APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

APLICAŢIE PRACTICĂ 9

CALCULUL ELEMENTELOR DE TRASARE NECESARE

RACORDARII A DOUA GALERII DE ETAJ LA ORIZONTUL 200.
ANTECALCULULUI STRAPUNGERII

3.1. Determinarea punctelor principale ale racordului

Aliniamente ce urmează a fi racordate se cunosc prin punctele

A,B aparţinând primului aliniament şi punctele C, D aparţinând celui
de-al doilea aliniament.

Punct X Y Z
A 37289,125 46889,500 252,970
B 37277,500 46989,500 253,676
C 37152,580 47064,350 255,143
D 37204,305 47076,308 254,636

Raza de curbura este egală cu R = 30 + 15 = 45 m.

Orientările aliniamentelor sunt:

y B  y A 46989.500  46889.500 100.000

tg AB   
x B  x A 37277.500  37289.125  11 .625
 AB  107.3676
y  y C 47076.308  47064.350 11 .958
tg CD  D  
x D  x C 37204.305  37152.580 51.725
 CD  14.4635

Unghiul la vârf în punctul de frângere al aliniamentelor este :

73
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

   BA   DC  307.3676  214.4635  92.9041

Unghiul la centru aferent racordului este :

  200    200  92.9041  107.0959

Lungimea segmentului cuprins între punctul de tangenta

(intrarea/ieşirea din curbă) şi vârful racordului este :

 92.9041
t  R  ctg  45  ctg  50.318
2 2

Lungimea curbei de racordare este :

2R 2    45
l  107.0959  75.702
400 400

Coordonatele punctului de intersecţie sunt :

y A  y C  x C tg CD  x A tg AB
xV   37265.757
tg CD  tg AB

y V  y A  ( x V  x A ) tg AB  y C  ( x V  x C ) tg CD  47090.515

Distantele de la punctele B şi D la punctul de intersecţie V sunt :

D BV   x V  x B  2   yV  yB  2  11 .7432  101.015 2  101.695 m

D DV   x V  x D  2   yV  yD  2  61.452 2  14.207 2  63.073 m

Distantele de la punctele B , D la punctele de intrare/ieşire în/din

curbă T1 , T2 sunt :

74
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

D BT1  D BV  D T1 V  101.695  50.318  51.377 m

D D T 2  D DV  D T 2 V  63.073  50.318  12.755 m

Săgeata formată de coardă cu arcul pe care îl întinde este :

l galerie 4
f   (0.2  0.3)   0.3  1.7 m
2 2

Lungimea corzii este :

s'  8Rf  8  45  1.7  24,739 m

Numărul de corzi este :

l 75.706
n  3
s' 24,739

Unghiul dintre razele corzilor este :

 107,0959
   35.6986
n 3

Lungimea finală a corzii este :

 35.6986
S  2R sin  2  45  sin  24.905 m
2 2

Unghiul de intrare/ieşire din curbă este :


 I,E  200  2  217.8493
n

Unghiul de dirijare al corzilor este:

 2  200    235.6986 m

75
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Orientările corzilor vor fi :

 T1 P1   T1 B   I ,E  307.3676  217.8493  125.2169

 P1 P 2   P1T1   2  325.2169  235.6986  160.9155

 P 2 T 2   P 2  P1   2  360.9155  235.6986  196.6141

Verificare :

 CALCULAT
T 2C   T 2  P 2   I ,E  396.6141  217.8493  214.4634

 T 2  C   D  C  214.4635

Calculul coordonatelor punctelor de racordare

x T1  x B  D BT1 cos  BT1  37277,500  51,377  cos(107.3676)  37271,567



y  y D
 T1 B B T1 sin  B  T1  46989,500  51,377  sin(107.3676)  47040,533

x P1  x T1  D T1 P1 cos  T1 P1  37271,567  24,905  cos(125,2169)  37261,958



y  y  D
 P1 T1 T1 P1 sin  T1 P1  47040,533  24,905  sin(125, 2169)  47063,510

x P 2  x P1  D P1 P 2 cos  P1 P 2  37261,958  24,905  cos(160,9155)  37241,601



y  y  D
 P2 P1 P1 P 2 sin  P1 P 2  47063,510  24,905  sin(160,9155)  47077,857

x T 2  x P 2  D P 2T 2 cos  P 2 T 2  37241,601  24,905  cos(196,6141)  37216,732



y  y D
 T2 P2 P 2  T 2 sin  P1 T 2  47077,857  24,905  sin(196,6141)  47079,181

Verificare :

