Sunteți pe pagina 1din 34

LUCRARE

METODICO -ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA
GRADULUI DIDACTIC I

INDRUMÃTOR ŞTIINŢIFIC: AUTOARE:


Prof. Dr. Ioana Mãrcuş Înv. Rodica Lazar
Şcoala Gimnazialã Tihãu
TEMA LUCRÃRII:
UTILIZAREA JOCULUI DIDACTIC
IN REALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE
CLASELOR I si a II-a, LA DISCIPLINELE :
MATEMATICÃ, LIMBA ROMÂNÃ ŞI
CUNOAŞTEREA MEDIULUI
Motto:
,, Copilul râde:
Inţelepciunea şi iubirea mea e jocul;
Tânãrul spune:
Jocul şi înţelepciunea mea-i iubirea;
Bãtrânul tace:
Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”

Lucian Blaga – “ Trei feţe”


Am ales aceastã temã, deoarece din multiplele metode activ participative utilizate în cadrul
lecţiilor, jocul are o valoare aparte prin faptul cã asigurã un randament sporit fatã de celelalte
modalitãţi de lucru folosite în activitatea de învaţare, în special la clasa I.
Jocul didactic este o activitate serioasã, care sprijinã într-un mod fericit înţelegerea
problemelor, fixarea şi formarea unor deprinderi durabile. Jocul didactic prinde viaţã în
momentul în care este valorificat cu un anumit scop.
El poate contribui la realizarea scopului propus deoarece:
Aceeaşi sarcinã didacticã se exerseazã pe conţinuturi şi materiale diferite cu reguli şi acţiuni de
joc;
Acelaşi conţinut se poate repeta de mai multe ori şi totuşi jocul este nou datoritã diferitelor
reguli şi acţiuni de joc;
Acelaşi conţinut se poate repeta de mai multe ori şi totuşi jocul este nou, datoritã sarcinilor
didactice multiple şi gradat complicate;
Regulile de joc, şi mai ales elementele de joc, asigurã sursa de energie în desfãşurarea jocului
didactic, ele fiind mereu surprize în modul de succesiune a acţiunilor, în ritmul şi calitatea
îndeplinirii sarcinii didactice, în sancţionarea greşelilor.
Prin lucrarea de faţã, doresc sã demonstrez valoarea pe care o capãtã lecţiile prin introducerea
jocului didactic la clasele I şi a II-a ori chiar mai târziu în clasele urmãtoare.
Capitolul I
Introducere
1.1 Locul şi rolul ciclului achiziţiilor fundamentale pentru evoluţia şcolarilor
1.2 Motivarea alegerii temei şi obiectivele urmãrite
Capitolul II
Particularitãţile dezvoltãrii psihofizice ale şcolarului mic
2.1 Prezentarea generalã a particularitãţilor psiho-fizice;
2.2 Particularitãţile dezvoltãrii proceselor intelectuale;
2.3 Particularitãţile proceselor afectiv-motivaţionale ale şcolarului mic;
2.4 Particularitãţile dezvoltãrii voinţei şi atenţiei la şcolarul mic.
Capitolul III
Locul şi rolul jocului didactic în clasele I şi a II-a
3.1 Delimitãri conceptuale, definiţii;
3.2 Teorii despre joc;
3.3 Jocul didactic – definiţie, tipuri;
3.4 Valenţe instructiv – educative ale jocului didactic.
Capitolul
Contribuţia
IV jocului didactic în realizarea obiectivelor specifice a
disciplinelor: limba românã, matematicã, cunoaşterea mediului
4.1 Jocuri didactice pentru dezvoltarea limbajului
4.4 Jocuri didactice pentru învaţarea matematicii
4.5 Jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului
Capitolul V
Abordarea experimentalã a temei propuse
5.1 Ipoteza de lucru
5.2 Metode de cercetare folosite
5.3 Constituirea eşantionului de elevi
5.4 Prezentarea activitãţilor experimentale propuse elevilor:
* limba românã – clasele I - a II-a;
* matematicã - clasele I - a II-a;
* cunoaşterea mediului înconjurãtor - clasele I - a II-a.
5.5. Evaluarea probelor aplicate.
Capitolul VI
Concluzii
Capitolul VII
Bibliografie
Capitolul VIII
Anexe
CAP. I Introducere
I.1 Locul şi rolul ciclului achiziţiilor fundamentale
pentru evoluţia şcolarilor
În ciclul achiziţiilor fundamentale, jocul didactic a fost, este şi va rãmâne o
strategie mereu inovativã.
Prin joc, învaţarea de tip ,,stocare”, va deveni o învãţare de tip ,,arbore” prin care
elevii vor gãsi legãturi logice, funcţionale între cunoştinţele dobândite şi competenţele
ce urmeazã a fi formate, iar apoi dezvoltate.
Obiectivele ,, ciclului achiziţiilor fundamentale” constituit din grupa
pregãtitoare a grãdiniţei şi clasele I şi a II-a, au în vedere ,, acomodarea copiilor la
exigenţele sistemului şcolar şi alfabetizarea lor iniţialã prin: asimilarea elementelor
de bazã ale principalelor limbaje convenţionale: citit, scris, calcul aritmetic,
stimularea copiilor în vederea perceperii, cunoaşterii şi stãpânirii mediului apropiat,
stimularea potenţialului creativ al copilului, al intuiţiei şi al imaginaţiei; formarea
motivãrii pentru învãţare, înţeleasã ca o activitate socialã.”
Pentru micii şcolari, jocul didactic constituie stimulentul principal al
dezvoltãrii psihice, având un rol deosebit de important în pregãtirea acestora pentru
şcoalã şi pentru integrarea lor socialã.
CAP.II Particularitãţile dezvoltãrii psihofizice ale şcolarului mic

