Sunteți pe pagina 1din 2

(Art, 2018, Varianta 43, p.

116)

SUBIECTUL I (40 de puncte)


Citeşte următorul fragment:
Epoca modernă debutează sub semnul mitului fondator roman. Acesta se aşază la baza
fundaţiei, descălecatul ţărilor române înscriindu-se ca o fază ulterioară, reluare a creaţiei
dintâi, a „descălecatului” lui Traian. Ni separe iluzorie tentativa unor cercetători de a raporta
acest mit la o neîntreruptă conştiinţă romană pe care ar fi păstrat-o societatea românească.
De ce nu s-ar fi păstrat atunci şi o conştiinţă dacică? In fapt, nu de conştiinţă populară poate fi
vorba în cazul invocării unor origini îndepărtate, ci de combinaţii intelectuale cu sens bine
determinat ideologic şi politic. Indiferent de originea lor latină, românii evoluează până spre
1600 într-un mediu cultural predominant slavon. Curiozitatea lor istorică nu mergea mai
adânc de întemeierea statelor româneşti. Occidentalii au remarcat cei dintâi raportul dintre
români şi romani, pentru simplul motiv că ştiind latineşte puteau sesiza apropierile dintre
limba română şi limba latină şi aveau acces la textele istorice referitoare la cucerirea şi
colonizarea Daciei.
În istoriografia românească, Grigore Ureche este primul care, spre mijlocul secolului al
XVII-lea, consemnează originea românilor de la „Râm”. Câteva decenii mai târziu, Miron
Costin avea să compună prima „monografie” despre obârşia romană a poporului său, sub
titlul De neamul moldovenilor. Ambii cronicari studiaseră în Polonia şi cunoşteau limba
latină, utilizând în consecinţă izvoare şi lucrări scrise în latineşte. Cert este că nimic din ce
argumentează ei cu privire la originea romană nu poate fi raportat la vreun izvor autohton
anterior. Acum, în secolul al XVII-lea, istoriografia românească iese din faza slavonă, şi nu
numai prin faptul, desigur esenţial, al redactării cronicilor în română, ci şi prin deplasarea
reperelor culturale şi istorice. Punctul de plecare devine Roma, cucerirea şi colonizarea
romană a Daciei. Principiul „intervenţiei exterioare” continuă să funcţioneze, chiar cu forţă
sporită. Originea romană marca puternic individualitatea ţărilor române, le conferea nobleţe
şi prestigiu. Limba latină era limba de cultură folosită în cea mai mare parte a Europei, iar
tradiţia imperială romană supravieţuia atât prin „Sfântul imperiu”, cât şi prin pretenţia Rusiei
de a fi considerată „a treia Romă”.
Lucian Boia, Istorie şi mit în conştiinţa românească
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe.
1. Menţionează sensul din text al secvenţei reluare a creaţiei dintâi, a „descălecatului” lui
Traian. 4 p.
2. Indică anul până la care românii au trăit într-un mediu predominant slavon şi o consecinţă
a acestui fapt. 4 p.
3. Explică motivul pentru care Occidentalii au remarcat cei dintâi raportul dintre români şi
romani. 4 p.
4. Precizează doi cronicari care studiaseră în Polonia, cunoşteau limba latină şi utilizau
lucrări scrise în latineşte, aşa cum se arată în textul dat. 4 p.
5. Prezintă o caracteristică a tematicii abordate de istoriografia românească din secolul al
XVII-lea. 4 p.
B. Redactează un text de 150 - 300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă interesul
românilor pentru a-şi afirma originea latină provine dintr-o conştiinţă a apartenenţei,
conservată din moşi strămoşi, sau din motive ideologice şi politice. Foloseşte informaţiile
din fragmentul dat. 20 de p.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea ipotezei/tezei/premisei; 2 puncte
- menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de ipoteza/teza/premisa formulată; 2 puncte
- enunţarea şi dezvoltarea a două argumente care să susţină poziţia adoptată; 12 puncte
- formularea unei concluzii pertinente; 2 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 punct
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Subiect recomandat numai pentru profil uman
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţia următoarei poezii. Evidenţiază
două trăsături ale avangardei artistice prezente în text.
Ploi de martie, tragedie citadină,
arborii îşi fac semne ca surdomuţii.
Pentru spectacolul de adio
plângeţi lacrămi de faină
printre sonerii, lumină,
de Sfântul Bartolomeu al afişelor.
Dinspre bariere noaptea vântuie, -
treci între cristale, feeric, deci,
pe rugul tău lăuntric răstignită,
în dâra farului, snop imponderabil,
cu echipaj pe pneu rostogolit.
Şi s-au aprins stelarele vitrine,
cumplit se strâmbă Negrul la volan,
înghite felinarele unul câte unul,
la intrarea în teatru, va dansa, va dansa.

Nu mă vezi, sufăr, sub ţilindrul inutil.


Ion Vinea, Lamento

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi un personaj
dintr-o comedie studiată, de Ion Luca Caragiale.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin
raportare la conflictul/ conflictele din comedia studiată;
- evidenţierea a două trăsături ale personajului ales, prin referire la două
scene/citate/secvenţe comentate;
- analiza la alegere, din lista următoare, a două componente de structură şi de limbaj
ale comediei, semnificative pentru prezentarea personajului ales: acţiune, conflict, modalităţi de
caracterizare, limbaj.