Sunteți pe pagina 1din 4

Influenţa dislaliei fonematice asupra dislexo-disgrafiei. Studiu de caz.

Prof. logoped Melian-Flămând Alina


C.J.R.A.E. Bistriţa Năsăud
Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga” Bistriţa

Însuşirea şi dezvoltarea limbajului sunt activităţi care presupun un efort îndelungat dinpartea
individului, în decursul dezvoltării ontogenetice. Activităţile respective se realizeazăspontan, în
relaţiile cu cei din jur, dat fiind tendinţa copilului de a verbaliza acţiunile desfăşurate(mai cu seamă
cele de joc), dar şi organizat, prin determinarea copilului să participe la activităţicu un anumit scop
educativ (ascultarea şi reproducerea de povestiri, citirea imaginilor, instrucţiaîn grădiniţă şi şcoală).
La copii, apar, relativ frecvent, tulburări de pronunţie (articulaţie), constând îndeformarea,
substituirea, omiterea şi inversarea anumitor sunete în vorbirea spontană şi în cea reprodusă. Aceste
manifestări sunt cuprinse sub denumirea de dislalie.
În funcţie de criteriul etiologic există mai multe forme de dislalie: organică, funcţională,sociogenă.
Una dintre formele dilaliei funcţionale este şi dislalia senzorială sau fonematică.
Dislalia senzorială se asociază cu tulburările dislexice şi disgrafice şi se manifestă chiar dela
primele lecţii de citit-scris.” (E. Jurcău, N. Jurcău, 1999)
Voi prezenta un studiu de caz din care reiese importanţa exersării diferitelorcomponenete ale
conştiinţei fonematice (auz fonematic, atenţie auditivă, memorie auditiv-verbală,analiza şi sinteza
fonetică, diferenţierea fonematică) în învăţarea citit-scrisului.

STUDIU DE CAZ
I. Date personale
Nume şi prenume: C.A.
Sex: F
Data naşterii: 01.07.2001
Vârsta: 8 ani şi 10 luni
Domiciliul: Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
Şcoala gimnazială “Lucian Blaga” – Bistriţa
Clasa a II-a