II.1. Prezentarea generalã a particularitãţilor psihofizice


Personalitatea este un sistem hipercomplex, alcãtuit din componente bio-psiho-sociale-
culturale.
Toate aceste componente sunt fundamentale pentru alcãtuirea personalitãţii, dar ponderea lor
este diferitã.
În interacţiunea cu mediul înconjurãtor, dar în primul rând cu cel socio – cultural, omul
devine o personalitate prin dobândirea unor atribute, rezultate din activitate, cunoaştere, joc,
învãţare care contribuie la dezvoltarea şi formarea întregului sãu psihic, ceea ce face posibilã
elaborarea de comportamente tot mai adaptabile.
Prin desfãşurarea jocului didactic se produc schimbãri în conţinutul şi structura proceselor
cognitive, întrucât el face trecerea de la etapa acţiunilor practice la cea a acţiunilor mentale.
Este activitatea care dã specific personalitãţii, angajându-l total pe şcolar, stimulându-i
dezvoltarea şi efortul de perfecţionare.
II.2.Particularitãţile dezvoltãrii proceselor intelectuale
Bazându-se pe înţelegere, învãţarea se dezvoltã şi antreneazã procesele psihice cognitive ca:

Senzaţiile şi percepţiile – se subordoneazã noului tip de activitate, învãţarea iar pe parcursul


