Sunteți pe pagina 1din 3

Copilaria oglindita in lecturile literare

"Copilul se numeste viitorul.Atunci cand crestem un

copil contribuim la progresul viitorului"

Victor Hugo

Scoala este cea care trebuie sa dezvolte gustul si interesul copiilor de a citi, sa dezvaluie
frumusetile din scrierile nationale si universale.

In ultimii ani, in educatia copiilor si a tinerilor un loc important il ocupa computerul si


televiziunea. Acestea sunt tot mai solicitate in detrimentul lecturii individuale. Intr-o lume guvernata de
computere s 323j96d e formeaza tot mai des intrebarea : "De ce trebuie sa-l pregatim pe elev pentru a
citi din cartile la fel prezentate de la descoperirea tiparului? De ce sa atinga foile de hartie si sa
urmareasca cu privirea randurile tiparite cand, dupa accesarea unor adrese pe site , poate urmarii tot
ce-si doreste?"

Raspunsul este ca, oricat de uluitoare sunt posibilitatile unei masinarii din ce in ce mai
acaparatoare cum este computerul , acesta nu poate asigura atmosfera emotionala generata de citirea
pe "nerasuflate" a unei carti incitante. Totusi, nu este suficienta aceasta

citire. Numai atunci cand noi, invatatorii sau parintii, ne vom gasi timp sa ascultam parerile copiilor
despre ce au citit, sa traim alaturi de ei traiectoria personajului favorit, numai atunci se poate realiza "
puntea" intre imaginile din carti si realitate.

Chemarea in lumea cartilor nu vine doar din launtru, ci deseori din afara, fiind generata si
urmarita de familie si scoala. Astfel mai tarziu ea devine o parte din viata, un pas esential in formarea
gustului pentru lectura, in generarea "iubirii de carte". Cartile sunt in masura sa-i initieze pe elevi in
lectura si intelegerea unor opere literare inspirate din universul varstei lor , totodata contribuind la
dezvoltarea inteligentei , sensibilitatii si imaginatiei.Acestea au rolul de a starni bucuria , placerea si
necesitatea lecturii, sentimente descoperite de fiecare data cand deschidem o carte. Mesajul artistic al
operei, inteles in varietatea semnificatiilor sale de catre micii cititori, contribuie la educarea acestora in
spiritul unor virtuti morale alese(cinste,demnitate,adevar, curaj etc.)Interferenta dintre categoriile
estetice si extraestetice( frumosul, uratul, ludicul, gratiosul, miniaturalul, duiosul, binele, dreptatea,
munca, umanismul, etc.), valorificarea lor creatoare confera operei un spor de afectivitate si prin
aceasta , implicit, un caracter formativ.

Copilaria petrecuta in mijlocul unei naturi feerice, cu bucuriile sau tristetile caracteristice
varstei, constituie problematica multor povestiri de neuitat scrise de Mihail Sadoveanu("Parul din
ograda bunicilor", "Baietel", "La mestecanei", "Ianos Nazdravan","Un om nacajit" s.a. ). "Dumbrava
minunata", se distinge printr-o impresionanta vibratie artistica , autorul realizand una din cele mai
incantatoare combinatii de realitate si poezie.Desfasurarea epica simpla evidentiaza drama unei fetite
orfane, tiranizata de mama vitrega , tema intalnita in numeroase alte basme si povestiri. Lumea
fantastica si cea reala reflectata in imaginatia copilului sunt pretexte pentru o incursiune cu adanci si
multiple semnificatii in universul copiilor lipsiti de copilarie. Integrata ea insasi acestei lumi, Lizuca isi
dezvaluie frumusetea morala , puritatea, si delicatetea sufleteasca. Portretul fizic si cel spiritual se
intregesc astfel din detaliile acumulate pe parcursul derularii actiunii. Succesiunea de epitete si metafore
depreciative sugereaza prapastia dintre mama vitrega si fetita orfana , imposibilitatea comunicarii lor pe
plan afectiv. Imaginatia copilei , inaripata cu imagini feerice si personaje din lumea basmului,
insufleteste si anima totul in jur, atribuind plantelor si micilor vietuitoare insusiri omenesti.

Scriitorul nu se limiteaza numai la infatisarea maiestrita a comuniunii dintre om si natura , ci ,


folosind simbolul miniatural , ca si procedeul transferului , plaseaza in plan fantastic , alaturi de
suferintele Lizucai , si pe cele ale morarului Statu-Palma sau pe ale lui Fat- Frumos, indragostit de o
himera. Pendularea intre real si fantastic inlesneste intelegerea mesajului artistic: aspiratia spre o viata
fericita a tuturor copiilor orfani , indiferent de categoria sociala careia apartin . Finalul este cel asteptat :
mama vitrega si servitoarea acesteia primesc o pedeapsa binemeritata , spre marea satisfactie a micilor
cititori.

