Sunteți pe pagina 1din 6

APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

APLICAŢIE PRACTICĂ 6

ÎNTOCMIREA PROFILULUI LONGITUDINAL ŞI A PROFILELOR


TRANSVERSALE ALE UNEI CĂI DE COMUNICAŢIE
TERESTRĂ

După trasarea în teren şi executarea măsurătorilor


planimetrice şi nivelitice, pe axul căii de comunicaţie, varianta optimă
a proiectantului, se întocmeşte profilul longitudinal al axului precum şi
profile transversale, perpendiculare pe axul căii de comunicaţie.

Datele problemei:

637000

22

V1

21

7 8 B1
9
TI1
TE1
10 20
6

5 11
19

4 12

18

3 13
636800

17
2 14
TE2
TI2 15 16
1 B2

V2
702600

702800

703000

703200

703400

636600

1. Traseul drumului pichetat cu punctele de pe teren pentru un


traseu de 1,1 km:
42
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

2. Tabel cu distanţele şi cotele acestor puncte:

Distanţele si cotele punctelor de pe traseu


Număr Cotă Distanţe între Distante Număr Cota Distanţe între Distante
punct punct puncte cumulate punct punct puncte cumulate
1 2 3 4 1 2 3 4
A 235.50 0 11 226.10 550
1 235.25 50 50 12 228.45 50 600
2 234.95 50 100 13 230.85 50 650
3 235.40 50 150 14 232.80 50 700
4 235.85 50 200 TI2 233.15 16 716
5 235.75 50 250 15 233.65 34 750
6 234.30 50 300 B2 234.55 28 778
TI1 232.65 34 334 16 235.15 22 800
7 232.05 16 350 TE2 238.15 40 840
8 231.50 50 400 17 238.70 10 850
B1 231.00 12 412 18 240.95 50 900
9 228.75 38 450 19 243.15 50 950
TE1 227.95 40 490 20 242.65 50 1000
10 227.65 10 500 21 242.10 50 1050
11 226.10 50 550 22 242.20 50 1100

Operaţiile sunt următoarele:

1. Întocmirea planului de situaţie la scara 1: 2000 a axului


drumului;
1. Redactarea profilului longitudinal;
2. Redactarea profilelor transversale.

REZOLVAREA PROBLEMEI

1.Întocmirea planului de situaţie la scara 1: 2000 a axului


drumului.

Pentru redactarea planului se calculează mai întâi


coordonatele punctelor de frântură Vi folosind datele din tabel şi
determinând unghiurile de frântură U:
U1 = 200g + 1 = 266g21c00cc
U2 = 200g - 2 = 121g06c00cc

43
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Pentru calculul coordonatelor folosim coordonatele pe plecare


ale punctului A (Km 0):

XA=636728.31m; YA=702573.46m,

şi orientarea aliniamentului AV1:

A-V1 = 58g50c00cc + Ng = 58g50c00cc + 19g =77g50c00cc

Calculul coordonatelor punctelor A, V1, V2, şi 22:

Calculul coordonatelor punctelor A, V1, V2 şi 22.


De la la Distanta Orientare Coordonate relative Coordonate absolute Punct
(m) g,c,cc x y X(m) Y(m)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
636728.50 702573.65 A
A V1 419.89 61.5000 238.733 345.419 636967.23 702919.07 V1
V1 V2 383.28 127.7100 -161.611 347.542 636805.62 703266.61 V2
V2 22 331.39 48.7700 238.812 229.757 637044.43 703496.37 22

Se raportează punctele A,V1,V2 şi 22 şi la scara respectivă se


măsoară pe aliniament celelalte puncte şi se raportează.
Se construiesc curbele de racordare cu ajutorul elementelor
principale ale curbei.

2. Redactarea profilului longitudinal.

Profilul longitudinal rezultă din intersecţia terenului cu un plan


vertical ce trece prin axul drumului rezultând linia terenului în plan
vertical. Profilul longitudinal al traseului are drept scop să arate
succesiunea aliniamentelor, curbelor, mărimea declivităţilor, volumul
de săpătură şi umplutură, kilometrajul, ampriza, racordările în plan
vertical etc.

