APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

APLICAŢIE PRACTICĂ 8

PROIECTAREA ELEMENTELOR DE TRASARE A UNUI

CIRCUIT ELECTROMOTOR LA ORIZONTUL 250

1. Proiectarea planimetrica a circuitului

Se cunosc coordonatele centrului puţului şi orientarea axei

principale :

X CP  7373.500
YCP  7036.525 (2.1)
 AX  24.20.50

Circuitul puţului trebuie să se execute conform următoarei

schiţe :
2 7 + 0 ,5 * n = 2 7 + 0 ,5 * 1 5 30
= 3 4 ,5
5 5 X

K I J
A
C B A CP L

R H R

2 0 0 .0 0 .0 0 R
R = 1 5 + 0 ,5 * n = 1 5 + 0 ,5 * 1 5 = 2 2 ,5
G
D E
85 + n = 85 + 15 = 100 F

Fig. 4. Schiţa circuitului

55
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

S-au notat punctele principale ale racordului care delimitează

tronsoane de circuit cu parametrii (direcţie, panta, curbura) constanţi
astfel:

Tronsonul CP – A între centrul puţului şi începutul lanţului

elevator
- are direcţia axei principale a puţului ;
- are panta egală cu zero;
- foloseşte la transportul materialelor şi a vagonetelor goale.

Tronsonul A-B aferent lanţului elevator

- are direcţia axei principale a puţului ;
- panta şi lungimea urmează a se determina prin calcule;
- foloseşte la transportul materialelor şi a vagonetelor goale.

Tronsonul B-C între lanţul elevator şi curbă

- are direcţia axei principale a puţului ;
- panta este de 7 %o şi lungimea urmează a se determina
prin calcule;
- foloseşte la transportul materialelor şi a vagonetelor goale.

Tronsonul C-D prima curbă a circuitului

- are raza de curbură R= 22,5 m şi unghiul la centru de 200
grade ;
- panta traseului este de 16 %o ;
- foloseşte la transportul materialelor şi a vagonetelor goale.

Tronsonul D-E situat între prima şi a doua curbă a circuitului

- are direcţia axei principale a puţului ;
- panta este de 7 %o iar lungimea tronsonului este de 100
m până în punctul F (vârful curbei a doua);
- foloseşte la transportul materialelor şi a vagonetelor goale.

Tronsonul E-G a doua curbă a circuitului

- are raza de curbură R= 22,5 m şi unghiul la centru
urmează a se determina;
- panta este de 16 %o şi lungimea urmează a se determina
prin calcule;
- foloseşte la transportul materialelor şi a vagonetelor goale.
56
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Tronsonul G-H situat între a doua curbă şi a treia curbă a

circuitului
- direcţia urmează a se determina prin calcul ;
- panta este de 7 %o iar lungimea tronsonului urmează a se
determina ;
- foloseşte la transportul materialelor şi a vagonetelor goale.

Tronsonul H-J a treia curbă a circuitului

- are raza de curbură R= 22,5 m şi unghiul la centru
urmează a se determina;
- panta este de 16 %o iar unghiul la centru urmează a se
determina;
- foloseşte la transportul materialelor şi a vagonetelor goale.

Tronsonul J-L situat între îmbinarea cu ramura “goalelor” şi

rampa puţului
- are direcţia axei principale a puţului ;
- panta este de 7 %o iar lungimea tronsonului urmează a se
determina prin calcul. Se impune prin proiect că vârful I aferent
curbei a treia să fie la o distanţă de 30 m fata de punctul de îmbinare
al galeriilor;
- foloseşte la transportul vagonetelor încărcate cu substanţă
minerală utilă.

Tronsonul L-CP între ramura “plinelor” şi centrul puţului

- are direcţia axei principale a puţului;
- are panta egală cu zero;
- foloseşte la transportul şi a vagonetelor pline.

Pentru a calcula valorile coordonatelor în punctele A-L este

necesar să cunoaştem în prealabil care sunt distanţele între vârful
curbei şi punctele de început sau sfârşit a curbelor în cazul curbei a
doua şi a treia. Mai exact trebuie cunoscute distanţele EF , FG , IH,
IJ . De asemenea este necesară cunoaşterea unghiului  format de
tronsonul GH cu axa a doua a puţului .