micii şcolaritãţi câştigã noi dimensiuni, evolueazã.
Reprezentãrile copilului sunt confuze, puţin sistematizate la intrarea lui în şcoala, însã sub
acţiunea învãţãrii, reprezentãrile suportã modificãri esenţiale atât în ceea ce
priveşte sfera conţinutului cât şi în ceea ce priveşte modul de a se produce şi de a
funcţiona.
Gândirea procesul cognitiv de însemnãtate centralã în reflectarea realului care prin intermediul
abstrãctizãrii şi generalizãrii coordonate în acţiuni mentale, extrage şi prelucreazã
informaţii despre relaţiile categoriale şi determinative în forma conceptelor,
judecãţilor şi raţionamentelor.
Limbajul reprezintã una dintre cele mai accentuate caracteristici ce îi diferenţiazã pe copii la
intrarea în şcoalã.
Memoria specific vârstei şcolare mici se caracterizeazã prin creşterea considerabilã a
volumului sãu.
Imaginatia este instrumentul prin care micului şcolar i se creeazã primele aspiraţii în cadrul
realului şi posibilului.
II.3. Particularitãţile proceselor afectiv - motivaţionale ale
şcolarului mic
Şcoala şi ambianţa şcolarã, reprezintã pentru copil o nouã colectivitate care adesea îl
umple de nelinişte.
Motivatia – totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, înnãscute sau dobândite care
determinã individul sã acţioneze. Sursa acţiunii este datã de interacţiunea dintre
individ şi mediu.
Afectivitatea – este tensiunea întregului organism cu efecte de atracţie sau respingere, cãutare
sau evitare. Rolul de şcolar face ca, la aceasta vârsta copilului sã i se rezerve,
atât cadrul familiei, cât şi printre ceilalţi copii, o noua poziţie, caracterizatã prin
însemne exterioare şi semnificaţii sociale distincte.
II.4. Particularitãţile dezvoltãrii voinţei şi atentiei la şcolarul
mic
Vointa multe din conduitele copilului încep sã se deruleze sub semnul lui ,,trebuie”,
,,este necesar”, ,,nu trebuie”. Voinţa ca mod de rãspuns la aceste ,,comenzi”,
iradiazã larg în cuprinsul personalitãţii copilului, punându-şi amprenta asupra
altor compartimente ale vieţii psihice.
Atentia şi capacitatea de mobilizare se exerseazã prin desfãşurarea mai multor activitãţi în
acelaşi timp şi prin necesitatea de a trece relativ repede de la o activitate la alta.
CAP.III Locul şi rolul jocului didactic în clasele I şi a II-a

III.1 Delimitãri conceptuale, definiţii:


La nivelul claselor I - IV, în structura metodelor active îşi gãsesc cu maximã eficienţã
locul, jocurile didactice, constituind o punte de legãturã între joc ca tip de activitate
dominantã în care este integrat copilul în perioada preşcolara şi activitatea specificã şcolii,
învãţarea.
Jocul didactic, ca activitate se poate organiza cu succes la toate disciplinele de
învãţãmânt, iar ca metodã, adicã ,, o cale de organizare şi desfãşurare a procesului instructiv-
educativ”, în orice moment al lecţiei.
Conceperea jocului ca metodã de învãţare, scoate mai mult în evidenţã contribuţia lui în
educarea copilului şcolar.
Jocul, în special cel didactic, angajeazã în activitatea de cunoaştere, cele mai importante
procese psihice, având în acelaşi timp, un rol formativ şi educativ. Lecţiile desfãşurate în
totalitate prin joc, cât şi cele înviorate cu jocuri didactice susţin efortul elevilor, menţinându-i
mereu atenţi şi reducând gradul de obosealã. Prin libertatea de gândire şi acţiune, prin
încrederea în puterile proprii, prin iniţiativã şi cutezanţã, jocurile didactice devin pe cât de
valoroase, pe atât de plãcute. În joc se dezvoltã curajul, perseverenţa, dârzenia, competiţia,
corectitudinea, disciplina, precum şi spiritul de cooperare, de viaţã în colectiv şi de
comportare civilizatã.
III. 2 Teorii despre joc:
Cu privire la joc au fost formulate o multitudine de teorii:

 Teoria recreãrii (odihnei)


