Sunteți pe pagina 1din 6

Tulburările de limbaj. Studiu de caz.

Prof. Mihăilă Cecilia


Şcoala gimnazială Ion Creangă Bacău

ETAPA I a studiului de caz

FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

I. Date personale
1. Numele şi prenumele I.S.
2. Locul şi data naşterii S. 14.04.2008
3. Domiciliu
II. Date privind mediul familial

Familia Numele şi Anul Pregătirea Profesiunea Locul de


prenumele naşterii şcolară Funcţia muncă
Tata L. 1982 Academia de poliţist
Poliţie
Mama A. 1982 Facultatea de doctor
Medicină
Fraţi
Surori A. 2004

2. Caracteristicile vieţii de familie


a. Tipul familiei
 normală
b. Climatul familial
 înţelegere deplină
c. Persoane influente din afara familiei
- bunicii (şi din partea mamei şi din partea tatălui)
- babysitter care are grijă de sora sa
Date privind starea de sănătate:
1. Caracteristici ale dezvoltării fizice
- este bine dezvoltat din punct de vedere fizic
2. Îmbolnăviri:
a. anterioare intrării în grădiniţă
b. pe parcursul şcolarizării
- pneumonii repetate
3. deficienţe, nevoi speciale (senzoriale, motorii)
- dislalie complexă(poliformă),diagnosticată de logoped.
III. Date privind dezvoltarea proceselor cognitive:
1. Caracteristici ale proceselor senzorial-perceptive:
 percepţie complexă (spirit de observaţie)
2. Memoria
 bună
3. Imaginaţia
 Reproductivă
 pentru activităţi practice
- Limbajul
 Vocabular redus; exprimare greoaie
4. Nivel de inteligenţă
 Inteligenţă deasupra nivelului mediu
IV. 1.Conduita preşcolarului în timpul activităţii
 Atent, participă activ, cu interes
2. Purtarea în general:
cu abateri comportamentale, relativ frecvente, dar nu grave
V. Conduita în grup, integrarea socială a elevului
Participarea la viaţa de grup:
 Participă numai dacă este solicitat
VI. Caracteristici ale personalităţii
1. Temperamentul
 exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil,

