Sunteți pe pagina 1din 15

Impartirea administrativ teritoriala a Austriei

Date generale
Austria, oficial Republica Austria face parte din categoria statelor central
europene, fiind amplasata in bazinul mijlociu al Dunarii si avand o suprafata de
83.859 km2. Se invecineaza cu Germania in Nord, Elvetia si Lichtenstein in Vest,
Italia si Slovenia in Sud, Slovacia si Ungaria la est.
Conform recensamantului , populatia totala in anul 2000 era de 8,1 milioane
locuitori, inscriindu-se in categoria statelor slab populate. Structura nationala a
populatiei reflecta o dominare a a sutriecilor de origine germana, rata natalitatii
este de 9.9%o, mortalitatea 10%o, sporul natural 0,1%o.
Austria este o republica federala si este divizata in 9 landuri federale:
Burgenland, Carintia, Austria Inferioara, Salzburg, Stiria, Tirol, Austria
Superioara, Viena, Vorarlberg.
Capitala Austriei este Viena, situata in extremitatea estica a republicii, in
landul cu acelasi nume si este traversata de Dunare. Limba oficiala este germana,
iar sarbatoarea nationala are loc pe 26 octombrie.
Austria este o tara cu relieful predominant muntos, cu o altitudine medie de
910 m. In general lanturile majore sunt dispuse pe directia est-vest si sunt separate
unele de altele prin vai inguste. Lanturile muntoase din nord sunt Alpii Tirolului de
Nord si Alpii Salzburgului. Printre cele centrale se numara Muntii Hoche Tauern,
care au cel mai inalt varf din tara Grossglockner (3.797 m.) unde se afla si ghetarul
Pasterze unul din cei mari din Europa. In sud se afla Alpii Otzal Zillertaler, Alpii
Carnic si Muntii Karawanken. Suprafata ocupata de campii este foarte mica.
Campia este doar in zona Vienei, numita Bazinul Dunarii.
Datorita economiei dezvoltate Austria dispune de cai ferate electrificate ce
traverseaza un numar mare de tuneluri si o retea densa de sosele. O axa de
circulatie importanta este Dunarea, navele de marfuri si pasageri navigand prin
canalul Dunare-Main-Rin si ajugand la Marea Nordului sau la Marea Neagra.
Dispunand de un relief accidentat, Austria are putine aeroporturi, cel mai mare
fiind Viena.
Austria si-a dezvoltat industria de exploatare a fierului si a carbunelui,
siderurgica, de prelucrare a petrolului, energetica, a constructiilor de masini si
textila.