autori: Schaller si Lazarus
 Teoria surplusului de energie
autori: Schiller si Spencer
 Teoria exerciţiului pregãtitor
autori: Karl Gross
 Teoria jocului ca stimulent al creşterii
autor: H. Carr
 Teoria exerciţiului complementar
autori: Gross si Cart
 Teoria lui J. Piaget
J. Piaget considera ca jocul este o formã de activitate a cãrei
motivaţie este nu adaptarea la real, ci, dimpotrivã, asimilarea realului
la ,,eul” sãu fãrã constrângeri şi sancţiuni.
III. 3 Jocul didactic - definiţie, tipuri
 Jocul didactic reprezintã un ansamblu de acţiuni şi operaţii care, paralel cu destinderea,
buna dispoziţie şi bucuria, urmãreşte obiective de pregãtire intelectualã, tehnicã, moralã, esteticã,
fizicã a copilului.
 Tipuri de jocuri:
În practica şcolarã întâlnim forme variate de jocuri didactice, clasificarea lor putând fi
realizatã din mai multe puncte de vedere:
a) Dupã conţinutul şi obiectivele lor:
- jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurãtor;
- jocuri didactice pentru educarea limbajului;
- jocuri didactice cu conţinut matematic;
- jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de comportament civilizat;
- jocuri muzicale;
- jocuri pregãtitoare;
- jocuri de orientare în spaţiu, de mişcare;
- jocuri aplicative cu funcţia de fixare a unor reguli sau procese şi de extindere a acestora
asupra unor situatii noi.
b) Dupã prezenţa sau absenţa materialului didactic, deosebim:
- jocuri didactice orale – fãrã material didactic;
- jocuri didactice cu ajutor material;
c) Dupã scopul urmãrit, jocurile didactice se împart:
 Jocuri senzoriale:
 pentru dezvoltarea sensibilitãţii tactile şi chinestezice;
 pentru dezvoltarea sensibilitãţii vizuale;
 pentru dezvoltarea sensibilitãţii auditive;
 pentru dezvoltarea sensibilitãţii gustativ-olfactive.
 Jocuri intelectuale:
 de simulare a comunicãrii orale;
 de atenţie şi orientare spaţialã;
 de analizã şi sintezã mentalã;
 de realizare a comparaţiei mentale;
 de realizare a abstractizãrii şi generalizãrii;
 pentru dezvoltarea perspicacitãţii;
 pentru dezvoltarea imaginaţiei;
 pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntarã şi a autocontrolului.
d) Dupã sarcina didacticã:
 cu explicaţii şi exemplificare;
 cu explicaţie, dar fãrã exemplificare;
 fãrã explicaţie, cu simpla enunţare de sarcini.
e) Dupã momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei:
 jocuri didactice, activitãţi de sine stãtãtoare;
 jocuri didactice, activitãţi complementare.
Jocurile didactice pot fi asimilate uneia sau alteia dintre categorii, ele pãstrându-şi drept caracteristicã
faptul cã: au clare funcţii formative;
derivã dintr-o intenţionalitate educativã.
III. 4. Valenţe instructiv-educative ale jocului

Mijloacele de învãţãmânt deţin atât valenţe informative, întrucât sprijinã


îmbogãţirea experienţei cognitive a elevilor, cât şi valenţe formative, întrucât îi obişnuiesc
pe aceştia cu utilizarea unor instrumente, diapozitive, aparate, instalaţii, maşini, contribuind
astfel la formarea şi dezvoltarea unor abilitãti practice şi intelectuale.
Jocul este practica dezvoltãrii şi, în consecinţã, în perioada copilãriei el este adoptat
pentru multiplele sale funcţii formative.
Dintre acestea se pot pune în evidenţã urmãtoarele:
 Jocul stimuleazã funcţiile intelectuale;
 Jocul stimuleazã şi modeleazã procesele afectiv motivaţionale;
 Latura voluţionalã intens solicitatã în joc;
 Funcţia de comunicare a limbajului este cultivatã prin intermediul jocului;
 Activitatea de joc genereazã importante compensaţii psihice în viaţa copilului.

Graţie tuturor valenţelor pe care le are, putem spune cã jocul este însãşi esenţa copilãriei.
CAP. IV Contribuţia jocului didactic în realizarea obiectivelor
specifice a disciplinelor: limba românã, matematicã şi cunoaşterea
mediului
IV. 1 Jocuri didactice pentru dezvoltarea limbajului
 jocuri de dezvoltare a vorbirii sau educarea limbajului;
 jocuri orale cu întrebãri;
 jocuri ghicitori;
 jocuri cu anumite cuvinte încrucişate;
 jocuri de creaţie;
 jocuri de rol;
 jocuri didactice de verificare a sinonimiei, antonimiei, omonimiei;
 jocuri – concurs.

