Sunteți pe pagina 1din 4

Sindromul autist. Studiu de caz.

Prof. Iliescu- Nicușan Laura Mihaela, CJRAE Tulcea


Prof. Butoi Gabriela, CJRAE Tulcea
Dreptul şi accesul efectiv la educaţie pentru copiii cu dizabilităţi se realizează în
modalităţi diferite, adesea foarte complexe, esenţiale fiind ideile de nondiscriminare şi de
egalizare a şanselor, de acceptare în şcoală a tuturor copiilor, de abordare şi de valorizare
educaţională adecvată pentru fiecare. Dintre aceşti copii fac parte şi cei diagnosticati cu sindrom
autist. Sunt copii a căror nevoie de sprijin şi de mediere este foarte mare, dată fiind şi
imaturitatea emoţională şi socială, iar pentru a se asigura succesul acestora, trebuie sprijiniţi atât
la nivelul şcolii, cât şi al comunităţii. Măsurile de suport pot fi foarte variate, esenţa acestora
fiind necesitatea acţiunii pozitive, de egalizare a şanselor.

Lucrarea de faţă constă în prezentarea unui studiu de caz a unui preşcolar integrat în
învăţământul de masă, diagnosticat cu sindrom autist.
1. DATE DE IDENTIFICARE
Nume, prenume: M. A. C.
Data naşterii: 04.12.2008
Sex: M
2. DATE FAMILIALE
Tata: C. I. – 23 ani; jandarm
Mama: M. A. – 18 ani; tehnician economist
Tutore: M. M. – bunica preşcolarului; 42 ani; casnică
M. G. – bunicul preşcolarului; 52 ani; lăcătuş-mecanic pensionat
Familia are o structură stabilă cu patru membri: preşcolarul, mama, bunica şi bunicul
acestuia, relaţiile dintre aceştia fiind bune, lipsite de conflicte, tensiuni. Regimul de viaţă este
ordonat, echilibrat; condiţiile de locuit sunt bune (apartament 2 camere). Tatăl nu s-a implicat în
creşterea copilului; a menţinut legatura cu familia, interesându-se sporadic de evoluţia copilului.
3. DIAGNOSTIC - sindrom autist; întarziere limbaj activ; hiperactivitate neuromotorie
(conform adeverinţei medicale eliberate de medicul specialist).
4. ANAMNEZA - sarcina a fost ascunsă faţă de părinţi pana la 7 luni. Parcursul sarcinii a fost
normal, neântâmpinându-se dificultăţi. Naşterea a fost la termen (scor 9,50) cu uşoare
complicaţii fara urmari grave; la o săptamană a fost depistată o pneumonie ce a fost tratată
ulterior cu succes.
Evoluţie limbaj: gângurit: 6-7 luni; lalalizare: 1 an şi 3 luni; primul cuvânt (“tata”): 1 an
şi 8 luni; cuvinte legate: 2 ani şi 4 luni (silabisite); nu a vorbit în propoziţii. De la 1 an şi 8 luni la
2 ani şi 4 luni nu a mai spus, repetat niciun cuvânt, copilul devenind agitat, nervos fără cauze
evidente. La 2 ani şi 6-7 luni a fost diagnosticat cu sindrom autist. La scurt timp a fost introdus
într-un program de recuperare (Centrul de Sănătate Mintală din cadrul Spitalului Judeţean
Tulcea). Din punct de vedere somatic copilul s-a dezvoltat normal.
5. INTERVENŢIA TERAPEUTICĂ
5.1. EVALUARE INIŢIALĂ - a avut la bază observarea (spontană şi dirijată) în diferite medii
şi aplicarea testului Portage. Luând în calcul vârsta cronologică a preşcolarului la data
examinării, respectiv 2,9 ani, am obţinut urmatoarele rezultate pe secţiuni: socializare – 0,6 ani;