Scurt istoric
Pe teritoriul Austriei au locuit in vechime ilirii si apoi celtii. Dupa dominatia
romana a urmat dominatia triburilor germanice si apoi includerea acestora in
componenta Statului Franc. In timpul dominatiei romane Austria era impartita intre
provinciile romane Raetia, Novicum si Pannonia.
In 1278 ducatul Austriei este cucerit de regele german Rudolf I de Habsburg.
In 1453, Austria devine arhiducat, iar reprezentantii dinastiei de Habsburg vor fi
regi ai Germaniei si imparati ai Imperiului Romano-German, pana in 1806.
Intre secolele XIII-XVI, Austria a reprezentat un stat patrimonial al
Habsburgilor si se stabilesc trasaturile fundamentale ale monarhiei pentru trei sute
de ani. La 1 ianuarie 1527 in conformitate cu prevederile Ordonantei, Consiliul se
ocupa cu problemele ce priveau politica generala a statului, iar suveranul participa
la sedintele acestui Consiliu.
Secolul al XVI-lea este foarte important pentru istoria Austriei. Boemia,
Moravia, Silezia si Ungaria Occidentala intra sub suveranitatea Austriei, care
devine o mare putere si stat multinational. Perioada 1683-1699 este marcata de
ocuparea intregii Ungarii, a Transilvaniei, a unor parti din Slovenia, Croatia si in
1718 a Banatului. Aceasta perioada coincide cu expansiunea Imperiului
Habsburgic spre Sud-Est.
In timpul Revolutiei din 1848 se incearca elaborarea unei constitutii de tip
federal, dar neo-absolutismul acopera cu totul rolul vechiilor institutii locale. Dupa
1860, solutia federala este acceptata si se constituie un Consiliu al Imperiului.
Aceste masuri i-a nemultumit pe nobili sip e functionarii superiori, care au propus
un regim parlamentar unic, avand drept de control asupra administratiei,
asemanator regimurilor din Franta si Anglia.
Imperiul Austro-Ungar se caracteriza prin existent a doua entitati distincte:
pe de o parte Regatul Ungariei iar pe de alta parte, un ansamblu de tari aflate sub
suveranitatea ereditara a Austriei.
In 1879 a fost incheiata alianta cu Germania ce a pus bazele Triplei
Aliante (Germania, Austro-Ungaria si Italia). Asasinarea lui Sarajevo, la 28 iunie
1914, duce la declansarea primul razboi mondial.. Infrangerea Austro-Ungariei in
razboi accelereaza dezagregarea imperiului.
La 12 decembrie 1918 este proclamata Republica Austria, stat federal,
ale carei frontiere sunt stabilite la 10 septembrie 1919 prin Tratatul de la Saint-
Germain-en-Laye. Constitutia consacra neutralitatea ca principiu al politicii de stat.
Conflictele dintre partidul populist si partidul social-democrat transforma Austria
intr-o simpla provincie a Germaniei naziste sub numle de Ostmark.
Ca urmare a infrangerii Germaniei naziste, Statul Austriac este
restabilit prin Declaratia de independenta din 27 aprilie 1945.
In present, principalele documente constitutionale avand relevant in
ceea ce priveste regimul de dret al Austriei sunt: Legea constitutional federala din
26 octombrie 1955, Legea constitutional federala cu privire la protectia libertatii
individuale, cuprinzand principalele drepturi garantate de Constitutie, la care se
adauga Legea din 1955 cu privire la neutralitatea Austriei, considerate in egala
masura ca avand valoarea unui text constitutional.
Organizarea statala a Austriei
Puterea legislative a Federatiei este exercitata impreuna de catrea Consiliul
National si Consiliul Federal.
Consiliul National este ales in conformitate cu principiile reprezentarii
proportionale, prin vote egal, direct, secret si individual. Consiliul Federal
reprezinta cele noua Land-uri federale.
Legislatura Consiliului National are o durata de patru ani, iar Consiliul
Federal este reinnoit partial dupa alegerile provincial. Consiliul National cuprinde
183 de deputati iar Consiliul Federal 58 reprezentanti.
Alegerea Consiliului National se face pe baza de scurtin de lista iar alegerea
Consiliului Federal se face de catre Dietele regionale (Landtage) ale celor noua
Land-uri, potrivit, unui mod de repartitie al locurilor, proportional cu numarul de
locuitori. Reprezentantii voteaza potrivit optiunilor lor politice si in bloc pentru
Land-urile carora le apartin.
In sistemul bicameral austriac, Consiliul National ocupa o pozitie
preponderenta, fiind singurul care poate demite Guvernul pe calea unei motiuni de
cenzura. Consiliul Federal nu dispune decat de un drept de veto suspensiv, el
devenind efectiv doar in situatia in care interesele Land-urilor sunt afectate.
Membrii Consiliului National si ai Consiliului Federal au un statut juridic
asemanator parlamentarilor din toate tarile democratice. Legile constitutionale sau
dispozitiile constitutionale cuprinse in legi ordinare nu pot sa fie adoptate de
Consiliul National decat daca cel putin jumatate din membrii sai sunt prezenti si
daca intrunesc majoritatea de doua treimi a voturilor exprimate. Orice modificare a
Constitutiei federale trebuie sa fie supusa unui referendum, la care vor participa
toti cetatenii cu drept de vot.
Presedintele federal este ales de intreaga populatie a tarii prin vot universal,
egal, direct, secret si personal. Participarea la vot este obligatory in acele Land-
uriin care aceasta masura a fost adoptata in mod expres. Atributiile Presedintelui
federal sunt similar celor de care dispun presedintii in cazul republicilor semi-
prezidentiale. In timpul mandatului de 6 ani, Presedintele federal nu poate apartine
nici unei Adunari Reprezentative Generale si nici nu poate exercita o anumita
profesie. In cazul in care se afla in imposibilitatea de a-si exercita mandatul,
atributiile sale sunt indeplinite de care Cancelarul federal desemnat de presedinte.
Guvernul federal se compune din Cancelarul federal, vice cancelarul si
ministri federali. Membrii Guvernului federal sunt responsabili in fata Consiliului
National. Daca Consiliul retrage increderea Guvernului, atunci Guvernul federal
sau ministrul federal trebuie sa fie destituiti din functiile lor.
Ca in orice stat democratic, autoritatea se structureaza pe cele 3 ramuri:
juridica, legislative si executive.
In Austria autoritatea executive functioneaza ca un system cu “administrare
federala indirect”, in care ministerele federale sunt responsabile doar pentru
planificare, coordonare, elaborarea ordinelor si controlul administrative,
respectarea legii si ordinii.
Puterea judecatoreasca – constitutia Austriei consacra independent si
inamovibilitatea judecatorilor. Tribunalele nu pot examina validitatea legilor,
regulamentelor sau a tratatelor internationale. Constitutia Austriei stabileste
existent juriului in cazul crimelor sanctionate cu pedepse grave sau al infractiunilor
politice. In alte cazuri, pentru infractiuni mai putin grave, se stabileste un system
de asesori.