IV. 2 Jocuri didactice pentru învãţarea matematicii:


 jocuri didactice matematice, ca lecţie de sine stãtãtoare, completã;
 jocuri didactice matematice folosite în momente propriu zise ale lecţiei;
 jocuri didactice matematice în completarea lecţiei, intercalate pe parcursul lecţiei sau la final;
 jocuri didactice matematice specifice unei vârste şi clase.

IV.3 Jocuri didactice pentru cunoasterea mediului


 jocuri didactice cu referire la cunoştinţele despre naturã, animale;
 jocuri didactice cu referire la cunoştintele despre mediul ambiant, apropiat;
 jocuri didactice referitoare la cunoştinţele despre om şi activitatea lui.
CAP. V. Abordarea experimentala a temei propuse
V. 1 Ipoteza de lucru

Dacã în primii ani de şcoalã se pune accent pe dezvoltarea unor


capacitãţi de naturã instrumentalã, atunci cunoscând valoarea jocului
didactic şi folosindu-l în lecţiile de citire, matematicã şi cunoaşterea mediului
la clasele I şi a II-a, deprinderile de activitate intelectualã se vor forma fãrã
efort excesiv din partea copiilor.

În susţinerea ipotezei acestei cercetãri, mi-am propus sã urmãresc


umãtoarele obiective:
 sã dezvolt deprinderi specifice muncii intelectuale în lecţiile de citire, scriere,
matematicã, cunoaşterea mediului înconjurãtor prin utilizarea jocului didactic;
 sã îi determin pe elevi sã foloseascã deprinderile de muncã învaţate, arãtând
eficienţa lor;
 sã demonstrez cã performanţele într-un domeniu, depind de utilizarea strategiilor
rezolutive specifice domeniului respectiv.
ORGANIZAREA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII
• PERIOADA DE STUDIERE: anii şcolari 2006-2007 ~ 2007-2008, clasele I şi a II-a;
• LOCUL: Şcoala Gimnazialã Tihãu
• SUBIECŢII: elevii claselor I si a II-a, în număr de 14 copii ( 7 fete şi 7 băieţi ).
• METODOLOGIA UTILIZATĂ:
• Metodele de cercetare utilizate au fost:
• Metoda obsevatiei am organizat şi desfãşurat lecţii în aşa mãsurã încât acestea sã-mi
furnizeze o seamã de date despre comportamentul elevilor, modul lor de a gândi şi de a
rezolva unele situaţii , modul de relaţionare cu mine, cu ceilalţi colegi şi nu în ultimul rând
date despre modul lor de a învãţa şi de a participa la lecţii.
• Metoda experimentului am produs schimbãri deliberate a unor evenimente sau procese
educaţionale cu scopul de a observa, a mãsura şi a evalua prin control sistematic factorii
care influienţeazã, le determinã sau interacţioneazã cu modul lor de manifestare.
• Metoda portofoliului am selectat, am îndosariat şi am pãstrat diferite lucrãri ale copiilor
pentru ca, pe baza probelor materiale, sã pot opera ulterior evaluarea de tip cumulativ care
a marcat de asemenea, progresele pe care ei le-au realizat într-o unitate mai mare de timp.
• Metoda testelor standardizate este instrumentul de evaluare a performanţelor prin care am
vizat modificãrile produse prin învãţare, cunoştinţele acumulate şi capacitãţile intelectuale
formate.
• Metoda analizei produselor activitãţii întrebuinţată în cadrul fiecărei ore pentru a obţine
date referitoare capacitãţile de care dispun elevii, stilul realizãrii, nivelul dotãrii, progresele
realizate în învãţare.
Etapele cercetării:
Etapa iniţială, constatativă:- 15.01.2007 - 15.02.2007
Prin intermediul unor probe, teste iniţiale desfăşurate sub formă de exerciţii – joc, am
urmărit cunoaşterea stadiului în care se găsesc copiii la începutul experimentului;
 Rezultatele obţinute la probele date în pre test ~ limbă şi comunicare

Perioada Clasa Număr Probe Total


probei elevi
1 2 3
Proba 1
15.01. 2007 - I 14 64% 57% 57% 59% Proba 2
15.02. 2007
Proba 3

