Sunteți pe pagina 1din 16

Managementul informational,

informatia, sistemul informational si


fluxurile informationale
TEMA 7: MANAGEMENTUL INFORMATIONAL, INFORMATIA,
SISTEMUL INFORMATIONAL SI FLUXURILE INFORMATIONALE

TRUȘCĂ MIRUNA // AVRAM RABONIA-IOANA // IVAN GEORGIANA-


DENISA // BOTEANU NICOLAE-ALEXANDRU
FACULTATEA DE LIMBI SI LITERATURI STRAINE | LIMBI MODERNE APLICATE // AN 3
Management informational= Aplicarea tehnicilor de management cu scopul de a colecta
informatii, comunicarea acestora in interiorul si in afara organizatiei si procearea lor astfel
incat sa permita managerilor luarea unor decizii mai bune si mai rapide.

Aparitia informatiei este incontestabil legata de societatea omeneasca si dezvoltarea


acesteia.
Cuvântul informaţie – preluat din latină (“informatio” = lămurire, expunere, explicare,
interpretare, tălmăcire)

Definitie: Informatia reprezinta cunostinte care pot fi pastrate, prelucrate si transmise.


Informatia reprezinta cunostinte despre persoane, subiecte, fapte, evenimente, fenomene,
procese, obiecte, situatii si idei.
Informatia trece prin urmatoarele etape:
1) Perceperea informatiei
2) Prelucrarea informatiei
3) Transmisia informatiei
4) Prezentarea informatiei

Sistemele informationale sunt combinatii de hardware,software si retele de telecomunicatii


pe care oamenii le construiesc si le folosesc pentru a colecta,crea si distribui date, in
general in cadrul organizatiilor.

Datele reprezintă atribute cantitative sau calitative ale unei variabile sau mulţimi de
variabile. Obiectivul prelucrarii datelor este acela de a creea informatii ce vor ajuta ulterior
in luarea deciziilor. Astfel,datele vor fi culese,prelucrate si distribuite mai apoi sub forma de
informatii.

Sistemul informaţional şi sistemul informatic


Sistem informaţional
Un sistem informaţional este format din elementele implicate în procesul de
colectare, de transmisie, prelucrare de informaţie, sistemul informatic avand cel mai
important rol din sistem. Sistemul informational contine :
i. informaţia vehiculată
ii. documentele purtătoare de informaţii
iii. personalul
iv. mijloace de comunicare
v. sistemele de prelucrare (de regulă, automată) a informaţiei, etc

1
Activităţi desfăşurate în cadrul acestui sistem: achiziţia de informaţii din sistemul de bază,
completarea documentelor şi transferul acestora între diferite compartimente, centralizarea
datelor, etc.
În alte cuvinte, un sistem informaţional cuprinde diversele interacţiuni dintre oameni,
procese, date şi tehnologii.
“Sistemul informaţional reprezintă un ansamblu de fluxuri şi circuite informaţionale
organizate într-o concepţie unitară. În orice domeniu de activitatea economică sau socială,
există un flux informaţional pe baza căruia se desfăşoară orice activitate. La nivelul unui
agent economic, sistemul informaţional asigură legătura dintre sistemul decizional şi cel
operaţional (sistem de conducere şi sistem de execuţie); astfel, funcţionarea sistemului
informaţional presupune desfăşurarea următoarelor activităţi: - introducerea datelor cu
privire la sistemul operaţional - prelucrarea datelor în scopul asigurării de informaţii utile în
procesul de decizie - obţinerea informaţiilor solicitate, ca apoi să se adopte decizii ce vor fi
transmise sistemului operaţional - efectuarea controlului şi urmăririi respectării deciziilor.”

Sistemul informatic in cadrul unui sistem informational


Calculul reprezinta tehnica de baza a desfasurarii activitatilor. Sunt prelucrate datele
primare,rezultatul fiind trimis mai departe, către alt segment ce are rol de prelucrare a
acestuia. Transferul se poate face şi el pe cale electronică prin intermediul unei reţele de
calculatoare.
Un sistem informatic este reprezentat de totalitatea elementelor implicate in procesul
de prelucrare si transmitere a datelor. Sistemul informatic poate cuprinde: calculatoare,
sisteme de transmisie a datelor, componente hardware şi software, datele prelucrate,

2
personalul ce exploatează tehnica de calcul, teoriile ce stau la baza algoritmilor de
prelucrare, etc.
“Sistemul informatic este un ansamblu structurat de proceduri şi echipamente electronice
care permit prelucrarea automată a datelor şi obţinerea de informaţii.”
(http://www.zota.ase.ro/simp/Sistem%20informational.pdf)

Relatia sistem informaţional-sistem informatic


Sistemul informatic este inclus in sistemul informational, fiind component de baza a
acestuia.
În general, sistemul informatic isi face simtita prezenta între sistemul decizional şi cel
operaţional (fig.2).