2. Aptitudinile
pentru activităţi practice
a. aptitudini speciale
- îi place să deseneze
3. Trăsături de caracter în devenire
atitudine pozitivă a de sine
4. Interese
a. activităţi preferate în cadrul grădiniţei/şcolii
- educaţie fizică
- joc de construcţii
- citire de imagini
- activităţi practice
b. preocupări de timp liber
- jocuri cu sora lui
- exerciţii de corectare a vorbirii cu un logoped (până la 5 ore
săptămânal)
5. Alte însuşiri semnificative
- are deprinderi igienice formate;
- îi place să vină la grădiniţă (nu a avut nici o problemă legată de adaptarea la
programul de grădiniţă);
- în cadrul jocurilor este un foarte bun executant şi om de echipă;
- are o atitudine deschisă a de educatoare, nu se fereşte de ele, ci doreşte să
vorbească cu ele, are încredere în ele;
- în relaţiile cu copiii este deschis, dar copiii nu îl preferă (deşi acum în ultimele
săptămâni am văzut că sunt câţiva copii care se joacă zilnic cu el);
- nu are atitudini agresive de respingere a de ceilalţi copii.
Definirea problemei - pronunţă foarte greu sunetele(în majoritate) ceea ce îi dă o stare
de timiditate şi de agresivitate ,uneori,datorită incapacităţii de a se exprima.
Metode de cunoaştere
- observaţia permanentă
- convorbirea
- metoda biografică
- testul
ETAPA a II-a
STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE
 Nevoia de pronunţare corectă a sunetelor pentru a fi la fel ca şi ceilalţi copii;
 Nevoia de exprimare corectă (în propoziţii) pentru a putea să-şi exprime ideile, să
povestească, pentru a putea să se înţeleagă cu cei din jurul său;
 Nevoia de socializare, de integrare într-un grup pentru a stabili relaţii de prietenie cu ceilalţi
copii (pentru că nu are prieteni foarte mulţi), poate a nu se considera „altfel”;
 Nevoia de comunicare – legată de celelalte nevoi, pentru că trebuie să-şi învingă timiditatea
şi să comunice prin cuvânt, pentru a fi înţeles mai bine;
 Nevoia de a învăţa – o bună exprimare şi comunicare este legată de capacităţile intelectuale
ale copilului, care şi le poate dovedi în mare parte şi printr-un limbaj corespunzător;
 Nevoia de afecţiune - copilul are nevoie să fie iubit, în ciuda tulburării pe care o are;
 Nevoia de o imagine de sine mai bună pentru a-şi învinge reţinerea a de orice activitate,
timiditatea, de a căpăta încredere în forţele proprii şi a participa, astfel, activ la orice
activitate realizată în grădiniţă, dar şi în familie
ETAPA a III-a
PLAN DE INTERVENŢII
(obiective de realizat de către copil şi acţiuni ce trebuiesc urmate)
În realizarea acestui plan educatoarea trebuie să pună accent pe continuitatea activităţilor de la grădiniţa
în familie şi pe o implicare mai mare a familiei în realizarea obiectivelor.
Obiectiv I – să pronunţe corect sunetele;
Activităţi specifice
Exerciţii pentru gimnastica buzelor
- ridicarea buzei superioare, buza de jos rămânând pe loc;
- lăsarea pronunţată în jos a buzei inferioare;
- sugerea buzelor pe rând, apoi una sub alta;
- se fac buzele trompă, se mişcă la dreapta, la stânga şi se rotesc; etc.
 Exerciţii pentru gimnastica obrajilor
- suptul obrajilor printre măsele;
- rânjetul: buzele se întind puternic în părţi, în sus, odată cu comprimarea
obrajilor şi dezvelirea dinţilor;
- umflarea obrajilor, pe rând;
- în timpul acestor exerciţii se pot pronunţa sunetele: s, z, b, ,m, , etc.
 Gimnastica limbii:
- scoaterea limbii din gură, în foră de lopată în poziţie orizontală şi
strângerea ei între dinţi;
- scoaterea mult din gură a limbii şi apoi introducerea ei în fundul gurii
cât ai mult şi cu vârful ridicat şi făcut ghem;
- cu limba scoasă şi gura puţin deschisă copilul va duce vârful limbii în
sus, spre nas, în jos spre barbă, la dreapta, la stânga;
- lipirea limbii de cerul gurii şi desprinderea ei cu zgomot.
 Gimnastica maxilarelor:
- închiderea şi deschiderea gurii cu putere, ajutându-se de mâini;
- după ce se va deschide suficient, se va pronunţa sunetul „c”
