Histologie curs 1

Sistemul vascular sanguin

Este un sistem inchis de tuburi(vase) prin care circula continuu sangele pompat de inima. Circuitul poate
fi pulmonar sau sistemic.

Alcatuit din mai multe tesuturi: Epitelial, conjunctiv, muscular si nervos.

Organizare generala in 3 straturi concentrice numite tunici:

- Intima(interna)
- Media
- Adventicea(externa)

Adventicea e format din tesut conjunctiv lax, pot sa apara si adipocite albe, in unele cazuri fibre musculare
netede.

Diferenta vas arterial/venos se face dupa:

- Calibru(in general mai mare la vene)

- Lumen(rotund la artera respectiv ovalar/turtit mare)
- Perete(gros arterial, subtire venos)

Diagnosticul de vas se face dupa lumen, prezenta elementelor figurate si peretele cu +/- 3 tunici. Elementul
clar este identificarea endoteliului.

Structura generala – artera musculara

Intima
Tapetata de un endoteliu - se observa minim 1 nucleu(in caz de capilare mici). Forma celulelor
poligonala(exceptie la capilarele sinusoide unde celulele pot avea o forma neregulata sau fusiforme – capilarele
sinusoide din splina), axul lung orientat in directia de curgere a sangelui.

Exista celule progenitoare circulante ce regenereaza epiteliul. Turnover de 0.1-1% pe zi.

Nucleu central, alungit. Citoplasma cu putine organite, microfilamente, cavole, vezicule plasmalemale(=
corpii Weiber-Palade cu FvW, electronodensi). Jonctiuni stranse si gap, dar in cazul vaselor mari apar si
desmozomi. Prezinta pe suprafata numeroase molecule de adeziune (P-selectine, E-selectine) si receptori (ptr
LDL, insulina, histamina), glicocalixul – impiedica aderarea celulara.

Functiile celulei endoteliale:

- Bariera semipermeabila – moleculele mici hidrofobe (O2,CO2) traverseaza cu usurinta endoteliul –

difuziune simpla
Alte molecule (apa, molecule hidrofile- aminoacizi, glucoza, electroliti) nu trec liber, necesitand un
system de transport. Pot trece transcelular sau paracelular
- Sinteza colagen(II,IV,V), proteoglicani pentru membrana bazala
- Metabolice: Activare -> Angiotensina I –(enzima de conversie)--> Angiotensina II
 Inactivare -> bradikinina, serotonina, prostaglandine, trombina etc. => compusi inerti

Lipoliza: lipoproteine(sub actiunea radicalilor de oxygen produs de endoteliu) =>

Trigliceride, cholesterol; implicate in formarea placii de aterom

- Sintetizeaza-secretie factori:

Anticoagulanti: Prostaciclina,trombomodulina, NO(ce inhiba aderarea plachetara), prevenind

astfel formarea de trombi

Procoagulanti: Complex VIII-FvW (secretati in urma lezarii endoteliului)

- Secreta factori vasoactivi: peptide(endotelina)/NO/Prostaciclina/EDRF/EDHF(act asupra canalelor de K -

> hiperpolarizare ->relaxare)
- Produce molecule ce mediaza reactia inflamatorie acuta(IL1,6,8, molecule de aderenta celulara, P-
selectina – rol in aderarea leucocitelor inainte de diapedeza)
- Produce factori de crestere: fibroblastici, FMN

Disfunctia endoteliala => Formarea placii de aterom

*factori vasoactive - ROSS

Stratul subendotelial
Nu apare la vasele mici(capilare, venule) si este format din elemente de tesut conjunctiv lax, dar lipsesc
fibroblastele. +/- celule musculare netede dispuse longitudinal.

Fibrele elastice si de reticulina sunt sintetizate de endoteliu.

Limitanta elastica interna(LEI)

La arterele musculare, arteriole

Lamela de elastina, ondulata, fenestrata si permite nutritia celulelor din ½ interna a mediei. Rol de
suprafata de schimb netrombogenica.

Media
Straturi concentrice de fibre musculare netede +/- lame elastice dispuse circular/spiralat. Exista si fibre
de colagen si reticulina.