 Rezultatele obţinute la probele date în pre test ~ matematică

Perioada Clasa Număr Probe Total Proba 1


probei elevi Proba 2
1 2 3
Proba 3
15.01. 2007 - I 14 57% 50% 57% 54%
15.02. 2007

 Rezultatele obţinute la probele date în pre test~ cunoaşterea mediului înconjurător


Perioada Clasa Număr Probe Total
probei elevi
1 2 3 Proba 1
Proba 2
15.01. 2007 - I 14 64% 57% 57% 59% Proba 3
15.02. 2007
Etapa formativã: în aceastã etapã, am introdus jocul didactic ca metodã şi ca
activitate de învãţare a cititului, scrisului, socotitului şi cunoaştere a mediului
înconjurãtor la clasele I şi a II-a.
În cadrul orelor de limba românã, am desfãşurat activitãţi sub formã de joc didactic având ca scop:
- activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei, familiarizarea elevilor cu componenta graficã şi
sonorã a cuvintelor;
Scara cuvintelor;
- recunoaşterea titlului şi autorului unei povestiri dupã conţinut sau personaje;
Ghici ce poveste este!
- formarea deprinderii de a despãrţi corect cuvintele în silabe;
 Rostogoleşte cubul
- dezvoltarea capacitaţii de a percepe clar şi corect sunetele limbii române şi de a recunoaşte literele
învãţate;
Ce sunet se aude?
- perceperea şi pronunţarea clarã şi corectã a tuturor sunetelor limbii române, integrate în cuvinte;
Încãrcãm vapoarele
- verificarea şi consolidarea deprinderii de exprimare corectã, dezvoltarea atenţiei, a gândirii şi a
imaginaţiei;
 Unde?
- îmbogãţirea vocabularului activ şi a expresivitãţii limbajului;
Gãseşte cuvântul opus
- dezvoltarea gustului pentru citit şi a memoriei voluntare în cadrul unor jocuri ca:
Recunoaşte autorul
În cadrul orelor de matematicã, am desfãşurat activitãţi sub formã de joc didactic având
ca scop:
• - stimularea capacitãţii de a efectua operaţii matematice;
•  Cãsuţa piticului ,, Cât?’’
• - consolidarea deprinderilor de calcul matematic în limitele 0-20;
• Hai sã socotim!
• - formarea priceperilor şi deprinderilor de a opera cu douã numere naturale în concentrul 0-100;
•  Sã cãlãtorim în lumea basmelor
• - compararea a douã numere naturale în concentrul 0 – 100;
•  Cine urcã mai repede scara?
• - consolidarea deprinderilor de calcul mintal, dezvoltarea atenţiei, a perspicacitãţii şi a capacitãţii
de analizã şi sintezã;
•  Câti ani are copacul?
• - formarea deprinderii de a efectua calcule şi operaţii matematice cu numere în limitele 1 – 1000;
•  Secretul piramidei
În cadrul orelor de cunoaştere a mediului înconjurãtor, am desfãşurat
activitãţi sub forma de joc didactic având ca scop:

-activizarea vocabularului şi consolidarea deprinderii de a diferenţia fiinţe de lucruri;


 Fiinţã sau lucru?
- sistematizarea cunoştinţelor despre aspectele specifice celor patru anotimpuri;
 Când se întâmplã şi de ce?
- consolidarea şi îmbogãţirea cunoştinţelor despre anumite instrumente de lucru, activizarea
vocabularului;
 Croitorul
- consolidarea cunoştinţelor, dezvoltarea gândirii situative şi a posibilitãţii de orientare în mediul
natural;
 Gãseşte locul potrivit
- verificarea cunoştintelor despre lumea înconjurãtoare, activizarea vocabularului, dezvoltarea
proceselor de analizã şi sintezã;
 Unde dorm?
- verificarea cunoştinţelor despre animale, activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei, a
memoriei şi perspicacitãţii;
Dacã ştii, îl recunoşti!
Etapa de verificare
Pentru a putea observa progresele înregistrate, în urma realizãrii acestui experiment,
copiii au fost supuşi la acelaşi numãr de probe ca în etapa constatativã însã cu un grad mai
mare de dificultate ţinând cont de programa şcolarã parcursã.