76
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

x CALCULAT
D  x T 2  D T 2 D cos  T 2D  37216,732  12,755  cos(214,4635)  37204,304


 y CALCULAT  y  D
 D T2 T 2  D sin  T 2  D  47079,181  12,755  sin(214,4635)  47076,308

x D  37204,305


 y  47076,308
 D

3.2 Racordarea nivelitică

Cunoscând valorile coordonatelor şi cotelor în punctele A,B,C

şi D se vor calcula pantele celor doua aliniamente :

Punct X Y Z
A 37289,125 46889,500 252,970
B 37277,500 46989,500 253,676
C 37152,580 47064,350 255,143
D 37204,305 47076,308 254,636

dH AB H  HA 253,676  252,970 0,706

p AB   1000  B  1000   1000   1000
S AB S AB 11,625  100
2 2 100,673
p AB  7,013 %o

dH CD H  HC 254,636  255,143  0,507

p CD   1000  D  1000   1000   1000
S CD S CD 51,725  11,958
2 2 53,089
p CD  9,55 %o
Cota punctului T1 va fi :

p AB  S BT1 7,013  51,377

H T1  H B   253,676   254,036 m
1000 1000

Cota punctului T2 va fi :

p CD  S DT 2  9,55  12,755

H T2  H D   254,636   254,514 m
1000 1000
Panta în curbă va fi :
77
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

H T 2  H T1 254,514  254,036
p T1T 2   1000   1000  6,314 %o
l CURBA 75,702

3.3 Antecalculul străpungerii

Aplicaţia 1. Să se traseze unghiul de direcţie către un punct

caracteristic al unui obiectiv industrial sau civil. Se cunosc
următoarele elemente:
– coordonatele şi poziţia punctelor de sprijin:
 X 101  32543.452m
101 
Y101  84318.352m
 X  32857.187m
102  102
Y102  84523.925m
– coordonatele proiectate ale punctului de trasat:
 X  32546.721m
C C
YC  84365.525m
La trasare se utilizează teodolitele din dotare de tip Theo 020,
Theo 010, sau Wild T2,etc. ale căror caracteristici sunt prezentate în
tab.2. 1.

Tab.2.1
Nr. Caracteristicile tehnice ale Theo Theo
Wild T2
crt teodolitelor 010 020A
Valoarea celei mai mici diviziuni
1 2cc 1c 2cc
a dispozitivului de lectură (400g)
2 Aproximaţia citirii Hz/V (400g) 0.2cc 20cc 0.5cc
Eroarea medie de măsurare a
3 unei direcţii în două poziţii ale 3cc 10cc   3cc  6cc 
lunetei (mdir)
4 Distanţa minimă de vizare 2.0m 1.5m 1.5m
5 Puterea de mărire a lunetei 31x 25x 28x
78
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Sensibilitatea nivelei torice a

6 20" 30" 20"
cercului alidad
Sensibilitatea nivelei indexului
7 20" - 30"
cercului vertical
8 Sensibilitatea nivelei sferice 8' 8' 8'

Calculul unghiului de direcţie se face cu relaţia:

a  101,C  101,102  95.59.79  36.93.11  58.66.68

unde:
 Y Y   47.2 
101c  arctg  C 101   arctg    95.59.79
 X C  X 101   3.269 
Pentru verificarea calculului orientării se utilizează relaţia:
 x  y 
101c  50 g  arctg    arctg  1.148824   45.59.79
 x  y 
 Y Y 
101,102  arctg  102 101   arctg  0.655330   36.93.11
 X 102  X 101 
 x  y 
101,102  50 g  arctg    arctg  4.802654   86.93.11
 x  y 
Pentru trasarea unghiului de direcţie, se pot utiliza metodele
prezentate în subcapitolele 2.1.1.1, 2.1.1.2, 2.1.1.3.
La prima metodă se staţionează cu teodolitul în punctul 101 şi
se vizează punctul 102, cu zero al limbului pe direcţia de viză.

Observaţii:

1. Când se lucrează cu teodolite de tip repetitor se introduce

mai întâi zero în aparat, iar apoi se vizează punctul 102 cu mişcarea
generală (clapeta repetitoare blocată).