- cu limba bine sprijinită în spatele dinţilor incisivi inferiori, se va apăsa
puternic maxilarul, apoi se va împinge înainte în sus, se va trage înapoi.
 Jocuri exerciţiu:
„Sforăitul calului ”, „Oprim calul”
„Bate gongul” „Căţelul mârâie”
„Fă ca mine” „Copilul tremură”
„Păsărica zboară” „Creanga se rupe”
„Cântă ca mine”.
 Exerciţii de pronunţare a sunetelor „r”, „l”, „s”, „z”, „ş”,„j”, „c”, „b”, „m” .
 Exerciţii – frământări de limbă
Ex. „Rică nu ştia să zică rămurică”, „Un pitic”
 Exerciţii pentru corectarea auzului fonematic
„Chemăm pisica”, „Zi ca mine”, „Să nu speriem păsările”, „Ce ai auzit?”
 Imitarea onomatopeelor
 Jocuri, exerciţii de emitere
„Şuieră ca mine”,
„Cine şuieră mai tare”, etc.
 Exerciţii cu logopedul săptămânal
 Aceste exerciţii se pot face în orice moment liber al educatoarei (în special dimineaţa) şi la
începutul activităţilor de dezvoltare şi educare a limbajului.
Obiectiv II – să se exprime corect în propoziţii;
Obiectiv III – să povestească în propoziţii scurte;
Activităţi specifice acestor obiective
Jocuri didactice (denumire de obiecte, pronunţarea cuvintelor)
„Ce este”,„Cine trimite cadoul”„Cine a venit” „Cine face aşa”
Jocuri didactice (formulare de propoziţii)
„Spune ce face?” „Repetă după mine”
 Jocuri didactice (despărţire în silabe)
„Jocul silabelor”
 Jocuri – exerciţiu – citire de imagini
„Hai să spunem o poveste”
„Ce vezi în imagine?”
Activităţi de lectura după imagini cu teme diferite
Ex. „Familia mea”, „La magazin”, „O plimbare cu trenul”, etc.
 Activităţi de convorbire cu teme diferite
Ex. „Cine e prietenul tău”, „Cu ţi-ai petrecut vacanţa”, „Ce ştii despre
 Activităţi de memorizare cu teme diferite
„Florile îi sunt surori” „Prietenii curăţeniei”, etc.
 Corectarea pronunţiei
 Obiectiv IV – să relaţioneze cu ceilalţi copii;
Activităţi specifice
Participarea la jocuri de rol („De-a familia”, „De-a grădiniţa”, „De-a
doctorul”, „De-a trenul”, etc.) în care să aibă un rol principal
 Participarea la activitatea „Şi noi muncim”
 Participarea ca ajutor al educatoarei la toate activităţile grupei, transmiterea de sarcini
copiilor;
 Realizarea de activităţi pe subgrupe, punându-se accent pe munca în echipă şi
responsabilizarea membrilor;
Obiectiv V – să comunice cu toţi cei din jurul său;
Activităţi specifice
Discuţii libere cu orice subiect care îl interesează;
 Jocuri exerciţiu
„Jocul întrebărilor” „Dacă aş fi”, etc.
– desfăşurate în cadrul „Întâlnirii de dimineaţă”
 Activităţi alese care să-i pună pe copii în situaţia de a-şi exprima în public o părere, de a
cânta în public;
Obiectiv VI – să precizeze sensul cuvintelor;
Obiectiv VII – să caracterizeze fenomene, obiecte, fiinţe, plante, animale, folosind
cuvintele corespunzătoare;
 Folosirea corespunzătoare a cuvintelor care definesc noţiuni, categorii de obiecte
Ex. – jocuri didactice
„Spune cum este?”, „Ce face copilul”,
Obiectiv VIII – să manifeste încredere în forţele proprii, în cei din jur (familie, cadre
didactice), realizând că este iubit şi nu este vina lui pentru această tulburare de vorbire;
 Discuţii ale educatoarei cu copilul pentru a-l convinge, să se exprime liber, să se manifeste
firesc şi să persevereze în a exersa pronunţia sunetelor şi a cuvintelor;
 Discuţii cu copiii din grupă pentru a avea un comportament apropiat faţă de Bogdan, să
vorbească cu el, să-l corecteze fără a-i crea disconfort
 Discuţii cu familia pentru a continua activităţile din cămin, repetând cu el orice cuvânt,
vorbind clar tot timpul.

BIBLIOGRAFIE:
1. Păunescu C., ,,Tulburările de vorbire la copil’’, Ed.Medicală, Bucureşti, 1966;
2.Verza E., ,,Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei’’,
Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1987;
3.Verza, E. – 1977, Dislalia şi terapia ei, EDP, Buc.
4. Vrăsmaş E., ,,Terapia tulburărilor de limbaj – intervenţii
logopedice’’,E.D.P.,Bucuresti, 1997.
6