Fluxul informațional

Flux informational reprezintă circuitul informaţiilor în interiorul unei entităţi


organizaţionale sau între mai multe entităţi organizaţionale. Fluxul
informational specifică modul în care circulă şi sunt utilizate informaţiile între
diverse departamente din cadrul unei organizaţii. Fluxul informaţional este
realizat pe baza organigramei. Un flux informational bine gândit reduce timpii
de întârziere ce pot apare în procesarea unor informaţii şi implicit creşte
productivitatea muncii. Un flux informational robust produce multă valoare
adăugată. Într-o companie de telecomunicaţii, rapiditatea cu care
sunt procesate cererile clienţilor depinde în mare măsură de
eficacitatea fluxului informational. Un flux informational robust trebuie să
conţină o modalitate de înregistrare a informaţiilor care intră şi ies din sistem.
Acesta poate fi electronică sau scriptică. Următoarea componentă a unui flux
informațional este faza decizională. Aici se stabileşte cine trebuie să utilizeze

3
sau să acţioneze în sensul procesării informaţiilor primite. Faza de execuţie
urmează fazei decizionale. În faza de execuţie, se acţionează pe baza
informaţiilor şi indicaţiilor primite de la factorul decizional. Următoarea fază din
fluxul informaţional este faza de răspuns. În faza de răspuns, informaţiile
procesate sau modul de rezolvare al acestora se transmit la factorul
decizional spre aprobare după care sunt transmise la destinatari. Fluxul
informaţional se încheie cu faza de arhivare. Informaţiile procesate sunt
arhivate pentru eventuale utilizări ulterioare. În funcţie de importanţa lor,
informaţiile pot fi arhivate pentru o anumită perioadă sau pe durată
nedeterminată.
Exemplu de flux informațional: Clientul unei companii adresează prin poştă o
reclamaţie scrisă către aceasta. Odată primită, reclamaţia este luată în
evidenţa departamentului care se ocupă de acest aspect. Reclamaţia
înregistrată este prezentată factorului decizional. Acesta analizează
reclamaţia şi o redirecţionează spre departamentul responsabil cu problema
respectivă, ataşând eventuale indicaţii. Reclamaţia este procesată şi retrimisă
la factorul decizional pentru analiză şi aprobare. Soluţia aprobată este
înregistrată şi transmisă către reclamant. Reclamaţia împreună cu un alt
exemplar al soluţiei sunt arhivate pentru eventuale litigii.

Sistemul informațional

Sistemul informaţional (S.I.) reprezintă totalitatea metodelor, procedurilor şi


mijloacelor folosite in procesul informaţional, care reprezintă ansamblul
operaţiilor de culegere, transmitere şi prelucrare a datelor, sistematizare,
analiză, păstrare şi valorificare a informaţiilor. Rolul sistemului informaţional
constă în acordarea informaţiei, necesare diagnosticului situaţiei din
organizaţie şi reprezintă o premisă a deciziilor ce trebuie adoptate: reprezintă
instrument de întărire a disciplinei şi sporirii a responsabilităţii.