1
limbaj – 0,8 ani; autoservire – 0,8 ani; cognitiv – 1 an; motor – 1,3 ani. Astfel, a rezultat o vârsta
mentală de 1,5 ani cu un scor de 51,7 puncte, corespunzând retardului moderat.
5.2. SCURTĂ CARACTERIZARE (structurată pe cele cinci paliere)
5.2.1. SOCIALIZARE - acceptat de către colectivul de copii, permite intervenţia acestora sau a
adulţilor în propriul joc; este manifesta tendinţa de izolare, de joc stereotip solitar. Comunică
gestual, îşi exprimă, rareori, afectivitatea; salută şi raspunde la salut gestual şi verbal .
5.2.2. AUTOINGRIJIRE - bea dintr-o cana ajutat, dar nu foloseşte tacamuri, gen furculiţa,
lingura, nu îşi descalţă sau încalţă ciorapii\pantofii, nu se îmbracă, dezbracă sau foloseşte batista.
Are control sfincterian, foloseşte toaleta doar cu ajutor.
5.2.3. DEZVOLTARE COGNITIVĂ - nu sortează dupa culoare, formă sau mărime;
construieşte un turn din cuburi, lego; cunoaşte relativ bine schema corporală; raspunde
comenzilor: “vino”, “aşază-te”, “pupă”, “fă cu mana pa”, “stai”, “hai sa mergem”; se orientează
relativ bine în spaţiu.
5.2.4. MOTRICITATE GENERALĂ - nu întampină dificulăţi majore – motricitatea fina este
slab dezvoltată (nu rupe, nu decupează sau mototoleşte hartia, nu înşurubează sau deşurubează;
uneori, ţine creionul în mana, dar nu în poziţie corectă, măzgălind foaia de hârtie).
5.2.5. COMPORTAMENT - desfaşoară un joc stereotip, manifestând atracţie timp îndelungat
asupra unor obiecte: învarte o anume jucarie\obiect, aliniază, de preferinţă, cuburi, izolandu-se
de ceilalţi; acceptă contact fizic. Manifestă stereotipii de legănare pe lânga cele de joc solitar. Nu
suportă zgomotele; sunt manifeste tendinţe agresive (împinge persoanele atunci când este
solicitat să se conformeze unor reguli) şi autoagresive (se loveşte cu capul de masă, de cele mai
multe ori). Limbajul pasiv\receptiv este slab dezvoltat, comunicarea fiind predominant gestuală.
Nu imita mişcările organelor articulatorii (aparatul fonoarticulator este integru). Nu imită verbal
adultul; emite câteva onomatopee (“mac-mac”, “diiii”, “pui-pui”, “ham-ham”, “meee”), lista
cuvintelor pronunţate (numai în prezenţa bunicii) fiind: “mama”, “tata”, “tataie”, “mamaie”, “pa-
pa”, “apa”. Rareori (şi doar faţă de persoanele apropiate, respectiv, cele din familie) se
exterioriză afectiv – manifestă bucurie faţă de bunică, bunic, mamă la momentul revederii cu
aceştia. Stabileşte contact vizual, menţinându-l însă foarte scurt timp, respectiv 1-2 secunde şi
doar ca reacţie la strigarea numelui, nu şi ca răspuns la comanda: “uită-te la mine”; nu realizează
contact vizual în timpul jocului.
5.3. PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT - în colaborare cu educatoarea şi familia
am stabilit urmatoarele obiective pe termen lung (14.10.2013-27.01.2014):
 Invăţarea conduitelor de orientare, cunoaştere şi adaptare în mediul ambient
 Stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor psihoindividuale cu formarea unor
comportamente independente
 Formarea, dezvoltarea şi educarea abilităţilor de comunicare orală, precum şi
obiectivele pe termen scurt (obiective operaţionale), atinse în întâlnirile săptămânale:
 Să răspunda la nume, menţinând contactul vizual
 Să execute instrucţiuni simple (ex.: “stai jos”, “ridică mâinile” etc.)
 Să potrivească obiecte identice, imagini identice, imagini la obiecte, obiecte la imagini,
culori, forme, litere, numere
 Să imite mişcări grosiere
 Să indice obiecte, imagini, culori, forme
 Să identifice părţile corpului
 Să imite construcţii de cuburi
 Să execute exerciţii de motricitate orală