2. Când se utilizează teodolite de tip reiterator se vizează mai

întâi punctul 102 şi apoi se introduce diviziunea zero pe direcţia de

79
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

viză, cu ajutorul tamburului de aducere în coincidenţă şi după aceea

cu şurubul reiterator.
Se roteşte, în continuare, teodolitul cu mişcarea
înregistratoare în sensul acelor de ceasornic, până când la
dispozitivul de lectură se citeşte valoarea aproximativă a unghiului de
direcţie calculat.
Se blochează mişcarea înregistratoare, iar valoarea exactă a
unghiului de direcţie se introduce cu ajutorul şurubului de fină mişcare
orizontală.
Pentru materializarea direcţiei operatorul va dirija muncitorul
topograf până când acesta va amplasa un ţăruş, pe direcţia de viză,
în punctul C.

3. Fixarea cu precizie a direcţiei se va face cu ajutorul unui cui,

poziţionat la intersecţia firelor reticulare şi bătut în ţăruş.
În cazul celei de-a doua metode se trasează unghiul de
direcţie în prima poziţie a lunetei, materializând pe teren poziţia
punctului C’, după care în a doua poziţie a lunetei se va roti aparatul
până când la dispozitivul de lectură se va citi valoarea 200 g+ a ,
materializând pe teren la aceeaşi distanţă punctul C".
Punctul C" poate coincide cu C', în cazul când teodolitul are
erori mici de construcţie şi reglaj, respectiv în cazul când distanţa de
la punctul de staţie la punctul materializat este mică (D<50 m).Dacă
punctul C" este diferit de punctul C', se măsoară distanţa, iar poziţia cea
mai probabilă a direcţiei se materializează prin punctul C, situat la
jumătatea distanţei C'C" .
În cazul trasării cu precizie ridicată, se trasează provizoriu
unghiul de direcţie într-o singură poziţie a lunetei, materializând
punctul C’. Se măsoară apoi unghiul a ' prin metoda repetiţiei sau
reiteraţiilor, obţinând valoarea cea mai probabilă a unghiului de trasat.
Făcând media măsurătorilor (trei reiteraţii), se obţine a med  8.66.86 .
Corecţia unghiulară:
a  a  a med  8.66.68  8.66.86  18cc

unde :
a- unghiul calculat prin proiect.
Pentru materializarea direcţiei celei mai probabile, trebuie să se
calculeze corecţia liniară, dată de relaţia (2.1):
80
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

a cc
q  D�  47.313

18cc 
 1.34mm
r cc 636620cc
unde:
D - distanţa dintre punctul de staţie şi punctul C, (D=47.313m );
r cc - factorul de transformare, ( r cc = 636620cc).
Corecţia liniară "q" se aplică în punctul C, perpendicular pe
direcţia 10l,C , în interiorul sau exteriorul unghiului, în funcţie de
semnul corecţiei unghiulare a (în interior când valoarea este
negativă).
Calculul preciziei la trasarea unghiului de direcţie se face în
conformitate cu § 2.1.1.4.
Eroarea medie pătratică de trasare a unei direcţii cu teodolitul
Theo 010 este dată de relaţia (2.2) în care :
e 2
m  �m  � �r cc  � 636620  �
� 27cc
e r D 47313
unde:
e = (1-3) mm, la punerea în punct de staţie cu ajutorul firului cu
plumb;
e = 0.7 mm, la punerea în punct de staţie cu ajutorul
dispozitivului optic de centrare.

D - distanţa de viză, se calculează cu relaţia:

   
2 2
D = X -X + Y -Y =47.313m
101,C C 101 C 101
mi - suma pătratică a erorilor instrumentale şi de reglaj (2.4),
determinate prin diferenţa lecturilor în ambele poziţii ale lunetei,
vizând aceeaşi direcţie; mi = ±30cc pentru aparatul cu care s-a lucrat;
mm - eroarea de măsurare
mm   mc2  mV2   2.242  62  6.4CC

unde:
81
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

m �
[ VV ]  � 20  �2.24cc
c n 1 4
Considerând că se efectuează cinci observaţii asupra unei
direcţii (Tab.2.2.),erorile relative (Vi) se obţin ca o diferenţă dintre
lecturile Ci şi valoarea medie C a acestora:
Tab.2.2
2
Nr. crt. Ci Vi V Calcule
1 10.1523 0 0
2 10.1524 1 1
3 10.1522 -1 1 C=[Oi}/n=10.152
4 10.1520 -3 9
5 10.1526 3 9 Vi=Ci-C
[ ] [Ci]= 50.7615 [Vi]=0 [VV]=20

Observaţie: Pentru a determina eroarea de citire se vizează

şi se punctează, cu mare atenţie, un reper îndepărtat.

