Sunteți pe pagina 1din 39

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Industria Ușoară


Catedra Design și Tehnologii Poligrafice

UTILAJ ÎN INDUSTRIA POLIGRAFICĂ

INDICAȚIE METODICĂ
PENTRU LUCRĂRI PRACTICE

Chișinău
Editura „Tehnica-UTM”
2014

1
Suportul teoretic la disciplina „Utilaj în industria poligrafică” cuprinde aspecte
teoretice cu privire la utilajele implicate în procesele de fabricație, varietățile
constructive, elementele constructive, principiile de funcționare și condițiile de
exploatare.
Suportul teoretic se adresează studenţilor specialităţii „Design şi Tehnologii
Poligrafice” ai Facultăţii Industria Uşoară, UTM, cu studii la zi şi frecvenţă redusă.
Lucrarea poate fi utilă în egală măsură şi celor interesaţi de tehnologiile poligrafice.
Aceasta conține informații actualizate la condițiile tehnice din domeniul de
specialitate și este conform exigențelor impuse școlii superioare.

A elaborat: lect. universitar Lucia ADASCALIȚA

Tehnoredactare: lect. universitar Lucia ADASCALIȚA


conf. univ., dr. Viorica CAZAC
lect. superior Alexandra OSOBA

Redactor responsabil: conf. univ., dr. Viorica CAZAC

Recenzent:

2
CUPRINS
Modulul 1. Utilaj editorial..................................................... ......4
1. Scanere. Clasificare. Elemente constructive și
principiul de funcționare……………………………….. .......5
1.1. Aspecte generale despre scanere…………………….... ......5
1.2. Clasificarea scanerelor.................................................... .....7
1.2.1. Scanere portabile................................................ ......8
1.2.2. Scanere de birou.................................................. ....10
1.2.2.1. Scanere plane.......................................... ....10
1.2.2.2. Scanere cu tambur................................... ....13
1.2.2.3. Scanere de proiecție................................ ...17
1.2.2.4. Scanere cu role........................................ ....18
1.3. Elementele constructive de bază ale scanerelor……….....20
1.3.1. Surse de lumină................................................... ....20
1.3.2. Fotoreceptori...................................................... ...24
1.3.3. Fibre optice......................................................... ....30
1.3.4. Micro-obiective și obiective............................... ....31
1.3.5. Prisme și oglinzi de divizare a fasciculuilui de
lumină................................................................ ....32
1.3.6. Filtre optice/de lumină........................................ ...34
1.4. Principiile de funcționare a scanerelor......................... ....35
1.4.1. Principiul de funcționare al scanerelor plane....... ....35
1.4.2. Principiul de funcționare al scanerelor cu
tambur................................................................ .....37
1.4.3. Principiul de funcționare al scanerelor de
proiecție............................................................. .....37
1.5. Criteriile de selectare a scanerelor.............................. .....38
Modulul 2. Utilaj pentru prelucrarea filmelor fotografice și a
plăcilor de tipar................................................................... ....45
2.1. Imagesettere. Clasificare. Elemente constructive și ...45
3
principiul de funcționare................................................
2.1.1. Principalele caracteristici tehnice ale imagesetter-
elor…………………………………………………
2.1.2. Principalele tipuri de imagesettere
2.1.2.1. Imagesettere tip capstan
2.1.2.2. Imagesettere cu tambur intern
2.1.2.3. Imagesettere cu tambur extern
2.2. Utilaj de prelucrare a filmelor foto-grafice expuse
2.2.1. Principalele elemente constructive ale procesorului
MultiLine
2.2.2. Parametrii tehnice de bază ai procesorului de
prelucrare a filmelor fotografice expuse
2.3. Rame de copiat. Diversitate constructivă
2.3.1. Elementele constructive ale ramelor de copiat
2.3.1.1. Iradiatorul
2.3.1.2. Sistemul cu vid
2.3.1.3. Rama dispozitivului de copiat
2.3.1.4. Panoul de dirijare
2.3.2. Parametrii tehnici de bază specifici ramelor de
copiat
2.4. Procesoarele de prelucrare a formelor de tipar
2.4.1. Elementele constructive și principiul de lucru al
procesorului de prelucrare a formelor de tipar offset
2.5. Sistemele pre-press Computer to Plate
2.5.1. Avantajele tehnologiei Computer to Plate
2.5.2. Clasificarea sistemelor Computer to Plate
2.5.3. Principalele elemente constructive ale dispoziti-
velor Computer to Plate
2.5.4. Pricipalele tipuri de sisteme Computer to Plate
2.5.5. Criteriile de selectare a sistemelor Computer to Plate
4
2.6. Sistemele pre-press Computer to Press (CtPress)
2.6.1. Sisteme Computer to Press prin tehnologia de
prelucrare cu laser
2.6.2. Sisteme Computer to Press prin tehnologia de
transfer termic
2.6.3. Sisteme Computer to Press pentru tiparul adânc
indirect
Modulul 3. Cerințe privind tehnica securității în cazul
utilizării utilajelor pre-press
3.1. Cerințele privind tehnica securității
3.2. Cerințele de protecție a muncii în cazul realizării
montajului diapozitivelor
3.3. Cerințe de protecție a muncii în cazul fabricării plăcilor
offset monometalice

5
LUCRAREA PRACTICĂ NR.1
TEMA: Studierea elementelor constructive, mecanismelor şi
principiului de funcționare ale scanerelor

SCOPUL LUCRĂRII:
1. Însușirea principiilor de funcționare ale scanerelor, studierea
elementelor constructive și a mecanismelor acestora.
2. Formarea deprinderilor practice de identificare şi evaluare a
caracteristicilor de calitate ale scanerelor.
3. Formarea abilităților de căutare și sistematizare a informației
tehnice, activitatea cu sursele bibliografice.