57
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Aceste elemente se calculează în felul următor :

u
X  D IJ  Rctg (2.2)
2

S-a notat cu “u” unghiul format de laturile IJ şi IF adică unghiul

la vârful celei de-a treia curbe. Acesta poate fi exprimat şi în funcţie
de unghiul 

u  100   (2.3)

Într-o altă exprimare distanţa de la vârful curbei până în

punctul limită al curbei este:


1  tg50 * tg
100     2
x  Rctg  Rctg 50    R (2.4)
2  2 
tg50  tg
2
Deoarece tg 50=1 , se poate calcula :


1  tg
xR 2
(2.5)

1  tg
2

Pe altă parte , din triunghiul FKI se poate scrie relaţia :

30  x
tg ()  (2.6)
2R

Ştiind că :


2 tg
tg ()  2
(2.7)

1  tg 2
2

şi făcând notaţia
58
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ


y  tg (2.8)
2

relaţiile (2.5) şi (2.6) vor forma următorul sistem :

 1 y
 x  R 1 y

 (2.9)
 30  x 2y
 2R 
 1 y2

Substituind necunoscuta x din prima ecuaţie în a doua şi

având în vedere că R=22,5 m se obţine ecuaţia de gradul doi

52,5 y 2  45 y  7.5  0 (2.10)

Soluţiile ecuaţiei sunt :


 y1  1

 (2.11)
 1
 y2  7


Luând în considerare doar soluţia pozitivă şi revenind la

substituţia (2.8) se stabileşte valoarea unghiului 

  2arctg ( y)  18.06.69 (2.12)

Valoarea x a distantelor IJ, IH, FE, FG este :

1
1
1 y 7  16,875
xR  22,5 (2.13)
1 y 1
1
7

Calculul coordonatelor punctelor :

59
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

x A  x CP  D CP  A cos  AX  7373,500  5,000 * cos(24.2050)  7378.143



y  y D
 A CP CP  A sin  AX  7036.525  5.000 * sin(24.2050)  7038.381

x C  x CP  D CP C cos  AX  7373,500  34.500 * cos( 24.2050)  7405.536



y  y D
 C CP CP  C sin  AX  7036.525  34.500 * sin( 24.2050)  7049.329

x D  x C  2R cos( AX  300)  7405.536  45.000 * cos(324.2050)  7422.236



 y  y  2R sin(  300)  7049.329  45.000 * sin(324.2050)  7007.542
 D C AX

x E  x D  (D D F  D E  F ) cos( AX  200)  7422.236  (100  16.875) * cos(224.2050)  7345.048



 y  y  (D
 E D D  F  D E  F ) sin( AX  200)  7007.542  (100  16.875) * sin( 224.2050)  6976.693

x F  x D  D D  F cos(  AX  200)  7422.236  100 * cos( 224.2050)  7329.378



y  y D
 F D D  F sin(  AX  200)  7007.542  100 * sin( 224.2050)  6970.430

x G  x F  D F G cos( AX  100  )  7329.378  16.875 * cos(142.2719)  7318.978



y  y D
 G F F G sin( AX  100   )  6970.430  16.875 * sin(142.2719)  6983.720

x K  x F  2R cos( AX  100)  7329.378  45.000 * cos(124.2050)  7312.678



 y  y  2R sin(  100)  6970.430  45.000 * sin(124.2050)  7012.217
 K F AX

x I  x K  (30  D I  J ) cos( AX  200)  7312.678  13.125 * cos(224.2050)  7300.490



 y  y  (30  D ) sin(  200)  7012.217  13.125 * sin( 224.2050)  7007.346
 I K IJ AX

x J  x K  30 cos( AX  200)  7312.678  30 * cos(224.2050)  7284.820



 y  y  30 sin(   200)  7012.217  30 * sin( 224.2050)  7001.083
 J K AX

60
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

x H  x I  D H  I cos( AX  300  )  7300.490  16.875 * cos(342.2719)  7310.876



 y  y  D sin(  300  )  7007.346  16.875 * sin(342.2719)  6994.045
 H I H I AX

x L  x CP  D CP  L cos( AX  200)  7373,500  5,000 * cos(224.2050)  7368.857



y  y D
 L CP CP  L sin( AX  200)  7036.525  5.000 * sin(224.2050)  7034.669

În mod sintetic valorile proiectate ale coordonatelor punctelor

principale ale circuitului sunt prezentate în tabelul următor :

