 6 5 1 0 0 0 360 360/5=72
0$ S2 5 4 0 1 0 0 280 280/4=70
0$ S3 3 2 0 0 1 0 160 160/2=80
0$ S4 0 1 0 0 0 1 60 60/1=60
Zj 0 0 0 0 0 0 0
Cj-Zj 8 14 0 0 0 0

Tabel 2. Reprezentarea variabilelor ce vor fi înlocuite

Variabila corespunzătoare celei mai mici valori este S4 și va fi cea înlocuită (părăsește
baza), locul va fi ocupat de către K.

PASUL 5: Calcularea noilor valori pentru variabile


Deoarece se introduce K, întregul rând pivot se modifică.
Se împarte fiecare valoare din rândul pivot la valoarea pivotului, adică la 1.

Cj Cj rând 8$ 14$ 0$ 0$ 0$ 0$ cant. bi/ai2


coloană baza H K S1 S2 S3 S4
0$ S1 6 5 1 0 0 0 360 360/5=72
0$ S2 5 4 0 1 0 0 280 280/4=70
0$ S3 3 2 0 0 1 0 160 160/2=80
0$ S4 0 1 0 0 0 1 60 60/1=60
Zj 0 0 0 0 0 0 0
Cj-Zj 8 14 0 0 0 0

Tabel 3. Reprezentarea noilor variabile

PASUL 6: Revizuirea elementelor valabile


Noua variabilă adăugată în tabel: 0H + 1K + 0S1 + 0S2 +0S3+ 1S4 = 60

1. 6H + 5K + 1S1 + 0S2 + 0S3 + 0S4 =360

=> K=60 – S4

6H + 5(60 – S4) + S1+ 0S2 + 0S3 + 0S4 =360 =


>6H+ 300 – 5S4 + S1+ 0S2 + 0S3 =360

4
=>6H +0K+ S1+ 0S2 + 0S3 – 5S4 =60

2. 5H + 4K+ 0S1 + 1S2 + 0S3+ 0S4 = 280


=>5H+4(60–S4) + 0S1 + S2 + 0S3+ 0S4 = 280
=>5H+ 240 – 4S4 + 0S1 + S2 + 0S3= 280
=> 5H+ 0K+ 0S1 + 1S2 + 0S3– 4S4 =40

3. 3H + 2K+ 0S1 + 0S2 + 1S3+ 0S4 =160


=>3H+2(60–S4) + 0S1 + 0S2 + S3+ 0S4 = 160
=>3H +120 – 2S4+ 0S1 + 0S2 + S3 = 160
=>3H+ 0K+ 0S1 + 0S2 + 1S3 – 2S4 = 40

4. 1K + 0S1 + 0S2 + 0S3 + 1S4 =60


=>0H + 1K + 0S1 + 0S2 +0S3+ 1S4 = 60

Cj rând 8$ 14$ 0$ 0$ 0$ 0$ cant.


Cj coloană baza H K S1 S2 S3 S4
0$ S1 6 0 1 0 0 -5 60
0$ S2 5 0 0 1 0 -4 40
0$ S3 3 0 0 0 1 -2 40
14 $ K 0 1 0 0 0 1 60
Zj 0 14 0 0 0 14 840$
Cj-Zj 8 0 0 0 0 -14

Tabel 4. Actualizare tabel

Din soluția de bază:

Z1: 0x6 + 0x5 + 0x3 + 14x0 =0

Z2: 0x0 + 0x0 + 0x0 + 14x1 =14

Z3: 0x1 + 0x0 + 0x0 + 14x0 =0

Z4: 0x0 + 0x1 + 0x0 + 14x0 =0

Z5: 0x0 + 0x0 + 0x1 + 14x0 =0

Z6: 0x(-5) + 0x(-4) + 0x(-2) + 14x1 =14

Soluție de bază completă: H=0, K=0, S1=360, S2=280, S3=160, S4 =60.

5
Prima iterație completă: H=0, K=60, S1=40, S2=40, S3=60, S4 =0.

Pentru un profit de 840 $ trebuie să se producă 0 bucăți din produsul H, 60 bucăți din produsul K,
60 de bucăți din produsul S1, 40 de bucăți din produsul S2, 40 de bucăți din produsul S3, iar din
produsul S4, 0 bucăți.
Cj reprezintă profitul pentru fiecare bucată vândută. Pentru produsele S1 , S2 , S3 profitul este de 0$
deoarece acestea sunt produse fictive pentru firmă, iar pentru K profitul pentru o bucată va fi 14$.
Zj reprezintă faptul că nu se câștigă nimic pentru produsele S1 , S2 , S3 , pentruS4 se câștigă 14$, iar
pentru o unitate din produsul K se câștigă 14$.
Cj- Zj reprezintă faptul că dacă se produce o unitate din produsul S4 se pierd 14$, iar celelalte
produse aduc un profit de 0$.

Iterațiile se continuă până în momentul în care pe ultima linie, valorile vor fi toate
negative. În acel moment, se va maximiza profitul datorită faptului că utilajele vor fi utilizate
la capacitate maximă, astfel acoperindu-se numărul de ore.