 Rezultatele de la post-test ( probe pentru citit, scris)


Perioada Clasa Număr Probe Total Proba 1

probei elevi Proba 2


1 2 3 Proba 3

15.03. 2008 a II-a 14 85 % 90 % 95 % 90 %


15.04. 2008

 Rezultatele de la post-test ( probe pentru matematică)


Perioada Clasa Număr Probe Total
probei elevi Proba 1
1 2 3 Proba 2
15.03.2008 Proba 3
a II-a 14 90 % 95 % 95 % 93 %
-
15.04. 2008

 Rezultatele de la post-test ( probe pentru cunoaşterea mediului)


Perioada Clasa Număr Probe Total
probei elevi
1 2 3 Proba 1
Proba 2
15.03. 2008 a II-a 14 90 % 95 % 95 % 91 % Proba 3
-
15.04. 2008
Evaluarea probelor aplicate
 Rezultatele cumulate de la pre-test şi post-test ( citit, scris)
100
Perioada Clas Perioada de Probe 90
probei a Total 80
1 2 3
comparaţie 70
60
Pre-test
50
15.01. 2007 - Post-test
I Pre-test 64% 57% 57% 59% 40
15.02. 2007 30
20
15. 03. 2008 a II-a 85 % 90 % 95 % 90 % 10
15.04.2008 Post-test 0
Proba 1 Proba 2 Proba 3

 Rezultatele cumulate de la pre-test şi post-test ( matematica)


100
Perioada Clasa Perioada de Probe Total 90
80
probei 70
1 2 3
comparaţie 60
50
Pre-test
Post-test
40
15.01. 2007 - I Pre-test 57% 50% 57% 54% 30
15.02. 2007 20
10
15. 03. 2008 - a II-a 90 % 95% 90 % 93 % 0
Proba 1 Proba 2 Proba 3
15.04.2008 Post-test

 Rezultatele cumulate de la pre-test şi post-test (cunoaşterea mediului)


Perioada Clasa Perioada de Probe Total 100
90
probei 80
1 2 3
comparaţie 70
60
Pre-test
50
40 Post-test
15.01. 2007 - I Pre-test 64% 57% 57% 59% 30
15.02. 2007 20
10
15. 03. 2008 - a II-a 90 % 95 % 90 % 91 % 0
15.04.2008 Post-test Proba 1 Proba 2 Proba 3
Analizând reprezentările grafice ale rezultatelor obţinute de clasa de elevi, în pre-test şi
post-test, se constată o îmbunătăţire a capacităţilor de rezolvare a sarcinilor primite, în urma
implicării jocurilor didactice ca modalitate de învăţare.
Rezultatele consemnate în tabel, demonstrează că la începutul acestui experiment, clasa
de elevi a avut un nivel de pregătire mai scăzut.
După un an şcolar, aplicând diferite jocuri didactice, s-a produs o schimbare evidentă a
experienţelor cognitive ale elevilor, puse în valoare de rezultatele obţinute la probele finale.