Nr.pct. X Y
A 7378.143 7038.381
C 7405.536 7049.329
D 7422.236 7007.542
E 7345.048 6976.693
F 7329.378 6970.430
G 7318.978 6983.720
H 7310.876 6994.045
I 7300.490 7007.346
J 7284.820 7001.083
K 7312.678 7012.217
L 7368.857 7034.669

Trasarea primei curbe

Se va împărţi curba CD în cinci tronsoane folosind patru

puncte intermediare. Unghiul la centru aferent unui tronson este de :

200
  40 (2.15)
5
iar unghiul format de coarda şi raza de la unul din capetele corzii
este :

200   200  40
   80 (2.16)
2 2

61
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

180 C
160
40
160 40

40
160 40
40
160
180 D

Fig. 5 Schiţa de trasare a punctelor intermediare – curba nr.1

Unghiul de trasare din punctul C este egal cu unghiul de

trasare din punctul D şi are valoarea :

 INTRARE   IESIRE  100  80  180 (2.17)

Unghiurile de trasare din punctele intermediare au valorile :

 INTERMEDIAR  80  80  160 (2.18)

Lungimea totala a curbei este :

 
l  R * (5 * 40)  22,5 * 200 *  22,5 *   70.686 m (2.19)
200 200
iar lungimea coardei ( tronsonului ) de trasare este :

l COARDA  2 * R * cos   2 * 22.5 * cos(80)  13.906 m (2.20)

62
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Calculul coordonatelor punctelor intermediare

x C1  x C  l COARDA cos( AX  200   INTRARE )  7405.536  13.906 * cos(4.2050)  7419.412



y  y l
 C1 C COARDA sin( AX  200   INTRARE )  7049.329  13.906 * sin(4.2050)  7050.246

x C 2  x C1  l COARDA cos( C1C   INTERMEDIAR )  7419.412  13.906 * cos(364.2050)  7431.177



y  y l
 C2 C1 COARDA sin( C1 C   INTERMEDIAR )  7050.246  13.906 * sin(364.2050)  7042.833

x C3  x C 2  l COARDA cos( C 2C1   INTERMEDIA R )  7431.177  13.906 * cos(324.2050)  7436.338



y  y l
 C3 C2 COARDA sin( C 2  C1   INTERMEDIA R )  7042.833  13.906 * sin(324.2050)  7029.920

x C 4  x C3  l COARDA cos( C3C 2   INTERMEDIA R )  7436.338  13.906 * cos(284.2050)  7432.923



y  y l
 C4 C3 COARDA sin( C 3 C 2   INTERMEDIA R )  7029.920  13.906 * sin(284.2050)  7016.440

Trasarea curbei a doua

Se va împărţi curba EG în două tronsoane folosind un punct

intermediar. Unghiul la centru aferent unui tronson este de :

200  118.0669 81.9331

   40.9666 (2.21)
2 2
iar unghiul format de coarda şi raza de la unul din capetele corzii
este :

200   200  40.9666

   79.5167 (2.22)
2 2

Unghiul de trasare din punctul E este egal cu unghiul de

trasare din punctul G şi are valoarea :
63
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

 INTRARE   IESIRE  100  79.5167  179.5167 (2.23)

Unghiul de trasare din punctul intermediar are valoarea :

 INTERMEDIAR  79.5167  79.5167  159.0334 (2.24)

Lungimea totala a curbei este :

 
l  R * (2 * 40.9666)  22,5 * 81.9331*  28.958 m
200 200
(2.25)

iar lungimea coardei ( tronsonului ) de trasare este :

l COARDA  2 * R * cos   2 * 22.5 * cos(79.5167)  14.230 m (2.26)