60" 185cc 185

m � �  �  �6cc
V M M 31
mCE  9cc

md   2.27 2  302  6.42  92   2479.96  49.8cc

Eroarea medie pătratică de trasare a unghiului de direcţie se
calculează cu relaţia:
ma  md 2  70.4cc
În funcţie de eroarea medie pătratică determinată, se poate
calcula toleranţa la trasare, pentru aparatul utilizat. Conform teoriei
erorilor, toleranţa este dată de relaţia:
T   2  3 ma   2  3 .70.4cc   140.8cc  212.2cc 

82
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Aplicaţia 2. Impunând o toleranţă la trasarea unui unghi de

direcţie, să se calculeze caracteristicile teodolitului şi condiţiile de
lucru, pentru a realiza precizia de trasare cerută.
Toleranţa la lucrările de trasare poate să fie unghiulară sau
liniară. Considerând toleranţa unghiulară de trasare dată a  60cc
se poate calcula eroarea medie pătratică de trasare:
a a
ma      20cc k  30cc 
2 3
Conform relaţiei (2.13) se calculează eroarea medie pătratică
a fiecărui factor component (m):
ma 30
m   9.5cc
10 3.16
În funcţie de m, se pot calcula pentru fiecare factor component
mărimile admisibile ale erorilor.
e cc
me  mr  r �m  �9.5cc
D
de unde:
mD
e  0.7 mm
r cc
Deci pentru valoarea rezultată se impune o centrare optică a
teodolitului în punctul de staţie şi vizarea la un punct marcat cu un
kirner.
Considerând suma erorilor instrumentale mi, aceasta trebuie
să satisfacă inegalitatea:
mi �m; mi ��9.5cc

Pentru a satisface toleranţa impusă la trasare, erorile

instrumentale şi de reglaj nu trebuie să depăşească valoarea
menţionată mai sus; în caz contrar teodolitul ar trebui verificat şi
rectificat.
Considerând mc  mv , din relaţia (2.5), se poate calcula
precizia de citire a aparatului şi puterea de mărire

83
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

m
mm  mc 2  m  mc   6.73cc
2
sau:
m
mm �‫ޣ‬
mV 2 m mv ;
2

185cc m 185cc 2
�޳ M 27.4 x
M 2 9.5cc
În funcţie de valorile obţinute, se va alege tipul aparatului (un
teodolit cu dispozitivul de lectură microscop cu aducere în
coincidenţă).Puterea de mărire a lunetei trebuie să fie mai mare
decât cea calculată.
În cazul trasării unghiurilor orizontale cu o precizie ridicată, se
calculează numărul de reiteraţii necesare pentru a îndeplini toleranţa
impusă:

n
m 2
c  mv2 

2.242  62 41
  0.46
0.1ma2 0.1  302 90
În cazul când din calcul rezultă o valoare subunitară pentru "n"
(numărul de reiteraţii), se va lua, n =1.
Erorile datorate condiţiilor exterioare (refracţie laterală,
intemperii, încălzire inegală a părţilor componente ale teodolitului
etc.) vor trebui să satisfacă inegalitatea:
mCE  m; mCE  9.5cc

Observaţii: Pentru a elimina influenţa refracţiei laterale, este

indicat ca direcţia de viză să treacă la o distanţă mai mare de 0.5 m de
posibile obstacole, să nu se lucreze în condiţii de intemperii (căldură
excesivă, lapoviţă şi ninsoare etc.).

Aplicaţia 3. Considerând toleranţa liniară la trasarea unui

unghi de direcţie   � 5 cm , D = 47.313 m, să se determine condiţiile
de lucru necesare la trasarea unghiurilor orizontale cu o precizie
ridicată.
Din toleranţa impusă se va calcula eroarea medie pătratică
liniară:
84
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

 
q       2.5  1.66  cm
2 3

Eroarea medie pătratică unghiulară se poate calcula în funcţie

de media pătratică liniară:
q 1.66
ma    r cc    636620cc  223cc  2c 23cc
D 4731.3

În continuare calculul erorii medii pătratice a unei componente

a erorilor (m), condiţiile de lucru şi caracteristicile teodolitului, se
determină similar ca şi în cazul când se impune toleranţa unghiulară.