MATERIALE NECESARE:
 Scaner plan;
 Planșe, materiale didactice;
 Pașaport tehnic pentru scanerul plan studiat.

CONȚINUTUL ȘI ORDINEA DESFĂȘURĂRII LUCRĂRII


1. Analiza noțiunior teoretice privind tehnologiile de scanare
utilizate în poligrafie.
2. Studiul clasificării tipurilor de scanere în dependență de
construcție și domeniul de utilizare.
3. Evidențierea principalelor tehnologii de scanare: CIS, CCD,
principiul lor de funcționare.
4. Analiza principalelor elemente constructive ale scanerului
studiat.
5. Selectarea a trei modele de scanere de tip plan, rotativ și de
proecție pentru evaluarea caracteristicilor lor principale.
6. Concluzii.
7. Bibliografie.
6
NOȚIUNI GENERALE:
1. Studiul noțiunior teoretice privind tehnologiile de scanare
utilizate în poligrafie
Scanerul este dispozitivul ce poate capta imaginea unui obiect și o
converti într-o matrice digitală de puncte de lumină, prelucrabile pe
calculator. Obiectul poate fi un document tipărit, o fotografie, un film
transparent sau chiar un obiect fizic. Rezultatul conversiei este o
matrice bidimensională de pixeli (cel mai mic element al unei
imagini), fiecare pixel conținând informația despre culoare și
strălucire corespunzătoare locației fizice reprezentată de acel pixel în
obiectul scanat. Fiind aranjați unul langă altul, pe ecranul monitorului
sau pe hartie (cu ajutorul unei imprimante), toți acesti pixeli vor forma
intreaga imagine a obiectului scanat. În mare măsură, un scaner poate
fi asemănat cu o cameră digitală de fotografiat conectată la calculator,
și împreună cu alte dispozitive periferice poate transforma un PC într-
un aparat de tip fax (scaner, modem, software) sau într-un copiator
(scaner, imprimantă, software).
Caracteristicile de bază ale scanerelor moderne sunt:
1. Rezoluţia de scanare (rezoluţie optică),
2. Numărul de culori (profunzimea culorilor),
3. Viteza de scanare,
4. Densitatea optică.
Rezoluţia optică se caracterizează prin faptul că, în calitate de
element de recepţie a luminii reflectate de la original se foloseşte o
riglă de elemente fotoelectrice. Cu cât e mai mare numărul de elemente
fotoelectrice, cu atât este mai mare rezoluţia care o asigură
dispozitivul. Mărirea numărului de elemente fotoelectrice conduce la
influenţa inevitabilă a elementelor între ele. Într-adevăr, cu cât sunt
mai mici dimensiunile elementului fotoelectric, cu atât e mai probabilă
situaţia, când fotoelementul, alături de fluxul propriu, va recepţiona o
parte a fluxului destinat elementului vecin. În acest caz, apar
distorsiuni, ce înrăutăţesc rezultatul final. În procesul de scanare
7
imaginea este împărţită într-un anumit număr de puncte, dimensiunile
cărora sunt determinate de particularităţile sistemului optic şi ale
fotoelementului. Prin rezoluţie optică se subînţelege numărul de astfel
puncte situate pe un segment de anumită lungime. În caracteristicile
tehnice ale dispozitivelor de scanare pot fi indicate diferite mărimi ale
rezoluţiei verticale şi orizontale.
Spre exemplu 300x600 dpi înseamnă că, fiecare inch pătrat de
imagine este împărţit în 300 de puncte pe orizontală şi 600 pe
verticală. Cu cât este mai mare rezoluţia cu atât mai multă informaţie
despre original poate fi introdusă în calculator şi supusă prelucrării în
continuare.
Deseori în caracteristicile scanerului se indică rezoluţia
interpolară, care de regulă substanţial depășește rezoluţia optică.
Numărul de culori (profunzimea culorilor) este reflectată de
capacitatea convertorului analogico-digital, ce indică cât de precisă
este informaţia despre culoarea fiecărui punct a imaginii scanate.
Profunzimea culorii 1 bit corespunde regimului alb-negru de lucru al
scanerului, fiecare punct poate fi numai alb sau negru. În regim gri
profunzimea culorii constituie 8 biti. Acestuia îi corespund 256 de
gradaţii gri. Anume acest număr de alterații este posibilă pentru
fiecare punct. Scanarea în culori este nu altceva decît scanarea în regim
gri cu diferite filtre optice (roşu, albastru, verde) ce corespunde
standartului RGB. Avînd 256 de tonuri pe fiecare din aceste
componente primim în sumă 16,7 milioane combinaţii posibile de
culori.
Densitatea optica se referă mai mult la caracteristicile originalului
de a absorbi lumina. 0,0 D corespunde culorii albe ideale, 4,0 D –
culorii negre ideale. Imaginile scanate posedă de obicei în jur de 2,5
D pentru fotografii și 3,5 D pentru diapozitive. Scanerele
neprofesionale poseda în jur de 1,8 – 2,3 D, cele profesionale – până
la 3,1-3,4 D.