Puterea Land-urilor
Puterea legislative a Land-urilor este exercitata de adunari numite Landtage,
alese prin vot universal, egal, direct, secret si personal. Membrii Landtage-urilor
beneficiaza de aceleasi imunitati ca si deputatii care fac parte din Consiliul
National.
Legile Land-urilor sunt votate de Landtag, consemnate si promulgate
conform Constitutiei Land-ului si publicate in Monotorul Oficial al Land-ului.
Aprobarea Guvernului federal este solicitata numai cand executarea unei legi a
Land-ului presupune concursul organelor federatiei. Toate legile adoptate de Land-
uri trebuie insa communicate Cancelariei federale, care poate formula o opozitie
motivate. Legea nu poate fi publicata decat daca Landtag-ul o voteaza din nouin
prezenta a cel putin jumatate din membrii sai. Landtag-urile pot fi dizolvate de
Presedintele federal, la cererea Guvernului federal si cu aprobarea Consiliului
federal.
Puterea executive este exercitata in cadrul fiecarui Land de un Guvern ales
de Landtag. Guvernul se compune dintr-un Landeshauptmann, numarul necesar de
supleanti si alti membri. Constitutia delimiteaza problemele care sunt de
competenta Land-urilor de cele, care revin Federatiei, dar si o parte dintre acestea
pot fi delegate catre Landeshauptmann. In asemenea materii el va fi supus insa
instructiunilor Guvernului federal. Constitutia Austriei stabileste importante
atributii in competent comunelor. Orasul Viena, capital tarii, are insa statutul de
Land.
Controlul si garantarea legalitatii actelor administrative la nivelul Land-
urilor se face prin Camerele administrative independente, chemate sa emite
hotarari dupa epuizarea cailor de recurs administrative.
Curtea constitutionala statueaza in materie de actiuni patrimoniale intentate
contra Federatiei, Land-urilor, districtelor, comunelor si sindicatelor inter-
comunale, in masura in care rezolvarea unor asemenea problem nu este de
competent tribunalelor ordinarea sau a autoritatilor administrative.
Curtea constitutionala mai are si o serie de alte competente, dintre care
mentionam controlul legalitatii si constitutionalitatii tratatelor internationale,
contestatiile cu privire la alegerea Presedintelui federal, contestatiile referitoare la
alegerea guvernelor de Land-uri, cererea unor adunari representative de a se
pronunta decaderea din mandate a unuia din membrii sai, punerea sub acuzare a
Presedintelui federal sau a membrilor Guvernului, incalcarea legii de catre un
Landeshauptmann.