Aplicaţia 1. Cunoscând prin proiect coordonatele punctului de

sprijin (101) şi a punctului de trasat (C) să se traseze distanţa D 101,C.
Se utilizează la trasare o ruletă metalică divizată milimetric în
următoarele condiţii de lucru: 1=50 m, l 0 = 50.0053 m, t = 5° C, t0 =
20° C, h=2.5m, a = 0.0115 mm/m °C.
 X  32543.452m
101  101
Y101  84318.352m
 X C  32546.721m
C
YC  84365.525m
85
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Distanţa de trasat se calculează cu relaţiile:

X  X 101 YC  Y101 3.269 47.200
D101,C  C     47.313 m
sin 101,C cos 101,C sin 95.59.79 cos 95.59.79

 X C  X 101    YC  Y101   3.2692  47.200 2  47.313 m

2 2
D101,C 
unde:
�Y  Y � �47.2 � g c cc
101,C  arctg � C 101 � arctg � � 95 59 79
�X C  X 101 � �3.269 �

Pentru trasarea lungimii se aplică procedeul 1 (§2.2.1) conform

căruia putem scrie:

L  D  Dk  Dt  Dh  47.313  0.005  0.00816  0.066  47.3822 m

unde:
D 47.313
Dk   l  l0     50  50.0053   0.005 m
l 50
Dt  a D  t0  t   0.0115  47.313   20  5   0.00816 m
h2 2.52
Dh    0.066
2 D 2  47.313
D

L'
C
C'

101

D
D'
D

Fig. 2.10 Trasarea lungimilor (procedeul 2)

Materializarea punctului C se va face la capătul lungimii (L)

transpusă pe înclinare.

86
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Pentru trasarea distanţei prin procedeul 2 (§2.2.2) se

consideră datele calculate la problema anterioară şi se va fixa
provizoriu poziţia punctului C’ la distanţa L'=47,313 m (fig.2.10).
Se calculează valoarea distanţei orizontale D' corespunzătoare
lungimii înclinate L', trasată provizoriu, adică :
D '  L ' Lk  Lt  Lh  47.313  0.005  0.00816  0.066  47.2438 m

unde valorile corecţiilor componente sunt cele de la măsurare:

L 47.313
Lk   l0  l     50.0053  50.000    0.005 m
l 50.000
Lt  a L  t  t0   0.0115  47.313   5  20   0.00816

h2 2.52
Lh     0.066 m
2L 2  47.313
În continuare se determină mărimea corecţiei ΔD care se
calculează cu relaţia:
D  D  D '  47.313  47.2438  0.0692m

Aplicarea corecţiei se face cu ruleta (poziţionată orizontal).

Aplicaţia 2. Să se determine precizia necesară la trasarea pe

teren a lungimii L=100 m, cu o ruletă de oţel de 50 m, cunoscând
toleranţa impusă la trasare T = 3 cm.

Erorile ce intervin la măsurarea şi trasarea unei lungimii cu

ruleta de oţel sunt următoarele:
10 - eroarea de etalonare lk ;
20 - eroarea de temperatură lt;
30 - eroarea datorată diferenţei de nivel între capetele lungimii
de trasat;
40 - eroarea de întindere lp ;
50 - eroarea de săgeată lf;
60 - eroarea de jalonare lj;
70 - eroarea de măsurare propriu-zisă l

87
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Eroarea relativă maximă admisă se calculează cu relaţia:

1  0.03 1
  
Tmax L 100 3333

Calculul erorii relative medii pătratice:

1 1 1 1
  
Tmed 2Tmax 2  3333 6667

Plecând de la relaţia de mai sus şi ţinând seama de § 2.2.4

calculul preciziei se desfăşoară în trei etape:

În treapta I de calcul se ţine seama de principiul influenţei

egale ale erorilor componente, fără a se ţine seama de caracterul lor
(sistematice sau întâmplătoare).
Astfel se poate scrie:
1 1 1 1
  
T n  Tmed 7  6667 50000
în care:
l/T - este eroarea relativă admisă ce revine fiecărui factor
component.
Această treaptă de calcul este acoperitoare şi oferă
posibilitatea să se stabilească care dintre erorile componente este
mai periculoasă.
La calculul abaterilor admise la măsurare se va ţine seama de
relaţiile de la subcapitolul (2.2.5),astfel se poate scrie:

1. Abaterea admisă la comparare:

103 mm
l 50 �
mk �   1 mm
T 50000
Ruleta se poate compara cu o ruletă etalonată la Institutul de
Metrologie.
2. Diferenţa de temperatură:
1 10 C
t �  �1.7oC
a�T 0.0000115 �50000
Pentru determinarea temperaturii se va folosi un termometru
plasat pe ruletă.
3. Diferenţa de nivel între capetele lungimii de trasat:
88
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

2 2 2 2
h �L  50  31.6cm h �L  50 0.316m
T 50000 T 50000
4. Diferenţa admisă a forţei de întindere
ES 2.1.104 2.5
p �   1.05kgf
T 5.104
unde:
E- modulul de elasticitate a oţelului; (E=2.1x104 kgf/mm2);
S- secţiunea transversală a ruletei; (S=2.5 mm2)
Întinderea panglicii se poate face cu ajutorul dinamometrului.
5. Săgeata admisă:
l 50 �
100 cm
f �   11.2 cm
2 T 2 50000
6. Abaterea capetelor instrumentului faţă de aliniament:

1 50 100 cm
a   15.8 cm
2T 2  50000
Alinierea se poate face prin jalonare.