8
Viteza de scanare depinde de o serie de factori dintre care cei mai
semnificativi sunt urmatorii:
- viteza de reîncărcare a celulelor CCD în timpul scanării, care
depinde de tehnologia de fabricaţie a acestor condensatori;
- numărul de treceri – pentru cazul când se scanează imaginile
color pentru că, principiul de percepere a culorilor are la bază repetarea
scanării;
- tipul şi mărimea imaginilor scanate, cunoscut fiind faptul că, o
imagine cu multe detalii şi nuanţe va încetini viteza de scanare,
întrucât sesizarea fiecărui detaliu necesită timp suplimentar şi treceri
repetate.
Cele două caracteristici, rezoluţie și viteză, se află în relație de
raport invers proporţional.

2. Clasificarea tipurilor de scanere în dependență de


construcție și domeniul de utilizare
Există citeva tipuri de bază de scanere: scanere manuale (fig.1.),
scanere rotative sau scanere plane. Scanerele manuale sunt mici
dispozitive care se deplasează manual peste originalele de dimensiuni
mari. Rotițele din cauciuc prevăzute în lateral ajută la menținerea
directiei de deplasare și pot mentine viteza în limite acceptabile.
Principalul avantaj al acestei solutii ține de caracterul portabil al
aparatului, fiind usor și de mici dimensiuni. Dezavantajul major se
rezumă la calitatea slabă a scanării, în special din cauza modificărilor
de viteză și de directie, fiind necesare mai multe încercări și o mană
experimentată care să conducă scanerul peste original. Pentru
originalele de dimensiuni mari sunt necesare softuri speciale pentru
cuplarea fășiilor de imagine ce se obțin la scanare. Prețurile mici cu
care pot fi achiziționate celelalte modele de scanere au făcut ca
interesul pentru scanerele manuale să fie din ce în ce mai scăzut. La
ora actuală este complicat să se găsească pe piată un astfel de aparat.
9
Figura 1. Scaner manual

Cel mai frecvent model de scaner utilizat actualmente este cel plan
(fig.2.). Acesta este alcătuit în principal dintr-un geam suport de
originale sub care se află un cărucior mobil, pe care este montată atat
o sursă de lumină cât și senzorii (CIS) care citesc imaginea. Aceștia
pot fi înlocuiți de o parte a unui sistem optic care proiectează imaginea
scalată pe senzorul optic (CCD).

Figura 2. Scaner plan

10
O astfel de constructie, care nu deplasează deloc originalul, permite
scanarea unui mare număr de tipuri de originale, inclusiv a unor
obiecte. Devine posibilă și scanarea multiplă a aceluiasi original,
calitatea imaginii scanate fiind mult mai bună. Suprafata mare de
scanare ce se poate obține în acest caz reprezintă un mare avantaj, dar
în acelasi timp reprezintă și principalul dezavantaj al solutiei, deoarece
întreg echipamentul ocupă o suprafată mare de birou. Un alt
dezavantaj al scanerelor plane este costul ridicat, compensat de
calitatea imaginilor ce pot fi obținute prin acest procedeu. Prin
adăugarea unei surse de lumină în spatele originalului se poate adapta
scanerul așa încât să poată fi scanate originalele transparente.
Scanerele rotative (fig.3.) oferă calitate înaltă de lucru. Principiul
de funcționare fiind simplu – originalul este fixat pe un cilindru rotativ
din material transparent.

Figura 3. Scaner rotativ

Cilindrul rotindu-se cu o viteză înaltă de 300-1500 rotații pe minută


permite citirea imaginii punct cu punct. Viteza înaltă de rotire permite
utilizarea unei surse puternice de lumină fără riscul de a deteriora
originalul. Cu cât este mai mare suprafața cilindrului cu atât
dimensiunile originalului scanat pot fi mai mari.
11
3. Evidențierea principalelor tehnologii de scanare: CIS, CCD,
principiul de funcționare
Principalele tehnologii de bază utilizate în scanere sunt: cu
micșorare optică a imaginii (prin lentile) pe un senzor CCD sau cu
senzor de contact (CIS). Costul unui scaner cu reducere optică este mai
ridicat datorită sistemului de lentile si oglinzi. Avantajul principal al
unui astfel de sistem ține de calitatea bună a imaginii obținute, prin
creșterea raportului semnal/zgomot și a profunzimii câmpului vizual
(obiectele texturate sau cutate rămân în zona de focalizare corectă).
Ultimele modele de scanere HP utilizează doi senzori CCD cu rezoluții
diferite, unul ce permite viteză mare de scanare la rezoluții mici și altul
de înaltă rezoluție, pentru evidențierea detaliilor. Scanerele cu senzor
de contact CIS (Contact Image Sensor) utilizează un altfel de senzor,
care acoperă întreaga lățime a suprafeței de scanat, dimensiunea
fiecărui element al senzorului fiind egală cu cea a pixelilor din pagină.
În anumite modele de scanere, obiectul de scanat chiar atinge senzorul,
însă în modelele plane (flatbed) unde între obiect și senzor se interpune
un geam, este necesară utilizarea unor mici lentile astfel încât fiecare
element al senzorului vede doar o mică parte din originalul scanat.
Dimensiunea redusă a acestui tip de senzor permite integrarea sursei
de lumină (de regulă un sir de LED-uri colorate RGB care clipesc,
realizând astfel cea mai ieftină separare de culoare) în aceeași bară. În
acest mod, dimensiunea globală a scanerului se păstrează foarte mică,
costul fiind și el redus. Acest tip de scaner are si dezavantaje, printre
care se poate menționa faptul că, adâncimea mică a câmpului de
vedere limitează tipurile de originale ce pot fi scanate cu claritate bună.
Tehnologiile moderne au condus la elaborarea și aplicarea unor
astfel de senzori cu o foarte bună acuratețe a culorilor, nuanțele
obținute fiind mai frumoase decât ale scanerelor cu CCD-uri ieftine.