Limitanta Elastica Externa(LEE) -> DOAR la arterele musculare. Similara cu cea interna, doar ca este mai
putin groasa, mai putin evidenta.

Adventicea
Tesut conjunctiv lax cu colagen(I), fibre elastice dispuse longitudinal (elementele fibrilare sunt sintetizate
de fibroblaste), cel musculare netede rare

Pot exista vasa vasorum,vase limfatice si nervi ai vaselor- vasomotorii.

Clasificarea morfo-functionala a vaselor

 - Conducere: Artere elastice
- Distributie: Artere musculare
- Reglare a presiunii: Arteriole*
- Schimb: Capilare si venule postcapilare*
- Intoarcere: Vene

Trecerea de la un tip de vas la altul nu se face brusc, ci gradat!

- Macrovasculatura(vizibile macroscopic + vasa vasorum)

- Microvasculatura *

Artera elastica
Ex: Aorta, pulmonare, carotida comuna, iliaca comuna, subclavie

Datorita peretelui elastic, inmagazineaza energia cinetica a sangelui pompat de ventricul, iar in timpul diastolei o
cedeaza coloanei de sange, transformand astfel curgerea sacadata intr-o curgere continua.

Intima groasa > a. musculara si nu exista LEI

Media – 40 lamele elastice concentrice la nou-nascut si la adult in jur de 70.

Lamele elastice fenestrate concentrice, celule musculare netede, colagen, substanta fundamentala, dar
NU LEE(Lamelele elastice nu sunt deosebite de celelalte lamele).

Nu exista fibroblaste, fibrele musculare netede sunt responsabile ptr sinteza de collagen, elastina si alte
molecule ale matricei extracelulare. Sub influenta PDGF celulele musculare se cresc si migreaza la nivelul intimei.
Fibrele musculare netede prezinta o membrane externa(bazala), cu exceptia locului unde sunt conectate intre
ele prin jonctiuni gap

Fenestratiile faciliteaza difuzia substantelor prin medie.

Adventicea groasa, fibre de collagen si elastic(nu formeaza lamele!),fibroblaste, macrophage,, vasa

vasorum – nutritia jumatatii exterioare a tunicii medii, prezinta nervi, limfatice.

Artera musculara
Majoritatea arterelor.

Intima e crenelata, strat subendotelial subtire ce se poate ingrosa odata cu varsta(coronare, renale,
intracraniene). In intima pot sa apara si fibre de collagen si fibre musculare rare, fara sa formeze un strat.

LEI groasa, dedublata.

Media 40-> 5 randuri de fibre musculare netede dispuse spiralat. Numar scazut de lamele elastice. LEE
mai putin evidenta ca LEI. Nu exista fibroblaste, fibrele musculare netede sunt responsabile ptr sinteza de
collagen, elastina si alte molecule ale matricei extracelulare(proteoglicani). Fibrele musculare netede prezinta o
membrane externa(bazala), cu exceptia locului unde sunt conectate intre ele prin jonctiuni gap

Adventicea ->fibroblasti, fibre de collagen ,elastic, Apar nervi vasomotori, vasa vasorum( ½ ext. medie)

 Perete gros(artere coronare, artere membre inferioare)

  Perete subtire

Arteriole
- Diametrul mai mic de 0.5mm, prezinta cele 3 tunici, dar lipseste vasa vasorum in adventice.
- LEI e absenta daca diametrul< 50 microni.
- Strat subendotelial foarte subtire.
- Media 1-3 randuri, absenta LEE.
- Adventicea e bine inervata.
- La arteriole nucleii proemina in lumen spre deosebire de venule!!
- Contractia musculaturii din peretele arteriolar reduce fluxul sangvin spre capilare(creste astfel rezistenta
vasculara). Astfel, arteriolele distribuie sangele corespunzator nevoilor teritoriului respectiv.

Metaarteriola
Ramificatii ale arteriolelor, 1 rand fibre musculare in strat discontinuu.