Impartirea administrativ teritoriala


Austria este o republica federala formata din 9 state cunoscute sub
denumirea de Land. Fiecare land are propria sa constitutie, parlament si guvern
propriu. Cea mai mare parte a atributiilor administrative revin land-urilor ceea ce
inseamna ca in cazul Austriei se poate vorbi de o admninistratie indirecta si un
sistem administrativ descentralizat. Fiecare land are responsabilitatea proprie
pentru realizarea propriilor sarcini administrative si pentru sarcinile delegate de
reprezentantii administratiei federale. Autoritatea land-urilor este limitata de
Guvernul federal, care urmareste intreaga activitatea desfasurata de acestea.
Dupa cum am amintit, in 1918 Austria a trecut de la monarhie constitutional
la republica, ceea ce a facut ca in 1920 cand s-a incheiat perioada de tranzitie,
organizarea statului ca o Federatie. Astfel statul federal este compus din provincii
autonome, denumite land-uri. Acestea sunt: Vorarlberg, Tyrol, Salzburg, Styria,
Carinthia, Austria Superioara, Austria Inferioara, Burgenland si Viena.

Austria Inferioara
Austria Inferioara (Niederösterreich) este unul dintre statele federale din
Austria. Capitala Austriei Inferioare este Sankt Pölten — cel mai nou oraș-capitala
din Austria. Landul se invecineaza cu Slovacia, Republica Ceha și cu landurile
austriece Austria Superioara, Steiermark si Burgenland. Cu o suprafata de 19,174
km² si o populatie de 1,5 milioane de locuitori, este cel mai mare land din Austria.
Austria Inferioara este impartita in patru regiuni, cunoscut sub numele de
Viertel (trimestre):
 Weinviertel
 Waldviertel
 Mostviertel
 Industrieviertel
Administrativ, este impartita in 21 de districte (Bezirke) si 4 orase statuare
(Statuarstadte). Un oras statuar, este un oras care are propria sa lege municipala si
mai mult de 20 000 de locuitori. Acest statut este agreat de guvernul federal si nu
aduce pericol interesului national. Este responsabil de a coordona districtele, care
impreuna cu consiliul municipal formeaza autoritatea administrativ districtuala.
Orase independente: Krems, St Pölten, Waidhofen an der Ybbs, Wiener
Neustadt
Districte: Amstetten, Baden, Bruck an der Leitha, Gänserndorf, Gmünd,
Hollabrunn, Corn, Korneuburg, Krems-Land, Lilienfeld, Melk, Mistelbach,
Mödling, Neunkirchen, St Pölten-Land, Scheibbs, Tulln, Waidhofen an der Thaya,
Wiener Neustadt-Land, Wien-Umgebung, Zwettl.
Austria Inferioara este strabatuta de Dunarea aproape in intregime.
Are o frontiera internationala de 414 km cu Republica Ceha si Slovacia.