Principalele componente ale sistemului informaţional:


1.Data - descrierea cifrică sau letrică a unor acţiuni, fapte, procese şi
fenomene referitoare la firmă.
2.Informația - sunt acele date care aduc beneficiarului un spor de cunoştinţe
referitor la organizaţie şi mediul ei şi care oferă elemente de noutate.
3.Circuitul informaţional - este traiectoria parcursă de date şi informaţii de la
emiţător la receptor.
4.Fluxul informaţional - este cantitatea de informaţie vehiculată între două
elemente ale sistemului. Fluxul se caracterizează prin viteză, frecvență, formă
sau configuraţie.
5.Purtatorii de informaţii sunt mijloace cu ajutorul cărora sunt vehiculate şi
păstrate informaţiile.
Funcţiile sistemului informaţional:

4
1.Functia de documentare (de informare) - se înregistrează şi vehiculează
astfel de informaţii care servesc îmbogăţirii cunoştinţelor personalului şi pot fi
folosite ulterior.
2.Functia decizională, - adică asigura componentele organizaţiei cu
ansamblul informaţiilor necesare pentru iniţierea, fundamentarea şi adoptarea
deciziilor de conducere cu elementele necesare luării deciziei.
3.Functia operaţională - de facilitare a procesului de activitate, asigurarea
personalului cu ansamblul de informaţii necesare realizării acţiunilor implicate
de executarea sarcinilor.

În management, decizia are un rol extrem de important: permite desfăşurarea


eficientă a activităţii organizaţiei în concordanţă cu mediul în care aceasta
funcţionează, stabilirea şi realizarea obiectivelor prevăzute.
Managerii iau decizii care privesc grupuri întregi sau chiar un ansamblul sau
și antrenează resurse însemnate.
Efectul acestor decizii poate fi resimţit în prezent sau pe termen mai lung şi
uneori se răsfrânge chiar şi asupra carierei celui care le adoptă.
Decizia manageriala trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe de
rationalitate:
-sa fie fundamentată ştiinţific, adică să se bazeze pe folosirea unui
instrumentar ştiinţific adecvat;
-să fie împuternicită, adica să fie adoptată de persoana care are sarcini în
acest sens, care are cunoștințele, calitatile și aptitudinile necesare
fundamentării respectivei decizii.
-sa fie clară, concisa și necontradictorie.
-sa fie oportuna, adică sa se încadreze in perioada optima de elaborare și
operaționalizare.
-sa fie eficientă.
-sa die completa.
Când cerientele nu se respecta in totalitate este afectată calitatea deciziei.

Tipuri de decizii:
Deciziile manageriale sunt foarte variate.. Criteriile după care le putem
clasifica sunt următoarele:
•timpul necesar adoptării lor,
•aria afectată,
•domeniul funcţional vizat,
•numărul de decidenţi,
•gradul de cunoaştere a informaţiilor necesare adoptării deciziei.
În funcţie de categoria din care fac parte, deciziile necesită cunoaşterea şi
folosirea unor tehnici specifice. Pentru exemplificare ne vom referi la
următoarele categorii de decizii:
-deciziile programate – sunt decizii standard, de rutină
- deciziile neprogramate- sunt decizii unice, mai puțin structurate.

STUDIU DE CAZ:

5
1. IDENTIFICAREA PROIECTULUI
1.1. Definirea misiunii, obiectivelor si a strategiei organizationale a
firmei S.C. CF Moldova S.A.
1.1.1. Misiunea
Misiunea firmei este de a executa lucrari de constructii,
montaj si reparatii
capitale in domeniul cailor ferate, drumuri, poduri, constructii civile,
constructii industriale si hidrotehnice, precum si pentru terti, atat in tara
cat si in strainatate.

1.3. Prezentarea principalelor resurse informatice existente

6
7
In prezent, majoritatea componentelor sistemului informational sunt re
alizate
astfel incat sa se asigure atingerea obiectivului acestuia si, implicit, a
firmei. Totusi, s-a constatat de catre departamentul informatic ca inca
mai exista anumite deficiente, care, pentru a veni in ajutorul organelor
decizionale, trebuie supuse unui proces de perfectionare, ceea ce a
determinat initierea catorva noi proiecte de dezvoltare a sistemului
informational financiar-contabil. Scopul este, in primul rand, de a
asigura integrarea sistemelor existente si trecerea la sistemul de
prelucrare distribuita a datelor, avand in vedere faptul ca informatiile
existente la nivelul santierelor sunt prelucrate si transmise pe loturi,
ceea ce duce la o intarziere in luarea deciziilor.
In plus, la solicitarea persoanelor care se ocupa de evidenta
primara si evidenta contabila a clientilor si furnizorilor, se urmareste
reproiectarea sistemului de gestiune a acestora , care sa ia in
considerare noile cerinte ale utilizatorilor privind viteza de transmitere si
prelucrare a datelor.
De asemenea, se urmareste realizarea unui nou sistem
informational contabil in conditiile in care conducerea departamentului
financiar-contabil doreste trecerea la descentralizarea evidentei pe
santiere.
Sistemul informatic al firmei are in evidenta urmatoarele sisteme:

Personalul departamentului Informatic este format din 2 analisti


de sistem.
Marea majoritate a aplicatiilor din cadrul firmei au fost
achizitionate de la firme de specialitate (S.C. INFOSTAR GROUP SRL,
S.C. TOTAL SOFT S.A. BUCURESTI).
Aplicatiile din cadrul sistemului informatic al firmei S.C. CF
Moldova S.A. sunt urmatoarele:
· Aplicatia CONT-GEN – program ce ruleaza sub sistemul de
operare MS-DOS, structurat pe urmatoarele module:
1. Contabilitate: jurnale contabile, operatiuni inchidere conturi
venituri si cheltuieli, inchidere conturi TVA, rapoarte, inchideri de luna
sau an
2. Incasari si plati: registru de casa; jurnal banca; compensari;
evidente, efecte de platit si incasat; tablou fluxuri de trezorerie
3. Stocuri: intrari, iesiri, rapoarte
4. Mijloace fixe: intrari, transferuri, iesiri
5. Nomenclator pentru plan contabil, jurnale contabile, parteneri,
articole de stoc, comenzi, gestiuni, liste de inventar pentru mijloace fixe,
masini
6. Diverse: initializare program, intretinere

8
· Aplicatia PRET DE COST – este utilizata in contabilitatea de
gestiune si calculeaza profitul sau pierderea pe comenzi in concordanta
cu consumul tehnic
· Aplicatia pentru Salarii – este orientata pe problemele de
salarizare asigurand prelucrarea pontajelor, calculul drepturilor
salariale, evidenta concediilor de odihna si a altor drepturi ale
personalului, inregistrarea diverselor retineri, intocmirea listelor de plata
si a altor situatii, actualizarea datelor din baza de date privind salariatii,
furnizarea de informatii privind personalul angajat
· Aplicatia SCOP – pentru intocmirea devizelor oferta si a situatiilor
de lucrari lunare (aplicatie facuta de S.C. TOTAL SOFT S.A.
BUCURESTI). Program tehnic construit cu ajutorul bazelor de date.
· Aplicatia PRIMAVERA – permite urmarirea si previziunea
productiei cu ajutorul graficelor de executie. Datele necesare se preiau
din aplicatia SCOP cu ajutorul programului DEV PLAN CONVERTOR.
· Program de transmisie/receptie date – utilizat pentru transmisia si
receptia datelor din teritoriu. Realizat de INFOSTAR GROUP. Este
singurul program care nu este instalat in retea, santierele transmit
datele prim mail.
In planul de dezvoltare a sistemului informatic sunt incluse:
· achizitionarea aplicatiei CHARISMA (realizata de S.C. TOTAL SOFT
S.A. Bucuresti). Aceasta impreuna cu aplicatia PRIMAVERA formeaza un
sistem integrat
· realizarea/cumpararea unei aplicatii care sa acopere intreg
domeniul financiar-contabil
2.1. Descrierea principalelor sisteme informationale existente
Sistemele informationale existente in unitate sunt: gestiunea
stocurilor, gestiunea clientilor / furnizorilor, salarizare /
personal, contabilitate generala si productia.
Gestiunea stocurilor
In cadrul intrarilor se retin urmatoarele date: cod articol, denumire
articol, unitate de masura, stoc precedent, rulaj, stoc curent, pret de
aprovizionare, pret vanzare.
La iesiri apar rapoarte /situatii si documente ca de exemplu: situatia
stocurilor, lista furnizorilor, rapoarte privind modificari de preturi,
situatia TVA colectat.
Salarizare / Personal – are ca scop inregistrarea datelor privind salariatii,
identificarea potentialilor angajati, stabilirea modului de plata a
drepturilor salariale.
Intrari:
- date de identificare a fiecarui salariat (marca, nume, prenume,
CNP, data angajarii, data nasterii, stare civila, nr. copii, adresa, vechime
in munca, salariu de baza);
- sporuri (spor vechime, conditii grele, spor de santier, conditii
periculoase, conditii nocive, de conducere formatie);
- retineri;