12
4. Analiza principalelor elemente constructive ale scanerului
studiat
Identificarea elementelor componente ale scanerelor (fig. 4) se
realizează în forma tabelară cu descrierea funcțiilor ce se atribuie
fiecărui element (tabelul 1).

1 2
3

5
4
Figura 4. Elementele constructive ale scanerului

Tabelul 1. Elemente constructive de bază ale scanerului studiat


Nr. Elementul constructiv Funcția
1
2
3
4
5

13
Figura 5. Elementele optice ale scanerului studiat

Tabelul 2. Elemente optice ale scanerului studiat


Nr. Elementul constructiv Funcția
a
b
c
d
e
f

5. Selectarea a trei modele de scanere de tip plan, rotativ și de


proecție pentru evaluarea caracteristicilor lor principale
Identificarea caracteristicilor se realizează în forma tabelară cu
(tabelul 3).
Analiza a câtorva modele (cel puțin 3) de scanere se va efectua prin
prisma diferitor criterii de apreciere, precum:
- tehnologia de scanare;
14
- tipul dispozitivului de citire;
- nivelul de funcţionalitate al scanerului;
- producatorul;
- calitatea grafică a rezoluției;
- formatul de lucru;
- dimensiunile fizice;
- viteza de scanare.

Tabelul 3. Caracteristicile de bază ale scanerelor studiate


Valoarea caracteristicilor tehnice
în funcție de model

Nr. Caracteristicile tehnice CROSSF EPSON Planon


IELD PERFECTI DocuPenR70
CELSIS ON V-10 0
6200
1. Tipul scanerului
2. Producatorul
3. Tipul fotoreceptorului
4. Rezolutia optica
5. Viteza de scanare
6. Profunzimea culorilor
7. Consumul de energie, Wt
8. Tipul originalului
9. Formatul de lucru
Caracteristicile dimensionale
10.
(L×l×h)
11. Greutatea
Condițiile de exploatare (locul
12.
de amplasare, etc.)

ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL:
1. Explicați principiul de funcționare a tehnologiei CIS.
2. Explicați principiul de funcționare a tehnologiei CCD.

15
3. Ce tipuri de scanere se utilizează pentru prelucrarea
imaginilor de formate mari?
4. Care sunt caracteristicile de bază ale scanerelor fixe?
5. Ce parametri de funcționarea determină viteze de scanare a
dispozitivului?
6. Care sunt elementele constructive ale scanerelor de tip
rotativ?
7. Care sunt elementele constructive ale scanerelor manuale?
8. Care sunt elementele constructive ale scanerelor plane?

BIBLIOGRAFIE:
1. Шарыгин, М. Е. Сканеры и цифровые камеры. ВHV
Санкт-Петербург, Из-во «Арлит», 1999.
2. Кипхан, Г. Эпциклопедия по печатным средствам
информации. Технологии и способы производства.
Москва, «Издательство МГУП», 2003.
3. http://www.computerra.ru/terralab/peripheral/325989/
4. http://computer.db.am/scanner/

LUCRAREA PRACTICĂ NR.2

16
TEMA: Analiza elementelor constructive, mecanismelor şi
principiului de funcţionare a utilajului pentru
prelucrarea filmelor şi pregătirea formelor de tipar

SCOPUL LUCRĂRII:
1. Însuşirea principiilor de funcţionare ale procesoarelor de
pregătire a filmelor, dispozitivelor pentru developarea
filmelor, ramelor de copiere prin contact şi a dispozitivelor
pentru developarea formelor de tipar offset, studierea
elementelor constructive şi a mecanismelor acestora.
2. Formarea deprinderilor practice de identificare şi evaluare a
caracteristicilor de calitate ale dispozitivelor predestinate
confecţionării formelor pentru tipar.
3. Formarea abilităţilor de căutare şi sistematizare a informaţiei
tehnice, activitatea cu sursele bibliografice.

MATERIALE NECESARE:
 Materiale didactice.

CONŢINUTUL ŞI ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII


1. Analiza noţiunior teoretice privind structura şi tehnologiile de
confecţionare a formelor de tipar în poligrafie.
2. Studiul dispozitivelor pentru developarea filmelor în
dependenţă de construcţie şi domeniul de utilizare.
3. Studiul dispozitivelor pentru copierea filmelor pe forma de
tipar în dependenţă de construcţie şi domeniul de utilizare.
4. Studiul dispozitivelor pentru developarea formelor de tipar
offset în dependenţă de construcţie şi domeniul de utilizare.
Analiza principalelor elemente constructive ale sistemului de
transportare a plăcii de aluminiu în cadrul utilajelor

17
predestinate confecţionării formelor pentru tiparul ofset –
studiul caracteristicilor lor de bază.
5. Analiza ansamblului de dispozitive pentru confecţionarea
formelor pentru tipar offset în dependenţă de un produs studiat,
recomandarea domeniului de utilizare optim pentru modelele
studiate.