II. Date familiale


C.A. este singurul copil al unor părinţi fără antecedente familiale sau heredocolaterale.
Condiţiile materiale şi igienico-sanitare ale familiei sunt bune.
Relaţiile dintre părinţi sunt satisfăcătoare. Părinţii se implică în activităţile şcolii, în specialmama.
III. Date psihologice şi psihopedagogice semnificative:
În urma aplicării probei de inteligenţă nonverbală Matrici Progresive Raven-Color,varianta clasică,
C.A. a obţinut un I.Q.=82, ceea ce înseamnă inteligenţă sub medie.Eleva prezintă structuri
operaţionale deficitare, cu înţelegere predominant concret-intuitivăîn realizarea sarcinilor cognitive.
Prezintă motivaţie intrinsecă şi efort volunar intens încorectarea dislaliei şi a dislexo–
disgrafiei.Relaţionează relativ uşor cu colegii şi se adaptează fără dificultăţi la un mediu nou. Stilul
demuncă este organizat dar lent. Nu prezintă probleme emoţionale severe legate de tulburarea sa
devorbire sau legate de dificultăţile la citire şi scriere.
IV. Evaluarea logopedică
Evaluarea logopedică a urmărit:
- examinarea lateralităţii;
- examinarea funcţiei auditive;
- examinarea gradului de funcţionalitate al aparatului fonoarticulator;
- examinarea respiraţiei;
- examinarea pronunţării sunetelor;
- examinarea componentelor conştiinţei fonematice (auz fonematic, atenţie auditivă,memorie
auditiv-verbală, diferenţiere fonematică);
- examinarea nivelului de dezvoltare a limbajului;
- stabilirea vârstei psihologice a limbajului.
În urma aplicării probelor de lateralitate (aplaudatul, introducerea aţei în ac, desenarea cuambele
mâini concomitent, proba “sighting” – a privirii printr-un orificiu făcut într-un carton,proba
“shooting” - a şutatului într-o minge aflată într-o poziţie neutră, proba depistării ceasuluiascuns) s-a
constatat că fetiţa dispune de:
- lateralitate manuală – dreapta
- lateralitate aurală – dreapta
- lateralitate oculară – dreapta
- lateralitate pedestră – dreapta
Pentru examinarea funcţiei auditive s-a aplicat o probă acumetrică curentă, respectivdepistarea
distanţei de la care eleva percepe vorbirea în şoaptă. S-a constatat că fetiţa aude binecu ambele
urechi, reuşind să recepţioneze şi să repete corect cuvintele pronunţate în şoaptă.Aparatul
fonoarticulator este normal dezvoltat, dar prezintă o motricitate linguală redusă.Respiraţia este
normală, ritmul vorbirii este lent şi fluenţa redusă.
Emiterea sunetelor:
 izolate: înlocuieşte “s” cu “ş” şi “z” cu “j”;
 în silabe: înlocuieşte “s” cu “ş” şi “z” cu “j”(ex. “sa” în loc de “şa”; “za” în loc de“ja”; „si“
în loc de „şi“; „zi“ în loc de „ji“; „as“ în loc de „aş“; “iz" în loc de “ij” ,etc.)
 în cuvinte: înlocuieşte “s” cu “ş” şi “z” cu “j” în toate cele 3 poziţii: iniţială, mediană,finală
(ex. “peşte ” în loc de “peste”; “muşcă” în loc de “muscă”; “jiua” în loc de“ziua”, etc.)
La proba pentru determinarea nivelului de dezvoltare a limbajului (R. Zazzo) obţinerezultate slabe
iar proba Alice Descoeudres reliefează că vârsta psihologică a limbajului lui C.A.este de 7 ani şi 3
luni. Între vârsta biologică a elevei şi vârsta psihologică a limbajului acesteiaexistă o diferenţă de 1
an şi 7 luni ceea ce evidenţiază o întârzâiere în dezvoltarea generală alimbajului.
Lexia:
-cititul este însuşit;
-citeşte lent, cu poticneli, greşind mai ales la cuvintele care conţin “ş” sau “s”,“j” sau “z”;
-are probleme de ritm şi fluenţă la unele lecturi mai lungi şi care conţin cuvinte mai dificiledin
punct de vedere semantic şi la textele cu conţinut ştiinţific;nu respectă semnele de punctuaţie.
Grafia:
-scrisul este însuşit;apar probleme la scrierea după dictare şi la redactarea de compuneri;acordul
subiectului cu predicatul este realizat în majoritatea cazurilor;
- disortografii – sunt întâlnite frecvent.
C.A. prezintă un auz fonematic slab dezvoltat (face greşeli în distingerea „ s“ – „ş “, “z” –“j”, mai
ales în cuvinte paronime, când acestea se află în mijlocul cuvântului.), o atenţie auditivăşi o
memorie auditiv-verbală deficitare (identifică cu dificultate sursa sonoră, nu diferenţiazănumărul de
lovituri de tobă, nu reuşeşte să reproducă serii de silabe fără sens, serii de cuvinte înordine
întâmplătoare şi în ordine iniţială)
V. Diagnostic logopedic
C.A. prezintă dislalie fonematică polimorfă ( parasigmatism: s/ş; z/j) şi sindrom dislexo-disgrafic.
VI. Date obţinute în urma evaluării conştiinţei fonematice
Conştiinţa fonematică a fost evaluată prin următoarele probe:
-Proba constând în pronunţia unui material verbal fără semnificaţie (format din logatomi
şipseudocuvinte), adaptată după proba de repetare de cuvinte fără semnificaţie, elaborată deSusanne
Borel-Maisonny. La această probă C.A. face îndeosebi înlocuiri de sunete şi adăugiriceea ce denota
o slabă dezvoltare a auzului fonematic.
-Proba constând în scrierea materialului verbal fără semnificaţie utilizat la proba depronunţie. La
această probă C.A. face înlocuiri de sunete, adăugiri şi, în plus faţă de proba depronunţie, omisiuni.
-Proba constând într-un text, pe marginea căruia eleva trebuia să îndeplinească mai multe
sarcini. Astfel:
 C.A. citeşte lent, cu poticneli, greşind mai ales la cuvintele careconţin “ş” sau “s”;”z” sau
“j”;
 recunoaşte poziţiile sunetelor în cuvinte (iniţial, median şi final);
 numără corect fonemele unui cuvânt;
 reuşeşte să citească noul cuvânt format, în urma omiterii unui fonem;
 descoperă cu dificultate cuvintele paronime din text;
 întâmpină greutăţi în identificarea diferenţelor, în cazul cuvintelor
 paronime identificate din text.
VII. Rezultatele obţinute în urma aplicării antrenamentului individualizat
În urma aplicării antrenamentului individualizat, C.A. a înregistrat următoarele rezultate:
-şi-a îmbunătăţit atenţia auditivă, reuşind să diferenţieze sunetele produse de diverseinstrumente
muzicale şi să identifice sursele sonore dar rămân dificultăţi în diferenţiereanumărului de lovituri de
tobă;
-şi-a îmbunătăţit performanţele memoriei auditiv-verbale, reuşind să reproducă serii desunete, silabe
şi cuvinte în ordine întâmplătoare şi mai puţin în ordine iniţială.
- referitor la conştiinţa fonematică, reuşeşte să citească textul fără poticneli, diferenţiază cumai mare
uşurinţă consoanele surde de cele sonore, atât în silabe cât şi în cuvinte paronime; laproba de
pronunţie a materialului verbal fără semnificaţie şi-a îmbunătăţit performanţele,observându-se o
scădere a înlocuirilor, a omisiunilor şi adăugirilor de sunete. Această reducere agreşelilor s-a
remarcat şi în cazul probei de scriere după dictare a materialului verbal fără
semnificaţie.
IX. Concluzii:
Se recomandă continuarea terapiei logopedice în scopul îmbunătăţirii atenţiei auditive,memoriei
auditiv-verbale dar mai ales a dezvoltării conştiinţei fonematice. Se recomandăimplicarea activă a
părinţilor şi a cadrelor didactice de la clasă în terapia recuperatorie a lui C.A.

Bibliografie:
1. Burlea, G., Burlea, M., Dicţionar explicativ de logopedie, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004.
2. Burlea, G., Tulburările limbajului scris – citit, Editura Polirom, Iaşi, 2007.
3. Jurcău, E., Jurcău, N., (1999). Cum vorbesc copiii noştri, Editura Dacia, Cluj-Napoca
4.Moldovan, I., Corectarea tulburărilor limbajului oral, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
2006.