Utilizarea metodei Learn în ameliorarea şi corectarea dislaliei şi a dificultăţilor

de învăţare - studiu de caz

Prof. logoped Coceanu Maria – CJRAE Neamţ
Prof. itinerant Scutaru Luminiţa
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Târgu Neamţ

A. DATE PERSONALE
1. Nume şi prenume: T. A.
2. Locul şi data naşterii: 21.05.2005, Târgu Neamţ
3. Domiciliu: Târgu Neamţ
4. Sex: masculin
B. DATE PRIVIND MEDIUL FAMILIAL
1. Numele şi prenumele părinţilor:
- tata: I.
- mama: M.
2. Ocupaţia părinţilor:
- tata: lucrător sezonier în construcţii
- mama: muncitoare
3. Fraţi: O. - clasa a IV- a
4. Bugetul familiei: nivel mediu
5. Condiţii de locuit: modeste - casă cu două camere
6. Structura familiei: organizată
7. Atitudinea familiei faţă de copil: contradictorie - suportivă, încurajatoare din partea mamei,
iar în ceea ce priveşte relaţia cu tatăl său, aceasta este distantă.
C. DATE MEDICALE SEMNIFICATIVE
Sarcina a decurs normal, naşterea fiind la termen, prin cezariană. Dezvoltarea fizică a
copilului este una normală, a făcut primii paşi la 1 an iar primele cuvinte le rosteşte în jurul vârstei
de 1 an şi jumătate.
D. DATE PSIHOLOGICE SEMNIFICATIVE
 Subiectul prezintă un nivel de dezvoltare intelectuală corespunzător vârstei cronologice (IQ=
107). Analiza şi sinteza sunt optim dezvoltate, realizând cu uşurinţă abstractizări, generalizări,
ordonări, serieri, incluziuni.

1
 Posedă un volum mediu de cunoştinţe memorate, pe care le poate reactualiza fidel, iar fixarea
cunoştinţelor nu necesită multiple repetiţii. Se constată memorie de lungă durată şi verbal-
logică.
 La nivelul limbajului, elevul prezintă un volum şi varietate corespunzătoare de cuvinte,
persistând însă unele greşeli de topică.
 Atenţia în învăţare este labilă, oscilantă, elevul concentrându-se pentru perioade scurte de timp,
fiind uşor distras.
 La nivelul imaginaţiei, copilul prezintă posibilităţi combinatorice multiple, realizând o distincţie
corectă a elementelor reale de cele imaginare, din poveşti sau imagini.
 Capacităţi temperamentale: tip predominant coleric.
 În ceea ce priveşte caracterul, manifestă o atitudine indezirabilă faţă de adulţi şi colegi, ignorând
şi respingând normele de conduită civilizată.
 Voinţa este caracterizată de o capacitate deficitară de a acţiona în conformitate cu scopul,
abandonând activităţile dificile.
 În sfera afectivităţii se constată prezenţa unui nivel redus al emotivităţii, a unor tendinţe de
impulsivitate verbală şi fizică.
E. DATE PEDAGOGICE
Subiectul prezintă un potenţial ridicat de învăţare, însă motivaţia insuficient formată îl
împiedică să obţină rezultate şcolare de nivel superior. De asemenea, se constată prezenţa unor
lacune la nivelul achiziţiilor şcolare ce îl împiedică să prezinte un parcurs de învăţare constant.
F. PARTICULARITĂŢI DE VÂRSTĂ ŞI MODUL DE MANIFESTARE ALE
SUBIECTULUI
Subiectul desfăşoară activităţi specifice vârstei, în general de tip ludic, preferă compania
copiilor de aceeaşi vârstă şi adoptă uneori o atitudine dominatoare, însuşindu-şi rolul de lider,
impunând propriile reguli. Adesea se comportă impulsiv, deranjând colegii în timpul activităţilor şi
reacţionând inadecvat faţă de observaţiile şi sugestiile primite din partea cadrului didactic.
G. EVOLUŢIA LIMBAJULUI ŞI CONCLUZII LOGOPEDICE
Primele cuvinte sunt articulate în jurul vârstei de 1 an şi jumătate, evoluţia ulterioară a
limbajului având un parcurs corespunzător. În ceea ce priveşte nivelul de înţelegere a vorbirii,
subiectul are capacitate de comprehensiune mărită. Subiectul întâmpină dificultăţi în pronunţarea
sunetelor ş, ţ şi r, cu un diagnostic logopedic de dislalie de evoluţie, polimorfă, respectiv
parasigmatism, rotacism şi pararotacism.
Referitor la vorbirea reflectată, subiectul dispune de o capacitate ridicată de redare prin
imitaţie, pronunţând izolat majoritatea sunetelor, cu excepţia celor afectate de dislalie.Vorbirea
2
independentă este dominată de o pronunţare defectuoasă la nivelul cuvântului şi a propoziţiei,
apărând situaţii în care interlocutorul întâmpină dificultăţi în înţelegerea mesajului transmis de
logopat. Vocabularul activ este dezvoltat, comunicarea fiind expresivă, cu posibilităţi ridicate de
înţelegere şi utilizare a noţiunilor din cadrul propoziţiilor cu conţinut familiar şi nou.
H. PROGNOSTIC LOGOPEDIC ŞI EDUCAŢIONAL
Se apreciază o evoluţie lentă (din cauza neimplicării voluntare), dar favorabilă la nivelul
dislaliei. Referitor la sfera comportamentală, există probabilitatea ca subiectul să manifeste în
continuare tendinţele uşor deviante, iar la nivelul achiziţiilor şcolare se consideră că va reuşi să
recupereze cunoştinţele insuficient însuşite;
NEVOI ALE SUBIECTULUI
PUNCTE TARI OPORTUNITĂŢI
- potenţial cognitiv ridicat; - oportunitatea de a urma terapie logopedică
- prezintă un vocabular dezvoltat; şi individuală;
- utilizează corespunzător noţiuni uzuale şi - prezenţa unei dislalii de evoluţie, relativ
noi; uşor de corectat;
- atitudinea încurajatoare din partea mamei;
AMENINŢĂRI PUNCTE SLABE
- atitudini parentale contradictorii, - lipsa motivaţiei intrinseci pentru corectarea
nefavorabile unei dezvoltări optime; limbajului şi a recuperării materiei;
- atitudine excesiv autoritară manifestată de - insuficienta conştientizare a tendinţelor
tată; negative ale comportamentului propriu;
- neimplicarea afectivă a tatălui în creşterea şi - dispune de posibilităţi minime de integrare
educarea copiilor; şi relaţionare;
- reacţii de respingere din partea colegilor şi - relaţionare deficitară cu colegii şi cadrele
etichetarea logopatului; didactice;