7. Precizia de fixare a capetelor ruletei în dreptul

reperelor:
l 50 �
1000
� �  0.71 mm
T n 100
50000.
50
unde:
n - numărul de câte ori se cuprinde instrumentul în distanţa de
măsurat
Este necesar ca ruleta să fie gradată milimetric şi să fie
folosite fişe subţiri.

În treapta II de calcul se ţine seama de caracterul erorilor şi

astfel avem 2 erori sistematice şi 5 erori întâmplătoare.
1 1 1 1
�  
T Tmed  ns  nin  6667 22  5 20000
De menţionat ca acesta treaptă de calcul este mai aproape de
realitate decât prima.

89
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Calculul abaterilor admise la măsurare se va face la fel ca şi la

punctul anterior:
1.Abaterea admisă la comparare:
103 mm
l 50 �
mK �   2.5 mm
T 20000
Ruleta se poate compara cu o ruletă etalonată.
2. Diferenţa de temperatură:
1 1
t    4.3oC
a  T 0.0000115  20000
Măsurarea temperaturii se va face cu un termometru obişnuit,
fără precauţii speciale.
3. Diferenţa de nivel între capetele lungimii de trasat:
2 2
hL  50  50 cm
T 20000
4.Diferenţa admisă a forţei de întindere:
E  S 2.1 104  2.5
p    2.6 kgf
T 2 104
Întinderea panglicii se poate face folosind muncitori calificaţi.

5. Săgeata admisă:
l 50 100 cm
f    17.7 cm
2 T 2 20000
6. Abaterea capetelor instrumentului faţă de aliniament:
L 50 �
100 cm
a�   25 cm
2T 2.20000
Alinierea se poate face cu ajutorul jaloanelor, vizând pe
tangenţă.
7. Precizia de fixare a capetelor panglicii în dreptul
reperelor:
l 50 �
1000
� �  1.77 mm
T n 100
20000
50
n - numărul de câte ori se cuprinde instrumentul în distanţa de
măsurat
90
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Este necesar ca ruleta să fie gradată milimetric şi să fie

folosite fişe subţiri.

În treapta III de calcul ,se porneşte de la erorile relative l/T med

şi l/T, calculate în treptele anterioare, iar din erorile componente se
aleg acele erori care pot fi micşorate prin utilizarea unor procedee
adecvate de măsurare.
Astfel folosind o ruletă etalonată şi aliniind capetele ruletei cu
teodolitul se poate considera:
lK  0,15 mm şi a  2 cm
Se calculează apoi erorile relative a celor două componente
care se însumează:
1 lK 0.15 1
  
T l 50 103 333333
l a2 22 1
 2 
T j 2l 5 10 1.25 10 7
7

2
1  1 1 1 1 1
  T      
 1.25 107  1.110 1562.5 10 1.1 10
2 2 11 11 11
 j  333333

Se calculează eroarea relativă medie pătratică rămasă pentru

cele 5 componente rămase:
1 1 �1 � 1 1 1
 � 2  �� 2 � �  �
Trăm Tmed �T � 2
6667 1.1 �
1011
6804
�j �
Precizia necesară 1/T' a factorilor care nu au fost luaţi în
considerare se calculează cu relaţia:
1 1 1 1
  
T T   n'   n'
răm S in
6804 12  4 15000
unde:
nS' ; nin' sunt numărul de erori sistematice şi întâmplătoare rămase
după eliminarea erorilor de etalonare şi jalonare.
Calculul abaterilor admisibile în treapta a-III-a se va face în
mod similar cu treptele de calcul prezentate anterior.

Aplicaţia 1. Să se organizeze lucrările topografice de trasare a

cotei unei fundaţii, prin nivelment geometric de ordinul IV, cunoscând
91
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

toleranţa impusă la trasare ( h  6 cm ), eroarea reperului de

nivelment (mHR =20mm) şi caracteristicile nivelei Ni 030 Zeiss Jena
(puterea de mărire a lunetei M = 25x şi sensibilitatea nivelei torice
  60" ).