Austria Superioara
Austria Superioara (Oberösterreich) este unul dintre cele noua state federale
ale Austriei. Capitala sa este Linz. Austria Superioara se invecineaza cu Germania
si Republica Ceha, la fel ca si cu alte landuri austriece cum ar fi Austria Inferioara,
Steiermark si Salzburg. Cu o suprafata de 11.980 km² si 1,3 milioane de locuitori,
Austria Superioara este al patrulea land austriac ca marime si al treilea ca
populatie.
In Evul Mediu, o mare parte a Austriei Superioare a apartinut de Ducatul
Styria.
Austria Superioara este impartita in 4 regiuni:
 Hausruckviertel
 Innviertel
 Muhlviertel
 Traunviertel
Administrativ este impartita in 15 districte si 3 orase statuare.
Orase statuare: Linz, Steyr, Wels.
Districte: Braunau am Inn, Eferding, Freistadt, Gmunden, Grieskirchen,
Kirchdorf an der Krems, Linz-Land, Ried im Innkreis, Rohrbach, Schärding, Steyr-
Land, Urfahr-Umgebung, Vöcklabruck, Wels-Land

Carintia
Carintia (Karnten) reprezinta cel mai sudic land austriac. Se invecineaza cu
Slovenia, Italia si celelalte landuri austriece, Tirol, Salzburg si Styria. Capitala sa
este Klagenfurt. Singurul oras important pe langa acesta este Villach (aceste doua
orase sunt puternic legate din punct de vedere economic).
Numele sau este considerat a fi de origine celtica. "Carintia" provine din
limba celtica si inseamna "tinutul prieteniei".
In regiune Carintia , intre secolele al VI-lea si al VII-lea, a existat un stat
slav, iar intre secolele al XII-lea si al XIII-lea, tinutul s-a aflat in stapanirea regelui
ceh Ottokar al II-lea Přemyšl. Dupa primul Razboi Mondial, Regatul Sarbilor,
Croatilor si Slovenilor a incercat sa supuna Carintia, care, dupa plebiscitul din
1920, se regaseste intre granitele Austriei. Influenta slava din trecut este vizibila
inca din nomenclatura locurilor. In tarile slave, Klagenfurt, este cunoscut uneori
sub denumirea de Celovec
Carintia este cea mai sudica regiune a Austriei. In ceea ce priveste vegetatia
in extremitatea nordica a Carintiei se inalta piscuri acoperite de gheata, cum ar fi
Grossglockner (3.798 m), in sud, unde este o clima destul de blanda, avand in
vedere conditiile alpine, se afla colinele acoperite de o vegetatie saraca. Carintia
are un climat continental.
Muntii Tauern impart landul in doua incepand cu Salzburg. La est se afla
statul Steiermark formand o vale continua, cu partea de est a Tirolului, spre vest.
Muntii Carnieni fac granita cu Italia si Slovenia.
Raul Drava (Drau) si afluentii sai au dus la formarea in muntii din Carintia, a
numeroase vai si lacuri devenite atractia turistica a regiunii. Vara, lacurile se
incalzesc foarte usor (temperatura apei Lacului Ossiach urca pana la 25 °C), pe
cand iarna ingheta complet.
Un rol important in economia acestui land federal, pe langa turism l-au jucat
in trecut exploatarea bogatiilor naturale (extractia minereurilor de fier, de plumb
etc) si agricultura.
Carintia este impartita in 8 districte rurale si 2 urbane, ultimele fiind orasele
statuare, Klagenfurt si Villach. Sunt 132 de municipalitati, 17 fiind recunoscute ca
orase si 40 ca orase piata (Marktgemeinden).
Orase statutare: Klagenfurt si Villach
Zonele rurale: Spittal an der Drau, Hermagor, Villach-Land, Feldkirchen, St
Veit un de Glan, Klagenfurt-Land, Volkermarkt, Wolfsberg.