NOŢIUNI GENERALE:
1. Analiza noţiunior teoretice privind tehnologiile de
confecţionarea a formelor de tipar în poligrafie
Structura formei pentru tipar este acel indice care ne permite să
deosebim metodele de imprimare tradiţionale. În dependență de
amplasarea elementelor imprimabile faţă de cele neimprimabile avem:
1. Metodă de tipar plan (figura 1);
2. Metodă de tipar înalt (figura 2);
3. Metodă de tipar adînc (figura 3).
Figura 1. Reprezenterea metodei
de tipar plan-elementele
imprimabile sunt la acelaşi nivel
cu elementele neimprimabile.
Figura 2. Reprezenterea metodei
de tipar înalt-elementele
imprimabile sunt la un nivel
superior faţă de elementele
neimprimabile.
Figura 3. Reprezenterea metodei
de tipar adţnc-elementele
imprimabile sunt la un nivel
inferior faţă de elementele
neimprimabile.
Datorită diversităţii tehnologiilor de imprimare existente la această
etapă a dezvoltării industriei poligrafice se atestă o diversitate enormă
18
a metodelor de confecţionare a formelor de tipar. Aceste tehnologii pot
fi divizate în două mari grupe:
1. Metode tradiţionale de confecţionare a formelor pentru tipar;
2. Metode digitale de confecţionare a formelor de tipar.
Metodele tradiţionale prezintă interes deoarece reunesc toate
procesele clasice de confecţionare a formelor de tipar. Etapele de
confecţionare a formelor de tipar prin metodele tradiţionale sunt
următoarele:
1. Expunerea filmului;
2. Developarea filmului;
3. Copierea filmului pe placă;
4. Developarea formei pentru tipar.
În vederea materializării etapelor de realizare a formelor pentru
tipar prin metodele clasice-tradiţionale sunt necesare 4 tipuri de
dispozitive separate pentru finalizarea confecţionării formelor pentru
tipar:
1. Dispozitiv pentru expunerea filmelor (automat de fotocules);
2. Dispozitiv pentru developarea filmelor;
3. Dispozitiv pentru copierea informaţiei de pe film pe forma de
tipar;
4. Dispozitiv pentru developarea formelor pentru tipar.
Aceste dispozitive pot fi grupate atât modular cât şi utilizate separat
în dependenţă de construcţia sa şi a principiilor lor de funcţionare.

2. Studiul dispozitivelor pentru developarea filmelor în


dependenţă de construcţie şi domeniul de utilizare
Filmele expuse sunt prelucrate fotochimic, în rezultatul caruia
devin vizibile elementele imprimabile de pe film, dupa care ele pot fi
copiate pe forma pentru tipar. Principiul de bază a utilajelor pentru
developat este integrarea tutror proceselor tehologice de developare
19
într-un singur agregat (figura 4). Pentru aceasta, fiecarui proces
tehnologic îi corespunde un modul al dispozitivului. Aceste etape sunt
urmatoarele: de developare de fixare, de spălare şi de uscare, lor le
corespund şi cele 4 module principale ale utilajului.

Figura 4. Reprezentarea utilajului pentru developarea filmelor


poligrafice

Analizând imaginea din figura 8, studenţii urmează să specifice


elementele constructive ale dispozitivelor şi să descrie funcţia lor,
rezultatele incluzându-le în tabelul 1.

Tabelul 1. Analiza elementelor constructive ale dipozitivelor de


developare a filmelor poigrafice

20
Denumirea
Elementul
elementului Funcţia exercitată
constructiv
constructiv
1
2
3
4
5
6

3. Studiul dispozitivelor pentru copierea filmelor pe forma de


tipar în dependenţă de construcţie şi domeniul de utilizare
Pentru transferul informaţiei grafice de pe film pe forma pentru
tipar este necesar efectuarea aşa numitei proceduri de copiere a
filmului pe placa de aluminiu acoperită cu un strat fotosensibil. Pentru
aceasta se utilizează dispozitivele pentru copiat care pot fi de câteva
tipuri:
1. Mecanizate pentru copiere manuală;
2. Automatizate pentru copierea în flux.
Cele mai fregvent utilizate sunt dispozitivele mecanizate pentru
copierea manuală deoarece se conformează mai reuşit cerinţelor
industriei poligrafice de moment – tiraje mici, diversitate de formate a
producţiei poligrafice, micşorarea producţiei de carte.
Dispozitivele de copiere prin contact pentru copiere manuală au
construcţie similară deosebindu-se practic numai prin modul
amplasării sursei de lumina, figura 5.

21
Figura 5. Reprezentarea ramelor pentru copiere prin contact

Tabelul 2. Analiza elementelor constructive ale ramei de copiat


Denumirea
Elementul
elementului Funcţia exercitată
constructiv
constructiv
1
2
3
4
5
6

Studenţii vor descrie pe etape desfăşurarea procesului de copiere a


filmelor poligrafice pe formele pentru tiparul offset conform figurei 5.
În acelaşi timp se vor analiza caracteristicile procesului tehnologic de
copiere prin contact ce influnţează calitatea copierii informaţiei
grafice pe placa de aluminiu.