Rol: Regleaza fluxul sangvin, dar nu opreste complet curgerea sangelui in capilarele emergente

Sfincter precapilar
La emergenta capilarului, este un inel complet de fibre musculare netede ce opreste complet fluxul
sangvin.

Microcirculatia e implicata in schimburile de gaze, fluide, substante nutritive si produsi de catabolism:

Sange <-> Tesuturi

Schimburile au loc in special la nivelul celor mai mici vase.

Fluxul sanguin e reglat de: arteriole, metaarteriole, sfincterul precapilar, sunturile arteriovenoase.

Reteaua capilara se continua cu venulele postcapilare colectoare musculare.

Histologic NU exista diferenta intre capilarul arterial si venos!

Sisteme de capilarizare:

- Normal(metaarteriola>capilar>venula)
- Sunt arteriovenos(vase speciale foarte bine inervate ce regleaza presiunea/fluxul/temperatura)
metaarteriola>venula (vasele de la nivelul m striati, piele maini si picioare, urechi)
- Sistem port venos(venula>capilar>venula) in ficat, hipofiza
- Sistem port arterial(arteriola>capilar>arteriola)

Glomerul renal: aaf>glom>aef>cap. Peritubulare

Pancreas: art>cap insula Langerhans>art>cap acini

Capilarul continuu
- Se gasesc in SNC, in structura nervilor, glande exocrine, muschi, sistemul reproducator.
- Au diametru mic de 5-10 microni. Lungime de zeci de microni.
- Organizare morfologica: Endoteliu continuu format din 1-3 celule. Prezinta caveole, vezicule, jonctiuni
stranse si gap(acoperite de falduri marginale), glicocalix bogat incarcat negative, microvilli scurti, rari
- Membrana bazala continua, subtire. Sunt prezente pericite(invelite de membrana bazala).

Pericitele(cel. Rouget)
Celula mezenchimala perivasculara cu multiple prelungiri ramificate ce inconjura capilarele
continue/venule postcapilare. Complet invelite de membrana bazala.

Situate la distanta(capilare)/apropiate(venule postcapilare). La capilarele sinusoide lipsesc!

In prelungiri prezinta elemente contractile(rol in modificarea diametrului capilar), si se contracta sub

actiunea NO produs de endoteliu.

Rol fagocitar, diferentiere in alte tipuri celulare(f.m.netede, fibroblaste, osteoblaste, condroblaste,

preadipocite, microglie) => refacerea tisulara.

Capilarul fenestrat(visceral)
La MO nu se pot deosebi de cele continue(acelasi diametru), dar daca identificam organele in care se
gasesc atunci stim ca sunt fenestrate.

Localizare: Tract gastro-intestinal, plexurile coroide, glande endocrine, rinichi(schimb rapid sange-
tesuturi).

Endoteliu continuu fenestrat. Celula endoteliala e fenestrata; Fenestrele sunt orificii de 60-80nm inchise
de un diafragm(+/-) de 4-6nm, absent la capilarele glomerulare. Aceste fenestratii se formeaza atunci cand o
vezicula de pinocitoza in curs de formare, strabate citoplasma si membrane de partea opusa. Iar diafragma e o
membrane subtire care se formeaza din glicocalix

Membrana bazala continua(groasa- capilare glomerulare), pericite rare. Permeabilitate mai mare decat
a capilarelor continue, de aceea au rol in filtrare.

Capilarul sinusoid
Diametrul de 20-40 microni. Denumite astfel datorita traseului sinuos(astfel, incetineste circulatia
sangelui).

Localizare: ficat, splina, maduva osoasa, hipofiza anterioara.

Organizare morfologica:

- Endoteliu discontinuu: Celule fuziforme cu aspect neregulat; Spatii largi(0.5-2microni intre sau in celule)
- Membrana bazala discontinua
- Nu exista pericite
- Fibre de reticulina rare
 - Macrofage(ex. Celulele Kupffer in ficat) pe/in afara celulelor endoteliale
- Schimburi cu tesuturile facilitate de structura peretelui capilar

Bariera sange-tesuturi
Capilarele continue si cele fenestrate cu diafragma au functie de bariera( sange-tesuturi – lichid
interstitial/aer – bariera alveolo-capilara/ultrafiltrat).