F
E

Fig. 6 Schiţa de trasare a punctelor intermediare – curba nr.2

Calculul coordonatelor punctului intermediar

64
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

x E1  x E  l COARDA cos(  AX   INTRARE )  7345 .048  14.230 * cos( 203.7217 )  7330.842



y  y l
 E1 E COARDA sin(  AX   INTRARE )  6976 .693  14.230 * sin( 203.7217 )  6975 .862

Trasarea curbei a treia

Se va împărţi curba JH în doua tronsoane folosind un punct

intermediar. Unghiul la centru aferent unui tronson este de :

200  118.0669 81.9331

   40.9666 (2.27)
2 2

iar unghiul format de coarda şi raza de la unul din capetele corzii

este :

200   200  40.9666

   79.5167 (2.28)
2 2

Unghiul de trasare din punctul J este egal cu unghiul de

trasare din punctul H şi are valoarea :

 INTRARE   IESIRE  100  79.5167  179.5167 (2.29)

Unghiul de trasare din punctul intermediar are valoarea :

 INTERMEDIAR  79.5167  79.5167  159.0334 (2.30)

Lungimea totala a curbei este :

 
l  R * (2 * 40.9666)  22,5 * 81.9331*  28.958 m
200 200
(2.31)

iar lungimea coardei ( tronsonului ) de trasare este :

l COARDA  2 * R * cos   2 * 22.5 * cos(79.5167)  14.230 m (2.32)

65
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Fig. 7 Schiţa de trasare a punctelor intermediare – curba nr.3

Calculul coordonatelor punctului intermediar

x J1  x J  l COARDA cos( AX  200   INTRARE )  7284.820  14.230 * cos(3.7217)  7299.026


y  y l
 J1 J COARDA sin( AX  200   INTRARE )  7001.083  14.230 * sin(3.7217)  7001.915

2.2. Proiectarea altimetrica a circuitului

Cota orizonturilor se stabileşte prin proiect în funcţie de

înălţimea etajelor şi se trasează în teren prin măsurarea adâncimii
puţului. Pe peretele puţului se însemnează nivelul vetrei. În cazul
prezentului proiect cota orizontului este 250 m.
Ştiind că din punctul A până în punctul B trebuie montat lanţul
elevator, deci galeria e în urcare, şi că din punctul B galeria este în
coborâre pe traseul C, D, E, G, H, J, L se va determina cota
punctului C pornind de la punctul L spre punctul C. Cota galeriei la
vatra în punctul L este 250 deoarece porţiunea din rampă între L şi
CP este orizontală.
Diferenţele de nivel pe tronsoane şi cotele sunt calculate în
tabelul următor :

Cota Lungimea Panta Diferenţa de Cota

Tronsonul înapoi tronsonului tronsonului nivel înainte
[m] [m] [%o] [m] [m]
L-J 250.000 118.846 7 0.832 250.832
J-H 250.832 28.958 16 0.463 251.295
66
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

H-G 251.295 11.459 7 0.080 251.375

G-E 251.375 28.958 16 0.463 251.839
E-D 251.839 83.125 7 0.582 252.421
D-C 252.421 28.958 16 0.463 252.884

Distantele pe tronsoanele rectilinii au fost calculate din

coordonatele punctelor de capăt iar pentru tronsoanele în curba
distantele au fost calculate în subcapitolul anterior.
Astfel, se cunosc în aceasta faza următoarele cote stabilite
prin proiect :
Punctul H [m]
A 250.000
C 252.884
D 252.421
E 251.839
G 251.375
H 251.295
J 250.832
L 250.000

E necesară stabilirea poziţiei punctului B adică a finalului

lanţului elevator şi începutul pantei automotoare. Determinarea
poziţiei punctului B se va face pornind de la următoarele mărimi
cunoscute (fig.8) :
- cota la baza lanţului elevator în punctul A;
- unghiul de inclinare al lanţului elevator =10g
- cota la intrarea în prima curba în punctul C;
- panta p=7%o a tronsonului BC ;
- distanţa în plan orizontal între punctele A şi C;

B
%o
p=7

C
D BC D AB 
A
D AC

67
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Fig. 8 Schiţa în plan vertical a tronsonului AC care conţine