Rezolvare:
Din toleranţa admisă la trasare se va calcula eroarea medie
pătratică:
h h
mH B  �  3 cm �2 cm
2 3
În cazul când toleranţa se dă faţă de un alt punct trasat,
eroarea medie pătratică se va calcula cu relaţia:
h h
mH B  �  2.12 cm �1.14 cm
2 2 3 2
Eroarea medie pătratică de lectură pe miră în cazul aplicării
metodei de trasare 2.3.1.1, se calculează cu relaţia (2.78):
mH2 B  (mH2 R  m 2f ) 21.22  (202  32 )
ml  �   4.5 mm
2 2
Eroarea medie pătratică de lectură pe miră, provocată de
influenţa erorilor întâmplătoare componente se mai poate calcula cu
relaţia (2.79).
Dacă se acceptă principiul influenţei egale a erorilor
componente :
m0  mv  mr  mc  mdiv  m
relaţia (2.79) se mai poate scrie:
ml   m 5
de unde rezultă "m"(eroarea medie pătratică ce revine fiecărei
erori componente):
m 4.5
m� l   2.01[ mm ]
5 5
Plecând de la această eroare se pot determina caracteristicile
nivelei (sensibilitatea nivelei torice, puterea de mărire a lunetei),
pentru o distanţă cunoscută a porteei şi lungimea porteei pentru
nivela aleasă.
Astfel, ţinând seama de (2.80) se poate scrie:

92
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

0.15 cc
m0   d  m
r cc
din care rezultă:
m� r 2.01� 206265
�   54.21"
0,15 �
d 0,15 �
50000
d - lungimea porteei (d=50 m)

În funcţie de relaţia (2.82) se poate scrie:

60"
mV   d  m
r " M
din care rezultă:
60" 60 �50000
M�   7.4 x
m� r " 2.01 �
206625

Se remarcă faptul că pentru toleranţa impusă la trasarea

fundaţiei, valorile obţinute pentru caracteristicile nivelei sunt mult
acoperitoare, ceea ce denotă că trasarea putea fi realizată şi cu
ajutorul teodolitului.
În cazul când pe baza caracteristicilor rezultate din calcul se
alege o anumită nivelă, distanţa maximă a porteei se calculează
plecând de la relaţia (2.80) sau (2.82). Astfel se poate scrie:
m� r cc 2,1� 206265"
d� �  45172,5 [ mm ]  45,173 [ m ]

0.15 � cc
0,15 �
60"
Pentru trasarea cotei pe teren dintr-o singură staţie, eroarea
medie de transmitere a diferenţei de nivel proiectate se calculează cu
relaţia:
1.41  6.4 [ mm ]
mh  ml 2  4.5 �
Observaţie: Precizia de trasare a diferenţei de nivel, rezultată
din calcul, indică faptul că pentru trasare se poate utiliza nivelmentul
trigonometric. Caracteristicile nivelelor sunt date în tab.2.2.

Aplicaţia 1. Cunoscând toleranţa de trasare a unei cote,

impusă prin proiect, să se organizeze lucrările de trasare a cotei prin
nivelment trigonometric. Se cunosc: h  6 cm , mHA  2 cm , m f  3 mm ,
D  50 m ,   10 g 20c .

93
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Rezolvare:
Din toleranţa impusă la trasare se va calcula eroarea medie
pătratică de trasare:
h 6
mH B    3 cm
2 2
Eroarea medie pătratică de trasare a diferenţei de nivel (h)
rezultă din relaţia (2.87), de unde rezultă:
mh  � mH2 B  mH2 A  m 2f  32  22  0.32  2.22 cm
Considerând principiul influenţei egale a erorilor şi revenind la
relaţia (2.88) se poate scrie:
mh  � 2tg 2 �
mD2  tg �
mD 2
de unde:
mh 2.22cm
mD  �   9.7 cm
2�tg 2�tg10 g 20 c
Eroarea relativă de măsurare a distanţei va fi:
1 9.7 1
 
T 50 515
sau:
D  m 
mh     2
cos 2   r cc 
de unde:
r cc � cos 2  636620cc �
mh � cos 2 10 g 20c [cm]
2.22 �
m    195cc
D 2 5000 �2 [cm]
Pentru a realiza toleranţa impusă la trasare se va utiliza un
teodolit cu precizia de lectură de lc până la 10 c iar distanţa se poate
determina în mod stadimetric.

Aplicaţia 1. Să se traseze panta unei rigole de scurgere a

apelor, prin nivelment geometric de la mijloc. Se cunosc: panta rigolei
p=5%o, lectura pe mira din A, punct situat în axul rigolei, l A=l. 142 m,
distanţa între punctele de capăt ale rigolei DAB =100 m şi distanţele
dintre punctele intermediare egale cu 20 m.

