Sunteți pe pagina 1din 2

Leziunile osoase si lezarea semnificativa a coloanei cervicale sunt cele mai frecvente în spanzura ile ce

implica o cădere de la o distanță mai mare decât înălțimea victimei. Prognosticul la astfel de leziuni este
sumbru.

Fiziopatologia morbidității și mortalității cauzate de leziunile de spanzurare este controversată, cu


excepția cazurilor de spanzurare judiciară. Într-o spanzurare judiciară, căderea este cel puțin cât
înălțimea victimei și spanzurarea este completă. Mecanismul decesului este efectiv decapitarea, cu
distragerea capului de la nivelul gâtului și trunchiului, fractura coloanei vertebrale superioare a coloanei
vertebrale (de obicei, spondiloliza traumatică a C2 în fractura clasică) și sectiunea măduvei spinării.
Rănirea directă a măduvei spinării poate sau nu poate fi cauza morții în cazul unei spanzurari suicidale.

În ceea ce priveste alte mecanisme de rănire prin strangulăre, prin sufocare manuală, prin aplicarea
unui instrument sau prin ligatură, fie prin asfixierea posturală (de exemplu, copii ale căror gâturi sunt
prinși într-un obiect cum ar fi un pătuț, o buclă de prosop),exista teoriile fiziopatologice care explica
decesul:

1. Obstrucție venoasă, care duce la staza cerebrală, hipoxie și inconștiență, care, la rândul lor,
produc pierderea tonusului muscular și obstrucția finală a arterelor și a căilor respiratorii
2. Spasmul arterial datorită presiunii pe carotid carotide, care duce la scăderea fluxului sanguin
cerebral și in final la colaps
3. Colapsul vagal, cauzat de presiunea asupra sinusurilor carotide și de crestera tonusul
parasimpatic

Totusi este interesant faptul ca niciunul dintre mecanismele fiziopatologice relatate anterior nu arata
ca lezarea cailor respiratori este o cauza imediată a colapsului. De fapt, deși apare compromisul
mecanic al căilor respiratorii si pacientul numai poate sa mai respire, acest lucru pare sa aibe un rol
minim in ceea ce priveste moartea imediata a victimei.

Majoritatea experților sunt de acord că, indiferent de evenimentele care apar în orice spanzurae sau
strangulare, moartea survine în cele din urmă din cauza hipoxiei cerebrale și a decesului neuronal
ischemic.

Din punct de vedere epidemiologic s-a observat ca strangularea reprezinta 2,5 % din decesele
traumatice din lume. Strangularea femeilor este mult mai frecventa decat a barbatilor, pe cand
strangularea erotica este aproape in totalitate o metoda de deces accidentala a barbatilor. S-a observant
si ca femeile prefera sa foloseasca ca metoda de suicid spanzurarea in defavoarea folosirii armelor letale
si a otravirii.

Ca populatie la risc amintim copii ce se pot sufoca prinzandusi capul in barele de patut si adolescentii
care se sinucid datorita depresiei. Din pacate eista o tendinta cat mai mare, in zona urbana de moarte
prin sufocare accidentala datorita existentei unor jocuri de sufocare, prin care oamenii folosesc diferite
metode de strangulare voluntara pentru a creerea anumitor senzatii mentale sau fizice. La adulții tineri,
accidentele autoerotice, asaltul și depresia suicidară sunt cauze comune. Deținuții de la închisoare aleg
de multe ori spanzurarea ca metoda de sinucidere deoarece este una dintre putinele metode
disponibile pentru a-si pune capat zilelor.

Din punct de vedere clinic , exista mai multe tipuri de prezentari in camera de garda sau in cadrul
servicului de medicina legala a pacientilor ce au supravietuit un incident de sufocare. De exemplu
victimele unui asalt se pot prezenta prezentand urme de sufocare manuala sau prin folosirea unui lat.
Exista persoane , posibil cu tendinta sinucigasa sau care au folosit sufocarea ca metoda autoerotica sau
ca joc si care sau sufocat accidental, care sunt aduse de catre familie, sau persoane straine. In ceea ce
priveste copii acestia sunt de cele mai multe ori adusi dupa ce s-au prins cu gatul intre zabrelele de la
patut sau in sipcile de la gard, sau s-au sufocat cu perdelele e la ferestre.

Fizic

La examenul fizic se pot observa urmatiarele:

1. Abraziuni, lacerații, contuzii sau edeme ale gâtului, în funcție de modul în care pacientul a fost
strangulat

2 Petesii subconjunctivale si la nivelul pielii la locul de sufocare (pete Tardieu)

Durerea severă la palparea blândă a laringelui, care poate indica fractura laringiană [7]

Tuse usoara

stridor

Glas voioasă

Insuficienta respiratorie

Hipoxia (de obicei, o constatare târzie)

Modificarea stării mentale