2
 Să imite sunete şi acţiuni cu sunete
Metodele, procedeele didactice folosite au fost: demonstraţia, imitaţia, exerciţiul, toate
acestea constituind baza tehnicii de recuperare ABA - Applied Behavioral Analysis, Teaching
Individuals with Developmental Delays: Basic Intervention Techniques - Dr. O. Ivar Lovaas,
iar evaluarea a fost facuta prin fişe zilnice de evidenţa a masterarilor.
Selecţia iniţiala a programelor de instruire a preşcolarului s-a facut pornit de la competenţele,
abilităţile şi nevoile constatate în urma evaluării, primele programe introduse fiind: contact
vizual, potrivire obiecte identice, comenzi simple, potrivire culori.
Pe parscursul primului semestru, prim semestru ce corespunde cu primul plan de intervenţie,
au mai fost introduse urmatoarele programe: părţile corpului, numeste obiecte, litere, verbalizare.
La finele perioadei, respectiv, 15.01.2012, din totalul programelor implementate, masterează
primele şase. Ultimele doua programe (“litere” şi “verbalizare”) necesitând prompt-uri. Astfel,
realizează contact vizual 5 secunde ca răspuns la strigarea numelui; performanţă identica şi în
timpul jocului; de asemenea, menţine contactul vizual şi la comanda “uită-te la mine”. Indică în
mod corect obiecte, le numeşte cu prompt, indică toate părtile corpului, potriveşte culori,
denumindu-le corect (pronunţia este deficitară: substituie “ş” cu „s”, “l” cu “n”, “r” cu “i”\”l”,
uneori omite vibranta; omite , de obicei, prima consoană din orice tip de structuri consonantice –
exemple: “galben”=”gaben”, “albastru”=”abatu”). Potriveşte litere, dar denumeşte doar vocalele
“a”, “e”, şi “i” cu prompt. Imită onomatopee, unele asociindu-le cu imagini.
La începutul celui de-al doilea semestru s-a aplicat din nou testul Portage, rezultatele
fiind superioare celor corespunzătoare lunii octombrie a anului 2011, respectiv: socializare – 2,5
ani; limbaj – 1,8 ani ; autoservire – 1 an; cognitiv – 2 ani; motor – 2 ani, rezultând vârsta
mentală de 1,86 ani (3,17 ani – vârsta cronologică) cu un scor de 58,6 puncte, corespunzând
retardului uşor.
Data fiind explozia în evoluţia preşcolarului şi colaborând cu factorii direct implicaţi în
educaţie, am hotărât ca intervenţia corespunzatoare perioadei ianuarie-iunie 20012 să vizeze, în
principal, dezvoltarea şi educarea abilităţilor de comunicare orală. S-a pornit de la educarea
respiraţiei, dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatoare, antrenarea auzului fonematic intentionându-
se activarea şi îmbogăţirea vocabularului şi exersarea capacităţii de verbalizare.
Prin demonstraţii, imitaţii, exerciţiu, jocuri didactice diverse învăţarea cuvintelor şi
propoziţiilor s-a realizat pornind de la:
 Pronunţarea şi repetarea de silabe şi serii de silabe iniţial deschise (întâi cele bilabiale,
apoi dentale, labiodentale, palatale), urmate de cuvinte formate din silabe duble (papa, tata, nene,
Lili, cucu, Cici) şi propoziţii scurte ce conţin astfel de cuvinte – ex. Bebe papa; Tata dă apa;
Coco fă pipi;
 Asocierea a doua silabe deschise ce conţin aceeaşi consoana – ex. pa-pa, pa-pe, pa-po,
pa-pi, pa-pu, po-pa, po-pi, po-pe, po-pu; pronunţarea cuvintelor formate din doua silabe deschise
cu vocale diferite şi consoana identica (pipa, buba, tati, coca) şi propoziţiilor ce conţin astfel de
cuvinte (Mami pupă; Bebe – buba; Coca nani);
 Pronunţarea unor silabe deschise omorganice (ma-pa-ba,ca-ga-co), urmate de cuvinte
bisilabice cu doua consoane omorganice (mapa, du-te, Dana, Tina) şi de propoziţii cu astfel de
cuvinte (Du-te la Tina!);
 Pronunţarea de silabe cu consoane a căror loc de articulare diferă: pa-ta, pu-tu, ba-da, bo-
do, ca-pa, ca-ba, apoi cuvinte ce conţin astfel de silabe (pune, buna, becu, toba, podu, vaca, fata,
cade) şi propoziţii: Dana bate toba, Tata pune becu, Fata pune masa, Coca da mana, Cade nuca;