9
- pontajul.
Iesiri:
- state de salarii;
- lista de avans;
- lista retinerilor;
- rapoarte statistice catre institutiile statului;
- fisele fiscale I si II;
- situatia ocuparii pe functii si meserii;
- lista salariatilor ce au copii sub 14 ani.
Contabilitate generala – are ca scop centralizarea tuturor tranzactiilor
financiar-contabile pentru a sintetiza si scoate in relief modificarile de
active, obligatii si venitul net al firmei.
Intrari:
- preluarea in conturile din Cartea Mare a totalurilor din celelalte sisteme
de gestiune.
Iesiri:
- bilant;
- cont de profit si pierdere;
- lista panului de conturi(pe simboluri si nume);
- situatia operatiunilor contabile ale perioadei pe conturi, sume,
corectii efectuate;
- situatia conturilor;
- balanta de verificare;
- situatii financiare comparative;
- situatia veniturilor si cheltuielilor.
Productia – are ca scop asigurarea planificarii, realizarii si controlului
productiei.
Intrari:
- comanda primita;
- stocurile existente;
- normele tehnice de consum;
- productia zilnica realizata.
Iesiri:
- raportul de productie;
- borderoul de vanzari;
- rapoarte privind urmarirea productiei pentru determinarea
coeficientului de acordare a salariilor.
Gestiunea clientilor/furnizorilor – are ca scopuri identificarea clientilor
care solicita serviciile firmei si gestiunea vanzarilor acestora;
identificarea furnizorilor care ofera produsele si serviciile necesare si
gestiunea cumpararilor (evidenta facturilor sau ordinelor de plata,
determinarea resurselor financiare disponibile).
Pentru clienti:
Intrari:
- datele contractului( numar contract, data incheierii contactului);

10
- date de identificare a clientilor( cod client, nume client, adresa,
localitate, judet, cod postal, telefon , fax, cod fiscal, numar de
inregistrare la Registrul Comertului, banca, cont);
- date despre factura( numar factura, data factura, data scadentei,
valoare factura);
- modalitatea de plata (tip document, numar, data platii, valoare
platita de client).
Iesiri:
- balanta facturilor emise;
- repartizarea solduri pe intervale de timp;
- sold final parteneri;
- sold final facturi;
- lista clientilor dupa valoarea emisa;
- lista clientilor dupa judete;
- adrese clienti;
- primii clienti( dupa valoare);
- jurnal vanzari.
Pentru furnizori:
Intrari:
- date privind comanda (numar comanda, data comenzii);
- date privind furnizorii (cod furnizor, nume furnizor, adresa,
telefon, fax, localitate, judet, cod postal, cod fiscal, numar inregistrare in
Registrul Comertului, banca, cont);
- date privind factura (numar factura, data factura, data scadenta,
valoare factura, procent reduceri);
- modalitate de plata (tip document, numar, data platii, valoare
platita cre furnizor).
Iesiri:
- repartizare solduri pe intervale de timp;
- balanta facturi primite;
- sold final facturi;
- sold final parteneri;
- jurnal cumparari.

Elemente ale managementului bazat pe cunoaștere și societatea bazată


pe cunoaștere

Nu există o definiţie standard pentru managementul cunoştinţelor. În


general acesta se referă la un ansamblu de practici organizaţionale şi
modalităţi privind generarea,capturarea şi diseminarea cunoştinţelor necesare
realizării obiectivelor organizaţiei.

11
Dezvoltarea complexă și rapidă a societăţilor noastre ilustrează faptul că
schimbările tehnologice, dar și cele sociale sau economice, depind în cel mai
înalt grad de calitatea informaţiei de care dispunem; mai mult– depinde și de
capacitatea noastră de a o gestiona. În societatea actuală, în care accesul la
date și informaţii este tot mai ușor de realizat datorită ritmului de dezvoltare a
tehnologiilor informaţiei și telecomunicaţiilor, se pune problema de a cunoaște
tot mai mult, de a ști cum să folosești imensitatea de informaţii pe care o poţi
avea la un moment dat.

