(Booklet, 2017, Test 42, p.

120)

Subiectul I (40 de puncte)

Citeşte următorul fragment:
„Geometrii construite. Spaţiu/ Timp/ Memorie”, la Galeria „Anca Poteraşu” din Bucureşti, a fost
cea mai recentă expoziţie personală a artistei Aurora Király. [...]
E o expoziţie care are aerul unei retrospective. [...] Cum v-aţi simţit săpând prin toată această
memorie personală ?
Fotografiile din expoziţie încep în 1998, dar eu am lucrat în acest mediu şi în timpul facultăţii, şi
după. Deşi am terminat pictură monumentală, după absolvire m-am apropiat mult de mediul fotografic. Mă
caracterizează acest proces de întoarcere la proiecte mai vechi, de reanalizare a lor. Propriu-zis, seria
„Melancholia” e o resursă în expoziţie. E jurnal vizual, punctează modul cum mă vedeam eu în anii aceia,
cum mă descopeream şi încercam să-mi dau seama de locul meu în lume. Un jurnal care lua fie forma unor
autoportrete, fie pe aceea a unor situaţii pe care le întâlneam în spaţiul atelierului ori acasă, dar şi în
călătorii, rezidenţe. E un fel de arhivă pe care o pot prezenta sub diferite forme, de exemplu foto-instalaţii.
Îmi amintesc că am văzut la MNAC, în expoziţia „Good Girls“ (2013; curator: Bojana Pejič), o
instalaţie a dvs. cu fotografii, dar şi cu fragmente de jurnal alături.
Când mi-am reluat activitatea artistică în 2012, m-am întors la sursa asta şi am privit-o cu alţi ochi,
am pus-o în noi contexte, i-am creat un traseu: cum mă raportez faţă de o creaţie de tinereţe şi cum o văd
acum? Pe atunci nu aveam aşa de multe inhibiţii, lucram lejer, aveam o prospeţime a privirii. Astăzi
cântăresc mult mai mult ce fotografiez. O observaţie interesantă pe care am făcut-o e să realizez că traseul
meu a fost într-un fel de cerc. Acum revin la teme abordate în urmă cu douăzeci de ani, cu o privire în
profunzime.
Acest jurnal vizual continuă?
Da, sunt notaţii vizuale pe care încă le fac. Cum spuneam, e o arhivă care ia diferite forme, de
exemplu seria „Reconnections”; la doi-trei ani după realizarea fotografiilor am completat-o cu asocieri de
cuvinte care funcţionau bine cu acele imagini, texte pe care le-am gravat apoi pe nişte geamuri. [...] Multă
vreme am respins mediile tradiţionale, după facultate nu am mai vrut să pictez sau să desenez, eram
fascinată doar de fotografie şi de mediul digital. Dar când am revenit, în 2012, am simţit nevoia foarte
acută să nu îmi mai pun limite, să renunţ la clişee şi la false graniţe. Am început să desenez cu cărbune,
creioane colorate, să lipesc, să mă interesez de zona tactilă.
O altă serie pe care eu am văzut-o pentru prima oară în cadrul Nopţii Albe este [...] o serie de
colaje-tăieturi din presa naţională şi internaţională contemporană. Cum au apărut acestea şi cum
continuă?
Circulăm prin diferite spaţii fizice, din care ne rămân crâmpeie de informaţii - de la radio, de pe
tejgheaua cu ziare, de la televizor ori vorbind cu lumea. De la aceste frânturi am pornit o cercetare şi am
ieşit la vânătoare de materiale din presă, am încercat să îmi fixez nişte teme care apar foarte frecvent în
lumea de astăzi şi sunt controversate. [...] Aşa cum media ne manipulează pe noi, eu fac o anumită selecţie
din acest tot. Dar fiecare vizitator nu face aceeaşi înlănţuire ca mine, face propriile sale conexiuni.
Am simţit nevoia foarte acută să nu-mi mai pun limite - interviu cu Aurora KIRÁLY, de Daria Ghiu