22
4. Studiul dispozitivelor pentru developarea formelor de tipar
offset în dependenţă de construcţie şi domeniul de utilizare.
Analiza principalelor elemente constructive ale sistemului
de transportare a plăcii de alumiu în cadrul utilajelor
predestinate confecţionării formelor pentru tipar ofset –
studiul caracteristicilor lor de bază.
Dipozitivele pentru developarea formelor pentru tipar reprezintă
instalaţii predestinate pentru efectuarea uneia sau câtorva din
operaţiile tehnologice pentru prelucrarea plăcilor de aluminiu expuse:
1. Developare;
2. Spălare;
3. Uscare;
4. Gumare;
5. Prelucrare termică.
Procesul de prelucrare termică a plăcilor de aluminiu se realizează
pentru sporirea rezistenţei formelor de tipar, iar datorita dezvoltării
tehnologiei, formele moderne nu mai necesită această operaţie,
rezistenţa la eroziune asigurându-se de structura suprafeţei plăcii şi
caracteristicile sale fizico/chimice. Procesoarele moderne (figura 6)
pentru confecţionarea formelor pentru tipar offset îndeplinesc automat
operaţiile menţionate şi sunt construite după principiul modular, unde
fiecare modul posedă sisteme de reglare a parametrilor tehnologici.
Datorită acestui fapt, se produce micşorarea substanţială a contactului
operatorului cu substanţele chimice utilizate şi se optimizează
consumul lor în procesul de producere.

23
Figura 6. Reprezentarea dispozitivului pentru developarea
formelor pentru tipar offset

Tabelul 3. Analiza elementelor constructive ale dispozitivului pentru


developarea formelor pentru tipar offset
Denumirea
Elementul
elementului Funcţia exercitată
constructiv
constructiv
1
2
3
4
5
6
7

Aplicativ, studenţii vor analiza funcţionarea sistemului de


transportare a plăcilor de aluminiu din dispozitivele de developare a
formelor pentru tiparul conform figurei 7, descriind-o în raportul
lucrării.

24
Figura 7. Reprezentarea sistemului de transportare a instalaţiilor pentru
developarea formelor pentru tipar offset

Analiza se va efectua sub formă tabelară descriind funcţia fiecărui


element al sistemului de transportare studiat.

5. Analiza ansamblului de dispozitive pentru confecţionarea


formelor de tipar offset în dependenţa de un produs studiat,
recomandarea domeniului de utilizare optim pentru
modelele studiate
Pentru realizarea acestei etape, fiecare student va primi individual
de la cadrul didactic caracteristicile de format ale unui produs
poligrafic: pliant, etichetă, brosură, ambalaj, poster si altele, având
indicat formatul colii fizice de tipar. Reieşind din datele iniţiale
repartizate v-a constitui lanţul tehnologic al dispozitivelor care
contribuie la confecţionare formelor de tipar offset, luând în
consideraţie faptul că procesul porneşte din momentul când este
finisată macheta lucrării.
Studentul va indica toate dispozitivele tehnologice care participă la
procesul de producere, inclusiv modelul, producătorul, funcţia şi va
argumenta corectitudinea alegerii făcute.

25
Analiza va fi realizată atât textual cât şi tabelar în dependenţă de
specificul produsului poligrafic cât şi a procesului de confecţionare a
formelor de tipar. Se recomandă studierea etapelor tradiţionale de
confecţionare a formelor pentru tipar şi evitarea dispozitivelor
complexe de tip CTP care pot genera forma finita într-un singur proces
de producere.

ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL:
1. Explicaţi principiul de funcţionare a dispozitivelor pentru
developarea formelor de tipar offset.
2. Explicaţi principiul de funcţionare a dispozitivelor pentru
copierea prin contact a filmelor poligrafice.
3. Indicaţi caracteristicile ce determină viteza de developare a
filmelor poligrafice.
4. Specificaţi elementele constructive ale dispozitivelor pentru
expunerea filmelor poligrafice.
5. Numiţi elementele constructive ale dispozitivelor pentru
developarea formelor de tipar offset.
6. Specificaţi elementele constructive ale dispozitivelor pentru
copiere prin contact a filmelor poligrafice.

BIBLIOGRAFIE:
1. Самарин, Ю. Н. Допечатное оборудование. Москва,
«Издательство МГУП», 2002.
2. Кипхан, Г. Эпциклопедия по печатным средствам
информации. Технологии и способы производства.
Москва, «Издательство МГУП», 2003.

26
LUCRAREA PRACTICĂ NR.3
TEMA: Însușirea elementelor constructive ale mașinilor pentru
tiparul ofset, adânc, înalt, flexografic și serigrafic

SCOPUL LUCRĂRII:
1. Formarea deprinderilor practice de identificare prin
clasificarea mașinilor de tipar și determinarea
particularităților acestora.
2. Însuşirea principiilor de funcţionare ale elementelor
constructive ale mașinilor pentru tipar (tiparul ofset, adânc,
înalt, serigrafic, flexografic), studierea elementelor
constructive de bază şi a mecanizmelor acestora.
3. Formarea abilităţilor de căutare şi sistematizare a informaţiei
tehnice, activitatea cu sursele bibliografice.

CONŢINUTUL ŞI ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII


1. Analiza noţiunilor teoretice privind clasificarea mașinilor de
tipar.
2. Studiul elementelor constructive ale mașinilor de tipar în
dependență de tipul alimentării cu suport de imprimare.
3. Analiza comparativă a caracteristicilor tehnice ale mașinilor
de tipar implicate în procesul de imprimare.
4. Recomandarea unui anumit model de mașină de tipar offset
pentru imprimarea produsului poligrafic.