CONCLUZII
Copilul, acest univers mic, care ne este dat nouă, dascălilor să-l cunoaştem, să-i
pătrundem tainele, să-i explorăm ,,zăcămintele”, să-i dăm strălucirea necesară pentru a
răspândi la rându-i lumină, necesită multă atenţie în ceea ce priveşte cultivarea limbajului
oral şi scris, dezvoltarea gândirii matematice şi a cunoaşterii lumii ce-l înconjoară.
Având în vedere vârsta elevilor din clasele I şi a II-a, ştim că principala activitate a
acestora este jocul. Am demonstrat pe parcursul lucrării mele în ce măsură utilizarea lui în
procesul instructiv-educativ face ca deprinderile intelectuale specifice învăţării scrisului,
cititului, socotitului şi cunoaşterii mediului înconjurător sunt mai trainice formate şi mai
eficiente. Folosind jocul didactic în procesul instructiv-formativ a făcut ca elevul să înveţe cu
plăcere, să devină interesat faţă de activitatea pe care a desfăşurat-o, a făcut ca cei timizi să
devină mai volubili, mai activi, mai curioşi, să capete mai multă încredere în capacităţile lor,
mai multă siguranţă şi tenacitate.
• La limba română am sesizat o îmbogăţire a vocabularului al elevilor precum şi o
exprimare clară, concisă, orală şi scrisă. La matematică elevii au reuşit să realizeze
şiruri de numere, să compună exerciţii şi probleme cu diferite grade de dificultate. La
cunoaşterea mediului înconjurător, am realizat îmbogăţirea şi sistematizarea
cunoştinţelor despre realitatea înconjurătoare, cunoaşterea însuşirilor comune ale
obiectelor, înţelegerea unor fenomene, formarea capacităţii de a compara obiectele,
plantele, vieţuitoarele cunoscute şi am familiarizat copiii cu unele cerinţe ecologice
privind ocrotirea naturii şi protecţia mediului înconjurător.
• Consider că această problemă a utilizării jocului didactic ca activitate sau ca
metodă de învăţare merită o mai mare atenţie şi poate ar trebui susţinută şi de auxiliare
didactice în care să se regăsească jocuri cu sarcini didactice specifice şcolii pentru
fiecare disciplină de studiu şi la fiecare nivel de vârstă.
• Integrarea organică a jocului didactic în activitatea de învăţare a şcolarilor mici
este de natură să contribuie la realizarea unor importante obiective ale personalităţii
copilului.
• Învăţarea prin efort personal şi în grup, prin manifestarea independenţei în
acţiune, gândire şi exprimare, însoţită de bucurie şi satisfacţie, va fi temeinică şi va
genera noi interese de cunoaştere.
Am sã prezint în continuare doar câteva din anexele lucrãrii:

Formează cuvinte

ş~- b~-
ş~-- b~--
ş~--- b~---
ş~---- b~----
ş~----- b~-----


n~- a~-
n~-- a~--
n~--- a~---
n~---- a~----
n~----- a~-----
Gãseşte cuvântul opus
Spune ceva despre mine

_________________________ .
_______ ________ _______ .
Cãsuţa piticului ,, Cât? ”
SĂRBĂTOAREA PĂDURII
• Ştiţi ce plantăm Ştiţi ce plantăm
• Când plantăm o pădure ? Când plantăm o pădure?
• Punţi Loc de-adăpost ,
• De corăbii , Rai
• Catargele sure , Cu alune
• Vergi Şi mure
• Pentru pânze Pentru bursuci
• Umflate de vânt Pentru ciocănitori ,
• Ce vor străbate Urşi , veveriţe
• Întregul pământ . Ce zburdă în zori .
• Ştiţi ce plantăm Ştiţi ce plantăm
• Când plantăm o pădure ? Când plantăm o pădure?
• Pentru înalturi Umbra ,
• Aripi uşoare , Răcoarea
• Banca din clasă Ce-or sta să ne fure
• În care ţi-e locul , Mâine-n desiş
• Rigla , Ori sub cetini
• Penarul , De brazi .
• Caietul Iată de ce
• Şi tocul . Facem totul de azi .

• GRUPA I GRUPA A II-A


• ”Veveriţele” “ Ursuleţii”
• • lemn pentru corăbii • primeneşte aerul
• • _______________ • _____________
• • _______________ • _____________
• • _______________ • _____________
• • _______________ • _____________
• • _______________ • _____________
Recunoaşte anotimpurile reprezentate de următoarele
simboluri apoi numeşte lunile fiecărui anotimp.

• Anotimp :……… Anotimp :…………


• Lunile acestuia sunt: Lunile acestuia sunt:
• ………………. ………………..
• ………………… ……………….
• ..………………. ……………….


• Anotimp : …………… Anotimp: ….…….
• Lunile acestuia sunt: Lunile acestuia sunt:
• ………………. ………………
• ………………. ……………....
• ……………….