Stiria
Stiria (Steiermark) este un stat federal, situat in sud-estul Austriei. Este al
doilea land ca suprafata din Austria, acoperind 16.388 kmp. Are granita cu
Slovenia si cu alte landuri austriece, cum ar fi Austria Superioara, Austria
Inferioara, Salzburg, Burgenland si Carintia. Are o populatie de 1.183.303 locuitori
(2001). Capitala sa este orasul Graz.
Capitala landului – orasul Graz – este al doilea oras ca marime din Austria
si atrage tot mai multi turisti prin nenumaratele evenimente culturale, fiind capitala
culturii in 2003. Orasul in stil renascentist este unul din cele mai bine pastrate din
Europa (Grazul a fost o perioada capitala). Orasul este situat pe raul Mur, in sud-
estul Austriei. Numele deriva din slovenul grad, care inseamna castel.
In Stiria a existat o trecere de la sectorul de productie spre sectorul
serviciilor. Acest lucru a avut efecte negative pentru regiunile industriale care au
suferit un declin al populatiei in ultimii ani. In 2004 Stiria a avut cea mai
importanta crestere economica din Austria datorita orasului graz care a inregistrat o
importanta crestere economica precum si a populatiei.
Stiria este impartita in 16 districte si un oras statuar.
Oras statuar: Graz
Districte: Bruck an der Mur, Deutschlandberg, Feldbach, Furstnfeld, Graz
Umgebung, Hartberg, Judenburg, Knittelfeld, Leibnitz, Leoben, Liezen,
Murzzuschlag, Murau, Radkersburg, Voitsberg, Weiz.

Vorarlberg
Un land care va va fermeca pentru totdeauna cu ale sale vai largi, varfuri
maiestuase de munte, pajisti moi si verzi si ape albastre si limpezi precum o
oglinda. Un land cu o ospitalitate ce vine din inima si cu o gastronomie
multifatetata, ce oferă totul de la produsele traditionale la cele mai rafinate. Un
land, care prin oferta sa de timp liber plina de inspiratie, prin scena sa culturală
plină de viata, laolaltă cu centrele pulsante de cultura, va deschide noi orizonturi.
Pe scurt: Vorarlberg, în vestul Austriei, un land care vă indeamna la drumetii, la
ascultare, la lectura, la privit, la gust, la experiente.
Este cel mai vestic stat federal al Austriei. Desi este al doilea cel mai mic
(Viena este cel mai mic), are granita cu trei tari:
Germania (Bavaria si Baden-Württemberg)
Elvetia (Graubünden si St. Gallen)
Liechtenstein
de asemenea se invecineaza cu landul austriac Tirol.
In Vorarlberg locuiesc 352.000 de persoane impartite în 96 de
municipalitati, landul are o suprafata de 2.600 km². Cel mai inalt varf este Silvretta
(3404 m). Se vorbeşte un dialect al limbii germane, mai apropiat de cel din Elvetia
Capitala landului este Bregenz, care este si unul dintre cele cinci orase
principale ale sale, celălalte fiind: Dornbirn, Hohenems, Feldkirch şi Bludenz.
Viena
Viena reprezinta tot ceea ce prevede ordinea constitutionala si administrativa
pe plan local și federal in Austria, dar detine, în plus, un statut special.
Viena se intinde pe o suprafata de 414 km2, are 1,69 milioane de locuitori,
este unul dintre cele nouă landuri ale federatiei, pe departe cea mai mare localitate
a tarii si, in acelasi timp, este capitala Austriei.
Avand acest statut special, Viena indeplineste conform ordinii
constitutionale si administrative austriece o funcție dublă: este oras cu statut
propriu si land federal.
Cel care conduce Primaria Vienei se află, ca orice primar al comunelor sau
oraselor austriece, in fruntea executivului orasenesc, dar primarul Vienei este în
plus reprezentantul suprem al landului, adica guvernatorul landului.
Primarul este seful administratiei orasului, al Municipalitatii. Lui i se
subordonează consilierii executivi in calitate de conducatori ai unor resorturi/grupe
constituite din mai multe departamente ale Municipalitatii, cei 23 de șefi/primari
de districte cat si toti angajatii serviciilor comunale. Primarul reprezintă de
asemenea orașul Viena in plan extern.
Guvernatorul landului este presedintele guvernului landului si reprezentant
al administratiei federale. El este ales de catre parlamentul landului (Landtag) si
depune juramantul în fata presedintelui federal. Printre atributiile guvernatorului se
numără: reprezentarea landului, transmiterea hotararilor Landtagului catre
guvernul federal. In calitate de membru al guvernului landului, guvernatorul este în
plus insarcinat cu treburile administrative ale landului. In aceasta privinta el
răspunde in fata Landtagului in calitate de reprezentant al adminstratiei federale.
Guvernul landului numeste dintre membrii săi unul sau doi loctiitori ai
guvernatorului. La Viena aceștia sunt cei doi viceprimari.
In acest fel capitala Austriei are o structură dublă: Viena nu are doar un
parlament al orasului, ci și un parlament al landului. Primul se numeste Consiliu
municipal (Gemeinderat), al doilea Landtag. Există si o dublă guvernare: cea a
orasului, Senatul municipal si cea a landului, guvernul landului.
Viena este împărțită în 23 de districte, iar fiecare district are pe lângă un
număr și un nume.