27
NOŢIUNI GENERALE:
1. Analiza noţiunilor teoretice privind clasificarea mașinilor de
tipar
Mașinile de tipar au drept funcție principală îndeplinirea
procesului tehnologic de imprimare, adică obținerea multiplă a
imprimeurilor identice pe calea depunerii cernelii pe suportul de
imprimat. Toate mașinile de tipar au o structură identică care
corespunde structurii de realizare a procesului tehnologic de obținere
a imprimeurilor. Schema structurală a mașinilor de tipar este
asemănătoare pentru toate tipurile de mașini de tipar și este constituită
din module principale prezentate în figura 1.
Secția de imprimare

Aparatul Aparatul
de de
cerneală umezire

Sistemul de Aparatul Sistemul Grupul Banda de Sistemul


hârtie
eliminare a de
suportului Sistemul de transportare a hârtiei
alimen-
imprimat de fălțuire de uscare și de tare cu
imprimare Coala de
alte sisteme
hârtie
suport
de

Figura 1. Schema structurală a mașinii de tipar

Mașinile de tipar se clasifică după mai multe criterii de clasificare


(figura 2).

28
Mașini de tipar

Cu alimentare în coli Cu aliment. în rulou

Plane Plano-cilindrice Rotative

Monocrome Policrome

Secționare Planetare

Figura 2. Clasificarea mașinilor de tipar


Criteriile de clasificare a mașinilor de tipar:
 Funcție de metoda de imprimare (care determină caracterul
formelor de tipar) :
- mașini pentru tiparul adânc;
- mașini pentru tiparul înalt;
- mașini pentru tiparul ofset;
- mașini pentru tiparul flexografic;
- mașini pentru tiparul serigrafic;
- mașini pentru tiparul digital.

 Funcție de construcție sau geometria suprafeței formei de tipar


și a suprafeței de presare:
- plane (atât suparafața formei de tipar cât și cea de presare sunt
plane), figura 3;

29
Figura 3. Reprezentarea tipurilor de mașini de tipar
în conformitate cu geometria suprafeței formei de
tipar și a suprafeței de presare: mașini de tipar plane

- plano-cilindrice (forma de tipar este plană , iar suprafața de


presare este cilindrică și rotativă. Astfel, având forma de tipar
plană pot fi utilizate pentru tiparul de probă și a lucrărilor de
tiraj redus), figura 4;

Figura 4. Reprezentarea tipurilor de mașini de tipar în


conformitate cu geometria suprafeței formei de tipar și a
suprafeței de presare: mașini de tipar plano-cilindrice

- rotative (ambele suprafețe sunt rotative), figura 5. Atât


elementul port-formă (1) cât și elementul de presiune (3) au
formă cilindrică. Grupul de imprimare al acestor mașini este
format dintr-un cilindru de formă si un cilindru de presiune.

30
Figura 5. Reprezentarea tipurilor de mașini de tipar în
conformitate cu geometria suprafeței formei de tipar și
a suprafeței de presare: mașini de tipar rotative

 Funcție de prezența sau lipsa cilindrului intermediar ofset,


care permite trecerea cernelii de pe forma de tipar pe suprafața
suportului de imrimat:
- mașini rotative de tipar ofset;
- mașini cu imprimare directă.
În figura 6 a, b, c sunt prezentate elementele de bază ale secției de
imprimare pentru mașinile rotative de tipar ofset ale metodei de tipar
înalt, plan și adânc. Unde T – cilindrul de tipar, O – cilindrul ofset, PF
– cilindrul port-formă, U – sistemul de umezire, SC – sistemul de
alimentare cu cerneală.
SC

U
PF T

PF
O
PF
T T

a) b) c)

31
Figura 6. Reprezentarea secției de imprimare ale tipului de mașini rotative
de tipar ofset:
a) pentru metoda de tipar înalt; b) pentru metoda de tipar plan;c)
pentru metoda de tipar adânc.

 după tipul de alimentare cu suport de imprimat distingem:


- mașini cu alimentare în coli, acestea pot avea diferite tipuri
de aparate de cerneală;
- mașini cu alimentare în rulou, acestea cel mai des dispun de
aparate de cerneală de tip rotativ.

 în dependență de formatul de imprimare:


- mașini de tipar de format redus (3042cm);
- mașini de tipar de format mediu (7050cm);
- mașini de tipar de format mare (110160cm).

 după numărul de fețe imprimate la o singură trecere prin


mașina de tipar:
- mașini ce imprimă pe o singură față a suportului de imprimat;
- mașini ce imprimă pe ambele fețe ale suportului de imprimat.

 după numărul de culori imprimate la o singură trecere prin


mașină (figura 7):
- într-o singură culoare;
- în două culori;
- în mai multe culori.

32
a) b)

c)
Figura 7. Reprezentarea tipurilor de mașini de tipar în conformitate cu
numărul de culori imprimate la o singură trecere prin mașină:
a) într-o singură culoare, b) în două culori, c) în mai multe culori

 după modul de dispunere a cilindrilor, distingem:


- mașini de tipar în linie, unde sunt grupuri individuale de
culoare (fig. 8a);
- mașini de tipar cu partu cilindri, agregat din grupa de
imprimare în două culori (fig. 8b);
- mașini de tipar cu cinci cilindri, unde cilindrul de presiune
este comun (fig. 8c);
- mașini de tipar cu sistem satelit, cilindrul de presiune e
comun la patru culori (fig. 8d).