3
 Pronunţarea de silabe inverse, urmate de cuvinte monosilabice (am, om, au, ac, os) şi
propoziţii formate din astfel de cuvinte (Am un ac, Am un os);
 Pronunţarea de silabe închise, urmate de cuvinte monosilabice ( pom, pun, pic, mac, toc,
pat) şi propoziţii formate din astfel de cuvinte (Bat un lup, Mă duc la lac, Dan e bun, Pun un pom
mic, Du-te la loc);
 Pronunţarea unor structuri verbale progresive: (s–sa–sap-sapa);
 Pronunţarea unor silabe deschise urmate de silabe închise (po-tac, ca-pot, ba-ton), precum
şi a cuvintelor astfel formate (dulap, capac, boboc, motan, cocos) şi propozitiilor corespunzatoare
(Bebe e pitic, Am un balon, In dulap e un capac);
 Pronunţarea unor silabe închise urmate de silabe deschise (pal-ca, pan-ta, tuc- po, ban-ta),
precum şi a cuvintelor astfel formate (banca, munca, lampa, funda, carte, parte) şi propozitiilor
corespunzatoare (Am o fundă, Tata se culcă, Nina se tunde);
 Asocierea a două silabe închise (pac-tam, pis-tim, cam-tan) urmate de pronunţarea
cuvintelor ce conţin astfel de asocieri (palton, compot, pistol) şi propoziţiilor (Bogdan e bolnav,
Bogdan are palton);
 Pronunţarea de cuvinte trisilabice formate din silabe deschise (făina, pepene, lumina) sau
silabe deschise şi silabe închise (camion, polonic, papagal);
 Pronuntarea de silabe, cuvinte şi propozitii formate din diftongi (Oaia are coada, Eu am
un leu, Mâine tai doi boi);
 Pronunţarea de silabe cu grupuri consonantice (pra, pro, fra, fri, cla, clu, spa, spi), urmate
de cuvinte (fructe, prune, fluture, floare, frate, frunte) şi propozitii ce conţin structuri
consonantice diverse (Stau pe scaun.\ Frate, ce frig e!\Stela şterge praful.\Florin spală bluza).
6. REZULTATE FINALE - deşi, mobilitatea fonoarticulatoare rămane deficitară, actualmente,
toate cele 13 puncte anterior menţionate au fost realizate în mare măsura; a depăşit dificultăţile
de pronunţie a grupurilor consonantice prin silabisire; pronunţa corect toate cuvintele ce conţin
silabe deschise, închise, inverse, combinate, mono- şi bisilabice; a depaşit tendinţa de omitere a
cuvintelor scurte din propoziţii; foarte rar, omite primul cuvant dintr-o propoziţie. Recunoaşte
toate vocalele şi o parte din consoane, diferenţiind literele mici de cele mari. Se menţin
substituirile depistate anterior. Progresele au fost semnificative, referitor la numărul de cuvinte
însuşite corect. Am folosit mult material intuitiv, multe jocuri de tipul: Cum face? Cine face? Ce
am în mână? Ce este pe masă?. Permanent cuvintele însuşite au fost legate de obiecte, imagini.
Propoziţiile au fost reluate, repetate de mai multe ori. De asemenea, s-a constatat o îmbunătăţire
semnificativa în domeniul socializării: este integrat în colectiv, agresivitatea şi autoagresivitatea
este inexistenta, ca şi stereotipiile, preferând jocul în grup; este cooperant, tolerant şi foarte ataşat
de colegi, empatizând frecvent.

Bibliografie

1. Verza, E., Set de instrumente, probe şi teste pentru evaluarea educaţională a copiilor cu
dizabilităţi, Ed. MarLink, Bucureşti, 2003;
2. Vrăsmaş, E., Stănica, C., Terapia tulburărilor de limbaj, E.D. P., Bucureşti, 1997;
3. Vrăsmaş, Ecaterina, Vrăsmaş, Traian, Succesul şi insuccesul şcolar. Strategii de abordare
a dificultaţilor de învăţare. Programe de intervenţie individualizate, MECT, 2008;
4. Ivar, Lovaas, Teaching Individuals With Developmental Delays:Basic Intervention
Techniques Applied Dehavioral Analysis (ABA), Los Angeles;