Distanta medie a unei celule de capilar e de 20-40microni, cu exceptii la tendon, os, aponevroza, ½
interna media vase.

Selectivitatea mare a barierei e data de:

- Jonctiuni stranse
- Glicocalix
- Vezicule plasmalemale + peretele cellular(incarcat negative datorita glicocalixului)
- Membrana bazala
- Pericite
- Diafragmele fenestratiilor

Functia de bariera -> DOAR capilarele de tip continuu + fenestrat(diafragme). Functioneaza in ambele
sensuri.

Bariere foarte selective sunt: sange – SNC/timus/testicul/ochi.

- O2/CO2 difuzeaza liber. Glucoza activ prin plasmalema

- Apa, electroliti, molecule mici(<2nm) prin jonctiuni intercelulare
- Molecule mari(>10nm) prin vezicule, canale plasmalemale

Suprafata celulelor endoteliale incarcata electric negative.

Venulele postcapilare(Pericitare)
- Diametru de 15-50 microni, >3 celule endoteliale. Similar cu capilarul tip continuu, spatiile dintre pericite
e mai mic, iar nr. Pericite este foarte mare(formeaza strat continuu). Pericitele sunt in stransa relatie cu
celulele endoteliale, ambele sintetizand componenetele membrane bazale si factori de crestere.
- Jonctiunile se pot desface cu usurinta(sub actiunea histamine, PG, bradikininei, serotoninei), permitand
diapedeza => rol in procesul inflamator.
- In vecinatatea venulelor gasim mastocite, eozinofile, plasmocite, macrofage, fibroblaste.
- Se continua cu venule colectoare(si ele au pericite) si apoi venule musculare.

Venulele musculare
- Pericitele sunt inlocuite de un strat muscular- tunica medie (spre deosebire de venulele postcapilare
care nu au medie), pot avea o adventice fina.
- Diametrul poate ajunge la 0,1 mm
- Nu sunt pericite
Venele
70% sange, mai mari, mai numeroase decat arterele. Perete mai subtire, lumen mare.

Prezinta 3 tunici, dar limite mai putin evidente. Variatii structurale mai mari

Clasificare:

- Vene mici, medii si mari

- Vene musculare, conjunctive, speciale(atipice)
- Cu sau fara valve

VENE MEDII

- Diametrul poate atinge 10 mm

- Reprezentate de majoritatea venelor profunde care acompaniaza arterele (radiala, tibiala, popliteala)
- Venele membrelor inferioare prezinta valve pentru a impiedica deplasarea retrograde a sangelui
datorita gravitatiei.
- Tunica intima – endoteliu cu membrane basala, un strat subtire subendotelial cu cateva fibre musculare
netede si, in unele cazuri, o membrane elastic subtire
- Tunica medie este mai subtire decat cea a arterelor. Contine cateva straturi de fibre musculare netede
orientate concentric, si dispersate printer ele se afla fibre de collagen si elastic. Sub adventice se pot gasi
fibre musculare netede orientate longitudinal.
- Tunica adventice e mai groasa ca cea medie si formata din fibre de collagen si retele de fibre elastic

VENELE MARI (diametru >10 mm) – subclavie, porta, vena cava

Intima prezinta endoteliu+MB continue, strat subendotelial fibroelastic longitudinal subtire(mai gros la
venele mari), fibre musculare netede, in general orientate longitudinal.

Valve = 2 pliuri semilunare tapetate de endoteliu, ax fibroelastic(la v. mici si medii ale membrelor).

+/- LEI(fina, la venele mari)

Media formata din cateva randuri de fibre musculare netede orientate longitudinal, fibroblaste + fibre
elastice, de collagen longitudinale, dar exista si vene conjunctive NUMAI cu elemente conjunctive(vene
trabeculare din splina)

Adventicea e cea mai groasa tunica! Contin fibre musculare netede dispuse longitudinal, fibroblasti. Pot sa
apara fibre musculare cardiace(atipic) in vena cava, pulmonare.

Prezinta vasa vasorum – ramuri pana la stratul subendotelial.