Având în vedere ideea de management al cunoștinţelor,această noţiune este


mult mai largă decât cea de informaţie sau dată.A se observa diferenţele
dintre acestea:

Datele reprezintă prima formă de informaţii şi nu au nicio semnificaţie.Pot


exista în orice formă și pot fi utile sau nu. Datele pot fi transformate în
informaţii prin cinci tipuri de procese:
ƒ Condensarea – datele sunt sintetizate într-o formă mai concisă, iar
amănuntele sunt eliminate;
ƒ Contextualizarea – scopul sau motivul colectării datelor este cunoscut şi
înţeles de la început;
ƒ Calculul – datele sunt procesate şi agregate pentru a oferi informaţii utile;
ƒ Categorizarea – este un proces care presupune repartizarea datelor pe
tipuri sau categorii;
ƒ Corectarea – este un proces al cărui scop este îndepărtarea erorilor.
Informaţia reprezintă datele grupate, sortate şi clasificate cărora li s-a dat o
semnificaţie prin conexiunile relaţionale. Această semnificaţie poate să fie
utilă sau nu.Informaţia devine cunoaştere individuală când este acceptată şi
reţinută ca o comprimare apropiată a adevărului şi o interpretare validă a
realităţii.
Cunoaşterea apare şi se aplică în mintea oamenilor. În
organizaţii,cunoaşterea este încastrată nu doar în documente şi în depozite,
ci şi în procesele, practicile şi normele organizaţionale.
Deoarece piaţa a devenit mai competitivă, mai puţin previzibilă,
organizaţiile au realizat că principalele lor valori sunt ceea ce cunosc şi
abilitatea de a folosi aceste cunoştinţe asupra tehnologiilor, proceselor
organizaţionale,în vederea obţinerii avantajului competitiv.Nu este greu să
observăm că managementul cunoaşterii prezintă importanţă deosebită în
cadrul întreprinderilor. Încă de la începutul anilor nouăzeci, un număr
semnificativ de întreprinderi din întreaga lume, în special companiile
multinaţionale, s-au implicat în acest domeniu considerând managementul
cunoaşterii ca o măsură pentru a îmbunătăţi performanţa.Acesta creează un
spaţiu de lucru din interiorul căruia organizaţia vede toate procesele sale
drept procese de cunoaştere.
În această viziune, toate procesele de afaceri implică crearea, înnoirea şi
aplicarea cunoştinţelor în vederea întreţinerii și supravieţuirii organizaţiei.

12
Crearea de cunoştinţe este legată de utilizarea limbajului şi de comunicare.
Astfel, conform acestuia, există două tipuri de cunoaştere: cunoașterea tacită
și cunoașterea explicită.

Cunoaşterea explicită reprezintă cunoaşterea obiectivă şi relaţională, care


poate fi exprimată prin intermediul unui limbaj formal şi sistematic cu cuvinte,
numere, formule etc.Acest tip de cunoștinta poate fi transmisă după dorința
între indivizi în mod formal și repetat.

Cunoaşterea tacită este personală şi dificil de formalizat şi se referă la


cunoaşterea pe care un individ, comunitate, organizaţie sau ţară o are
încorporată în mintea sa, în cultura sa.Mai mult decât atât, cunoștințele tacite
sunt adânc înrădăcinate în acțiunile și experiența individului, precum și în
idealurile și valorile pe care persoana respectivă le îmbrățișează.

Instrumentele de management al cunoștinţelor sunt ansamblul deciziilor


tehnologice necesare pentru identificarea, păstrarea,
transmiterea,structurarea,procesarea, diseminarea și desfășurarea altor
operaţii asupra cunoștinţelor și informaţiei, ansamblul metodelor și deciziilor
organizatorice, care permit crearea condiţiilor pentru asigurarea schimbului
eficient de cunoștinţe și informaţie.

Gestionarea cunoștințelor. Gestionarea cunoştinţelor este procesul prin


care are loc organizarea şi coordonarea cunoştinţelor din baza de cunoştinţe
a organizaţiei. Acest proces presupune:
Gruparea cunoştinţelor pe tipuri de cunoştinţe plecând de la sursele principale
ale organizaţiei, pe procese, până la constituirea memoriei interne. Gruparea
are în vedere diferite criterii stabilite de proiectanţii sistemului de cunoştinţe.
Stocarea cunoştinţelor prin care se urmăreşte depozitarea cunoştinţelor în
infrastructura de cunoştinţe a organizaţiei în condiţii de eficienţă.
Clasificarea cunoştinţelor pentru evaluarea şi acordarea unor priorităţi care să
reflecte calitatea cunoştinţelor,respectiv gradul de adecvare la cerinţele
proceselor.
Selecţia cunoştinţelor prin care se permite utilizatorului folosirea unor criterii
de identificare a celor mai adecvate cunoştinţe.