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

1. Explică sensul din text al structurii are aerul unei retrospective. 4 puncte
2. Indică, pe baza textului, ce prezintă piesele din seria Melancholia. 4 puncte
3. Precizează ce reprezintă un jurnal vizual pentru Aurora Király. 4 puncte
4. Menţionează motivul pentru care a renunţat autoarea la pictură şi la desen, după terminarea facultăţii.
4 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, obiectivele expoziţiei autoarei, folosind informaţiile din textul dat. 4
puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă fotografiile pot deveni
sau nu un document al unei epoci istorice, valorificând informaţiile din fragmentul citat. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
− formularea tezei/ problematicii puse în discuţie; 2 puncte
 − menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/ problematică; 2 puncte
− enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; 12 puncte
− formularea unei concluzii pertinente; 2 puncte
− utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;1 punct
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct
Notă!
În elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
este facultativă.

Subiectul al ll-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul dat, prezentând caracterizarea
personajului doamna Maria şi evidenţiind două mijloace de caracterizare folosite.
Actul II
Acelaşi tablou ca în actul întâi, cu deosebire că e vară şi arborii încărcaţi cu fructe, unele coapte,
altele pârguite, altele verzi. S-aud păsările cântând.
Scena I
DOAMNA MARIA: O, fetele mele iubite, mai lăsaţi lucrul... De-o lună Ştefan nu dă semn de viaţă...
Ce-a putut să i se întâmple?... Dar ce n-a putut?... Bolnav... Abia se sculă din pat, şi porni cu iarna-n cap...
Doamne!
RINA: Frumoasa mea doamnă...
DOAMNA MARIA: Până acum o lună primeam veşti peste veşti... Bine... sănătos... zdravăn... aşază
ţara... ntocmeşte Pocuţia... va sosi... biruitor ca totdeauna... îmi creştea inima... Şi de (înnumără pe deşte)...
da... de reizeci de zile, nimic...
RINA: Frumoasa mea doamnă...
DOAMNA MARIA: S-a dus frumuseţea. Uită-te la părul meu. S-a lăţit şuviţa albă cu două deşte de
când nici o veste... -uziţi cum cântă de te slăvesc... Sunt aceleaşi... Cântaţi, păsări ale cerului, nepăsătoare
la durerile noastre. A căzut zmătul, a suflat vântul de primăvară, au încolţit mugurii, a dat frunza, au spuzit
fiorile, a legat iarăşi rodul... Şi toate -umai pentru voi. Partea noastră? Răbdări şi lacrimi. De ce omul n-a
fi putând a fire ca stejarul? Iarna să-l scuture, tara să-i puie la loc mândreţea şi bărbăţia!
REVECA: Ce nu se schimbă, stăpâna mea a bună! Frunzele cresc şi nu sunt aceleaşi. Stejarul are şi
el o margine. Grâul e tot grâu, dar nu mai e acelaşi. Doar glasurile rămân la păsări; ele se duc, altele vin...
Şi noi trăim cu părerea :ă numai omul îmbătrâneşte, se scutură şi cade.
DOAMNA MARIA: Da, Reveca, gânduri, nimicuri. Să-l văd pe viteazul meu... să-i fac patul... să-l
culc... „Adormi, măria-ta, n-a fost nimic. O gâză bate în geamuri”... Ce somn uşor în grijile grele... /,
muiere rea! Uitasem pe Bogdan, zdorul meu. Pe urmele tată-său calcă. Păcat că şi-a pierdut ochiul. Eu am
doi. La ce-mi slujeşte? Şi cu unul v-aş vedea pe lângă mine. Am două picioare zdravene. Să împart: un ochi
lui Bogdan, un picior lui Ştefan... Aş întineri...
Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Apus de soare
Subiectul al III-lea (30 puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre două
personaje aşa cum apare într-un text de Mihail Sadoveanu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
-prezentarea a două elemente ale textului narativ, semnificative pentru construcţia personajelor alese
(de exemplu: tema, perspectiva narativă, acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia
subiectului, modalităţi de ra'acterizare, limbaj etc.);
-evidenţierea situaţiei iniţiale a celor două personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadrează,
a statutului lor rs hologic, moral, social etc.;
- relevarea trăsăturilor celor două personaje, semnificative pentru ilustrarea relaţiilor, prin raportare
la două episoade/ secvenţe narative ale textului narativ ales.