Salzburg
Salzburg (suprafaţă 7.154 km², populatie 520.000) este un stat federal sau
land (germană: Bundesland) al Austriei, avand granita cu Bavaria, Germania, si
Tirolul de Sud, Italia. Este unul dintre statele federale ale Austriei cu cei mai putini
locuitori.
Landul Salzburg este împărţit în cinci districte (Gaue): Pinzgau (Zell am
See), Pongau (Sankt Johann im Pongau), Lungau (Tamsweg), Tennengau (Hallein)
şi Flachgau (oraşul Salzburg, care este în acelasi timp si capitala landului).
In landul Salzburg se gaseste „Liechtensteinklamm”, unul dintre cele mai
adanci defileuri din Alpi. Acesta se află în apropiere de Sankt Johann im Pongau
sau St.Johann/Pg., un mic oraş în mijlocul landului.
Capitala landului este orasul Salzburg, cu o populatie de 150.000 (în 2006)
este al patrulea oras ca marime din Austria, cu arhitectura sa baroca renumita în
întreaga lume, are unul din cele mai bine pastrate centre din lumea germanica, fiind
înscris ca Loc din patrimoniul mondial pe Lista UNESCO din 1997.

Tirol
Tirolul este un stat (Bundesland) situat in partea de vest a Austriei. El
cuprinde partea austriaca a regiunii istorice Tirol. Numele sau provine de la
castelul Tirol (germana: Schloss Tirol, italiana: Castel Tirolo), castel aflat langa
Merano, in Italia. Castelul a fost resedinta straveche a contilor de Tirol.
Statul federal Tirol este impartit in doua parti - numite Tirolul de Nord si
Tirolul de Est - printr-o fasie ingusta de teren de 20 km, unde statul federal
Salzburg are frontiera directa cu provincia italiana Bolzano-Bozen (Tirolul de Sud
).
Capitala Tirolului este Innsbruck. Orasul este cunoscut pentru universitatea
sa, in special in domeniul tehnicilor moderne in medicina. Tirolul este foarte
popular pentru statiunile de schi celebre, cum ar fi Kitzbuehel, Ischgl sau Sf.
Anton.
Alte orase mai mari sunt Kufstein, Schwaz, Reutte si Landeck.

Burgenland
Burgenland este cel mai estic stat federal din Austria, ce consista din sapte
districte (Eisenstadt-Umgebung, Güssing, Jennersdorf, Mattersburg, Neusiedl am
See, Oberpullendorf si Oberwart) si din 167 localităţi. Are o lungime de 166 km si
o latime de doar 5 km (la Sieggraben)
Burgenland are o granita foarte lungă: la vest cu landurile austriece Austria
Inferioară si Steiermark, Slovacia la nord-est, Ungaria la est si Slovenia la sud.
Burgenland imparte cu Ungaria singurul lac fara revarsare naturala din
Europa: Neusiedler See.
Eisenstadt este capitala si centrul statului federal Burgenland. A fost pentru
prima data atestat documentar in anul 1118, sub numele de „Castrum Ferrum”.