Diseminarea cunoştinţelor prin care cunoştinţele stocate sub diferite forme


sunt accesate de toţi membrii organizaţiei şi chiar de stakeholderii acesteia –
clienţi, furnizori etc.
Procesul de gestionare a cunoştinţelor s-a dezvoltat în cea mai mare parte pe
baza sistemelor de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor. Formele actuale
ale managementului cunoştinţelor sunt focalizate pe procese de gestiune a
cunoştinţelor explicite.Gestiunea cunoaşterii este, în definitiv, gestiunea
activelor necorporale care generează valoare pentru organizaţie. Majoritatea
acestor active necorporale sunt legate de o formă sau alta de captarea,
structurarea şi transferul cunoaşterii. Procesul de învăţare organizaţională

13
reprezintă principalul instrument al managementul cunoaşterii. Învăţarea
organizaţională, managementul cunoaşterii şi măsurarea capitalului
intelectual sunt concepte relaţionate şi complementare.

Managementul cunoaşterii nu se acordă atenţie doar achiziţionării şi


transferului de cunoştinţe, ci şi modului lor de utilizare în vederea obţinerii de
avantaje competitive. Se pune în evidenţă diferenţa dintre procesul de
învăţare şi simpla achiziţie de cunoştinţe. Învăţarea implică schimbarea
comportamentului în sensul creării capacităţii de a face ceva nou, de a
percepe altfel lumea şi relațiile cu ea, de a extinde spiritul inovator.Utilizarea
cunoştinţelor se referă la transformarea cunoaşterii în noi produse şi servicii.

Tehnologii de susţinere a managementului cunoştinţelor:

Intranet reprezintă concepţia de Internet în cadrul unei organizaţii. Fiecare


individ, compartiment, birou,grupuri de lucru au propria pagină de web
permiţând astfel accesul via Internet la informaţiile şi cunoştinţele dispersate
în cadrul organizaţiei.Angajaţii companiei pot fi astfel în permanent contact cu
organizaţia şi cu baza sa de cunoştinţe din orice punct de pe glob prin
intermediul internetului.

Groupware este tehnologia informaţională care derivă din cuvintele group şi


software, ceea ce înseamnă software pentru lucrul în grup sau altfel spus,
cunoştinţe şi software
accesat în acelaşi timp de mai mulţi utilizatori.

Software de gestiune a documentelor reprezintă produse informatice care


permit integrarea unor entităţi în cadrul documentelor precum şi accesul on-
line la acestea.

Sisteme hipertext distribuite deschise sunt programe software care permit


înglobarea unor componente de tehnologia informaţiei – text, grafică, audio,
video – care sunt totodată distribuite prin conexiuni virtuale pe reţele de
calculatoare.

Tehnologiile şi tehnicile de reprezentare a cunoştinţelor,prin care cunoştinţele


sunt considerate obiecte între care se stabilesc diferite legături, sunt în plină
dezvoltare datorită accentului pus pe cunoştinţele formale explicite.

Bibliografie:
David T. Bourgeois, Ph.D., “Information Systems for Business and
Beyond”

14
http://www.businessdictionary.com/
(http://www.zota.ase.ro/simp/Sistem%20informational.pdf)
http://www.viitorul.org/files/3_5.pdf
http://revistaie.ase.ro/content/18/danaiata.pdf
http://www.management.ase.ro/reveconomia/2005-1/11.pdf
http://www.akademos.asm.md/files/Noua%20paradigma%20a%20dezvolt
arii%20economice%20si%20societatea%20bazata%20pe%20cunoastere.
pdf
http://www.mer.ase.ro/files/2000/14.pdf
http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2011-01/12_DRAGOS_CRISTEA.pdf
https://conspecte.com/Management/procesul-de-comunicare-si-
sistemul-informational.html
https://despretot.info/flux-informational-definitie/
http://www.creeaza.com/referate/informatica/STUDIU-DE-CAZ-LA-
DISCIPLINA-AN948.php

15