44
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Profilele longitudinale se întocmesc folosind două scări:


I. Scara lungimilor care trebuie să fie aceeaşi cu scara folosită
la redactarea planului de situaţie.
II. Scara înălţimilor care se ia de obicei de 10 ori mai mare
decât scara lungimilor. Acest raport este funcţie de lungimea
drumului şi de relieful terenului, alegând convenabil scara înălţimilor
pentru o redare cât mai expresivă a liniei terenului.
De obicei, se foloseşte în cele mai multe cazuri scara
înălţimilor 1:100, iar pentru scara lungimilor 1:1000 sau 1:2000.
Profilul longitudinal are două părţi componente: partea
executată de specialistul topo-geodez şi partea proiectată, calculată
de specialistul constructor. În acest fel indicatorul profilului
longitudinal cuprinde:

a. Partea executată de specialistul topo - geodez:


 numărul punctului;
 cota punctului la nivelul terenului;
 distanţe parţiale între puncte;
 distanţe cumulate;
 axul căii, aliniamente şi curbe.

b. Partea întocmită de specialistul constructor:


 panta liniei proiectate (linia roşie);
 cota proiectată;
 cota de execuţie;
 ampriza drumului în punctul respectiv;
 secţiuni (suprafeţe) ale profilelor transversale;
 volumul de săpătură;
 volumul de umplutură;
 kilometraj;

Pe desenul profilului longitudinal sunt înscrise diverse


indicatoare şi notaţii la schimbările de pantă, podeţe, intersecţii, etc.
Linia roşie a drumului proiectat se va trasa de aşa natură încât
volumele de săpătură să fie pe cât posibil egale cu cele de
umplutură.

45
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

3. Întocmirea profilelor transversale

După ce traseul drumului a fost trasat şi materializat pe axul


său în varianta optimă, se execută nivelment geometric sau
trigonometric pentru a obţinere profile transversale perpendiculare
pe axul drumului. Întocmirea profilelor transversale se execută cu
ajutorul datelor culese de pe teren şi prelucrate la birou şi anume
cotele punctelor şi distanţele dintre puncte. Pe aceste profile
transversale executate de topograf, specialistul constructor
proiectează conform cotei roşii de pe axul proiectat profilul
transversal tip, funcţie de natura căii de comunicaţie.
Profilul transversal tip trebuie să cuprindă elementele
geometrice şi elementele constructive.

Elementele geometrice pe care trebuie să le cuprindă sunt


determinate pe profilul întocmit de specialistul topograf, şi anume:
 lăţimea platformei drumului;
 lăţimea părţii carosabile;
 lăţimea acostamentelor;
 dimensiunile şanţurilor şi a rigolelor;
 pantele taluzelor;
 ampriza drumului.

Elementele constructive sunt:


 grosimea îmbrăcăminţii;
 grosimea fundaţiei;
 natura îmbrăcăminţii şi a fundaţiei;
 diverse construcţii auxiliare: ziduri de sprijin, traversări etc.
Profilul transversal topografic, precum şi profilul transversal tip
se întocmesc la scara 1:100 sau mai mare, atât pentru lungimi, cât şi
pentru înălţimi. De asemenea, aceste profile pot fi executate şi la
scări mai mari, care trebuie să fie convenabile, funcţie de importanţa
căii de comunicaţie.
Profilele transversale au drept scop să arate detaliile de
execuţie pentru fiecare pichet şi să dea posibilitatea calculului
secţiunilor de săpătură în vederea determinării volumelor de
terasamente. Profilul transversal topografic cuprinde:
 numărul pichetului;
46
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

 distanţe parţiale;
 cote teren;
 cote proiect;
 cote de execuţie;
 distanţe cumulate;
 ampriza;
 suprafaţa secţiunii.

După forma lor întâlnită în proiectare, profilele transversale tip


se împart în trei categorii:

1. Profil transversal tip în rambleu (umplutură);


2. Profil transversal tip în debleu (săpătură);
3. Profil transversal tip mixt (săpătură şi umplutură, sau
invers).

DE INTRODUS 5 DWG

47