şi lanţul elevator AB

Se pot scrie următoarele ecuaţii pentru cota punctului B :

H B  H A  d AB tg (2.33)

p
H B  H C  d BC (2.34)
1000

Prin diferenţa ecuaţiilor rezultă:

p
H A  H C  d AB tg  d BC 0 (2.35)
1000
sau
p
d AB tg  d BC  HC  HA (2.36)
1000

Dar d AB  d BC  d AC sau d BC  d AC  d AB şi
înlocuindu-se această valoare în ecuaţia (2.36) se obţine :

p
d AB tg  (d AC  d AB )  HC  HA (2.37)
1000
sau
p p
d AB tg  d AB  H C  H A  d AC (2.38)
1000 1000
sau
 p  p
d AB  tg    H C  H A  d AC (2.39)
 1000  1000

În final se obţine :

p 7
H C  H A  d AC 252.884  250.000  29.5
d AB  1000  1000  18.687
m
p 7
tg  tg10 
1000 1000

68
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

d BC  d AC  d AB  29,500  18,687  10.813 m

p 7
H B  H C  d BC  252,884  10.813  252,960 m
1000 1000
sau
H B  H A  d AB tg  250,000  18.687  tg10  252,960 m

Lungimea pe înclinare a lanţului elevator va fi :

d AB 18,687
l AB    18,920 m
cos  cos10

3. Săparea galeriilor în curbă

Operaţia de săpare se execută de către echipa de mineri în

baza unei schiţe de lucru întocmită de topograf. Schiţa va cuprinde
acele elemente necesare poziţionării cadrelor de susţinere fata de
direcţia tronsonului respectiv (coarda) sau faţă de ultimele cadre
montate. Astfel se pot aplica metodele următoare:

Metoda radială

Susţinerile trebuie aşezate perpendicular pe axa galeriei.

Proiectul curbei se întocmeşte în funcţie de raza de curbură şi cele
două porţiuni drepte ce trebuie racordate. Spre exemplu pentru curba
nr.2, în punctul de intrare E se ridică o perpendiculară pe axa
longitudinală a galeriei. Se trasează coarda, (fig.9) se măsoară grafic
(AutoCad permite dimensionarea automata) şi se înscrie în dreptul
fiecărei susţineri depărtarea fiecărui stâlp fata de coarda. Suma lor
trebuie să fie egală cu lăţimea galeriei. De asemenea se calculează
lungimea câmpului mare şi a câmpului mic dintre două armături
succesive cu relaţiile :

69
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

 l 
D  S  1  
 2 R

 l 
d  S  1  
 2R 

în care : R = 22,5 m raza de curbură

l = 4m lăţimea galeriei
S = distanţa dintre cadre ce trebuie să fie aproximativ 1m.
În cazul de faţă lungimea curbei este de 28,958 m şi se doreşte
montarea unui număr de 28 de cadre

28,958
S  1.035 m
28

Făcând înlocuirile rezultă :

 4 
D  1.035  1    1,128 m
 2 * 22,5 

 4 
D  1.035  1    0,944 m
 2 * 22,5 

70
APLICAŢII PRACTICE TOPOGRAFIE SPECIALĂ

Fig.9 Trasarea curbei - Metoda radială

În fig.9 s-a notat şi distanta faţă de coardă a stâlpului interior

0,918 m şi a stâlpului exterior 3,182 m pentru o armatură. Valorile
pentru toate celelalte armături sunt în planşa anexă.

Fig. 10 Trasarea curbei - Metoda coordonatelor pe coarda

Metoda coordonatelor pe coarda

Se proiectează curba în mod obişnuit şi se trasează coardele

în funcţie de lungimea arcului. Pentru trasarea punctelor de detaliu
care definesc pereţii galeriei se împarte coarda din metru în metru.
Se ridică perpendiculare pe coardă în punctele obţinute prin
divizarea ei şi se măsoară abscisele dea-lungul acestora de la coadă
până la pereţii lucrării. Valoarea absciselor se determină numai
grafic.
În fig.10 sunt prezentate valorile coordonatelor pe coarda
măsurate doar pentru o singură perpendiculară. Celelalte valori sunt
prezentate în reprezentarea din anexă.

71