Scriitorul danez Hans Christian Andersen este autorul a numeroaselor culegeri de basme si
povesti pentru copii. Ramas orfan , micul Hans va cunoaste tot felul de privatiuni, copilaria nefericita
punandu-si astfel amprenta pe intreaga creatie de mai tarziu.

El spunea : "povestile minunate ies din viata de toate zilele ", evidentiindu-se , astfel, adevarata sursa de
inspiratie a povestitorului. Intr-un cadru citadin obisnuit se desfasoara si actiunea povestirii "Fetita si
chibriturile", in care este evidentiata tema copilariei nefericite. Drama copilului sarman , se ilustreaza
prin situarea actiunii intr-un timp bine precizat , noaptea Anului Nou , cand contrastele sociale apar si
mai pregnant.Nu intamplator eroina nu are nume ,ea fiind reprezentanta pentru toti copiii sarmani,
lipsiti de cele mai elementare bucurii ale vietii.Printr-o relatare sobra si concisa autorul puncteaza cu
compasiune realitatea tragica a copiilor proveniti din familii dezorganizate.

Creatia lui Octav Pancu -Iasi ,dedicata aproape in intregime copiilor , se distinge prin
preocuparea autorului de a cultiva ,cu vadite intentii instructiv-educative, unele valori morale( binele,
dreptatea, munca, adevarul, cinstea s.a.).Tema operei "Iedul cu trei capre" i-a fost inspirata scriitorului
de o atitudine caracteristica unor copii rasfatati si neascultatori.Ironia si umorul sunt principalele
modalitati de evidentiere a mesajului etic.

Recunoscut datorita maiestriei basmelor , povestilor si povestirilor sale, dar si a operei


autobiografice "Amintiri din copilarie", Ion Creanga este , cu siguranta, cel mai cunoscut autor in
randurile celor mici. Dar orice trasatura, fie ea si defect, ce domina omul de rand, poate deveni la un
moment dat benefica,"tot omul are un dar si un amar, si unde

prisoseste darul, nu se mai baga in seama amarul".

Prin volumul intitulat "Mama mamutilor mahmuri", scriitorul Mircea


Sintimbreanu surprinde in ipostaze dintre cele mai felurite , personajele-copii,angajate intr-un pasionat
maraton al jocului si invataturii. Invatatura ca preocupare cotidiana a scolarului mic, abia descins din
lumea mirifica a jocului ,constituie tema povestirii "Apa pentru note chioare". Nota zece , aparuta a
doua zi , in dreptul unui exercitiu scris corect si ingrijit, este rezultatul firesc al propriului efort, singura
formula care si-a dovedit pe deplin eficienta . Comentariul sfatos al scriitorului in aceste povestiri , cu
talc sau ironic, evidentiaza , in intreg ciclul, elogiul adus efortului ca sursa de izbanzi si satisfactii.

Copilul trebuie permanent indrumat catre lectura.Cine a fost vrajit o data de aceasta magie ,
va ramane pentru totdeauna dornic de incantarile ei si va cauta sa le reinoiasca. Si atunci va citi,va citi
mereu.Asta inseamna gust al lecturii.Cine stie sa-l trezeasca a azvarlit o samanta vitala a culturii, vitala
pentru ca infloreste mereu , in tot cursul vietii. Cartea este cel mai la indemana , mai comod instrument
de invatare. Primele povesti ascultate , pe urma citite, fac sa nasca in spiritul copiilor , mai intai intr-o
stare latenta, apoi din ce in ce mai intens,perceperea unor sentimente care semnifica umanul si actele
sale definitorii:dreptatea, curajul,dragostea,generozitatea, loialitatea,.Se pot stabilii legaturi afective
intre copii si carte. Daca vrem sa-i facem pe elevi sa iubeasca lectura, trebuie sa le cautam carti
construite in jurul polilor de atractie ai actiunii si imaginatiei.

"Copilul , scria George Calinescu,se naste curios de lume si nerabdator de a se orienta in


ea. Literatura care ii satisface aceasta pornire il incanta"

Robert Escarpit vorbeste despre necesitatea prelecturii , " acea faza in care prescolarii,
chiar daca nu stiu sa descifreze inca un text, trebuie invatati sa contacteze cartea , pentru a capata de
timpuriu simtul spatiului imprimat."

In primul rand ,invatatorul este chemat sa dea cel dintai exemplu.El va folosi biblioteca
pentru lecturile si documentatia personala, dar si pentru orele de clasa, invatand pe copii cum sa se
foloseasca de carti. Trebuie sa ofere elevului o deschidere cat mai clara asupra obiectului tratat.Trebuie
multa munca, initiativa si sensibilitate.