Astfel, priorităţile subiectului privesc următoarele necesităţi:

a. de a interveni din punct de vedere logopedic (terapie logopedică);
b. de a corecta dificultăţile din plan comportamental şi remedierea lacunelor existente la
nivelul achiziţiilor cognitive (servicii de sprijin);
c. de a conştientiza familia cu privire la rolul şi importanţa atitudinilor parentale în formarea şi
educarea unui copil (servicii de sprijin);

3
I. MODALITĂŢI DE A RĂSPUNDE LA ACESTE NEVOI
- copilul urmează, o şedinţă pe săptămână, un program terapeutic de corectare a dislaliei,
parcurgând etapele specifice terapiei, momentan fiind în etapa de automatizare;
- două şedinţe pe săptămână beneficiază de servicii de sprijin din partea profesorului itinerant;
- pentru gestionarea optimă a cazului, logopedul şi profesorul itinerant utilizează metoda
LEARN în încercarea de a diminua tendinţele negative din sfera comportamentului:
 Limitare – stabilirea responsabilităţilor şi a consecinţelor aplicate în cazul
nerespectării acestora, rutina (recompensa);
 Expectanţe (aşteptări) – utilizarea unor tehnici de conştientizare a dificultăţilor
proprii şi stimularea efortului de a găsi singur soluţii (poveşti terapeutice);
 Acceptare – atitudinea tolerantă şi existenţa unei păreri pozitive necondiţionate faţă
de subiect;
 Retragere (transferarea responsabilităţii către elev) – implicarea elevului în
monitorizarea propriului comportament şi realizarea unui portofoliu cu realizările şi
contractele comportamentale respectate de el;
 Network (relaţionarea) – tehnici ce stabilesc legături pozitive între părinţi şi copil.
- implicarea părinţilor în activităţi de consiliere pentru formarea unor atitudini unitare în ce
priveşte educaţia copiilor.
J. REZULTATE OBŢINUTE
- ameliorarea deficienţelor în sfera pronunţiei sunetelor afectate de dislalie, scăderea
frecvenţei greşelilor de topică;
- recuperarea informaţiilor şi achiziţiilor insuficient consolidate;
K. REZULTATE SCONTATE
- corectarea tulburării de limbaj;
- stimularea interesului pentru activităţile şcolare;
- formarea şi dezvoltarea unor atitudini dezirabile în plan comportamental (şcolar şi social);
- responsabilizarea familiei în ceea ce priveşte educaţia copilului.
BIBLIOGRAFIE:
Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi;
Mititiuc I., (1996), Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburări de limbaj, Editura
Ankarom, Iaşi;
Olsen, J., Nielsen, T.W., (2009), Noi metode şi strategii pentru managementul clasei,
Editura Didactica Publishing House.