33
Figura 8. Schema de principiu a mașinilor de tipar în mai multe culori, cu
hârtia în rulou

 după felul producției ce se realizează, mașinile de tipar se


împart în:
- universale (pentru orice tip de lucrări);
- specializate (pentru cărți sau reviste, cu aparate de fălțuit,
pentru lucrări de accidență, pentru imprimare pe tablă etc.).

2. Studiul elementelor constructive ale mașinilor de tipar în


dependență de tipul alimentării cu suport de imprimare
A. Mașini de tipar pentru imprimarea hârtiei în coli

34
1 – aparat de
2 – aparat de
3 – aparat de
4 – aparat de
5 – aparat de
de elim
6 – mecanism

Figura 9. Mașină de tipar ofset într-o culoare

Mașinile de tipar în coli într-o singură culoare, sunt în general de


format foarte mic – începand de la A4 până la B3. Cele mai des
întalnite sunt: Romayor, A.B.Dick, Gestettner, Heidelberg GTO,
Multigraph, Davidson.. 6
2 1 – sistemul
5
de
alimentare;
2 – aparatul
de imprimare;
3 – perfector;
4 – fuser;
5 – sistemul
de
4 3 1 recepțio
nare a
colilor
imprima
te.
Figura 10. Mașină digitală de tipar model KODAK NEXPRESS S3000

4 3

35
1 – sistemu
de hâr
2 – aparatu
3 – zona de
4 – lanțul d
5– sistem
colilor
5 2 1
Figura 11. Mașină de tipar adânc model REMBRANDT 142, KBA

B. Mașini de tipar pentru imprimarea hârtiei în rulou

4 3
1 – de
2 – ap
3 – se
4 – sis
1

2
Figura 12. Mașină de tipar flexografic cu cilindru comun de presiune,
model Fischer & Krecke

1– r
2– s
t
3– s
4– c
5– c
6– s
7–
Figura 13. Mașină de tipar ofset

36
3. Analiza comparativă a caracteristicilor tehnice ale
mașinilor de tipar implicate în procesul de imprimare
Se realizează analiza comparativă a caracteristiclor tehnice ale
mașinilor de tipar implicate în procesul de imprimare cu includerea
datelor în tabelul 1.

Tabelul 1. Analiza comparativă a caracteristicilor tehnice ale mașinilor de


tipar implicate în procesul de imprimare
Denumirea utilajului

Caracteristicile Heidelberg HJ- UFLEX Smo


Nr.
tehnice Speedmaster HS6001/HI- Rotoflex seria S
72 SPEED Super LR
1 Metoda de imprimare
2 Tipul construcției
Tipul alimentării cu
3
suport de imprimat
Formatul de
imprimare:
4
minim
maxim
5 Tipul suportului
Grosimea admisibilă a
6
suportului
Numărul de culori la o
7 singură trecere prin
mașină
Modul de dispunere a
8
cilindrilor
Viteza maximă de
9
imprimare
10 Tipul uscării
Posibilitatea
11
imprimării față-verso
12 Operații de finisare
37
Consumul de energie
13
electrică, kwh
14 Dimensiuni (L x l x h)

4. Recomandarea unui anumit model de mașină de tipar offset


pentru imprimarea produsului poligrafic
Pentru realizarea acestei etape, fiecare student va primi individual
de la cadrul didactic caracteristicile de format ale unui produs
poligrafic: pliant, etichetă, brosură, ambalaj, poster si altele, având
indicat formatul colii fizice de tipar. Reieşind din datele iniţiale
studentul va analiza mai multe mașini de tipar offset, de la diverși
producători, și va recomanda un singur model de mașină de tipar
offset. Se va prezenta acest utilaj sub formă de figură și caracteristicile
tehnice ale acestuia în formă tabelară.

ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL:
9. Ce numim mașină de tipar?
10. Care sunt modulele structurale principale ale unei mașini de
tipar?
11. Ce tipuri de mașini de tipar cunoașteți după geometria
suprafeței formei de tipar și a suprafeței de presare?
12. Care este criteriul de clasificare conform căruia distingem
mașini de tipar în linie, cu cinci cilindri, cu patru și cu sistem
planetar?

38
13. Care sunt caracteristicile tehnice de bază ce trebuie luate în
considerație la alegerea unei mașini de tipar?
14. Care sunt caracteristicile tehnice auxiliare ale mașinilor de
tipar?

BIBLIOGRAFIE:
5. А. А. Тюрин, Печатные машины-автоматы, Москва, Книга
1980;
6. В.П. Митрофанов, А.А. Тюрин, Е.Г. Бирбраер, Печатное
оборудование, Москва, Издательство МГУП, 1990;
7. Я. И. Чехман, В.Т. Сенкусь, Е. Г. Бирбраер, Печатные
машины, Москва, Книга 1987;
8. Г. Кипхан, Энциклопедия по печатных средствам
информации. Технология печати с постоянных форм, МГУП,
2003;
9. http://www.rectech.ru/journal/podrobnosti/ofset.html
10. http://www.ukr-print.net/contents/page-635.htm

VARIANTE INDIVIDUALE PENTRU REALIZAREA


LUCRĂRII PRACTICE

39