94
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Rezolvare: Trasarea pantei constă în materializarea înălţimii

punctelor de capăt ale rigolei şi a punctelor intermediare. În vederea
trasării pantei se parcurg etapele:
– se pichetează axa rigolei cu ţăruşi din 20 în 20 m;
– se calculează diferenţele de nivel dintre A şi punctele
intermediare 1,2,...B.
Astfel putem scrie:
hA1  0.005  20  0.1 m
hA 2  0.005  40  0.2 m
hA3  0.005 ޳60  0.3 m
hA 4  0.005  80  0.4 m
hAB  0.005 100  0.5 m
– se calculează elementele de trasare a înălţimii punctelor
1,2,...B.
Elementele de trasare corespunzătoare pantei rigolei se obţin
adunând la citirea pe mira din punctul A, diferenţele de nivel dintre
punctul A şi punctele 1,2,...B.
l1  l A  hA1  1.142  0.1  1.242
l2  l A  hA2  1.142  0.2  1.342
l3  l A  hA3  1.142  0.3  1.442
l4  l A  hA4  1.142  0.4  1.542
lB  l A  hAB  1.142  0.5  1.642
Materializarea pantei se face cu ajutorul ţăruşilor care vor fi
bătuţi până se realizează lecturile pe miră egale cu cele calculate.

95
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Aplicaţia 1. Să se calculeze elementele de trasare necesare

executării unei platforme orizontale la cota medie a terenului
(fig.2.49) şi să se estimeze volumul terasamentelor realizate.
Se cunosc: dimensiunile ochiurilor de reţea (2x2m), cota unui
reper de nivelment (HRN =631.505), lectura pe mira amplasată pe
reperul de nivelment (1RN= 0.937) şi lecturile în punctele ochiurilor de
reţea, prezentate în coloana 2 din tab.2.4 Cotele de execuţie şi
volumul terasamentelor se calculează în tab.2.4, după cum urmează:
Tab.2.4
Lectur Cote de Volum
Nr. i execuţie terasamente
crt pe
Hij pi piHij Hmp a  pi
Ramble
miră + - Debleu
u
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
-
630,51 0,2 157,629
11 1,923 0,29 1 -0,290
9 5 7
0
-
12 1,941 630,501 0,5 315,2505 0,27 2 -0,544
2

96
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

-
13 2,024 630,418 0,5 315,209 0,18 2 -0,378
9
0,2 -
14 2,062 630,38 157,595 1 -0,151
5 0,151
630,31 -
21 2,13 0,5 315,156 2 -0,166
2 0,083
22 2,112 630,33 1 630,33 -0,101 4 -0,405
-
23 2,11 630,332 1 630,332 4 -0,413
0,103
630,26 -
24 2,18 0,5 315,631 2 -0,066
2 0,033
630,22 630,22 0,00
31 2,22 0,5 315,111 2 0,013
2 8 6
630,21 0,01
32 2,23 1 630,212 4 0,066
2 6
33 2,362 630,08 1 630,08 0,148 4 0,594
630,04 0,18
34 2,4 0,5 315,021 2 0,373
2 6
41 2,353 630,089 0,25 157,5222 0,139 1 0,139
0,18
42 2,4 630,042 0,5 315,021 2 0,373
6
43 2,472 629,97 0,5 314,985 0,258 2 0,517

44 2,553 629,889 0,25 157,4722 0,339 1 0,339

10083,6 9 5672,057 2,414 -2,414

Cotele punctelor ochiurilor de reţea s-au calculat prin

nivelment geometric de la mijloc şi sunt trecute în coloana a-3-a.
Ponderile punctelor sunt trecute în coloana a-4-a, iar cota medie
ponderată, calculată cu relaţia (2.152) este trecută în coloana a-6-a.
Cotele de execuţie sunt calculate cu relaţia (2.153) şi sunt trecute în
coloanele 7 şi 8.

Aria aferentă unui punct de pondere unu se calculează cu

relaţia (2.155) şi rezultǎ:
S 36
a  4
[ pi ] 9
Produsul dintre ponderi şi "a" este trecut în coloana a-9-a, iar
volumul terasamentelor, calculat cu relaţia (2.154), este trecut în
coloanele 10 şi 11.

97
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

În cazul trasării unei platforme orizontale, la o cotă medie a

terenului, volumul rambleului este egal cu volumul debleului.

98